Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Ianuarie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
Iuscenko si Basescu vor ajuta la integrarea europeana a Moldovei, sustine Bruce JacksonPDF Print E-mail
Radio Europa Libera/Romanian Global News
Accesari :413
Friday, 28 January 2005
"Energia produsa de ajungerea la putere a lui Iuscenko in Ucraina si angajamentul strategic pentru regiunea Marii Negre a lui Basescu pot fi o motivatie foarte serioasa pentru integrarea europeana a Moldovei. Cred ca aceste evolutii sunt pozitive, caci, evident, ambii jucatori regionali vor fi de folos in solutionarea problemei transnistrene si sper ca vor ajuta la depasirea atitudinii obstructioniste a Rusiei in solutionarea acestui conflict inghetat si, de fapt, criminal", a declarat pentru radio "Europa Libera" co-fondatorul si presedintele Proiectului american "Democratii in tranzitie", presedintele Comitetului SUA pentru NATO, Bruce Jackson. Intrebat ce influenta va avea prezenta la Kiev a unui guvern puternic reformat si pro-european, alaturi de o Romanie gata sa intre in UE, asupra democratiei in Republica Moldova, Jackson a raspuns ca sunt posibile efecte pozitive. "Toate tarile din regiune implementeaza reformele si isi rezolva disputele care puteau sta in calea lor spre Europa. Or, acest lucru nu s-a intamplat in Moldova. Aici mai exista tratamente neavenite fata de presa, exista coruptie in cadrul Guvernului, partidele de opozitie mai sunt hartuite, deci, mai exista caracteristici importante ale unei guvernari autocrate, care trebuie depasite. Speram ca alegerile viitoare vor constitui un impuls pentru apropierea Moldovei de institutiile europene", a remarcat demnitarul american. Pornind de la faptul ca nu poate vorbi in numele Statelor Unite, Jackson a precizat ca pozitia Casei Albe fata de Republica Moldova a ramas aceeasi ca si in privinta Ucrainei. "Comunitatea internationala asteapta alegeri libere si corecte. Asta nu inseamna doar ceea ce se intampla in ziua votarii, ci inseamna acces egal la mass-media, lipsa unor hartuieli si piedici din partea guvernului si trucuri murdare de campanie prin instrumente guvernamentale. Sunt sigur ca va exista o monitorizare serioasa a alegerilor din partea OSCE, asa cum s-a intamplat si in Ucraina. Bineinteles ca si organizatiile neguvernamentale documenteaza abuzurile care au loc in campania electorala. Deci, oficialitatile guvernamentale trebuie sa se asigure ca aceste lucruri nu se vor intampla si ca acuzatii de acest gen nu sunt motivate. Altfel, asa cum am mai vazut, ele vor avea consecinte foarte negative pentru viitorul politic al autoritatilor centrale", a atentionat Jackson. In opinia sa, perceptia la Bruxelles si, probabil, la Washington, e ca Statele Unite si Europa trebuie sa coopereze pentru a asigura Republicii Moldova un tratament corect. "In timp ce Rusia face uz de dreptul de veto in cadrul OSCE, Moldova este, intr-un fel, ignorata de Uniunea Europeana si de institutiile occidentale. Cred ca, dupa evenimentele din Ucraina, lumea considera ca acum e randul Moldovei. Exista politica noii vecinatati a Europei, care ofera un plan de actiuni, inclusiv facilitati la acordarea vizelor, investitii straine directe, acces pe piata. Aceste evolutii indica o atentie sporita pentru Moldova si noi, cei din organizatia noastra, speram ca putem profita de aceste lucruri pentru a produce anumite schimbari politice si reforme, iar dupa aceasta sa incepem sa oferim moldovenilor acces pe piata si la investitiile europene, de care au fost lipsiti mai mult de 10 ani", a conchis Bruce Jackson. Presedintele Comitetului SUA pentru NATO s-a aflat in vizita la Chisinau in luna mai a anului 2004, aratandu-se ingrijorat de faptul ca Moldova nu face parte din miscarea generala a democratiilor europene spre un viitor european. Jackson a sugerat autoritatilor ca "Moldova trebuie sa recunoasca faptul ca o relatie moderna si constructiva cu Bucurestiul este o preconditie pentru accesul in Europa", mai informeaza radio "Europa Libera".
 
Rusia a blocat retragerea armamentului din regiunea transnistreanaPDF Print E-mail
Moscova, Rusia/Romanian Global News
Accesari :360
Friday, 28 January 2005
Evacuarea patrimoniului militar si a munitiilor Grupului Operativ al Trupelor Rusesti din Transnistria a fost sistata "pana la noi dispozitii", a declarat, joi, seful Directiei generale a comunicatiilor militare din cadrul Ministerului Apararii al Federatiei Ruse, general-locotenentul Gheorghi Sokolov. Potrivit agentiei Itar-Tass, Sokolov a declarat ca "evacuarea nu se efectueaza timp de peste sase luni, din motive ce nu depind de partea rusa". "Daca va fi dat ordinul respectiv, suntem gata sa reluam evacuarea imediat", a mentionat Sokolov. El a amintit ca, pana la mijlocul anului 2004, din Transnistria a fost evacuat peste 50 la suta din patrimoniul militar si munitii. Potrivit lui Sokolov, pentru evacuarea munitiilor ramase si a patrimoniului sunt necesare 45 de garnituri de tren, formate din cate 20 de vagoane fiecare. De mentionat ca seful delegatiei ruse in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, Constantin Kosacev, presedintele Comitetului pentru probleme internationale al Dumei de Stat, a declarat, miercuri, presei, la Strasbourg, ca transportarea armamentului si munitiilor spre Rusia este riscanta, deoarece acestea sunt vechi. Kosacev a declarat ca Rusia nu-si va retrage trupele sale din regiunea transnistreana a Republicii Moldova, deoarece "ele au in paza depozite cu armament si munitii, care sub aspect tehnic nu pot fi transportate".
 
Traian Chebeleu il contrazice pe Presedintele Basescu in privinta penitenciarului finantat de austriPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :314
Friday, 28 January 2005
In editia electronia a cotidianului austriac Der Standard, din 26 ianuarie 2005, se afirma ca Proiectul constructiei in Romania a unui penitenciar cu finantare austriaca ar putea deveni totusi realitate: Proiectul e inca in viata si asta dintr-un motiv foarte bun, a declarat miercuri seara fostul ministru austriac al justitiei, Dieter Bohmdorfer, in fata plenului Nationalrat-ului. Bohmdorfer, care a initiat acest proiect, s-a referit la cele mai recente marturii ale ambasadorului roman. Acesta ar fi dezmintit in timpul unei vizite in ministerul federal de justitie afirmatiile presedintelui Traian Basescu si ar fi spus ca presedintele s-a inselat, transmite corespondentul Romanian Global News din Viena.
 
Societatea civila sarba sprijina biserica din MalainitaPDF Print E-mail
Negotin, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :431
Friday, 28 January 2005
In sensul eforturilor  societatii civile romanesti din Romania si Serbia de a sprijini cauza preotului Bojan Aleksandrovic si a Bisericii Romanesti din Malainita, iata ca si societatea civila din Serbia se mobilizeaza.

Redam in cele ce urmeaza comunicatul Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin, venit si el sa sprijine cauza romanilor din Malainita.

 

Comitetul pentru Drepturile Omului Negotin urmareste cazul preotului Bojan Aleksandrovic din Malainita de trei ani deja. Nationalitatea sa este vlaha, limba sa materna este vlaha, adica romana. Este membru al Consiliului National al minoritatii nationale romane in Serbia si Muntenegru. Bojan Aleksandrovic este diacon al Bisericii Ortodoxe Romane (numit prin ordinul episcopului de Varset al Bisericii Ortodoxe Romane, Daniel, in data de 15 februarie 2003). Pentru ca nu a putut obtine binecuvantarea episcopului Timocului din cadrul Bisericii Ortodoxe Sarbe, Iustin, de a studia la Facultatea de Teologie din Belgrad, Aleksandrovic a studiat la Belgrad cu consimtamantul episcopului din Sumadija al Bisericii Ortodoxe Sarbe, Sava. A vrut sa devina preot in orasul sau natal, si de aceea a incercat sa fie admis la Iustin de mai multe ori, dar a fost de fiecare data refuzat. Cu toate acestea, pentru ca a vrut sa fie preot si sa faca ceea ce ii place si in ce crede, in orasul sau natal, el a decis sa ceara permisiunea de a ridica o constructie ce va fi folosita ca templu ortodox, si unde sa introduca serviciul religios in limba sa materna. N-a vrut sa insele pe nimeni, deci in cererea facuta pentru a obtine dreptul de constructie, in noiembrie 2003, a declarat ca este vorba despre o biserica. In afara de toate documentele necesare, a adaugat si binecuvantarea episcopului Daniel pentru construirea Bisericii Ortodoxe Romane. Trebuie mentionat ca Legea Planificarii si Construirii nu cere documente separate pentru construirea unei biserici. Prima reactie a fost tacerea Municipalitatii Negotin, iar apoi solicitarea unor documente suplimentare de catre Ministerul pentru Investitii de Capital si Ministerul Cultelor si obtinerea consimtamantului episcopului Timocului si adaugarea cererii catre Biserica ortodoxa sarba si Biserica Ortodoxa Romana pentru rezolvarea problemei. Aceasta impune urmatoarea intrebare: traim intr-o tara clerica sau seculara, sau statul si biserica sunt separate?

Mai intai, episcopul Iustin al Timocului, si apoi preotul Milan din Negotin au inceput sa trimita memorii diaconului Bojan pentru a renunta la construirea Bisericii Ortodoxe Romane. Dupa aceasta, toti preotii locali au inceput sa-l ameninte, la fel ca si cetatenii, sa renunte la constructie si sa fie atent la ce face pentru ca i se poate intampla orice. Amenintarile au continuat in Centrul Medical Negotin, unde Bojan Aleksandrovic se afla in serviciul civil militar, de catre doctorul caruia nu ii plac serviciile secrete romanesti, dar i-ar placea sa le ucida si mai ales ca nu a mai omorat pe nimeni de multa vreme. Utimele intimidari au venit catre Bojan si familia sa, dar si catre copiii enoriasilor Bisericii Ortodoxe Romane, amenitari venite din partea profesorilor lor. 

Dupa mai bine de un an de cand a depus cererea pentru ridicarea acestei biserici, Bojan Aleksandrovic a construit biserica pe proprietatea sa in satul Malainita, iar apoi a transferat-o in proprietatea Asociatiei pentru Cultura Romanilor-Vlahi Rumanii Ortodocsi, din Malainita si a facut o alta cerere pentru legalizare. In acest timp, Municipalitatea din Negotin a reactionat rapid si l-a invitat pe Aleksandrovic sa dea declaratii, iar apoi a emis decizia de demolare, nu numai pentru Biserica si Clopotnita, ci si pentru casa familiala a lui Bojan Aleksandrovic, construita cu zece ani in urma. Trebuie luat in considerare si faptul ca nu exista un plan urbanistic detaliat pentru satul Malainita si ca acele constructii din sat nu sunt reglementate. 

Comitetul pentru Drepturile Omului Negotin si Oficiul sau Juridic a oferit prima data asistenta pentru Bojan Aleksandrovic (la prima aplicatie, in 30 ianuarie 2004) prin explicatii, regulamente, memorii si plangeri. Totodata, Comitetul pentru Drepturile Omului a scris politiei, Municipalitatii Negotinului si altor institutii insarcinate cu rezolvarea acestui caz. Apoi am ajuns la concluzia ca problema este construirea unei Biserici Ortodoxe Romane in locul uneia a Bisericii Ortodoxe Sarbe, iar aceasta presiune asupra organismelor statului vine din partea inaltilor preoti ai Bisericii Ortodoxe Sarbe care au obtinut foarte mult spatiu in presa locala din Negotin, Zajecar si Bor, precum si in presa din Belgrad pentru informatii partinitoare. Apoi un avocat, membru al Retelei Regionale de Avocati a CHRIS (Comitetelor pentru Drepturile Omului din Serbia), din care face parte si Comitetul pentru Drepturile Omului Negotin, a fost implicat in acest caz. Avand in vedere ca evaluarea constitutionala a inceput (23 iunie 2004) si ca Decizia Ministrului pentru Investitii de Capital a fost aceea de a refuza Apelul impotriva deciziei Departamentului de Constructii al Primariei din Negotin (30 aprilie 2004), s-a recurs la Curtea Suprema de Justitie (5 ianuarie 2005). Dupa decizia Curtii Supreme de Justitie Sarbe, Bojan Aleksandrovic si avocatul din partea Comitetului pentru Drepturile Omului Negotin mai au la dispozitie Curtea de la Strasbourg. La data de 25 ianuarie 2005 avocatul a scris apelul impotriva deciziei de demolare a casei familiale, Bisericii si clopotnitei. Pentru a nu lauda numai noile autoritati ale Negotinului pentru apararea unitatii teritoriale a eparhiei Timocului din cadrul Bisericii Ortodoxe Sarbe (episcopul Timocului Iustin, in afara de vizite frecvente la statiile locale de TV, si-a gasit timp si pentru intalniri cu autoritatile municipale si cu inspectorii in constructii), ar trebui mentionata si politia din Negotin. Ei l-au chemat pe Bojan Alekasndrovic in calitate de suspect, pentru incalcarea Articolului 149 referitor la Legea Planificarii si Constructiilor. Aleksandrovic, in prezenta avocatului, Jovanovic Branislav, nu a vrut sa se apere. Motivul a fost ca nu i s-a spus de ce este acuzat si nu a existat nici o plangere scrisa din partea biroului procurorului. Pentru ca Bojan sa nu se plictiseasca la sectia de politie, inspectorul Noja Todosievic a avut grija de el (desi nu el era cel insarcinat cu acest dosar, ci inspectorul Ducic Zoran). L-a insultat pe Bojan Aleksandrovic cu urmatoarele cuvinte: In satul meu (Jabukovac, sat romano-vlah) numai doi retardati mintal s-au declarat romani, si numai oamenii bolnavi pot face asemenea declaratii, pentru ca noi folosim alfabetul sarbesc, ceea ce inseamna ca suntem sarbi. Au mai fost cateva intreruperi, dar inspectorul Ducic i-a cerut sa inceteze. Nu face asta frate Noja, eu l-am invitat pe flacau, nu tu. Acesta este doar un exemplu de cat de mult respecta membrii statului legile lor si un exemplu al tratamentului aplicat de ei minoritatilor nationale.

O dovada ca nu totul este atat de negru, este un exemplu al mediei din Romania, care a acordat spatiu Ministrului Cultelor, Radulovic si lui Bojan Aleksandrovic, ca si politicienilor romani in programele sale. Ministetrul Roman al Afacerilor Externe si Ambasada Romaniei au avut discutii cu Bojan Aleksandrovic, la fel ca si ONG-urile care s-au ocupat de problemele romanilor-vlahi si Comitetul pentru Drepturile Omului. Pe de alta parte, nici mass-media sarba si nici vreo institutie a acestei tari nu au aratat interes fata de acest caz, in afara de Fundatia pentru Legea Umanitara si Consiliul National al Minoritatii Nationale Romane. O delegatie a ONG-urilor care se ocupa cu problemele romanilor-vlahi si Comitetul pentru Drepturile Omului Negotin l-a vizitat pe ministrul Ljajic si l-a informat cu privire la aceasta problema. A urmat o invitatie din partea Ministerului Cultelor pentru o intalnire a reprezentantilor romanilor-vlahi, incluzandu-l pe Bojan Aleksandrovic. cu Ministrul Radulovic.
 
Presedintele Georgiei crede in rezolvarea conflictului transnistreanPDF Print E-mail
Strasbourg, Franta/Romanian Global News
Accesari :321
Friday, 28 January 2005

 "Sunt convins ca Moldova isi va putea restabili suveranitatea in Transnistria si ca acest lucru este in interesul comunitatii europene.

Din discutiile purtate cu mai multi oficiali, pot trage concluzia ca comunitatea europeana este extrem de interesata de solutionarea acestui conflict. Acest teritoriu este o "gaura neagra" in chiar inima Europei", a declarat, miercuri, la Strasbourg, presedintele Georgiei, Mihail Saacasvili. El a lasat sa se inteleaga ca modelul care poate fi propus pentru solutionarea conflictului transnistrean este "autonomia transnistreana", garantata de organizatiile europene, "cu participarea constructiva a Rusiei". "Noua conducere a Ucrainei si-a manifestat ferm interesul pentru solutionarea acestui conflict si cred ca va aborda foarte energic problema, ceea ce deja reprezinta un factor pozitiv", a spus Saacasvili. Intrebat cand va vizita Republica Moldova, presedintele Georgiei a raspuns ca, deocamdata, nu a primit vreo invitatie in acest sens, dar este in asteptarea presedintelui Republicii Moldova in Georgia. Referindu-se la o eventuala revolutie de genul celei din Georgia sau Ucraina in Republica Moldova, Saacasvili a declarat ca "acest lucru il decide poporul". "Am trait din plin evenimentele din Ucraina si m-am bucurat pentru poporul ucrainean. Pe durata mandatului lui Iuscenko, Ucraina va fi admisa in mai multe structuri europene, deoarece noul presedinte stie exact unde vrea sa ajunga si ce trebuie sa faca. Intentionam sa pasim impreuna cu Ucraina pe aceasta cale si suntem siguri ca alte tari ne vor urma exemplul", a conchis Mihail Saacasvili.

 
Raportul Coalitiei 2005 prezinta radioul Antena C ca favorizand BMD-ulPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :331
Friday, 28 January 2005
Administratia postului de radio "Antena C" a supus criticii informatia prezentata in cel de-al doilea raport al "Coalitiei 2005" privind monitorizarea procesului electoral, potrivit caruia "Antena C" ar favoriza Blocul "Moldova Democrata" (BMD).

Intr-o declaratie difuzata joi presei, directorul postului de radio "Antena C", Vasile State, mentioneaza ca aceste afirmatii nu se bazeaza pe date concrete si constituie niste idei preconcepute. State a mentionat ca, potrivit monitorizarii interne, efectuata in perioada 1-23 ianuarie 2005, situatia aparitiilor pe post a partidelor este urmatoarea: PCRM - 33%, BMD - 19%, PPCD - 17%, PSDM - 16%, alte formatiuni - 15%. Directorul postului municipal de radio precizeaza ca aceste date au fost centralizate luandu-se in calcul doua criterii esentiale: numarul de aparitii si durata acestora, iar informatia respectiva poate fi verificata in baza emisiei inregistrate integral in aceasta perioada si care se pastreaza in arhiva postului. "In atare situatie, solicitam autorilor proiectului de monitorizare sa prezinte argumente in favoarea celor expuse in raport. De asemenea, consideram drept lipsite de obiectivitate acuzatiile de autocenzura, la care se face referinta in raport. Suspendarea unor emisiuni in aceasta perioada este justificata prin necesitatea respectarii reglementarilor legale privind reflectarea campaniei electorale in audiovizual", se mai arata in declaratia directorului postului de radio "Antena C", Vasile State.

 
Doar 367 de mii de persoane plecate din Basarabia, anunta DSSPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :316
Friday, 28 January 2005
Departamentul Statistica si Sociologie (DSS) a anuntat joi, in baza rezultatelor preliminare ale recensamantului populatiei, a informatiilor obtinute din alte cercetari statistice si evidenta curenta a populatiei, ca numarul cetatenilor basarabeni plecati peste hotare constituie aproximativ 367 mii persoane.

Potrivit datelor preliminare ale Recensamantului populatiei din 2004, din totalul persoanelor recenzate, 259,5 de mii de persoane au fost declarate de alti membri ai gospodariilor casnice, rude sau de vecini, plecate peste hotarele Republicii Moldova, dintre care majoritatea sau 89% - sunt plecate la lucru, iar 11% - la studii si din alte motive. Majoritatea (55%) din cei plecati peste hotare sunt barbati. Conform rezultatelor recensamantului, peste hotare a plecat un numar mare de persoane din Chisinau - 23,8 mii, Gagauzia - 16,5 mii, raionul Ungheni - 11,1 mii, din raionul Hancesti - 10,8 mii, din raionul Cahul - 10,5 mii. Un numar mai mic de cetateni plecati peste hotare a fost inregistrat in raioanele Donduseni - 2,8 de mii de persoane, Basarabeasca - 2,9 de  mii de persoane, Soldanesti - 2,8de mii de persoane. Pe teritoriul Republicii Moldova, cu exceptia raioanelor de est, au fost recenzate peste 3,38 de milioane de oameni cu domiciliul stabil in Republica Moldova, indiferent daca, la momentul de referinta al recensamantului, au fost prezenti sau temporar absenti, plecati in strainatate, precizeaza expertii DSS. Din numarul persoanelor recenzate, 52 la suta sunt femei si, respectiv, 48 la suta - barbati. Totodata, specialistii DSS au precizat ca 39 la suta din populatia Republicii Moldova locuieste in urbe, iar 61 la suta - in localitatile rurale. Raioanele cu cea mai multa populatie rurala sunt Cantemir, Anenii Noi, Criuleni, Telenesti, Stefan-Voda, Hancesti, Ialoveni, Soldanesti, Falesti, Glodeni, Sangerei, Briceni. Ponderea orasenilor este mai mare in raionul Basarabeasca, UTA Gagauz-Yeri, raioanele Ocnita, Taraclia si Ungheni.

 
Procesul de regularizare pentru romanii din Spania intra in linie dreaptaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :370
Friday, 28 January 2005

 

Incepand din luna februarie, imigrantii ilegali de pe teritoriul Spaniei au la dispozitie procesul de regularizare pentru a putea intra in legalitate, pentru a munci si locui in acord cu legea in aceasta tara.

Un numar de peste 800.000 de imigranti isi vor putea rezolva astfel problemele in perioada 7 februarie 7 mai 2005. Guvernul a pus in miscare un dispozitiv special de consolidare a administratiei publice pentru a evita ca avalansa de cereri preconizata sa nu ii depaseasca pe functionari in cele trei luni cat dureaza acest proces de regularizare. Astfel, vor fi angajati 1.639 de angajati pentru a primi aceste cereri. Scopul principal al programului initiat de Guvern este de a elimina costurile sociale suplimentare pe care le implica munca la negru a unor persoane care traiesc in aceasta tara fara a plati impozite si fara a-si plati asigurarile sociale. Un alt scop declarat este acela de a reduce economia subterana. Daca datele pe care le detine in acest moment Executivul spaniol sunt reale, aceasta ar putea fi cea mai mare regularizare a extracomunitarilor. Guvernul spaniol a alocat pentru functionarii publici fonduri de 180.000 de euro, care vor acoperi plata orelor suplimentare prestate de acestia si a sporit cu 130% numarul de birouri pentru Imigratie, numai pe aceasta perioada si pentru ca rezultatele sa fie cat mai favorabile. Cele mai mari eforturi in acest sens se vor face in Madrid si Barcelona, acolo unde se cunoaste ca se afla concentrat cel mai mare numar de imigranti ilegal. Totodata, vor fi distribuite 1.760.000 de buletine informative in toate limbile imigratiei din Spania, printre care si limba romana, prin care cetatenii straini din aceasta tara vor putea cunoaste toate detaliile legate de regularizare si care este procedura pe care va trebui sa o urmeze. Secretarul de Stat spaniol pentru Imigratie si Emigratie, Consuelo Rumi, citat de cotidianul spaniol Diario Vasco, a tinut sa reaminteasca, inainte de startul acestui program, ca cei care trebuie sa depuna actele sunt angajatorii, si nu angajatii. Acestia sunt cei care va trebui sa faca dovada faptului ca angajatul respectiv lucreaza pentru ei de cel putin sase luni, ca este stabilit intr-una dintre provinciile spaniole dinaintea datei de 8 august si ca nu are antecedente penale in tara sa de origine.

 
Romanii americani, la urnele anului 2004PDF Print E-mail
Florida, SUA/Romanian Global News
Accesari :737
Friday, 28 January 2005

 

Proaspat numitul Consul Onorific al Romaniei in Florida, Claudiu Matasa a acordat recent un interviu trimisului cotidianului Cronica Romana, in care vorbeste despre importanta voturilor alegatorilor romani in desemnarea presedintelui celei mai mari puteri a lumii, SUA, despre alegerile din Romania, dar si despre perspectivele Consulatului roman din Florida.

 

- Cunoastem dintr-un interviu al dvs. rolul surprinzator al romanilor-americani (din Florida, mai precis) in alegerea lui Bush acum patru ani. Cum au votat ei la recentele alegeri din SUA? Si daca stiti ceva despre optiunile lor, ce anume credeti ca le-a determinat?

- Romanii-americani nu au pierdut rude in Irak, si de aceea isi permit sa vada mai departe decat ar impune sacrificiul momentan. Cei pe care ii cunsoc si cu care discut nu sunt politiceni si spun lucrurilor pe nume. Desi nu se discuta pe fata, a avea un cap de pod in mijlocul speculantilor petrolului apare limpede ca va garanta lumii un viitor mai bun. Cei care au trait criza petrolului din 1973 in SUA, cand aproape toata activitatea era paralizata, stiu ce ii asteapta altfel. Republicanii au facut greseli, cea mai mare fiind concedierea in masa a militarilor si politistilor irakieni. O alta greseala mare din acea perioada a fost razbunarea pe vestul Europei pentru opozitia aratata fata de atacarea Irakului. Exclusi de la imparteala urmata victoriei, acestia s-au contra-razbunat prin neparticiparea la razboiul de guerilla ce se poarta azi. Fermitatea lui G.W. Bush se spera ca va triumfa, generand democratie acolo unde a domnit doar dictatura. In razboi, America nu se resimte, majoritatea indicatorilor economici fiind daca nu pozitivi, macar acceptabili. De aceea romanii-americani s-au raliat majoritatii americanilor in ceea ce priveste votarea. Cei din Florida de Sud, cel putin, au votat astfel pentru ca tin minte cum in anul 2000, democratii nu i-au luat in considerare cand ei trebuiau sa se intalneasca cu democratul, pe atunci ambasador SUA in Romania, James C. Rosapepe. Sala a fost pusa insa la dispozitie de... republicani, care au cerut sa vorbeasca acolo si congresmanul lor, Clay Shaw, recent reales. In fotografia anexata pot fi vazut ca moderator al acelei adunari, intre acesti doi politicieni americani.
Medalia de Aur Ronald Reagan 2004 care mi s-a acordat in decembrie 2004, nu consider ca mi-a fost data mie personal (nici nu sunt macar membru al partidului republican), ci romanilor-americani, eu fiind doar omul potrivit la locul potrivit, la timpul potrivit.

- Personal, ati fost surprins de ceva anume privitor la alegerile din Romania? La ce anume - si de ce - se asteptau cea mai mare parte a romanilor-americani?

- Venind cu putin timp inainte din Romania, unde peste tot dominau afisele aratand infaptuirile primului ministru A. Nastase si PSD, si vazand slaba reprezentare a opozitiei, am banuit ca in primul tur de scrutin PSD va castiga, ceea ce s-a si intamplat. Cand a fost vorba de alegerea presedintelui, in Florida s-a votat cu 90% pentru T. Basescu. In restul centrelor de votare din SUA, cam cu 80-90%. Pentru cei de aici, surpriza mare a aparut cand s-a vazut ca si in tara s-a votat la fel... Sa fie acest fapt un indiciu ca diaspora si tara au inceput sa gandeasca la fel?

- Daca votul a avut o directie anti-PSD, ce credeti ca a determinat aceasta: invocata descendenta comunista sau invinuirile de coruptie?

- Asa cum a aratat deschis Traian Basescu intr-o cuvantare care a fost inregistrata cu satisfactie aici, si de o parte si de alta erau oameni cu descendenta comunista, cu deosebirea ca unii recunosteau deschis aceasta si cautau sa repare consecintele. Deoarece de aici se considera ca marea majoritate a politicienilor romani sunt oricum dalmatieni, adica patati, ceea ce cred ca a contat mai mult au fost invinuirile de coruptie si sistemul baronial despre care s-a scris atat de mult.

- Ca proaspat Consul Onorific al Romaniei si gazda a alegerilor, cum apreciati participarea la vot?

- In total, numarul de voturi depuse de cetatenii romani-americani a intrecut cu putin cinci mii, ceea ce ar fi cam cate voturi sunt date de o comuna oarecare din tara. Non multa, sed multum, spuneau strabunii nostri. Adica nu cantitate, ci calitate. Nu in sensul ca romanii de aici ar fi mai cu mot, ci pentru ca li se acorda mai multa atentie. Vreau aici sa remarc un fapt referitor la cei care au condus alegerile, cel putin in cazul Floridei: reprezentantii ambasadei/consulatului tarii au fost corecti si apropiati de localnici. Desi nu fiecare roman de aici duce o activitate de lobby, asa cum ar trebui, totusi contactul cu cei din jur nu poate fi ignorat. Cel putin aici, in sudul Floridei, cum spui ca esti roman, ti se raspunde: si eu il cunosc de X sau Y, cu care sunt prieten, etc..

- Care a fost pozitia presei de limba romana inainte de alegeri si comentariile ei dupa?

- Presa romana de aici, ca sa placa cititorilor care au votat de-a lungul anilor impotriva a ceea ce numiti descendenta comunista, le-a cantat in struna anti-PSD-istilor, cu variatii doar in intensitate. O publicatie din Canada a mers pana la a justifica actiunile violente impotriva unui ales al tarii... Dupa alegeri, curentele s-ar putea imparti in doua: satisfactie si suspiciune. Oare noul presedinte nu va insela din nou asteptarile, asa cum a facut-o cel sustinut de diaspora in 1996?

- Cunoasteti reactii ale presei americane cu privire la alegerile din Romania? Va rugam, comentati-le...

- Presa americana a consemnat doar victoria PSD in primul tur de scrutin si neconcordanta acestui rezultat cu cel de la prezidentiale, cand alesul era din opozitie. Atentia acordata alegerilor din Romania a fost eclipsata de alegerile din Ucraina, care au fost urmarite indeaproape.

- Prin traditie, romanii-americani sunt preocupati de efectele post-comunismului asupra dezvoltarii Romaniei. Acum care credeti ca este ingrijorarea lor cea mai mare?

- Asa cum am aratat mai sus, declaratia lui Traian Basescu privind o desprindere a tarii cu adevarat sincera de sechelele comunismului, a facut o foarte buna impresie, dar a adus si sperante care vor fi probabil greu de realizat repede. Experienta cu fostul regim de opozitie din 1996-2000 ii va face sa fie mai precauti in a-si acorda girul...

- Pe final, vorbiti-ne despre perspectivele activitatii Consulatului roman din Florida in noile conditii politice si sociale de dupa alegerile din SUA si Romania.

- Un prim efect, cam indirect, a fost alegerea mea drept Consul Onorific al Romaniei in Florida. Alegerea mea nu a fost urmarea alegerilor din Romania, ci premergatoare acestora. Era nevoie de o astfel de institutie, pentru ca in Florida sunt circa 90.000 de romani (peste 15.000 si circa 10 biserici numai in zona Hollywood/Miramar, in sudul Floridei - conform statisticilor publicate de ziarele americane). Un al doilea efect pe care l-am constatat a fost o mai mare incredere in reprezentantii tarii: am fost primul fost detinut politic ales intr-o astfel de pozitie. Activitatea unui Consul Onorific se indreapta mai mult catre relatiile cu tara gazda, si nu catre rezolvarea problemelor cetatenilor romani din zona, care sunt canalizate catre Consulatul General. Deocamdata, nu imi cunosc atributiile decat de pe Internet: oficializarea si instruirea mea la Washington DC asteapta aprobarea Ministerului de Externe al SUA, care are acum alte lucruri mai urgente de rezolvat. Insa medalierea mea recenta de catre partidul la putere in SUA ma face insa sa cred ca nu vor fi opozitii...

A consemnat T. Raceanu

Preluare Cotidianul Cronica Romana, vineri, 28 ianuarie.

 
Povestea Evei, un numar din lagarPDF Print E-mail
Polonia/Romanian Global News
Accesari :736
Friday, 28 January 2005
Eva Mozes este o batranica simpatica. Peste doua zile va implini 70 de ani. N-ai fi zis insa, privind-o ieri cum isi croia drum prin zapada proaspat asezata pe drumeagul care strabate lagarul de la Auschwitz-Birkenau. Vazand-o cu o naframa pe spate cu numarul sau de detinut nu m-am putut impiedica sa-i cer sa-si aduca aminte, pentru generatiile tinere, despre tragedia prin care a trecut. Nu mica mi-a fost surpriza cand am aflat ca provine chiar din Romania, de unde, in 1944, a fost deportata de trupele armatei Ungariei. "Sunt din Porti, tinere, un sat de langa Simleul Silvaniei. Acum stau in Statele Unite". Ca si Elie Wiesel, ii spun eu. "Singura mea asemanare cu el este ca am fost deportati din Transilvania aflata sub unguri. Altfel, el are o alta agenda, nu prea placuta." Povestea Evei mi se deruleaza printre baracile de la Auschwitz in timp ce ninsoarea cade peste noi. "Asa era si atunci, in urma cu 60 de ani. Ningea, usor. Aveam doar noua ani, insa imaginile de-atunci mi-au ramas intiparite pentru totdeauna. Am ajuns aici din cauza ungurilor si am fost chinuita de nefastul doctor Mengele. Acum am insa doar un profund sentiment de iertare". Eva Mozes s-a nascut intr-un mic sat transilvan, Porti, pe 30 ianuarie 1934, o data cu sora sa geamana, Miriam. Familia sa era singura familie de evrei din sat iar tatal Evei, Alexandru, lucra ca agricultor la propria lor ferma. Cele doua gemene aveau doua surori, mai mari, Edit si Aliz. Viata era frumoasa in Romania, isi aduce aminte Eva. Pana au venit ungurii.

Ungurii i-au smuls unghiile tatei

In 1940, autoritatile Ungariei au intrat in Transilvania cu forta, rupand din Romania cu acordul lui Hitler. La scoala romaneasca, fetele au fost obligate sa invete in ungureste. In martie 1944, familia Evei a fost luata pe sus de jandarmii maghiari si dusa intr-un ghetou din Simleul Silvaniei. La inceput li s-a spus ca vor fi trimisi la munca, in Ungaria. Intre timp, si-au dat seama ca sunt condamnati. Tatal Evei a fost chinuit cu bestialitate de soldatii unguri. "Noaptea il aruncau ca pe o carpa, insangerat, pe jos", isi aminteste acum Eva, oprindu-se din mers si privind spre cer. "I-au smuls unghiile. I-au ars fata. Odiosi. Vroiau sa stie "unde este aurul?"!". Intr-o zi, toti evreii din ghetou au fost bagati de jandarmii Budapestei, ca pe vite, in marfarele unguresti. Sute de mii de evrei. Cand au vazut din nou ziua se aflau pe platforma lagarului de concentrare de la Auschwitz. A fost si ultima data cand si-au vazut parintii.

Cobai pentru Mengele

Dr Josef Mengele le-a identificat imediat pe cele doua gemene. Oribile experimente au avut loc pe bietele copile. "Aici era o baraca", spune Eva oprindu-se dintr-o data din mers. "Si acolo, si acolo", imi arata pe cuprinsul lagarului. "Peste tot, unde acum au ramas doar semineele erau baracile noastre. Le-au aruncat in aer rusii". "60 de ani... Au trecut 60 de ani! Acum 60 de ani stateam cu sora mea lipita de gardul de sarma ghimpata, privind cu uimire la soldatii care veneau sa ne elibereze. Ne-au si filmat". Imaginile celor doua surori, Eva si Miriam, au strabatut intreaga lume de zeci si sute de mii de ori, devenind embleme ale suferintei. "Insa eu am aceasta capacitate pe care altii nici nu si-o doresc: iertarea!", spune Eva. "Dupa 9 luni, intr-o tabara militara, am ajuns, din nou, acasa. In Romania." In Cluj, o matusa, care a supravietuit lagarului, le-a luat in ingrijire. In 1950, tinerele au emigrat in Israel, unde au intrat in Armata evreiasca, Tsahal. In 1960, Eva s-a casatorit cu un turist american, Michel Kor - si el un supravietuitor -, a emigrat in America si s-a stabilit in Terre Haute, Indiana, unde traieste si azi. De mai mult timp, a ridicat cu propriile forte un muzeu al Holocaustului dedicat memoriei copiilor care au murit sau supravietuit experimentelor de la Auschwitz, denumit CANDELS. Dar nici in Statele Unite nu a reusit sa scape de negurile trecutului. "Anti-semitii americani mi-au aruncat bombe incediare in muzeu. Vreau sa-l recladesc acum. Asa ca astept donatii. Poate si din Romania!", spune energica batranica. O intristare are astazi: sora sa, Miriam, nu mai poate participa la aniversarea eliberarii. A murit in 1993, de o forma rara de cancer, pe care Eva o atribuie experimentelor doctorului Mengele. "As vrea sa ma mai intorc in Romania. Dar m-am saturat de guvernele Romaniei! De ani de zile incerc sa-mi recuperez un teren. Degeaba! Imi place Romania, insa nedreptea umbla peste tot in tara. Spune Romaniei, tinere, sa nu uite ce i s-a intamplat in cumplitul razboi mondial!", imi spune Eva in engleza, in timp ce se pregateste sa intre in randurile supravietuitorilor veniti le ceremonia de ieri de la Auschwitz. Apoi, intorcandu-se, imi spune in romaneste "La revedere! Vezi, n-am uitat!".

Preluare cotidianul Ziua, vineri, 28 ianuarie.

 

 
Intalnirile bucovinene se vor desfasura si in acest anPDF Print E-mail
Bonyhad, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :365
Friday, 28 January 2005
In localitatea maghiara Bonyhad, reprezentanti ai autoritatilor din Polonia, Ungaria, Ucraina si Romania vor semna sambata, 29 ianuarie, un protocol de organizare a Festivalului International de Folclor "Intalniri bucovinene". Festivalul urmeaza sa se desfasoare in vara si toamna acestui an, in orase din fiecare tara semnatara in parte, informeaza corespondentul in Ungaria al Romanian Global News. Intalnirile bucovinene au ajuns la cea de-a XVI-a editie si se vor desfasura in etape. Astfel, folclorul bucovinean va ajunge in luna iunie in Polonia, in iulie festivalul se va desfasura pe meleaguri romanesti, la Campulung Moldovenesc, in timp ce tara vecina, Ungaria, va gazdui manifestarea in august. Ultima etapa va avea loc in Ucraina, in luna octombrie. Prin acest Festival International de Folclor, organizatorii spera ca, cu ajutorul reprezentatiilor artistice si contactlor interpersonale ale etniilor care au trait sau traiesc in Bucovina, sa poata promova cunoasterea reciproca a acestora.
 
Mitropolitul Daniel al Moldovei viziteaza FrantaPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :663
Friday, 28 January 2005

Inalt Prea Sfintitul Daniel, Arhiepiscopul Iasilor si Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, efectueaza in perioada 29 ianuarie-6 februarie o vizita in Franta.

Pe durata acesteia, IPS Daniel va participa la mai multe evenimente care se vor desfasura la Paris si Chartes, informeaza Mitropolia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale si Meridionale. Prima manifestare la care va participa arhiepiscopul  roman va avea loc sambata, 29 ianuarie, la parohia Sfanta Parascheva si Sfanta Genoveva din Paris, unde, incepand cu ora 19:00, va avea loc lansarea versiunii in limba franceza a cartii "Parintele Cleopa (Le Pre Clopas)". Cartea a fost scrisa in varianta originala in limba romana de Arhimandritul Ioanichie (Balan), dupa moartea binecunoscutului duhovnic roman, Arhimandritul Cleopa (1910-1998). Alaturi de IPS Daniel, la lansare se va afla si Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Iosif, al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale, si Jean-Claude Larchet, care sunt mentorul si, respectiv, editorul volumului. Ziua de 30 ianuarie, sarbatoarea Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie si Ioan, va fi marcata de Slujba Sfintei liturghii, care se va oficia de cei doi ierarhi romani in biserica parohiei Sfanta Parascheva si Sfanta Genoveva din Paris. Finalul zilei este dedicat unui dialog cu preotii si credinciosii din regiunea pariziana. Dezbaterea face parte din receptia oferita la resedinta mitropolitana de la Limours, cu ocazia aniversarii a trei ani de la inaugurarea sediului mitropolitan. IPS Daniel va mai sluji alaturi de IPS Iosif si miercuri, 2 februarie, la sarbatoarea Intampinarii Domnului, urnmand ca in perioada 3-5 februarie sa participe la reuniunea Comitetului Comun al Conferintei Bisericilor Europene (CEC) si al Consiliului Conferintelor Episcopilor Europeni Catolici (CCEE), care se va desfasura la Paris si Chartres.
 
Bal pentru romanii din UngariaPDF Print E-mail
Giula, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :328
Friday, 28 January 2005
Autoguvernarea pe Tara a Romanilor din Ungaria va organiza sambata, 29 ianuarie, la Centrul Cultural Roman din Giula, Balul romanesc pe tara. Evenimentul care ii va reuni pe toti romanii din Ungaria, va incepe la ora 19:00, ora locala, informeaza corespondentul Romanian Global News. Biletele de intrare se pot achizitiona de la oficiul reprezentantei pe tara, care se afla la adresa str. Eminescu, nr. 1, Giula.
 
Tombola pentru romanii din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :336
Friday, 28 January 2005

In asteptarea spectacolului "Va canta presedintele ales", care se va desfasura in Toronto la inceputul lunii februarie, Alianta Romanilor Canadieni si Karma Prod organizeaza o tombola ce ofera drept premiu doua bilete la acest eveniment artistic.

Pentru a putea intra in posesia biletelor, participantii trebuie sa raspunda la intrebarea "Care dintre cei sase protagonisti este implicat in viata politica romaneasca?", numele castigatorului urmand sa fie tras la sorti sambata, 29 ianuarie, la scoala romaneasaca din localitate. Raspunsurile pot fi trimise la adresa de e-mail general@arcweb.ca, informeaza pagina de internet a Aliantei romanilor canadieni.

 
Monumentul lui Emanuil Gojdu a ajuns la BudapestaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :330
Friday, 28 January 2005

O replica a monumentului macedoromanului Emanuil Gojdu a fost adusa la cimitirul Kerepesi din Budapesta la inceputul acestei saptamani.

Monumentul a fost amplasat de o echipa de muncitori romani de la o firma oradeana, care au venit din Romania special pentru acest lucru. Totodata, firma respectiva este si cea la care s-au efectuat majoritatea lucrarilor legate de aceasta sculptura. Dupa ce se vor finaliza actiunile de reamplasare a monumentul Emanuil Gojdu, acesta va fi sfintit de personalul religios. Tot acesta va face, cu acest prilej, si o slujba de pomenire in amintirea celui care a trecut in nefiinta in urma cu 135 de ani, informeaza Ambasada Romaniei la Budapesta.

Emanuil Gojdu a fost avocat, carturar si un recunoscut filantrop. Intreaga sa avere a fost donata post-mortem pentru cultura romaneasca si pentru o serie de burse destinate tinerilor romani de credinta greco-orientala din Ungaria si Ardeal.

 
Ski si drumetii pentru romanii din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :336
Friday, 28 January 2005

Romanii pasionati de sporturi de iarna din Toronto pot participa sambata, 29 ianuarie, si duminica, 30 ianuarie, la doua reprize de ski de noapte la Blue Mountain si de hiking la Hilton Falls.

Skiul se practica pe o partie care face parte din Parcul Halton, o agentie de protectia mediului care protejeaza ecoistemele locale in parteneriat cu municipalitatea. In ceea ce priveste hiking-ul sau drumetiile, considerate cea mai buna metoda de pastrare tonusul fizic, acestea se practica pe o distanta de 16 kilometri de peisaje naturale deosebite, de genul casacadei Niagara, mori de apa, izvoare inghetate si roci vechi.

Intalnirea de sambata se va face la 16:15 la Blue Mountain sau in Toronto, parcare Costco 400 & Hwy 7, la ora 14:00, detalii putand fi obtinute de la adresa de e-mail ripinosu2004@yahoo.com. In ceea ce priveste drumetiile, punctele de intilnire au fost stabilite la Toronto East, in parcarea de la York Mills, la ora 10:00, sau la Toronto West, 401 & Weston Road , la ora 10:30. De asemenea, informatii se mai pot obtine de la adresa rohikes-adventure@yahoo.com, informeaza un portal al romanilor din Canada.

 
Romanii din Ungaria pot contribui prin donatii din impozit la proiecte culturalePDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :337
Friday, 28 January 2005

Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria face apel la toti cetatenii maghiari de origine romana sa doneze 1% din impozitul lor personal pentru aceasta organizatie.

Aceasta posibilitate este in conformitate cu legile in vigoare din Ungaria, care stipuleaza ca cetatenii maghiari pot dona 1% din impozit asociatiilor civile, fundatiilor culturale, si un alt procent egal cu acesta pentru diferitele biserici. Uniunea Culturala a romanilor din Ungaria va continua sa stranga acesti bani in sprijinul culturii romanesti in Ungaria, informeaza corespondentul Romanian Global News. Pe parcursul ultimilor patru ani, uniunea a reusit sa adune sume din ce in ce mai impiortante, plecand de la 72.000 de forinti in anul 2001 si continuand cu 126.000 de forinti in 2002, 137.000 in 2003 si 166.000 cu un an mai tarziu. Banii au fost utilizati pentru Corul romanesc din Apateu si Jula si pentru subventionarea participarii a cate doi tineri romani din Ungaria la cursuri de vara de limba si cultura romaneasca in Romania. Cei care vor sa faca aceasta donatie trebuie sa semneze 19058283 - 1 04, care reprezinta codul de impozit al Uniunii culturale. Toti banii starnsi vor fi folositi conform hotararilor asociatiei.

 
Anul Nou Chinezesc, inaugurat in Canada si de un violonist romanPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :346
Friday, 28 January 2005

Lache Cercel, un cunoscut violinist de origine romana si detinator al premiului Golden Globe, impreuna cu formatia sa Ansamblul Cercel, va canta sambata, 29 ianuarie, incepand cu ora 19:30, la Gala Anului Nou Chinezesc 2005 dinToronto.

Evenimentul va avea loc la Main Stage Theatre, inclus in Centrul de Arta din Toronto. Violonistul roman s-a stabilit in orasul canadian Victoria inca din anul 1987 si a reusit sa cistige premiul Golden Globe din acelasi an cu piesa "A Cry for Roma", care face prte din coloana sonora a filmului "Suspin". Ansamblul Cercel interpreteaza muzica clasca, jazz si folclor romanesc, avand in palmaresul sau numeroase premii, dar si concerte in America de Nord si Europa, informeaza un portal al romanilor din Canada.

 
Muzica traditionala romaneasca la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :356
Friday, 28 January 2005

Salonul de Aur al Hotelului Behague, resedinta Ambasadei Romaniei la Paris, va fi vineri, 28 ianuarie, gazda unui concert de muzica traditionala romaneasca in interpretarea Trio-ului Dobrogea.

Marian Iacob Maciuca (violon), Mihai Trestian (tambal) si Gheorghe Turdorache (acordeon) vor sustine incepand de la ora 20.00 un spectacol in care vor arata publicului ca muzicile romanesti, articuland in esenta lor Orientul si Occidentul sunt in continuare centrul de interes al muzicienilor din lumea intreaga. Tonurile cuprinse in melodiile romanesti se apropie de multe ori de muzica otomana si, mai mult, de vechile melodii ale spatiului est-mediteranean. Vocile merg catre muzica tiganeasca, dar pastrand, totusi, inflexiuni bizantine. Instrumentele le urmeaza indeaproape, in timp ce ritmul este unul alert si asimetric, lipsit de orice constrangere. Aceasta bogatie completa se vrea redata in concertul sustinut de Trio Dobrogea, insa nu atat pentru a reconstitui o "muzica de muzeu", cat pentru a regasi o fervoare creatoare in stare sa ii poarte catre noi inventii, noi creatii, informeaza Institutul Cultural Roman de la Paris. Pentru persoanele interesate de concert intrarea este de 5 euro, iar cei care au un card "Prietenii Institutului Cultural Roman" vor beneficia de intrare gratuita. Rezervarea este indispensabila si se poate face la numarul de telefon 01.47.05.15.31.

 
Alina Cojocaru in Fiica rau pazita la Covent GardenPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :326
Friday, 28 January 2005

Seara de vineri, 28 ianuarie, la Opera Regala de la Covent Garden, va fi marcata din nou de prezenta unei artiste romance intr-un rol de exceptie.

Solista principala a Companiei Regale de Balet de la Covent Garden, Alina Cojocaru, va interpreta alaturi de Johann Koborg unul dintre rolurile principale ale spectacolului "La Fille Mal Gardee" (Fata rau pazita), al lui Ferdinand Herold. Prima aparitie a Alinei Cojocaru in distributia acestui balet a avut loc saptamana trecuta, la 21 ianuarie, inregistrand un succes de casa. Spectacolul va incepe de la ora 19.30, la Royal Opera House si este ultima ocazie cand talentata balerina romanca va putea fi admirata in acest rol. O celebra poveste de dragoste rurala, "La Fille Mal Gardee" este, inca de la premiera sa, din anul 1960, una dintre cele mai incantatoare lucrari de balet din repertoriul Companiei Regale de Balet de la Londra. Rezervarile se pot face acum fie online, pe pagina de internet a Operei, fie personal, sau la numarul de telefon 020 7304 4000 sau fax 020 7212 9460. Pentru cei cu deficiente de auz este disponibil serviciul Minicom, la numarul 020 7212 9228.

 
Sergiu Celibidache, omagiat de Orchestra Nationala FrancezaPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :364
Friday, 28 January 2005

13 filme ce isi propun sa alcatuiasca portetul celor 70 de ani de cand Orchestra Nationala a Frantei exista si isi bucura spectatorii vor fi prezentate in capitala franceza pentru pasionatii genului.

Sala Auditorium a Luvrului va gazdui concerte de arhiva ale marilor dirijori ai lumii. Christian Labrande propune in 13 secvente de muzica filmata in cadrul ciclului "Clasici in imagini" sa recreeze atmosfera marilor concerte ale Orchestrei. Creata la 18 februarie 1934, Orchestra Nationala a Frantei are in posesie arhive filmate din 1957 pana in 1974 de catre ORTF. La intalnirea cu spectatorii se va afla un numar mare de dirijori prestigiosi, printre care si romanul Sergiu Celibidache, amintit alaturi de americanul Bernstein. Vor mai fi revazute imagini cu Emile Ingelbrecht, Charles Munch, Jean Martinon, Paul Paray, Andre Cluytens, si multi alti celebri dirijori, in aparitiile lor la conducerea Orchestrei Nationale a Frantei. Ciclul de vizionari gazduit de Muzeul Luvru a inceput joi, 27 ianuarie si se va prelungi pana in data de 7 februarie. Pretul biletelor este cuprins intre 3,5 si 6 euro.

 
Cultura romaneasca se face cunoscuta la BruxellesPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :328
Friday, 28 January 2005

Centrul Cultural din Schaerbeek, Bruxelles, va fi gazda unei Seri Culturale Romanesti, care se va desfasura sambata, 29 ianuarie, incepand cu ora 18:30.

Initiatorii actiunii sunt Centrul Cultural din Schaerbeek, in colaborare cu asociatia "Javva", Casa culturala belgo-romana "Arthis" si Serviciul cultural al Ambasadei Romaniei la Bruxelles. Organizatorii propun celor prezenti cateva evenimente culturale care sunt menite sa aduca Romania in prim plan. Astfel, programul serii este alcatuit din proiectia filmului documentar "Cultura si civilizatie romaneasca" si dintr-un vernisaj al expozitiei de fotografie "Bucurestiul interbelic" si "Manastirile din Nordul Olteniei", informeaza Ambasada Romaniei la Bruxelles. Tot in cadrul serii culturale dedicate tarii noastre va fi inclus si un recital de muzica de inspiratie folclorica al cvartetului Roma Luca.

 
Societatea civila din Romania si Diaspora vrea ca DRP-ul sa fie autonomPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :472
Friday, 28 January 2005

22 de organizatii reprezentante ale societatii civile romanesti din tara si din Diaspora au inaintat astazi un memorandum primului ministru Calin Popescu Tariceanu, prin care cer transformarea Departamentului Roman de Pretutindeni (in prezent, parte a Cancelariei Primului Ministru) in institutie de sine statatoare.

Textul memorandumului a fost redactat ca urmare a sondajului initiat de agentia de stiri pentru romanii de pretutindeni, Romanian Global News, in urma caruia a reiesit ca cei mai multi dintre cei care si-au exprimat votul (74.6%) prefera ca DRP sa fie o institutie de sine statatoare, 17.5% se gandesc la ramanerea Departamentului in cadrul Cancelariei Primului Ministru, in timp ce numai 7.9% considera oportuna trecerea DRP in cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Reamintim ca Romanian Global News a initiat un sondaj in care supunea votului cititorilor sai trei variante de raspuns legate de viitorul statut al DRP: transformarea acestuia in institutie de sine statatoare, ramanerea sa in cadrul Cancelariei Primului Ministru si trecerea sa in subordinea MAE. Voturile au putut fi exprimate timp de zece zile.

MEMORANDUM

Noi, reprezentanti ai organizatiilor non guvernamentale componente ale societatii civile romanesti care desfasoara activitati de sustinere si dezvoltare a relatiilor cu romanii aflati astazi in afara frontierelor Statului Roman, participanti la dezbaterea privind cadrul institutional al dezvoltarii acestor relatii, din ziua de 24 ianuarie 2005, constatand nedesemnarea pana la acest moment a unui ministru pentru relatia cu romanii de pretutindeni, luand act si de intentia MAE roman de a ingloba Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni (DRP) in cadrul sau, va supunem atentiei urmatoarele:

- Asa cum arata sondajul initiat timp de zece zile de Romanian Global News, agentia de presa pentru romanii de pretutindeni, si la care au avut ocazia sa participe romani din toata lumea, romanii aflati astazi in afara frontierelor, prefera ori transformarea DRP intr-o institutie de sine statatoare, 74,6% (adica adoptarea proiectului de lege privind romanii de pretutindeni - initiat si de PNL-PD si respins de PSD), ori ramanerea DRP in cadrul Cancelariei Primului Ministru (17,5%) si un foarte mic procent de numai 7,9% considerand oportuna trecerea DRP in structura MAE. (anexa 1).

- Decaderea din rang prin subordonarea DRP unui minister, ar fi perceputa ca un semnal extrem de negativ, de trecere in plan secund a celor 10 milioane de romani aflati in afara frontierelor, oarecum contrara tuturor semnalelor date de Alianta D.A. in campania electorala, si de declaratiile constante ale Presedintelui Romaniei, Traian Basescu;

- Perceptia pe care o mare parte a asociatiilor romanesti de peste frontiere o au despre multi dintre functionarii MAE este aceea ca ei se ocupa si de "altceva" in afara de slujba lor din oficiile diplomatice ale Romaniei. La acest lucru contribuie si a contribuit si mentalitatea, atitudinile si formarea profesionala a unor diplomati romani, instruiti de vechiul regim, si care sunt inca, foarte prezenti la nivelul ambasadelor si consulatelor Romaniei in strainatate;

- Datorita domeniului de activitate al DRP, mijloacele concrete de indeplinire a proiectelor sunt diferite de cele consacrate in domeniul specific al diplomatiei, fapt care ar impieta atat asupra demersului MAE, statutului diplomatului, cat si asupra posibilitatilor de reactie rapida in diferitele situatii (de exemplu: atitudinea abuziva a unei autoritati locale straine - vezi cazul bisericii romanesti din Malainita - nu poate constitui intotdeauna un subiect diplomatic sau un subiect al monitorizarii MAE);

- Datorita traditiei implicarii unor diplomati romani in urmarirea emigratiei romane din afara frontierelor, inainte de 1989, politic initiata de regimul comunist si confirmata de numerosi intelectuali romani ai emigratiei, preluarea relatiilor cu romanii de pretutindeni de catre un MAE insuficient reformat este inoportuna in acest moment, putand genera suspiciuni si o fractura iremediabila intre tara si multi reprezentanti de marca ai diasporei.

Odata cu lamurirea situatiei viitoare a DRP apreciem oportuna o analiza (inclusiv financiar contabila) asupra legalitatii, oportunitatilor si eficientei utilizarii fondurilor DRP pe anul 2004, cu atentie deosebita pe proiectele destinate Republicii Moldova.

Nu putem incheia Domnule Prim ministru Tariceanu, fara a ne exprima ingrijorarea in legatura cu reactia autoritatilor sarbe in privinta singurei biserici romanesti din regiunea Timocului, localitatea Malainita.

Exprimandu-ne speranta ca veti examina cu maxima responsabilitate aceste aspecte, va asiguram de sprijinul nostru, dorind restabilirea parteneriatului cu societatea civila, pe care o reprezentam in acest domeniu, precum si eficientizarea maxima a programelor destinate romanilor de pretutindeni.

Semneaza,

Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, Bucuresti

Institutul "Fratii Golescu" pentru relatia cu romanii de Pretutindeni, Bucuresti

Biroul Bucuresti al Consiliul Mondial Roman din Atlanta, SUA

Consiliul Romano-American, Los Angeles, SUA

Romanian American Cultural Center "Athenaeum", Atlanta, Georgia USA

Lucian I. Livescu, Presedinte American Romanian Sister Cities Council Youth for A Better World, Inc., Atlanta, Georgia, USA

Biroul de Sprijin al romanilor de pretutindeni, Germania

Birourile Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni, SUA, Germania, Italia, Australia

Asociatia pentru cultura vlahilor-romanilor din Serbia "Ariadnae Filum", Serbia

Asociatia pentru Cultura romanilor-vlahilor "Curcubeul", Serbia

Asociatia Studentilor Basarabeni Crestini, Timisoara

Asociatia Studentilor Romani din Nord Estul Serbiei "Atanasie Popovici Furnica", Serbia

Revista "Confluente", a tinerilor romani de pretutindeni, Bucuresti

Clubul Studentilor Basarabeni si Bucovineni, Galati

Asociatia Studentilor Basarabeni si Bucovineni, Craiova

Organizatia de tineret ACDR, Ucraina

Filiala Bucuresti a Organizatiei de Tineret "Noua Generatie" din Basarabia,

Asociatia Romanii in Italia, Milano

Uniunea Tinerilor Etnici Romani din Bulgaria "AVE", Vidin

Comunitatea Romanilor din Bulgaria, Vidin

 
Fostii guvernanti nu se mai afla sub umbrela imunitatiiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :306
Friday, 28 January 2005

Fostii demnitari nu vor mai beneficia de imunitatea pe care le-o conferea Legea privind raspunderea ministeriala, daca vor fi suspectati de a fi incalcat legea in timpul exercitarii mandatului, a declarat ministrul Justitiei, Monica Macovei.

Ministrul a aratat presei ca Executivul de la Bucuresti a aprobat o Ordonanta de Urgenta care elimina necesitatea avizarii unei proceduri speciale in cazul punerii sub urmarire penala a fostilor ministri romani. Fostii demnitari, intelegeti prin aceasta membrii Guvernului, pot fi cercetati fara nici un fel de procedura sau aviz prealabil", a mai declarat Monica Macovei, explicand totodata ca urmarirea penala a fostilor demnitari se va face fie de Parchetul de pe Inalta Curte de Casatie fie de Parchetul National Anticoruptie. Bineinteles ca noua decizie a Guvernului Tariceanu a ridicat si obiectii in randul fostilor ministri. Astfel, fostul premier Adrian Nastase a aratat ca aceasta nu va face decat ca dupa terminarea mandatului fostii ministri sa fie hartuiti de plangeri penale, mai ales ca exista multi neprieteni". Reamintim ca legea initiala prevedea ca solicitarea inceperii unei anchete putea fi dispusa doar de Parlament sau de Presedintele Romaniei, in timp ce dezbaterea propunerii de incepere a urmaririi penale se facea pe baza unui raport intocmit de o comisie parlamentara sau de o comisie speciala de ancheta.

 
Colegiul galatean Vasile Alecsandri - pepiniera de bursieri Harvard si PrincetonPDF Print E-mail
Galati, Romania/Romanian Global News
Accesari :610
Friday, 28 January 2005

Sute de absolventi ai Colegiului National Vasile Alecsandri" (CNVA) din Galati studiaza in strainatate, iar alte zeci se pregatesc acum pentru a obtine burse la Harvard, Yale sau Princeton. Anul trecut, s-a inregistrat un record: un absolvent din cinci a reusit sa patrunda la universitati din strainatate.

O adevarata pepiniera de studenti internationali, CNVA a ajuns a doua marca" a orasului de pe Dunare dupa combinatul siderurgic. Deschizatorul de drumuri a fost Dinu Valentin, care a primit in 1994 o bursa la Universitatea Harvard. Modelul a fost urmat imediat de majoritatea elevilor de la CNVA. La inceput, procentul de reusita a fost nesemnificativ raportat la numarul total al absolventilor, insa anul trecut 20% dintre cei 160 de absolventi ai promotiei au obtinut burse la universitati prestigioase din lume. Ciprian Stratulat, de exemplu, detinator a 37 de diplome la concursuri de fizica, este student la Inginerie la Harvard.

Examenele internationale de engleza sint obligatorii

Admiterea la marile universitati ale lumii are in spate o munca imensa a profesorilor si elevilor, confirmata la olimpiade. La engleza, de pilda, echipa liceului din Galati a obtinut in 2004 locul I la Olimpiada internationala, iar in 2003 si 2002 - locul 2. Exista aici o mare emulatie intelectuala, insa important pentru elevii romani este sa le fixezi tintele", spune Nicoleta Ionita, seful Catedrei de Engleza de la CNVA. La orice materie importanta, elevii fac cite doua-trei ore in plus pe saptamina fata de cele din orar, iar incepind din clasa a XI-a ei trebuie sa-si sustina examenele de limba engleza SAT 1, SAT 2, Tfl si Cambridge. Rezultatele scolare si cele de la olimpiade nu reprezinta insa singurul criteriu de selectie pentru universitatile din Vest. Nu vor studenti obsedati de fizica sau matematica, ci persoane cu deschidere, care sa stie sa socializeze bine", explica prof. Ionita.

Burse de pina la 50.000 de dolari pe an

Pentru a fi siguri ca vor avea de unde alege si ca vor obtine o finantare aproape completa a studiilor, in clasa a XII-a elevii de la CNVA aplica la vreo 20 de universitati. Costul se ridica la peste 1.000 de dolari, incluzind posta, traducerile legalizate si taxa de inscriere perceputa de unele universitati. Am trimis pina acum la 13, dintre care 12 sint din State si una din Europa.

Aceasta din urma mi-a confirmat ca ma accepta si pe mine, si pe fratele meu geaman, Bogdan", spune Dante Stroe, elev la o clasa de mate-info, care asteapta in aprilie raspunsurile din SUA. Cele mai multe burse din America sint de 40-50.000 de dolari pe an, studentii avind o contributie financiara proprie, in functie de veniturile parintilor. Irina Iordachescu, de exemplu, care este studenta la Richmond, in Londra. Parintii ei sint magistrati si a trebuit sa plateasca 5.000 de lire sterline pe an. Dar, situindu-se pe locul 2 in universitate dupa primul an de studiu, cota i s-a redus la 1.000 de lire. Fiul unor cadre didactice plateste insa doar 300 de dolari pe an. Desi multi dintre acestia nu vor sa se mai intoarca acasa, profesorii nu-i condamna. Pentru un salariu de citeva sute de euro, nu merita. Salariul meu, 250 de euro, este mai mic de 17 ori decit al unui profesor din Estonia si de 20 de ori mai mic decit in Anglia", spune profesorul de matematica Constantin Ursu, ce are in palmares noua medalii internationale.

Preluare "Cotidianul", editia de luni, 28 ianuarie 2005. Un articol scris de Mirela Corlatan.

 
Francis Ford Coppola a vizitat RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :366
Friday, 28 January 2005

Regizorul american Francis Ford Coppola s-a aflat in aceasta perioada in Romania intr-o vizita privata in care a vizitat capitala tarii si orasul Piatra-Neamt.

Miercuri, 26 ianuarie, cineastul a fost prezent la Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica ''I.L. Caragiale'', unde, timp de doua ore, a tinut o prelegere in fata studentilor facultatii. Dezbaterea s-a axat pe teme din domeniul filmului, teatrului si filozofiei. La plecare, Francis Ford Copola a promis ca va reveni anul viitor, cand va ajunge din nou si la universitatea din Bucuresti, impresionat fiind de vizionarea a doua filme de scoala ale studentilor. In scurta sa sedere in Romania, regizorul a vizitat si orasul Piatra Neamt, loc in care se presupune ca s-ar desfasura o viitoare coproductie cu studioul Castel Film. Francis Ford Coppola a devenit cunoscut prin intermediul trilogiei "Nasul", film de referinta pentru istoria cinematografiei mondiale. De asemenea, el a regizat si produs pelicule la fel de celebre precum "Rataciti printre cuvinte", "Legenda calaretului fara cap", "Don Juan de Marco", "Peggy Sue se marita", "Apocalipsa acum", "Dracula", "Jack" sau "Sinuciderea fecioarelor". Pe langa cariera sa, regizorul Coppola a reusit sa lanseze in industria cinematografica si alte talente din familie, printre acestea aflandu-se Nicolas Cage, Carmine, Mark, Christopher si Sofia Coppola.

 
Spectacol unic de teatru japonez la BulandraPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :333
Friday, 28 January 2005

O trupa de artisti japonezi va sustine o reprezentatie la Teatrul Bulandra, Sala Izvor, vineri, 28 ianuarie, de la ora 19:00.

Spectacolul de teatru Bunraku, teatru de papusi traditional japonez, va fi sustinut de o trupa de artisti indrumati de Kanroku Yoshida si va prezenta, pe langa cele doua piese de gen, si o demonstratie legata de istoricul si tehnica manuirii papusilor. Reprezentatia din Bucuresti este o initiativa a Ambasadei Japoniei la Bucuresti, organizatoarea evenimentului, informeaza portalul cultural onlinegallery.com. Bunraku reprezinta o arta complexa, unica in lume, indreptata in mod special spre publicul matur. Vechimea sa este de cateva secole, iar spectacolele pe care le prezinta pun accent pe miscarea si gestica papusilor, acompaniate de fond muzical sau naratiune orala.

 
Iepurii din Vaslui ajung in ItaliaPDF Print E-mail
Vaslui, Romania/Romanian Global News
Accesari :351
Friday, 28 January 2005

900 de iepuri vii vor pleca in Italia pentru a popula campurile de vanatoare din peninsula. Acestia au fost prinsi in sezonul care a inceput pe 19 noiembrie de vanatorii din judetul Vaslui.

Cele sase partide de vanatoare s-au incheiat cu o recolta mai slaba decat in anii trecuti, vremea prea putin friguroasa fiind un motiv al numarului scazut de iepuri prinsi. Totusi, lotul trimis in Italia a adus la bugetul Asociatiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AJVPS) Vaslui suma de 70.000 de euro, informeaza cotidianul local "Evenimentul". Iepurii din Romania vor putea fi ochiti cu pusca de cei 3 milioane de vanatori din Italia, in timp ce in tara noastra sunt in jur de 54.000 de vanatori.

 
Tinerii romanii pot participa la o conferinta internationala despre minoritatile nationale din UEPDF Print E-mail
Aabenraa, Danemarca/Romanian Global News
Accesari :347
Friday, 28 January 2005

Asociatia daneza "Cultures in Dialogue" lanseaza o invitatie pentru 180 de tineri europeni cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani care isi doresc sa fie exponentii diversitatii nationale, culturale si lingvistice din Europa.

Persoanele interesate pot sa se inscrie la program pana pe data de 1 mai 2005, pagina de internet www.people.hojoster.dk oferind informatii suplimentare despre program si cererile de aplicare. Tinerii ar urma sa participe in perioada 17-30 iulie la o conferinta internationala ce are drept scop elaborarea unei rezolutii comune pe tema recunoasterii drepturilor culturale ale minoritatilor europene in vederea extinderii Uniunii Europene. Conferinta se va desfasura in mai multe orase din Germania si Danemarca, aflate la zona de frontiera din cele doua tari, si va contine dezbateri, editarea de brosuri, crearea de site-uri web de prezentare a minoritatilor sau prezentari televizate.

 
Colaborare inedita intre doua licee din Romania si FrantaPDF Print E-mail
Timisoara, Romania/Romanian Global News
Accesari :357
Friday, 28 January 2005

Colegiul Naţional C.D. Loga din Timisoara a inceput o colaborare mai putin obisnuita cu Liceul Blaise Pascal din provincia franceza Alsacia.

Legatura dintre cele doua institutii de invatamant a fost creata cu scopul de a aduce informatii istorice si culturale aditionale in ceea ce priveste colonii care au venit in Banat in urma cu 200 de ani si care s-au stabilit in mai multe localitati rurale din zona. Liceele vor realiza un studiu de teren in Alsacia si Banat pentru a gasi urmasi si arhive ale vremii, toate acestea constituind fondul unei lucrari bilingve care contine rezultatele cercetarilor, informeaza saptamanalul "Agenda de Timisoara". Pentru ducerea la bun sfarsit a ambitiosului proiect vor contribui profesori de istorie, de limba franceza, directorii celor doua licee si elevi care corespondeaza prin Internet. Inspectorul scolar de limba franceza, Georgeta Luca, totodata promotoarea proiectului, intentioneaza sa organizeze in curand la Timisoara o reuniune la care sa fie invitati urmasi ai alsacienilor care mai traiesc in prezent in Alsacia, Banat si in sudul Frantei.

 
Performanta romaneasca la Maratonul de la DubaiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :680
Friday, 28 January 2005

Atleta romanca Ana Lupan s-a clasat recent pe pozitia a opta din 500 de participanti la Maratonul de la Dubai.

Lupan a fost singura romanca participanta la maratonul de la Dubai, una dintre cele mai grele competitii de acest gen care se organizeaza in lume. "Dubai Marathon 2005" s-a desfasurat in data de 7 ianuarie si a fost organizat pe o distanta de 42,195 de kilometri. Premiile puse in joc au fost in valoare de 100.000 de dolari. Temperatura destul de buna pentru cursa, aproximativ 18 grade la inceputul cursei, a permis sportivei romance sa alerge pe intreaga distanta si chiar sa se claseze pe locul 8. Poate ca daca nu ar fi avut probleme cu o criza de sciatica pe la mijlocul cursei, Ana Lupan s-ar fi putut clasa chiar pe un loc mai bun. Ana Lupan face atletism din anul 1997, dupa ce timp de sapte ani a fost jucatoare profesionista de handbal. In anul 2001 a obtinut titlul de campioana balcanica la cros.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions