Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Ianuarie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
Punct de vedere al redactiei RGN: Tariceanu vrea sedinte comune cu guvernul maghiar ?!PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :846
Tuesday, 18 January 2005

Premierul roman Calin Popescu Tariceanu, aflat zilele trecute intr-o vizita de lucru la Budapesta, a dat impresia unor negocieri in care numai partea maghiara a avut de revendicat ceva. Unde au fost solicitarile partii romane cu privire la comunitatea romanilor din Ungaria, la drepturile lor, la obligatia guvernului maghiar de a le acorda cel putin aceleasi facilitati de care dispun maghiarii din Romania?

Noul guvern oare nu stie de existenta romanilor din Ungaria grupati in mai multe comunitati importante? Nu s-a cerut oare o documentare despre situatia lor de acolo asa incat la masa negocierilor sa nu fie doar o parte care cere iar alta care sa dea din cap obedient? S-a ajuns chiar si la un acord cu omologul maghiar, Ferenc Gyurcsany, in ceea ce priveste organizarea de sedinte comune intre Executivul de la Bucuresti si cel maghiar. O noutate in ceea ce priveste notiunea de sedinte de guvern, aceste intalniri ar urma sa se desfasoare periodic si conform declaratiilor celor doua parti, ar servi la o mai buna colaborare intre cele doua state. Miroase a cosuveranitate dinspre guvernul Tariceanu?

In prima sa vizita la Budapesta premierului roman a fost insotit si de alti demnitari precum ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Gheorghe Dobre, ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, Sulfina Barbu si evident de ministrul de stat pentru Coordonarea Activitatilor din Domeniile Culturii, Invatamantului si Integrarii Europene, Marko Bela.

In legatura cu filmul "Trianon", film interzis in Ungaria dar difuzat abuziv in Romania desi nu avea autorizatie, premierul Tariceanu nu are altceva mai inspirat de declarat decat ca "probabil abordarea nu a fost una fericita in ceea ce a insemnat reactia unor autoritati din Romania, dar cred ca nici ideea celui care a facut acest film nu a fost foarte inspirata". Adica cum asa? Postul national de televiziune maghiar care a comandat filmul il respinge pe motiv ca nu este ceea ce si-au dorit iar autoritatile romane sunt intolerante? Pe langa faptul ca declara deschis ca nu cunoaste in detaliu subiectul, Tariceanu persista in gafe declarand ca executivul sau nu este preocupat de trecut si de discutiile privind Trianonul. "Nu avem timp de mers la filme. Ne preocupa mai mult integrarea europeana", a mai spus Tariceanu, facandu-i probabil pe ziaristii maghiari dar si pe politicieni sa mustaceasca de placere. Asta le si trebuie: un premier ignorant in ale istoriei, internationalist, cu pasiuni pe doua roti, ... si autonomia e gata.

Evident mai stimulat de rezultatele pe care le poate obtine prin insistenta si consecventa cu care isi urmareste obiectivele, decat asociatiile romanesti din Harghita si Covasna, Consiliul Secuilor din "Scaunul Gheorgheni" a cerut premierului maghiar sa abordeze in discutiile sale cu seful Executivului roman, problema referendumurilor pentru autonomie si a insistat ca acesta sa ii comunice lui Tariceanu "sa isi indrume prefectii sa retraga actiunile in instanta, astfel incat consiliile locale care au adoptat hotarari sa poata sa organizeze referendumul pentru consultarea populatiei in legatura cu autonomia". Referindu-se la atacarea de catre prefectul Harghitei in instanta a hotararilor secuilor din Gheorgheni de a organiza referendumuri pentru autonomia Tinutului Secuiesc, Consiliul Secuilor a aratat ca "instanta a dat castig de cauza prefecturii, lipsind, astfel, o comunitate de drepturile sale, intr-o Europa in care puterea societatii civile trebuie sa fie mai presus de toate".

Oare asa sa fie? Oare in Europa unita societatea civila va avea dreptul la destabilizare prin promovarea opiniilor indiferent ce reactii si ce consecinte ar avea acestea? Oare societatea civila are dreptul sa fie chiar si mai presus de lege?

Aratand ca "secuimea nu se va odihni pana nu va obtine autonomia", Consiliul Secuilor din Gheorgheni a cerut premierului Gyurcsany sa sustina aceasta cauza. Diplomat, acesta a declarat ca va sustine orice vine din partea maghiarilor din Romania mai putin aceasta revendicare. Pana cand oare, avand in fata asa interlocutori?

Asteptam si parerile Dumneavoastra cu privire la acest subiect!

 
Birou de etica pentru verificarea corectitudinii politicienilorPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :709
Tuesday, 18 January 2005

Declaratiile de avere ale demnitarilor romani nu mai sunt de ajuns pentru verificarea corectitudinii acestora.

Coalitia pentru o Guvernare Curata va inainta Executivului o propunere de creare a unui birou de verificare a declaratiilor de avere, in urma sesizarilor primite in ultima perioada si vizand integritatea unor persoane membre ale Executivului. Biroul de etica, ce se va infiinta astfel, va fi menit sa verifice corectitudinea declaratiilor de avere, mai ales ca, declara Alina Mungiu Pippidi, presedintele Coalitiei pentru o Guvernare Curata, verificarea acestor declaratii ar trebui sa fie o prioritate pentru guvernul Tariceanu.

 
Investitii spaniole de 20 de miloane de euro in zona Curtici-AradPDF Print E-mail
Arad, Romania/Romanian Global News
Accesari :736
Tuesday, 18 January 2005

Doua firme din Spania doresc sa investeasca in zona Arad 20 de milioane de euro.

Reprezentantii Administratiei Zonei Libere Curtici-Arad au declarat ca este vorba in primul rand despre o firma producatoare de membrane pentru mezeluri si apoi, despre o societate ce are ca obiect al productiei componente pentru autoturisme. Cele doua copmpanii spaniole isi propun sa investeasca, fiecare, cate 10 milioane de euro, fara a mai pune la socoteala si numarul de locuri de munca ce vor fi create astfel. Este vorba despre un numar de 170 de locuri de munca in cazul firmei producatoare de mebrane pentru mezeluri si de aproximativ 200 de locuri de munca pentru cealalta companie. Terenul de care au nevoie pentru a se extinde este de 6 hectare in cazul primeia si de numai 2 hectare pentru a doua companie.

 
IPS Daniel il premiaza pe celebrul Dan GrigorePDF Print E-mail
Iasi, Romania/Romanian Global News
Accesari :640
Tuesday, 18 January 2005

Pianistul Dan Grigore a primit, din partea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, "Crucea Moldava", cea mai inalta distinctie a institutiei religioase ortodoxe.

Ceremonia prin care IPS Daniel i-a decernat lui Dan Grigore acest titlu a fost precedata de un recital extraordinar. Denumit "...la steaua Singurătăţii", spectacolul de luni, 17 ianuarie, a fost sustinut de pianist la Teatrul National "Vasile Alecsandri" din Iasi, in semn de omagiere a poetului Mihai Eminescu la implinirea a 155 de ani de la nasterea sa. La finalul ceremoniei, Dan Grigore a declarat pentru postul de radio al Mitropoliei ca "este cea mai frumoasa si cea mai mare bucurie pe care putea sa mi-o faca cineva in tara mea".

La recitalul organizat de Mitropolia Moldovei si Bucovinei prin Radio Trinitas, Universitatea de Arte "George Enescu" si Teatrul National "Vasile Alecsandri", au participat aroximativ 1000 de spectatori, banii obtinuti prin vanzarea biletelor uramand sa fie donati Fundatiei "Solidaritate si Speranta" a Mitropoliei Moldovei. Fondurile astfel obtinute vor ajunge la persoanele care provin din randul categoriilor sociale defavorizate.

 
Militarii romani vor merge in continuare in Irak si BosniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :814
Tuesday, 18 January 2005

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a hotarat trimiterea in Irak a unui lot suplimentar de 100 de militari infanteristi, la solicitarea Organizatiei Natiunilor Unite.

Decizia a fost luata ca urmare a dorintei de modificare a conditiilor de participare a Romaniei cu efective si tehnica in cadrul fortei de protectie a Misiunii ONU din aceasta tara. Tot printr-o hotarare s-a aprobat o alta modificare de forte in cadrul misiunii Althea din Bosnia-Hertegovina, se arata intr-un comunicat de presa emis de institutia prezidentiala. Astfel, Ministerul Apararii Nationale va intreprinde masurile necesare pentru a retrage detasamentului de geniu (45 de militari) si pentru a pregati pentru participarea la misiune echipele HUMINT (doua a cate cinci militari) si EOD (una cu trei militari).

 
Eminescu, celebrat si la CernautiPDF Print E-mail
Cernauti, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :642
Tuesday, 18 January 2005

Consulatul Romaniei la Cernauti a fost duminica, 16 ianuarie, gazda unui eveniment de omagiere a lui Mihai Eminescu, eveniment la care au participat oameni de cultura din Suceava, Radauti si Botosani.

La intalnirea la care poetul roman a fost in centrul preocuparii generale si al dezbaterilor existente au fost prezenti scriitorii Ion Cozmei, artistul plastic Mihai Pinzaru, directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Suceava, Constantin Emil Ursu, reprezentantul Consiliului Judetean, Ianos Horvat, scriitoarea Lucia Olaru Nenati si sculptorul Marcel Manastireanu. Alaturi de cei din Romania au fost si prietenii lor din Cernauti, scriitorul Vasile Tariteanu si presedintele Societatii "Mihai Eminescu", Arcadie Opait.

Atmosfera creata a fost completata de recitari de poezii, lansari de carte si interpretari muzicale, informeaza cotidianul iesean "Evenimentul". Unul dintre cele mai emotionante momente a fost prlejuit de discursul lui Constantin Lungu, care, la 74 de ani, a tinut sa declare audientei ca este roman din Fundoaia, i-a placut mereu literatura si a vrut intotdeauna sa fie prezent la evenimentele care au legatura cu poporul roman.

 
Horia Roman Patapievici se vinde mai bine decat Augustin BuzuraPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :643
Tuesday, 18 January 2005

Horia Roman Patapievici este noul presedinte al Institutului Cultural Roman, inlocuindu-l din functie pe predecesorul sau, Augustin Buzura.

Acesta din urma a fost revocat din functia detinuta luni, 17 ianuarie, printr-un decret semnat de presedintele Traian Basescu. Prin acelasi decret de revocare s-a numit si suucesorul sau, se arata intr-un comunicat de presa emis de presedintiei.

Horia Roman Patapievici s-a nascut la data de 18.03.1957 si a absolvit in anul 1982 Facultatea de Fizica din cadrul Universitatii din Bucuresti. Totodata, este cercetator stiintific inca din 1985, iar din anul 2000 este membru in Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, functie din care a anuntat ca isi va da demisia.

Noul presedinte al Institutului Cultural roman este si un scriitor cu succes la public, cartile sale "Cerul vazut prin lentila", "Zbor in bataia sagetii", "Politice" si "Omul recent" bucurandu-se de aprecierea criticilor si a cititorilor.

Institutul Cultural Roman a fost infiintat in anul 2003, la initiativa presedintelui de atunci, Ion Iliescu, si constituie o forma restructurata a Fundatiei Culturale Romane pe care a condus-o Augustin Buzura. Institutul isi propune sa promoveze cultura romana in interiorul tarii, dar si peste granitele ei, si este condus de un presedinte, de un Consiliu National alcatuit din 21 de membri si de un Comitet Director format din 7 membri.

 
Guvernul comunist de la Chisinau va lipsi 200.000 de studenti de dreptul de a votaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :678
Tuesday, 18 January 2005

"Nu avem certitudinea ca partidul de guvernamant va tine cont de sugestiile lui Terry Davis. Partidul de guvernamant are instrumente invechite, de care nu se poate debarasa nici in campania electorala", a declarat luni reprezentantul PPCD Alexandru Corduneanu, dupa intrevederea comuna a reprezentantilor partidelor politice cu secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis.

Corduneanu a subliniat ca nu crede in modernizarea PCRM, care a viciat startul campaniei electorale. "Partidul de guvernamant va continua sa comita abuzuri si ilegalitati pe intreg parcursul campaniei electorale. Vom monitoriza in continuare incalcarile admise de guvernanti, vom sesiza in acest sens organele abilitate din Republica Moldova, dar vom sesiza si Consiliul Europei", a spus el. Referindu-se la faptul ca Terry Davis a obtinut promisiunea Comisiei Electorale Centrale de a examina problema studentilor si a cetatenilor aflati peste hotare, Corduneanu a declarat ca nu crede intr-o solutie viabila pentru aceasta problema, promisiunile CEC fiind inca o incercare de a amana rezolvarea propriu-zisa. "Avem in Republica Moldova aproximativ 200 mii studenti, care vor fi lipsiti de guvernarea comunista de dreptul de vot la locul unde studiaza. Acest lucru se refera si la cetatenii aflati in strainatate. Guvernarea comunista ii lipseste pe acestia de posibilitatea de a vota, fiindca se stie ca, cel putin 80 la suta dintre ei, nu vor vota pentru Partidul Comunistilor", a conchis Corduneanu.

 
Romancele din Spania invata cel mai repede limbaPDF Print E-mail
Logrono, Spania/Romanian Global News
Accesari :643
Tuesday, 18 January 2005

O noua aparitie editoriala in Spania releva importanta pe care femeile imigrante, printre care si romancele, au avut-o de-a lungul timpului in Logrono.

"Femeile imigrante care locuiesc in Logrono vin de nevoie si ca sa se stabileasca aici, daca este vorba de femei din America sau din Europa de Est. Se ocupa cu servicii domestice, pentru ca nu li se cer acte in regula si au speranta de a prospera. Mai ales ca multe dintre ele au diplome universitare". Acestea sunt cateva dintre concluziile care pot fi intalnite in cartea "Femei imigrante. Invizibilitate si practica cotidiana", aparuta in Spania, in cadrul colectiei "Femeia in istoria din Logrono". Volumul a fost elaborat de Joaquin Giro si Alicia Fernandez intre anii 2003-2004 si este vorba, in principiu, despre o opera care pune acccentul pe importanta pe care au avut-o miscarile migratorii feminine si care, prin intermediul unei serii de interviuri, isi propune sa patrunda in viata cotidiana a femeilor straine din Logrono. Povestile de viata ale acestor femei sunt abordate prin prisma provenientei lor, a profilului, a peripetiilor de calatorie, a planurilor pe care ele si le-au facut atunci cand au hotarat sa isi paraseasca tara, dar si din punctul de vedere al contributiilor lor in cadrul comunitatii in care locuiesc. Pentru Giro, unul dintre autorii volumului, citat de publicatia spaniola "La Guia de la Rioja", femeia imigranta "face parte din istoria Logrono-ului", pentru ca este deja naturalizata aici si are cetatenie logroneza. Astfel, el subliniaza ca unul dintre obiectivele lucrarii sale a fost sa lase in urma aceasta invizibilitate a imigrantei, a carei viata, trairi si activitati sunt, de altfel, foarte intense. Printre alte observatii continute in paginile cartii, autorii sai au dezvaluit ca romancele invata cel mai repede si cel mai bine castellana, in timp ce americancele "feminizeaza imigratia din Logrono si au mai multa usurinta in a rupe barierele culturale, mai ales argentiniencele, mai intalnite decat la ele acasa". De orice origine ar fi aceste femei, necesitatile lor sunt aceleasi cu ale femeilor nascute in Logrono, conchid autorii cartii.

 
Tinerii romani din Franta isi pot gasi un loc de munca prin Congresul Cadrelor romanePDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :601
Tuesday, 18 January 2005

Tinerii profesionisti romani sunt asteptati la Cea de-a doua editie a Congresului Cadrelor Romane si franco-romane care se va desfasura la Paris pe 4 februarie la Palatul Congreselor din Issy-les-Moulineaux.

La aceasta manifestare vor mai participa, pe langa partea romana, reprezentanti ai celor mai importante companii franceze care sunt interesate de Romania, precum si factori de decizie politico-economici autohtoni. Acestia vor transmite in cadrul discutiilor de la Palatul Congreselor mesajele destinate tinerilor profesionisti romani si vor crea premizele unui dialog liber intre toti invitatii. De asemenea, se vor organiza ateliere tematice distincte in sali din apropierea locului central de desfasurare a evenimentului. Deoarece prima editie care a avut loc anul trecut s-a dovedit a fi un succes pentru organizatori, in urma acesteia mai mult de douazeci de persoane gasindu-si un loc de munca, se spera ca si in acest an rezultatele sa fie pe masura celor scontate. Congresul va fi deschis de gazda manifestarii, Andre Santini, si va fi precedat de alocutiuni ale Senatorului Henri Revol si ale lui Ilie Nastase, co-presedinti ai Forumului Personalitatilor. Printre cei care au sustinut punerea in practica a proiectului se numara BRD, Michelin Romania, Carrefour, Orange, Western Union, Air France si, partenerul traditional, centreeurope.org. Inscrierile la congres sunt gratuite pentru toate persoanlele care isi depun un CV la adresa congres.roumanie@centreurope.org pana la data de 26 ianuarie 2005.

 
Canadienii invata sa danseze de la o romancaPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :806
Tuesday, 18 January 2005

Scoala de dans "DanceArt" a romancei Amalia Dina ii atrage inca din anul 1999 pe romanii din Toronto, si nu numai. Avand ca scop popularizarea dansului sportiv printre copii si adulti, "DanceArt" ofera cursuri din aceasta disciplina, sub forma lectiilor de grup, private sau semiprivate, pentru copiii mai mari de 8 ani si pentru adultii de orice varsta.

Cei care vin la sediul scolii pot incerca sa isi demonstreze abilitatile in domeniu, practicand unul dintre urmatoarele dansuri: vals, rumba, cha-cha, foxtrot, vals vienez, tango, samba, swing, jive, paso doble, quickstep, hustle, merengue sau salsa. "DanceArt" este deschisa zilnic, tarifele variind de la 9 dolari canadieni o ora, practicata in sistemul grupului, 14 dolari canadieni pentru o ora semiprivata, sau 50 de dolari canadieni pentru o ora privata. Amalia Dina este detinatoare a titlului de Campioana Internationala de Dans sportiv in Romania in anul 1992 si, desi are o diploma de inginer, se poate mandri cu faptul ca a inceput sa practice dansul sportiv in timpul liceului. Succesul de care se bucura in Totronto face ca numele ei sa apara in ziare locale, precum "The Liberal", care au alocat spatii largi scolii "DanceArt".

 
Noua aparitie editoriala Matei Visniec la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :606
Tuesday, 18 January 2005

Miercuri, 19 ianuarie, in Sala de Conferinte a Institutului Cultural Roman din Paris va avea loc masa rotunda pe marginea ultimului volum publicat de Matei Visniec, "Bine, mama, da astia povestesc in actudoi ce se intampla in actul intai".

Cartea a aparut la Editura lEspace de lInstant. Dezbaterile de la Institutul Cultural Roman vor incepe miercuri de la ora 20.00 si se vor bucura de participarea directorului artistic al Casei Europei si orientului, Dominique Dolmieu. Vor mai fi prezenti la masa rotunda actorii de comedie ai Companiei Ecran total: Marie Beldiman, Anne-Laure Surge, Geoffroy Vernin, Marc Thieblemont si Delphine Radiguet, informeaza Institutul Cultural Roman. Nascut in anul 1956 in Romania, Matei Visniec a avut probleme in a-si impune textele in perioada totalitara., fie ca era vorba de poezie, proza sau de teatru. Insa piesele sale sunt jucate astazi peste tot in lume de la Piccolo Teatro din Milano pana la Teatrul Maxim Gorki din Berlin, la Teheran sau Los Angeles, o mare parte a operelor sale (15) fiind, de altfel, editate in limba franceza.

 
Romanii din America, in ajutorul soldatilor din IrakPDF Print E-mail
Massachusetts, SUA/Romanian Global News
Accesari :847
Tuesday, 18 January 2005

Romanii de la bisericile ortodoxe " Sfantul Mihail" si "Sfantul Nicolae" din Massachusetts intind o mana de ajutor soldatilor aflati in Irak, printr-o colecta generala de produse ce le va fi trimisa in luna februarie.

Printre acestea se afla alimente, carti, ziare, obiecte de papetarie si produse ce tin de igiena corporala. Initiativa apartine parintelui Petre de la biserica "Sfantul Mihail", cel care a primit aceasta rugaminte de la preotii militari aflati in Irak. Aflati departe de casa, soldatii trimisi in misiune pe pamant irakian asteapta un ajutor din partea celor care sunt dispusi sa le fie aproape, macar sub aceasta forma. Donatiile se vor face la sediile celor doua biserici, pana pe data de 6 februarie, informeaza pagina de web a parohiei "Sfantul Nicolae".

 
Expozitie de pictura romaneasca la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :788
Tuesday, 18 January 2005

Zilele acestea la Londra poate fi vizitata expozitia de pictura semnata Mircea Vulpe. Cei interesati de creatia artistica a pictorului roman pot admira lucrarile acestuia la Galeria Fore, din strada Fore, nr. 107, Londra.

Toti cei pasionati de pictura si de arta in general sunt bineveniti, incepand din data de 10 ianuarie, data la care s-a deschis expozitia. Lucrarile semnate Mircea Vulpe vor mai ramane in Galeria Fore pana vineri, 21 ianuarie. Mircea Vulpe este un artist plastic post(modern), complex nu numai din punct de vedere tematic, ci si din cel al tehnicilor si materialelor pe care le foloseste. Modurile sale de exprimare acopera o paleta care include pictura (abstracta, expresionista, romantic-realista, impresionista, religioasa, etc), desen si grafica (tematica si animatie, portrete, pasteluri si nuduri), scupltura, colaje si instalatii ambientale, ca si imbinari suprinzatoare ale tuturor acestora. Operele sale pot fi gasite in colectii private in Romania, dar si peste hotarele tarii, in SUA, Germania, Franta, Italia, Spania, Turcia, Canada, Marea Britanie, Australia, Norvegia sau Kenya.

 
Noua Catedrala Ortodoxa din Chicago trebuie finalizataPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :719
Tuesday, 18 January 2005

Arhiepiscopia Ortodoxa Romana in America si Canada face un apel catre credinciosii sai din zona Chicago pentru a ajuta mai departe finalizarea lucrarilor la Catedrala "Sfintii Imparati Constantin si Elena" si Centrul Eparhial din localitate.

Persoanele care doresc sa sustina financiar acest proiect pot contribui cu suma de 10 dolari lunar si devin, astfel, membri de onoare ai noului lacas de cult, informeaza Arhiepiscopia romana. Donatiile se pot face prin cec la adresa Romanian Orthodox Archidiocese, 5410 N. Newland Ave. Chicago IL 60656, cu specificarea numelui si a celorlalte date de contact.

 
Visul american a devenit realitate pentru un roman din AiudPDF Print E-mail
Florida, SUA/Romanian Global News
Accesari :819
Tuesday, 18 January 2005

Portalul romanilor din Florida, Romanian Voice of Florida, publica povestea unui imigrant roman, Aurel Secheresiu, care dupa ce a cunoscut succesul in America s-a hotarat sa se intoarca in Transilvania natala pentru a-si gasi linistea si odihna in pragul pensiei.

"In 1968, Aurel Secheresiu a fugit din Romania pentru ca aici incepuse sa fie tot mai rau. A ajuns in America, a muncit cu ravna si seriozitate, ca orice bun ardelean, fiind astfel rasplatit din plin. Dupa 35 de ani s-a reintors in tara, fiindca, dupa cum spune, acum ii este bine in Romania...

A te realiza profesional si, implicit, material intr-o tara cum este America reprezinta fara indoiala o mandrie. Aurel Secheresiu este un ardelean care s-a infruptat din tot ceea ce ofera America unui bun cetatean de-al ei. "Daca muncesti cinstit, in America esti recompensat pe masura. Dai, primesti. Pentru americani este foarte importanta corectitudinea. In business nu ai voie sa minti. Daca o faci, o faci o data. Poate de doua ori. Dar a treia oara nu te mai crede nimeni. Esti liber sa pleci!"

O INTREBARE... Aurel Secheresiu a facut Liceul "Titu Maiorescu" din Aiud. Aici a cunoscut-o si pe cea care avea sa-i devina sotie, Viorica. In 1955 s-a nascut Adrian, fiul lor. Aurel era inginer mecanic, specializat in mecanica textila. Dupa terminarea facultatii, a fost repartizat la fabrica Libertatea din Sibiu, unde a lucrat aproape 15 ani. In 1965 a fost numit de Ministerul Industriei Usoare sa coordoneze activitatea de infiintare a fabricii Argesana din Pitesti, cea mai mare fabrica textila de atunci. Era director tehnic. Dupa trei ani de munca la Argesana, a simtit ca "nu se mai poate asa".

"Intr-o dimineata, ajung la fabrica si in birou era tovarasul de la securitate. Imi zice: "Cine a fost azi dimineata, la ora 5:00, la dumneata in fabrica, cu o masina Volkswagen?". M-a surprins. I-am spus: "Asculta, dle, in primul rand eu dormeam la ora 5. Si sa nu ne incurcam functiile! Eu raspund de partea tehnica, dumneata de securitate. Si te rog sa-mi spui cine a fost la ora 5 in fabrica. Daca in 20 de minute nu am raspunsul, sun la minister!". Si-a dat seama ca a gresit." La fabrica erau muncitori din Germania care instalau utilajele. Sefii acestora au ajuns prin Pitesti si au trecut sa vada in ce stadiu erau lucrarile. "Am venit acasa dezgustat si i-am spus atunci sotiei: "Gata! Atat a fost. Nu mai stau in Romania!"". Era in octombrie 68. Si-au luat concediu si el, si sotia. Dupa ceva discutii cu "organele de partid", au putut sa-l ia si pe Adrian in "vacanta" in Iugoslavia, pentru cinci zile. "Eram hotarat sa plec definitiv, indiferent ce mi se va intampla. Sigur, am riscat enorm. Puteam sa fim impuscati toti trei. Astazi, privind in urma, nu stiu de unde am avut atata curaj." Nimeni din familie nu a stiut planul lor.
WELCOME! La Belgrad, familia Secheresiu a mers la Ambasada SUA. Au fost ajutati sa plece in Italia, iar de acolo au urmat drumul spre America. La 13 decembrie 1968 au ajuns la Chicago, primul oras din aventura americana. El avea 38 de ani, Viorica, 37. Dupa vreo trei luni, sotii Secheresiu s-au angajat la Berlington Industries, in Halifax. "Salariul pe o saptamana al sotiei ne ajungea pentru a plati toate cheltuielile pe o luna: mancare, benzina, asigurari etc. Restul puneam in banca. Ne-am gospodarit foarte bine." Vazandu-l harnic, serios, sefii au inceput sa-l trimita la training-uri, in diferite intreprinderi. La intoarcere, trebuia sa prezinte rapoarte. Fiindca nu stia bine engleza, facea tot felul de scheme in care se regaseau informatii utile, cum ar fi capacitatea de productie a fabricii. "Erau uimiti cand au vazut ce rapoarte faceam eu. Ceilalti scriau unde s-au cazat, ce au mancat, cat au platit, cu cine s-au intalnit... Daca stiam engleza, probabil ca si eu as fi facut la fel. Ce sa ma chinuiesc eu cu toate schemele alea?! Cand au vazut prezentarile, m-au intrebat daca am lucrat vreodata in spionaj industrial. Sigur, nu am facut asa ceva, dar ei si-au dat seama ca sunt un bun meserias in domeniul textil." Dupa patru ani, a simtit ca poate sa inceapa ceva pe cont propriu si a cumparat o fabrica de textile in Pennsylvania. A avut in jur de 150 de angajati. "Sapte ani am tinut fabrica, apoi am vandut-o. In America, daca esti prea mic, o duci bine, dar nu reusesti sa prosperi." Dupa experienta de patron, s-a angajat ca plan manager la o firma de camioane. "Aici era deja altceva. Salariul era excelent, in fiecare an primeam o masina noua. Am inceput atunci sa facem diverse investitii. Ne-am cumparat un domeniu de 60 de hectare cu padure, ne-am construit o casa superba, cu vreo 24 de camere. Am avut o viata foarte usoara si frumoasa. Incepusem sa calatorim tot mai mult. Am vazut Europa venind din America. Nu mai aveam problema banilor, dar mai ales a libertatii."

REINTOARCEREA. Se considera un om norocos, dar este convins ca "norocul ti-l faci singur". La pensie, a hotarat sa se retraga in oraselul transilvan in care a copilarit. "Dupa ce ajungi pensionar in America, desi ai tot ce-ti trebuie, viata se restrange cumva in jurul tau. Si am vrut sa mai traiesc si sa traiesc la fel de bine. Apoi, toate proprietatile avute de parinti si socri ne-au fost date inapoi si le administram noi." Desigur, duce, impreuna cu sotia, o viata tihnita, lipsita de griji. "Din pacate, oamenii de azi din Romania sunt foarte putin diferiti de cei dinainte de 89. In sensul ca zambesc si rad foarte putin. Probabil din lipsa banilor. Grija zilei de maine se vede pe chipul lor." Isi doreste sa vada cat mai curand o schimbare adevarata in Romania si crede ca in curand acest lucru se va intampla , pentru ca tinerii sa nu mai fie nevoiti sa-si caute rostul prin alte tari.

TREI INTREBARI. "Eu am plecat complet nepregatit. Nu stiam engleza deloc. Baiatul nostru, pe atunci in varsta de 13 ani, era traducatorul meu. Invatasem si io niste raspunsuri simple la intrebari fixe, de genul: "Cum te cheama"... Stiam ca trebuie sa raspund "Aurel Secheresiu", "Cati ani ai?", "38", "Cati copii ai?", "Unul"... Daca cineva inversa aceste intrebari, eram pe nicaieri. Am si patit odata, cand cineva, in loc sa ma intrebe "Cati ani ai?", ma intreaba "Cati copii ai?", iar eu ii zic automat: "38". Sigur, a fost amuzant, dar mi-am dat seama ca, pentru a avea succes, a realiza ceva, trebuia sa invat cat mai repede limba" - Aurel Secheresiu, despre handicapul lingvistic.

ORICE... "Daca ai o diploma, vorbesti engleza si stii ce vrei, imposibil sa nu ai succes. Mergeti in New York, unde se afla cateva sute de mii de romani, si veti vedea ca foarte putini isi fac meseria pentru care s-au pregatit in Romania. Cei mai multi fac orice numai ca sa supravietuiasca de azi pe maine. Spala vase, podele..." - Aurel Secheresiu, despre romanii din America

PRINTRE STRAINI. "In primii trei ani nu cred ca a fost zi in care sa nu ne gandim "hai sa merem inapoi!". Dar ne-a fost frica. Americanii ne-au primit foarte bine, ne-au ajutat, nimic de zis. Dar au fost perioade, in primii trei ani, care vai ce greu or trecut!" - Aurel Secheresiu, despre dificultatile adaptarii

INGADUINTA. Dupa cinci ani, Aurel Secheresiu a dobandit cetatenia americana, renuntand la cea romana (recastigata dupa 89), doar pentru a putea sa-si viziteze rudele din Romania. "Nu mi-a fost insa niciodata rusine sa spun ca sunt roman. Dimpotriva. Desi o lunga perioada de timp nu intelegeam si nici nu vorbeam limba, americanii nu au ras niciodata de mine. M-au ajutat, m-au incurajat. Ei nu te pun in situatii jenante. Sunt civilizati." Adrian, baiatul lor, era prin clasa a VII-a cand a plecat din Romania. Dupa testele date la inscrierea la o scoala, a fost inclus in clasa a IX-a. Adrian a facut, la Cluj, Facultatea de Medicina. S-a insurat in timpul facultatii cu o ardeleanca, tot doctorita. Ei au ramas in Pennsylvania, unde lucreaza fiecare in cabinetul lui. Au un baiat, Paul, in varsta de 17 ani."

Preluare Romanian Voice of Florida.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions