Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Martie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    
Cautare
Seful diplomatiei cehe in vizita in RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :292
Thursday, 03 March 2005

Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Cehe, Cyril Svoboda, se va afla joi, 3 martie, intr-o vizita oficiala in Romania, la invitatia omologului sau roman.

Cu acest prilej, seful diplomatiei cehe va purta convorbiri cu ministrul roman al afacerilor externe, Mihai-Razvan Ungureanu va fi primit de presedintele Romaniei, Traian Basescu, si va purta discutii cu ministrul de stat coordonator al activitatilor din domeniile culturii, invatamantului si integrarii europene, Bela Marko. Vizita la Bucuresti a oficialului ceh se circumscrie cooperarii excelente dintre Romania si Republica Ceha si are ca obiectiv stabilirea prioritatilor comune de politica externa, in perspectiva in care Romania va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, iar cele doua tari sunt deja aliati in cadrul NATO. Vor fi discutate, totodata, temele de interes mutual legate de vecinatatea estica a Uniunii Europene si zona Marii Negre, precum si posibilitatile de diversificare a cooperarii in cadrul creat de Declaratia comuna privind cooperarea in domeniul afacerilor europene. Vor mai fi abordate, in cadrul acestei vizite, chestiunile legate de dezvoltarea cooperarii in organizatiile regionale in care cele doua state sunt membre.

 
Reprezentantul Grupului Verzilor din Parlamentul European in vizita la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :252
Thursday, 03 March 2005

Seful diplomatiei romane, s-a intalnit miercuri, 2 martie, cu coordonatorul de politica externa al Grupului Verzilor din Parlamentul European, Joost Lagendjik.

Discutiile s-au axat pe apropiata acordare de catre Parlamentul European a avizului conform asupra Tratatului de Aderare al Romaniei, programate sa se desfasoare in plenul Parlamentului European, la Strasbourg, la 13 aprilie 2005. In cadrul intalnirii, Mihai Ungureanu a trecut in revista prioritatile echipei guvernamentale in pregatirea pentru aderare si rezultatele obtinute pana in prezent in domenii de interes prioritar combaterea coruptiei, reforma justitiei, libertatea presei. Parlamentarul european a aratat ca scopul vizitei sale la Bucuresti este acela al unei documentari si evaluari oneste la fata locului, pe baza careia Grupul sau isi va defini pozitia in dezbaterile si cu ocazia votului din plenul Parlamentului European asupra Tratatului de Aderare al Romaniei. El a subliniat ca este necesar ca Romania sa isi faca cat mai vizibile eforturile si rezultatele in cadrul pregatirilor pentru aderare, cu accent pe aspectele de interes pentru parlamentarii europeni. Pe baza informatiilor primite, parlamentarii europeni apartinand Grupului Verzilor, care au avut in trecut atitudini critice fata de performantele Romaniei, ar putea fi in masura sa voteze in favoarea acordarii avizului conform. A fost convenita informarea regulata a Grupului asupra rezultatelor obtinute in domeniile prioritare ale pregatirii pentru aderare, in perioada urmatoare, premergatoare votului asupra avizului conform in Parlamentul European.

 
Grigore Vieru - scrisoare catre detinutul politic Andrei IvantocPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :283
Thursday, 03 March 2005

In replica la urarile de la multi ani trimise poetului basarabean Grigore Vieru de Andrei Ivantoc, unul dintre membrii grupului Ilascu, intemnitat de ani buni intr-o inchisoare din Tiraspol, Vieru trimite la randul sau o scrisoare in care isi exprima increderea ca Ivantoc, candidat independent la alegerile parlamentare din Republica Moldova, va reusi sa obtina un loc in Parlament pentru a-si reprezenta tara. Redam mai jos textul scrisorii poetului Grigore Vieru.

Iubite frate Andrei Ivantoc

O Dunare de scrisori a curs spre mine de-a lungul vietii. Nici una dintre ele, insa, nu a fost atat de tulburatoare ca scrisoarea ce mi-ai trimis-o din temnita tiraspoleana cu ocazia zilei mele de nastere. Mai ai putere din suferintele Dumitale sa te gandesti si la mine, ma intreb uluit?! Este ca si cum maica-mea care a plecat acum un sfert de veac la stramosi, a invatat acolo, in ceruri, literele pe care, taranca fiind, n-a mai avut ragaz sa le invete pe pamant, mi-a trimis o scrisoare si eu, iata, nu ma mai satur s-o tot citesc cu inima jilavita de dor. In acelasi timp mi s-a facut rusine ca sunt ovationat la Chisinau si la Bucuresti in niste vremuri cand Dumneata si colegii Dumitale de suferinta stati zavorati in temnita. Iti ceri Dumneata scuze ca, nefiind scriitor, vorbesti simplu. Dar, frate Andrei, suferinta, ca si inima unei mame, a fost intotdeauna simpla. Simpla a fost si crucea pe care l-au rastignit pe Domnul Isus Hristos. Simplitatii i se vede in piept inima, de aceea toti nemernicii, fie venetici, fie bastinasi, au tintit in ea. Am spus bastinasi pentru ca nu am dus niciodata lipsa de mancurti. Am citit nu demult uluit, intr-un ziar, ca fenomenul mancurtizarii se intampla azi si in lumea celor mai curate fiinte create de Bunul Dumnezeu, care sunt albinele. Si acest cu totul ciudat fenomen are loc la bastina celui mai curat si truditor roman care este Eminescu - la Botosani. Mai exact, prin partile Botosanilor. Iata ce se intampla: roiuri intregi de albine parasesc stupii si se retrag bezmetice in desisul padurii. Stau acolo cat stau, dupa care se intorc, organizate dupa toate regulile armatei, si ataca albinele care n-au vroit sa paraseasca stupul, ucigandu-le fara de mila. Cele mai dusmanoase si mai pline de ura sunt, insa, corciturile rezultate din albine care s-au impreunat cu viespile de padure. Acestea omoara matca.Dumneata, la fel Tudor Petrov-Popa si ceilalti membri ai grupului Ilascu, sunteti matca rezistentei noastre nationale. Iata de ce toate sagetile venetice sau mancurte sunt indreptate asupra Dumneavoastra. Daca matca Rusiei este armata a 14-cea, atunci insasi aceasta uriasa tara s-ar putea destrama intr-o zi. Rusia trebuie sa stie ca puscariile ei politice sunt mai puternice decat armata a 14-cea. Ne pare rau ca trebuie sa vorbim astfel despre o tara cu adevarat bogata cu toate cele si care a dat lumii uriasi scriitori - Tolstoi, Dostoievski, Cehov, Lermontov, geniali compozitori si un fantastic balet. Rusia ar putea fi cea mai fericita tara din lume. Naravind, insa, a stapani pe altii, ea insasi este stapanita de alcool, incertitudini, demoralizare, iar asta n-o va conduce spre bine si bunastare. Harta lumii cu care se invelesc noaptea in visele lor politicienii si militarii rusi nu poate sa tina de cald. Acum, suntem amenintati cu un nou razboi dupa cel dezlantuit pe Nistru de aceleasi pofte imperiale. Noi credem ca poftele s-or potoli - nu mai suntem atat de singuri ca la inceputul anilor 90. Iti mai ceri scuze, draga Andrei, ca scrisoarea ce mi-ai trimis a iesit prea lunga, ca ea a iesit asa deoarece doresti sa vorbesti cu cineva si n-ai cum, chiar cu sotia comunici printr-un geam de sticla. Noi credem in izbanda Dreptatii Dumitale, frate Andrei. Credem ca vei deveni deputat si atunci vorbi-vei intregului neam de la tribuna Parlamentului. De altfel, si noi vorbim cu tara de peste Prut printr-un geam de sticla, care este chiar lacrima noastra, crezand totusi ca nu-i departe ziua cand vom urca liberi amandoi in varful Carpatilor nostri, de unde Dumnezeu nu se vede, dar de acolo poti crede in El. Mai scrii Dumneata ca gardistii iti "scutura vorbele" si ca "greu ies cuvintele din inchisoare". Este adevarat ca vorbele noastre, a celor ramasi in libertate, nu sunt ori sunt mai putin scuturate. Dar se stiu pandite. Pandite pentru ca incercam sa vorbim cu tara. Cu mama. Cei vanturandu-se prin lume nu vor intelege nicicand acest dor - dorul de a vorbi cu propria mama. Si nu-si vor da seama ca si ei sunt panditi de distrugere. Mai exact, de autodistrugere. Draga Andrei, romanii adevarati se gandesc la tine si incearca sa te scoata din ghearele balaurului, deoarece cu dreptate ar fi sa se inchida Nistrul, iar nu niste crestini care nu au alta vina decat aceea de a-si iubi si apara Credinta, Limba si Istoria stramoseasca. Sa fie inchis Nistrul, pentru ca de-acolo, de dincolo de el, au venit si vin toate nenorocirile noastre. De altfel, inchisoarea in care zaci a fost pregatita pentru intreaga Basarabie. Sa stii ca prin Dumneata, dar si prin marele om de cultura, Ion Ungureanu, Opaciul in care te-ai nascut a intrat in istorie. Te-ai nascut la inceput de primavara. Vine dezghetul prin Dumneata, frate Andrei, si prin colegii Dumitale de suferinta, prin copiii si tinerii nostri, prin organismele internationale, prin vointa noastra de integrare europeano si euro-atlantica. Inca putina rabdare barbateasca. Nu avem nici o indoiala ca acel urias depozit de armament al armatei a 14-cea va sari in aer minat de focul inimii voastre si a milioanelor de romani care te iubesc si credem ca te vor vota ca deputat in Parlament, iar cei care iti judeca gresit suferinta vor fi intemnitati in scuipatul public. Te imbratisez de ziua Dumitale de nastere, dorindu-ti multa sanatate si rugandu-va sa ma iertati ca nu am curajul Dumneavoastra. Sarut mana credincioasei Dumitale sotii, Eudochia, care in prealunga si tragica ei asteptare si rabdare a devenit chiar ea o femeie de mare curaj ca si consoartele celorlalti martiri.

Grigore Vieru, 1 martie 2005.

 
Cel mai mare lac sarat din Europa va fi in RomaniaPDF Print E-mail
Valcea, Romania/Romanian Global News
Accesari :335
Thursday, 03 March 2005

Caverna de saramura de la Ocnele Mari va intra in curand intr-un proces de prabusire controlata, operatiune unica in lume. In urma acesteia, va rezulta cel mai mare lac sarat din Europa.

O echipa de specialisti, condusa de profesorul universitar Florian Zamfirescu a fost cea care, anul trecut a recomandat drept necesara prabusirea acestei caverne din Campul II de Sonde al Exploatarii de Sare din Ocnele Mari, judetul Valcea. Aprobarea pentru acest proiect a venit in urma cu cateva zile si el urmeaza sa fie demarat de catre firma Flowtex. Lacul ce se presupune ca va rezulta la finele lucrarilor va masura 15 hectare, transformand Ocnele Mari intr-o atractie turistica. Insa si reversul este de luat in seama. Astfel, in cazul in care planul pus la punct de specialistii romani in geologie si geodezie va esua, orasul Ocnele Mari ar putea fi inundat in saramura. Saramura din Campul II de Sonde de la Ocnele Mari s-a mai revarsat peste oras si in cursul anului trecut, distrugand un mare numar de gospodarii din regiune.

Luand in considerare descoperirile facute in regiune, de unelte de exploatare a zacamintelor de sare de la Ocnele Mari, istoricii au ajuns la concluzia ca astfel de exploatari se realizau inca din neolitic, ajungand ca in perioada domniei lui Decebal aceasta regiune sa fie cunoscuta drept cel mai mare centru de extractie a sarii.

 
Militarii romani au descoperit armament si munitie in AfgansitanPDF Print E-mail
Kabul, Afganistan/Romanian Global News
Accesari :297
Thursday, 03 March 2005

Militarii romani care se afla in misiune in Afganistan au descoperit la sfarsitul lunii februarie a acestui an un important depozit de armament si munitii in localitatea Mushaky, din districtul Garap.

Acesta a fost gasit la finalul unei misiuni de cercetare-scotocire efectuata impreuna cu echipa de militari americani cu care au cooperat romanii. In urma actiunii respective s-au confiscat doua mitraliere antiaeriene, noua mitraliere calibru 7,62 mm, 17 aruncatoare de grenade AG 7, 22 pistoale-mitraliera, patru pistoale, mine antipersonal si antitanc, munitie de infanterie si lovituri de aruncator, doua statii de radio in stare de functionare, o suma de bani semnificativa si aproximativ doua kilograme de droguri. Toata descoperirea a ajuns prin transport la tabara militara americana din apropierea localitatii Kabul, unde au fost inventariate si predate esaloanelor in drept, se arata intr-un comunicat de presa emis de MApN. Militarii detasamentului ANA TRAINING III se afla in tabara Phoenix, de langa Kabul, unde au ca sarcina sa duca la bun sfarsit misiuni de consiliere in pregatirea pentru lupta a ofiterilor statului major al unui batalion de infanterie afgan, precum si de pregatire si instruire a militarilor in specialitati precum cercetare, tancuri si mentenanta. Totodata, militarii romani organizeaza impreuna cu partenerii de coalitie - americani, englezi, francezi, germani, neozeelandezi, canadieni, mongoli si bulgari - schimburi de experienta si exercitii de conducere a masinilor de lupta.

 
Iesenii vor avea un schilift din ElvetiaPDF Print E-mail
Iasi, Romania/Romanian Global News
Accesari :330
Thursday, 03 March 2005

Partia de schi ieseana din Sararie va primi un schilift din partea unei statiuni din Elvetia. Donatia vine ca urmare a unei colaborari care s-a creat intre Iasi si Elvetia, stabilite dupa o discutie care a avut loc intre vicepresedintele Consiliului Judetean Iasi, Lucian Profir, si presedintele Camerei de Comert Romano-Elvetiene, Constantin Greceanu Javet.

Desi schiliftul va fi primit gratis, primaria va trebui sa achite costurile legate de dezafectarea sa, transport si instalare, deoarece instalatia este una la mana a doua, elvetienii respectivi trecand in momentul de fata printr-un proces de modernizare care le impune renuntarea la astfel de utilitati. Chiar si in aceasta situatie, primaria va reusi sa economiseasca o parte din bani, pretul actual al unui schilift situandu-se intre 30.000 si 50.000 de euro, informeaza un cotidian local iesean. Partia Sararie a intrat intr-un proces de modernizare la finele anului trecut, dupa ce a fost preluata de catre Primaria din Iasi de la Universitatea "Al.I.Cuza", care o administrase timp de doi ani. In cele cateva luni, pista a fost refacuta si imprejmuita, s-a reparat cabana si s-a montat un sistem de iluminare, in asteptarea sezonului viitor si a amatorilor de schi din Iasi.

 
Cristian Mungiu, prezent la Festivalul de Film de la BelgradPDF Print E-mail
Belgrad, Serbia/Romanian Global News
Accesari :249
Thursday, 03 March 2005

Regizoriul roman Cristian Mungiu se afla in aceasta saptamana la Belgrad, unde participa la cea de-a 33-a editie a Festivalului International de Film din capitala Serbiei, care se desfasoara in perioada 25 februarie-6 martie.

Cristian Mungiu contribuie la realizarea filmului Lost and Found, un grupaj de sase scurt-metraje realizate de sase cineasti europeni diferiti, cu pelicula Turkey Girl, se arata pe site-ul oficial al festivalului. Realizatorul roman va participa la acest festival alaturi de nume importante ale cinematografiei mondiale contemporane si de filme deja mult-premiate la competitii similare de pe glob. Printre acestea se numara Pedro Almodovar, cu Mala Education, Zhang Yimou cu House of the Flying Daggers, sau trei mari nominalizati la premiile Oscar din acest an, Mike Leigh cu Vera Drake, The Motorcycle Diaries, de Walter Salles, si Maria, full of grace, de Joshua Marston. Castigatorii vor fi anuntati in ultima zi a competitiei.

 
Artistii basarabeni expun la Palatul Parlamentului din BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :295
Thursday, 03 March 2005

Un grup de artisti plastici din Basarabia va expune timp de o luna, la Sala de expoziii "Constantin Brancusi" a Palatului Parlamentului, in cadrul expozitiei de pictura intitulata "Artisti plastici din Republica Moldova".

Incepand de joi, 3 martie, sase artisti plastici de peste Prut vor prezenta publicului roman aproximativ 250 de lucrari semnate Vladimir Frumusachi, Victor Gutu, Vasili Rudiaga, Mihail Mungiu, Anait Artasovna Kulicenko si Valeri Vasilievici Kulicenko. In semn de apreciere a talentului basarabean, organizatorii vor continua seria manifestarilor de acest gen si in viitor, prin mai multe evenimente similare care se vor desfasura tot in capitala. Astfel, in aceeasi sala a Palatului Parlamentului se va deschide in luna iunie o alta expozitie de pictura basarabeana, in decembrie 2005 va avea loc expozitia tinerilor artisti plastici din Republica Moldova, in luna mai 2006 se va vernisa expozitia pictorului Iurie Mati si a grupului sau, iar in septembrie Eudochia Zaftur isi va prezenta o expozitie personala.

 
"Rapsozii Botosanilor" au incantat publicul arabPDF Print E-mail
Botosani, Romania/Romanian Global News
Accesari :287
Thursday, 03 March 2005

Ansamblul " Rapsozii Botosanilor" a efectuat recent un turneu in Emiratele Arabe Unite, tara din care s-a intors dupa ce a sustinut o serie de sapte concerte.

Spectacolele pe care le-au oferit in acest loc s-au bucurat de un real succes, presa locala descriind in termeni elogiosi toate reprezentatiile sustinute de artistii romani la Teatrul National din Abu Dhabi, Teatrul Municipal din Al Ain, Centrul Cultural din Fujairah si la resedinta Ambasadei Romaniei din capitala Emiratelor. Botosanenii nu se afla pentru prima oara in aceasta tara, ei mai concertand in Emiratele Arabe Unite in timpul carierei lor, informeaza un cotidian moldav. Rapsozii Botosanilor s-a infiintat in anul 1970 la initiativa lui Ioan Cobala, mentorul acestui grup muzical. Pe parcursul perioadei de activitate prolifica, ansamblul a concertat atat in tara, alaturi de nume mari ale muzicii populare autohtone, precum Sofia Vicoveanca, Laura Lavric sau Daniela Condurache, cat si in strainatate. Totodata, artistii sunt detinatorii mai multor premii pe care le-au obtinut in tara si in strainatate si sunt recunoscuti ca fiind muzicienii care pastreaza si duc mai departe adevaratele traditii nationale.

 
S-au tras la sorti meciurile din partida de Cupa Davis, Romania-BelarusPDF Print E-mail
Brasov, Romania/Romanian Global News
Accesari :289
Thursday, 03 March 2005

Programul oficial al meciurilor Romania-Belarus din cadrul primului tur al Grupei Mondiale de Cupa Davis s-a stabilit joi, 3 martie, in urma unei trageri la sorti, desfasurata la Muzeul Judetean din Brasov.

Astfel, prima partida de vineri, 4 martie, se va desfasura de la ora 13.00 si ii va aduce fata in fata pe Victor Hanescu si pe Max Mirnyi, urmand apoi partida dintre celalalt reprezentant al Romaniei, Andrei Pavel si Vladimir Voltchkov. Sambata, 5 martie, de la ora 14.30 este programata prezentarea oficiala, iar de la 15.00, partida de dublu ce se va disputa intre perechea romana Andrei Pavel/Gabriel Trifu si echipa Belarusului Mirnyi/Bury. Duminica, 6 martie, in ultima zi a partidei dintre Romania si Belarus, se vor intalni, de la ora 13.00, Andrei Pavel si Max Mirnyii, iar in continuarea acestui meci este programat cel dintre Victor Hanescu si Vladimir Voltchkov. Toate meciurile vor fi transmise in direct de postul national de televiziune. Ambele echipe de Cupa Davis, atat cea a Romaniei, cat si cea a Belarusului, vor incerca la acest sfarsit de saptamana brasovean sa isi asigure un loc in cadrul sferturilor de finala ale Grupei Mondiale a Cupei Davis. Intrarea in sferturi ar insemna, pentru Romania, o premiera dupa 22 de ani, fata de Belarus care anul trecut a mers pana in semifinale. Sferturile de finala, programate sa se desfasoare in luna iulie, va pune fata in fata castigatoarea confruntarii dintre Romania si Belarus cu castigatoarea in partida SUA-Croatia.

 
"In Republica Moldova nu exista alti lideri ai Opozitiei in afara de crestin-democrati"PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :320
Thursday, 03 March 2005

 "Nu am discutat cu Mihail Saacasvili despre un posibil import de revolutie din Georgia in Republica Moldova, deoarece toata lumea este constienta de faptul ca PPCD are mai multa experienta in acest domeniu decat georgienii si ucrainenii. Daca va fi nevoie, vom realiza aceasta revolutie cu eforturi locale si cu experienta pe care am acumulat-o", a declarat miercuri presei, dupa intrevederea cu presedintele Georgiei Mihail Saacasvili, liderul PPCD Iurie Rosca.

Potrivit lui Rosca, vizita la Chisinau a lui Saacasvili este un semnal pentru Republica Moldova, care trebuie sa treaca examenul de maturitate politica prin organizarea unui scrutin corect in ziua de 6 martie. "El a procedat foarte corect vizitand Moldova anume acum. Acelasi lucru l-am declarat cand la Chisinau a venit presedintele Romaniei Traian Basescu. Aceste vizite nu pot fi exploatate electoral de catre Voronin - printre alegatorii PCRM nu exista nici un potential simpatizant al lui Saacasvili, al lui Basescu sau al lui Iuscenko. Vizita lui Saacasvili la Chisinau si vizita lui Voronin la Kiev sunt un dezavantaj electoral pentru PCRM", a declarat Rosca. Liderul crestin-democratilor a spus ca Republica Moldova, Georgia si Ucraina trebuie sa fie "parteneri constienti de faptul ca directia lor este Uniunea Europeana si NATO". "Avem probleme comune, una fiind cea a separatismului, care trebuie rezolvata in cadrul unei cooperari stranse, pentru ca dialogul cu Federatia Rusa poate fi mult mai eficient daca vom fi alaturi. Principalele probleme politice, cu care se confrunta Moldova, pot fi rezolvate in cadrul acestei cooperari", a subliniat el. Solicitat sa spuna ce crede despre o eventuala dizolvare a CSI si despre fortificarea organizatiei regionale GUUAM astfel incat aceasta sa devina o organizatie pro-europeana, Rosca a declarat ca "dupa reusita lui Saacasvili in Georgia si a lui Iuscenko in Ucraina, CSI nu mai exista decat pe hartie". Intrebat de ce Saacasvili nu s-a intalnit si cu alti lideri ai formatiunilor politice care pretind a fi in opozitie fata de comunisti, Rosca a raspuns: "In Republica Moldova nu exista alti lideri ai Opozitiei in afara de crestin-democrati".

 
Mihail Saacasvili asteapta ca alegerile din 6 martie sa fie "democratice, libere si corecte"PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :359
Thursday, 03 March 2005

"Daca alegerile din 6 martie vor fi democratice, libere si corecte, asa cum au promis oficialitatile moldovene, si toata lumea le va recunoaste legale, vor aparea noi perspective pentru integrarea europeana a Republicii Moldova", a declarat miercuri presei, la Chisinau, presedintele Georgiei Mihail Saacasvili.

In alt contextul fortificarii organizatiei regionale GUUAM (Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaijan si Moldova), Saacasvili a subliniat ca aceasta organizatie devine nu pur si simplu una pur economica, ci devine "o organizatie a noilor state democratice in spatiul ex-sovietic" si "acest lucru este foarte important pentru tarile care si-au orientat vectorul spre structurile europene". "In Europa nu este loc pentru separatisti si pentru criminali, care creeaza probleme. Nu este loc nici pentru ilegalitati si violenta", a declarat Saacasvili dupa intrevederea cu presedintele Vladimir Voronin. Potrivit lui Voronin, la 22 aprilie curent, la Chisinau va avea loc summitul GUUAM, in cadrul caruia vor fi elaborate mecanismele necesare pentru ca aceasta organizatie sa lucreze la capacitatile maxime. Voronin si Saacasvili au examinat problemele securitatii regionale in contextul necesitatii lichidarii regimurilor separatiste atat in Republica Moldova, cat si in Georgia, precum si problema integritatii teritoriale. De asemenea, cei doi au vorbit despre integrarea europeana si dezvoltarea relatiilor bilaterale.

 
Senatorul american John McCainPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :280
Thursday, 03 March 2005

 "Continui sa sper ca se va ingadui un proces electoral mai deschis, care va fi judecat liber si corect de catre grupurile de observatori la fata locului, dar, sincer vorbind, pana acum, semnele n-au fost bune", a declarat intr-un interviu postului de radio "Europa Libera", senatorul american John McCain, co-autorul rezolutiei senatoriale de la 18 februarie care a cerut "corectitudine si transparenta" in alegerile parlamentare din Republica Moldova.

John McCain a mentionat ca din Republica Moldova continua sa parvina vesti alarmante privind reprimarea opozitiei, interzicerea demonstratiilor si intrunirilor, "lucruri la care am asistat si in alte tari din regiune, care deformeaza rezultatul si care nu ingaduie un scrutin liber si corect". Senatorul a declarat ca scrutinul din 6 martie va fi monitorizat de un sir de organizatii internationale, care ulterior vor pronunta un verdict, ce va fi acceptat in toata lumea. Intrebat care vor fi repercusiunile si consecintele practice ale unui scrutin considerat fraudulos, McCain a raspuns ca "ar fi extrem de neplacut, mergand impotriva curentului din regiune, din tari precum Georgia si Ucraina". "Deci, daca e in contradictie cu aceste tendinte, stil Belarus, poporul moldovean va fi vaduvit de un drept fundamental", a declarat senatorul american, precizand ca, in acest caz, din partea SUA vor veni condamnari si critici. "Si, desigur, la momentul potrivit, SUA si europenii vor utiliza toate optiunile, precum rezolutii si celelalte. Nu vom asista desigur la o interventie militara, care nu s-a produs nici in Georgia sau Ucraina. Dar e posibil, in functie de evenimente, ca poporul moldovean sa-si exprime nemultumirea", a declarat senatorul John McCain. Referindu-se la rolul Rusiei in regiune, senatorul american a spus ca rolul Rusiei este foarte important, exprimandu-si totodata, teama ca presedintele Putin n-a invatat lectia ucraineana si ca dorinta sa de a se impotrivi progresului democratiei la granitele Rusiei s-a accentuat. "Pe de alta parte, sper ca Rusia va considera aceste evenimente reciproc avantajoase, va intelege ca toata lumea are numai de castigat, dat, in ultima vreme actiunile si activitatile pe multiple fronturi ale presedintelui Putin au fost extrem de dezamagitoare: represiune interna, selectia guvernatorilor regionali si ingradirea continua a mass-media. Sper insa ca recenta intalnire cu presedintele Bush l-a convins sa adopte in Moldova o alta tactica decat in Ucraina", a mai declarat postului de radio "Europa Libera", senatorul republican John McMain.

 
Coalitia 2005 va efectua o numaratoare paralela a voturilorPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :263
Thursday, 03 March 2005

Expertii de la "Coalitia 2005" vor efectua la 6 martie numaratoarea voturilor in paralel cu CEC, pentru "a spulbera dubiile privind legalitatea scrutinului. Rezultate obtinute de "Coalitia 2005" vor fi prezentate la 8 martie.

Potrivit presedintelui Ligii pentru apararea drepturilor omului, Paul Strutzescu, peste 2.000 observatori ai "Coalitiei 2005" vor fi prezenti in ziua alegerilor in toate sectiile de votare, cu exceptia celor create peste hotarele Republicii Moldova, si vor monitoriza desfasurarea intregului proces de votare. "Dupa inchiderea sectiilor de votare, observatorii vor fi prezenti la numararea, de catre reprezentantii autoritatilor electorale, a voturilor exprimate si vor completa copiile proceselor verbale cu rezultatele obtinute, care vor fi transmise la centrul de colectare al numaraturilor de la Chisinau, unde acestea vor fi totalizate", a declarat Strutzescu miercuri, in cadrul unei conferinte de presa. El a subliniat ca pentru a efectua numaratoarea, "Coalitia 2005" nu a fost obligata sa obtina autorizare de la CEC.Secretarul "Coalitiei 2005", Mihai Godea, sustine ca o numaratoarea in paralel este "o sursa independenta de informare a populatiei si a concurentilor electorali cu privire la rezultatele alegerilor".

 
Presa moscovita crede ca racirea relatiilor lui Voronin cu Moscova are la baza "motive criminale"PDF Print E-mail
Moscova, Rusia/Romanian Global News
Accesari :353
Thursday, 03 March 2005

 La Moscova tot mai insistent este vehiculata supozitia ca presedintele moldovean, comunistul Vladimir Voronin, a deteriorat relatiile moldo-ruse nu din cauza unor neintelegeri de ordin politic, ci "din motive criminale", la baza fiind "implicarea structurilor foarte apropiate puterii de la Chisinau in falsificarea unor sume importante de dolari americani si euro", informeaza publicatia "Argumenti i fakti".

Potrivit sursei citate, Voronin a fost obligat sa iasa din sfera de influenta a Moscovei in favoarea Washington-ului "dupa ce serviciile speciale americane au scos la suprafata o retea internationala de falsificatori de bani, din care faceau parte si persoane apropiate presedintelui moldovean". Comentatorii de la "Argumenti i fakti" presupun ca in aceasta situatie, pentru a evita un scandal de proportii, Voronin a oferit serviciilor americane informatii despre locul amplasarii tipografiei clandestine, dupa care "s-a apropiat de Statele Unite si a respins semnarea "planului Kozak". Banii falsi erau scosi in Kosovo de catre o grupare criminala albaneza si de originari din Cecenia, fiind utilizati pentru procurarea armamentului. Patrunzand in Republica Moldova, bancnotele erau plasate ulterior in Ucraina si Federatia Rusa, iar "cantitati importante de bancnote, trecand prin bancile comerciale moldovene, erau depozitate in rezervele Bancii Nationale a Moldovei". "...Traficul de falsuri era organizat de catre directorul Departamentului Tehnologii Informationale de la Chisinau, Vladimir Molojen, si de Vladimir Kolesnicenko, reprezentantul afaceristului canadian Boris Birstein, care a finantat campania electorala a lui Voronin. Informatia a fost remisa serviciilor secrete moldovean si ucrainean, dar Chisinaul, spre deosibire de Kiev, care a intreprins actiuni concrete in investigarea cazului si l-a arestat pe fostul cekist Valerii Statiuk, inspector superior al Departamentului Vamal al Republicii Moldova, nu a reactionat in nici un fel", scriu comentatorii de la Moscova. Mai mult, acestia afirma ca Voronin era la curent cu operatiile de falsificare si a reglat chiar aceste procese, adaugand ca "din aceste tranzactii, familia presedintelui moldovean a obtinut un venit net, estimat la 150 milioane euro". In luna octombrie 2004, deputatii comunisti au incercat sa-l invinuiasca pe liderul PPCD Iurie Rosca de implicare in falsificarea banilor si de tentativa acestuia de a introduce falsurile in Republica Moldova. Intentia comunistilor de a-l discredita pe Rosca a esuat, liderul crestin-democrat caracterizand incercarea deputatilor comunisti drept o replica jalnica la activitatea grupului parlamentar al PPCD, orientata spre dezvaluirea actelor de coruptie si abuz, comise de regimul Voronin si familia acestuia.

 
Timocul - Valea Plangerii romanesti - intre istorie, realitate si negarePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :578
Thursday, 03 March 2005

Ziarul "Ziua" publica in paginile sale un amplu articol, o analiza am spune, a situatiei romanilor din Timocul sarbesc. Romanian Global News preia acest articol in interesul cititorilor sai subliniind faptul ca datorita campaniei initiate de Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni pentru sprijinirea bisericutei romanesti din Malainita (petitia on line S.O.S. Romanian church in Malainita, Serbia, petitie ce a ajuns deja la 1110 semnaturi), preluata apoi cu multa responsabilitate de presa din Romania, autoritatile sarbe si-au reanalizat pozitia, ipodiaconul Bojan Alexandrovici fiind asigurat chiar de secretarul de stat pentru culte ca "de biserica lui nu se va atinge nimeni".

Ramane de vazut cat de ferma este aceasta promisiune pentru ca autoritatile comunei nu au anulat inca ordinul de demolare iar politia ancheteaza in continuare. Comitetul pentru Drepturile Omului din Negotin, in temeiul drepturilor omului, a inaintat proces autoritatilor comunei si, se pare, si primarului din Malainita care a instigat populatia la ura etnica. Ramane sa urmarim cu intres ceea ce urmeaza pentru ca, asa cum a existat o sentinta de demolare emisa de o autoritate, nu a existat si una prin care se abroga ordinul respectiv, deci autoritatile pot interveni oricand in temeiul acelei hotarari. Asa cum anuntam in fluxul de ieri ipodiaconul a fost chemat din nou la politie (a cata oara?! n.n.), dar din discutia avuta telefonic in aceasta dimineata, ipodiaconul considera ca sunt actiuni menite sa intimideze atat pe el cat si pe enoriasi!

"Vlahii timoceni sunt suta la suta romani

Un preot zideste o biserica si un primar cheama armata * O tanara ziarista nu stie la ce sa se intoarca acasa * Turcii le-au dat, sarbii le-au luat * "Vlahii niciodata nu au fost romani!"

Pana in urma cu vreo trei luni, foarte rar se putea citi in presa din Romania despre romanii din Valea Timocului, numiti vlahi, atat cei din stanga raului Timoc, apartinand Serbiei, cat si cei din dreapta lui, aflati in Bulgaria. Spre sfarsitul anului trecut si inceputul acestuia, romanii timoceni sunt pomeniti tot mai des, chiar daca numai prin stiri de ultima ora, cum ca in satul Malainita (Serbia) un preot a indraznit sa ridice o mica biserica, in chiar curtea locuintei sale, si a oficiat slujbe in limba romana (!); drept care primarul comunei Bor a cerut trimiterea de trupe sarbesti - ca pe vremuri in Kosovo - motivand ca prin activitatile unor "grupari nationaliste proromanesti" se urmareste destabilizarea si distrugerea statului sarb!?!

Limba romana, pe ascuns, in familie

Inainte de a istorisi despre prezenta si soarta acestor latini sud-dunareni, care vorbesc o limba romana apropiata de dialectul dacoroman din nord, spre deosebire de celelalte dialecte ale limbii noastre (meglenoromane, istroromane si aromane, primele doua pe cale de disparitie!), voi preciza ca in Serbia traiesc circa 40.000 de romani in Banatul Sarbesc, regiunea Voievodina, si aproximativ un milion si jumatate de vlahi. In timp ce primii se bucura de toate drepturile populatiei minoritare - scoala, biserica, publicatii, emisiuni de radio si televiziune, editura - ceilalti nu au nimic, fiind intr-un cumplit proces de deznationalizare, supusi chiar etnocidului.

La simpozionul "Mass-media de limba romana in comunitatile de langa granita - conditii, dileme, perspective" (Bucuresti, 15 noiembrie 2004) au participat, printre altii, ziaristul Marcel Bajka de la "Cuvantul Romanesc" (Varset) si studenta Grozdana Blagoevici (timoceanca, isi da licenta in ziaristica la Bucuresti, colaboratoare la "Romanian Global News"). Dupa ce primul a aratat cat de bine sunt reprezentati romanii in structurile publicisticii din Voievodina, a incheiat spunand ce grea este situatia vlahilor din Valea Timocului, unde "romanii nu au drepturi, nu au media in limba romana, doar o revista, Vorba noastra, care nu a mai aparut de vreo patru-cinci luni"...

Grozdana Blagoevici a pus degetul pe rana, afirmand: "In acest moment, in Timoc nu exista mass-media romaneasca. Eu sunt absolventa a Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii de aici, din Bucuresti, si nu am ce face acolo, adica nu am unde sa lucrez. Anul trecut (n.n. in 2003) am fost la o redactie de televiziune in limba romana, prima din Timoc. Din pacate, a fost doar un proiect finantat pana la sfarsitul lunii decembrie. Am fost foarte bine primita de oamenii de acolo. La inceput, asta a fost frica mea. Cum vor accepta acei romani limba romana in public? Pentru ca ei erau obisnuiti sa vorbeasca romaneste doar pe ascuns, in casele lor! Foarte multi ne-au incurajat sa continuam ceea ce am inceput, dar directorul acestei televiziuni particulare spunea ca suporta foarte multe presiuni din partea autoritatilor si chiar din partea unor cetateni sarbi. Chiar a primit amenintare prin telefon, ca va fi aruncata o bomba in sediul TV"!

Asa se face ca, dupa 8 luni, emisiunea a fost abandonata, chit ca patronul este roman, dar nu voia sa-si riste pielea si sa-si piarda banii si clientela sarba. Subordonatii sai acuzand-o pe Grozdana ca ii trage pe timoceni spre Romania! Chiar intre redactorii de la "Cuvantul Romanesc" au existat si exista disensiuni cu privire la folosirea limbii romane, o disputa majora pornind de la realitatea ca cititorii din Voievodina cunosc limba literara si o citesc cu grafie latina, pe cand cei din Timoc vorbesc o limba arhaica si nu inteleg multe cuvinte, mai ales neologismele. Iata de ce, bunaoara, sunt din ce in ce mai ascultate emisiunile posturilor de radio teritoriale Resita si Craiova, care "bat" dincolo de Dunare; in casa, ei invata ceea ce n-au stiut in decenii de izolare si slavizare.

Nimic despre romani si romanitate

"Eu as dori ca acea televiziune sa mearga mai departe", spunea tanara ziarista, "pentru ca are cel mai mare impact. Daca romanii de acolo nu stiu sa citeasca, degeaba li se aduc carti sau ziare, pentru ca ei nu inteleg limba romana contemporana. La televiziune este altceva. Daca noi, sa zicem, vorbim mai simplu si explicam prin imagini, oamenii o sa inteleaga mai repede si este foarte bine primit acest lucru.

In satele din Timoc sunt foarte multi batrani si foarte multe femei care nu stiu sarbeste! Odinioara, acolo femeile nu mergeau la scoala, asa ca ele nici nu au avut ocazia sa invete sarbeste, ca la scoala se invata numai in sarba. Acesta a fost norocul nostru, pentru ca aceste femei au invatat copiii lor doar romaneste. Dar plecand ei la scoala, acum toti stiu sarbeste. Prin emisiunile mele, in limba romana, aceste femei s-au vazut si ele luate in seama, putand sa urmareasca o relatare pe care o inteleg. Vedeau si ele, acolo, ca cineva vorbeste in limba lor cunoscuta si erau foarte incantate. Cand mergeam sa fac un reportaj de la un cerc, la o sezatoare sau aniversare, veneau batranele cu punga de struguri si-mi spuneau: "Ia, mama, ia si du si tu la colegii tai, acolo!" Si imi dadeau lacrimile de cata romanitate intalneam in acele locuri...

Si acum, o spun sincer, ma doare sufletul si-mi pare rau ca Statul roman nu face mai mult pentru timoceni. Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni a fost anuntat de aceasta situatie, dar din pacate nu s-a primit nici un raspuns. Vorbe mari din partea DRP s-au auzit, dar doar atat. Eu am venit in Romania pentru studii de medicina. Cand am vazut ca nu voi putea face ceva cu aceste studii, m-am transferat la Jurnalism si l-am terminat, dar imi dau seama ca iar nu pot face nimic si sunt obligata sa raman in Romania, sa lucrez in presa, pentru ca acasa nu am unde lucra. Este una ca am terminat studiile in limba romana, ca stiu bine sarba si ma descurc chiar si la o televiziune sarbeasca, dar nu pot scrie nimic despre romani, atat despre cei din tara, cat si despre timoceni.

Si atunci, ce pot face eu? Sunt tanara, am o profesie, dar cine are nevoie de ea? Sper sa merg mai departe, dar daca nu-mi voi practica meseria in Romania, ma voi intoarce acasa, in Serbia, sa lucrez ca asistenta medicala in spitalul din Bor. Nu as vrea sa fac asta, pentru ca am facut o facultate si vreau sa nu raman cu gustul amar ca am facut-o degeaba! Ce fac eu cu dorul de romanitate?"...

Vlahii milenari si "zakon vlahom"

Li s-a spus, in acte de cancelarie sau in scrieri ale unor calatori occidentali, in aceasta parte a Europei medievale, VLASI, VALAHI sau VLAHI, precum si RUMUNI, deoarece vorbeau si se comportau precum traitorii din nordul fluviului, spatiu cunoscut sub numele de Valahia sau Tara Romaneasca. La vremea aceea, istoria lor era mai veche ce cel putin un mileniu si jumatate. Sa ne intoarcem in antichitate si sa ne amintim ca in sudul Dunarii, intr-un perimetru de circa 40.000 kmp (Morava-Timoc-Vidin pana la Iantra-Svistova si culmile Balcanilor) s-a constituit o puternica comunitate traco-tribaliana supusa procesului de romanizare, mai ales dupa retragerea imparatului Aurelian din Dacia Traiana (271-275 d. H.). Acesta si-a adus din nord trupele si administratia, creand o noua Dacie, impartita ulterior in Dacia Ripensis si Dacia Mediteraneana, teritorii supuse Romei inca multe secole. Romanizarea populatiilor authtone era un proces in plina concordanta cu vrerea stapanirii, limba latina - cea vulgara, vorbita de legiunile aduse din intreg imperiul - devenind mijloc de comunicare si existenta a populatiilor sud-dunarene, pana in Macedonia, Albania si Grecia.

Asta pana la invazia slavilor si bulgarilor (secolele VI-VIII), noii ocupanti ai spatiului balcanic intrand repede in conflict cu Imperiul Bizantin, care-i "proteja" pe autohtonii romanizati. Intr-un fel sau altul, sarbii sau bulgarii au avut castig de cauza, in plan militar, administrativ si statal, nereusind insa sa se impuna lingvistic in cateva "insule" de romanitate sud-estica. In functie de teritoriu si influente, asa s-au nascut si au evoluat dialectele aroman, meglenoroman si istroroman, ca surori ale dacoromanei din nordul Dunarii. Dar, unde sunt, in aceasta ecuatie, vlahii timoceni? La mal de fluviu, pe zeci de kilometri si-n adancime, spre munti, inca vreo suta, in peste 300 de sate si-n sase orase traiesc si azi aproximativ un milion si jumatate de romani! Istoricii afirma ca la baza Statului Asanestilor Romano-Bulgar (sec. XII) a fost revolta/rascoala Vlahilor condusa de fratii Petru si Asan, stat condus apoi de "acel vlah Ionita" ("Blachus ille Iohanitius"), erou socotit la vremea aceea, chiar de catre bizantini, "figura cea mai insemnata pe care au dat-o romanii din Balcani" (C.C. Girescu).

...Timpul fuge. Peste Peninsula Balcanica stapaneste Semiluna Imperiului Otoman. Comunitatile de sorginte latino-romanesti sunt supuse altor dogme si restrictii. Cu toate acestea, rezista si-si pastreaza limba, datinile, portul si meseriile, fiind respectati chiar si de catre noii ocupanti. Prin stabilirea frontierei dintre Serbia si Bulgaria, pe Valea Timocului (1833), vlahii au fost impartiti in doua, cea mai mare parte (zona Craina) devenind sarbeasca. Si dintr-o parte si din alta, timocenii au avut acelasi regim de deznationalizare, fara scoli si biserici, fara dreptul de a-si cultiva limba, traditiile si obiceiurile stramosesti.

Culmea este ca in tot timpul ocupatiei turcesti in Balcani, vlahii timoceni se bucurau de anumite drepturi pe care nu le aveau nici sarbii nici bulgarii. Un document emis de Soliman Legiuitorul, la 1521, numit kanun-name, se referea la romanii sau vlahii din dreapta Dunarii, dintre Morava si Timoc. Acestia "sa nu plateasca nici un haraciu, nici ispenge; sa fie scutiti si liberi de orice dare, nici o dare de munca sa nu dea"... Din acest codice de legi (reinnoit in 1687) reiese ca vlahii erau condusi de cneji (supusi direct sangeacbegului) si li se respecta credinta crestin ortodoxa. Ei aveau legi speciale zakon vlahom, diferite de ale sarbilor, zakon srbljem.

Scriind despre romanii de pe Timacus (Timoc), Stevan Macaj din Gurgusovac (Beograd, 1892) spune: "In general, romanii au o fire blanda, sunt buni la suflet, sinceri, serviabili, prietenosi, in casa cumpatati. Nu li se pot nega insusirile intelectuale. Inteleg de indata un lucru si sunt capabili sa ridice stiinta si arta la o treapta superioara". In afara unor carturari sarbi si bulgari, care le neaga vlahilor originea, virtutile, limba si drepturile, majoritatea cercetatorilor sustine cauza lor, cu argumente stiintifice, fara a se lasa influentati de vechea ideologie a hegemoniei panslaviste. "Cata vreme romanii timoceni au stat sub obladuirea turceasca, adica pana la 1833, ei s-au bucurat de dreptul de a avea biserici si scoli nationale. De la 1833 si mai ales dupa 1877, acest drept s-a ridicat treptat. Preotii si invatatorii din Valea Timocului sunt sarbi"... (Nicolae Cartojan - introducere la volumul Poezii populare de la romanii din Valea Timocului, Clasicii romani comentati, Bucuresti, 1943, p. 3-4, de Cristea Sandu Timoc).

Oamenii fara obarsie, alfabetul "Paunita" si tiganii

Tocmai de aceea, autoritatile Regatului Romania Mare au sprijinit infiintarea, la Bucuresti, a Societatii Culturale "Timoc" (1921) si a unei organizatii studentesti timocene (1926), acordand burse si ajutor financiar revistei "Timocul" (1934-1943). Intr-un memoriu adresat Maresalului Ion Antonescu, Societatea Culturala "Timoc" sublinia (la 14 mai 1943): "Romanii timoceni nu s-au gandit niciodata sa-si paraseasca glia strabuna si mormintele mortilor lor. Ei nu au cerut altceva pana acuma decat sa li se garanteze dreptul la viata libera, acolo unde sunt, dandu-li-se scoala si biserica romaneasca". Atata doreau, ei ramanand cetateni fideli ai statului in care traiau. Chiar daca in perioada interbelica se trimisesera invatatori si preoti romani in regiunea respectiva, se scolisera multi tineri timoceni, pentru a se intoarce in localitatile de bastina, acum era razboi si ajutorul devenise imposibil. Mai mult, dupa comunizarea celor trei tari "fratesti" s-a creat o cumplita prapastie intre Romania si comunitatile din sudul Dunarii (cu exceptia celei din Banatul Sarbesc), de asa maniera incat despre aromani, meglenoromani si istroromani se pomenea doar la facultatile de filologie si istorie, vlahii timoceni nefiind mentionati decat in tratatele de stricta specialitate.

Ce s-a intamplat insa din 1990 incoace? Mai nimic, in primii ani, cand totusi se "descoperea" exilul/diaspora/emigratia. Puterea de la Bucuresti incepea sa constientizeze ca dincolo de actualele granite traiesc circa 12 milioane de romani, in situatii si conditii total diferite, de la caz la caz. Fara a intra in amanunte privind conceptul de "romani de pretutindeni", voi aminti doar faptul ca de abia in 1997 s-a organizat o intalnire, la Guvern, cu unii reprezentanti ai organizatiilor romanesti din nordul si sudul tarii. Sudistii au aratat ca numara peste doua milioane de suflete, fiind cea mai numeroasa si compacta populatie romaneasca, dupa cea din Basarabia, fiind supusi la tot felul de presiuni, intimidari si constrangeri, pentru a-si pierde identitatea si a renunta sa se mai declare romani. In recensamintele din ultima vreme (din Bulgaria si Serbia), ei erau numiti fie vlahi fie romani, dupa vechiul obicei sovietic actualizat in R. Moldova si Ucraina, specificandu-se ca unii sunt moldoveni, altii romani.

Dupa teoria slavofonilor, vlahii ar fi o semintie fara obarsie sigura si fara protectori, deoarece nu mai exista un stat numit Valahia, ca in evul mediu! Mai mult, s-a acreditat ideea ca "exista o limba vlaha", pentru care a fost inventat alfabetul numit Paunita si un altul, creat la Viena, de catre niste pseudospecialisti, o combinatie intre scrierea elena si cea chirilica. Ambele diversiuni "stiintifice" au cazut in derizoriu, romanii timoceni respingandu-le pe temeiul ca "limba romana are alfabetul ei latin"... Asa grait-au Dimitrie Craciunovici, presedintele Miscarii Romano-Vlahilor din Serbia, cu sediul la Zajcar, si Ivan Alexandrov, presedintele Asociatiei Culturale a Vlahilor din Bulgaria, de la Vidin("daca scriam a Romanilor, nu ne inregistrau"), organizatii infiintate dupa 1991. Culmea este ca unii vlahi din Bulgaria, la ultimul recensamant, s-au inregistrat ca "tigani", deoarece "tiganii sunt recunoscuti ca minoritate"!

Intr-o emisiune "Dialog pe ambele fete", a studioului TVR Craiova, se arata ca romanii timoceni locuiesc in 328 de sate si-n 6 orase, fiind supusi "unui pericol foarte mare de deznationalizare si asimilare". Cu un curaj deosebit, un reprezentant din Serbia al acestora spunea, la 14 iunie 1999, ca Milosevici este "nu numai dusmanul minoritatilor, ci a fost si este, prin ceea ce face, dusmanul sarbilor"...

Slavi veniti din Asia

De aproape un deceniu, guvernantii nostri n-au reusit sa-si impuna punctul de vedere privind starea in care se afla vlahii timoceni, chit ca s-a infiintat DRP, au avut loc vizite parlamentare si s-au semnat anumite acorduri diplomatice intre ministerele de Externe ale Romaniei si Serbiei. Despre unul dintre acestea relata si ziarul Politika, din Belgrad, in ziua de 6 noiembrie 2002, sub titlul "Duh dobre tradicije", in care presedintele Comunitatii Romanilor din Iugoslavia, Ion Cizmas, arata ca "Sarbii de la nord de Dunare se bucura de toate drepturile, dar vlahilor de la sud de Dunare astfel de drepturi le sunt interzise", afirmatie reluata si de Agentia Taniug.

Dinolo de orgolii si recensaminte, de diferentieri intre romanii banateni si timoceni, ramane dorinta acestora din urma, care sunt de zece-cincisprezece ori mai multi, de a avea invatamant in limba materna, biserici romanesti, mass-media proprie, drepturi sociale, politice si economice egale cu populatia majoritara. S-a incercat cristalizarea legaturilor celor doua etnii romanesti la intalnirea din 7 decembrie 2002, in sala Teatrului popular "Sterija Popovici", din Varset. La aceasta adunare au participat si reprezentanti ai Ministerului Minoritatilor din Serbia-Muntenegru, dar nu si ai DRP! Fiind nedreptatiti tocmai de fratii lor banateni, romanii timoceni, gratulati si astazi cu termenul de vlahi (ceea ce le convine sarbilor), s-au retras de la intalnirea menita sa-i uneasca pe toti romanii din aceasta tara, alegerile pentru un for reprezentativ esuand.

Se bucura de aceasta situatie anumiti "specialisti", precum cei de la publicatia Timocka Revija-Crimi, care considera ca "in spatiul actualei Romanii, de mult prin istorie, inainte de venirea gintilor barbare romanesti in Serbia (sublinierea noastra) si din alte spatii din Europa de Rasarit si Asia, a existat statul "Slavinia", pe care l-au populat slavii, printre ei si vlahii". De aici, pana la a decreta ca vlahii sunt "cel mai vechi popor slav de pe aceste meleaguri" este doar un pas! Cum adica, vlahii timoceni existau ca slavi, inaintea venirii slavilor in Carpati si Balcani? Pe baza acestei opinii, s-a ajuns la teza care sustine ca "vlahii niciodata n-au fost romani"! Asemanarea dintre limba vlaha si cea romana este, pentru tovarasii sarbi, o "mare iluzie", iar dorinta acestora de a avea voie sa vorbeasca romaneste si sa aiba scoli in limba materna este "cea mai mare utopie". Din punctul lor de vedere, vlahii sunt "o grupa etnica si nu o minoritate nationala".

O bisericuta duce la distrugerea statului sarb

Si atunci, cum sa nu-i bati si sa-i elimini din scoala daca-i auzi vorbind romaneste, pe strada, in recreatii, la petreceri? Cum sa-i lasi sa se roage si sa asculte liturghia in limba romana? Cum sa nu-i pedepsesti pe copiii timoceni care au fost in ultimele doua-trei veri in tabere la Timisoara si Arad, care invata scris-cititul romanesc si vad ca fratii lor din nordul Dunarii apartin gintei latine, ca si ei? Si atunci, cum sa nu dispui demolarea unei bisericute romanesti din regiunea Timocului?

Timp de doi ani, tanarul Boian Alexandrovici, ipodiacon, a solicitat autoritatilor bisericesti si guvernamentale sarbe sa-i permita ridicarea unei biserici in satul Malainita, comuna Negotin. Raspunsul n-a venit, drept care preotul a inceput construirea lacasului ortodox in chiar curtea locuintei sale, cu bani stransi de la locuitorii din zona si din donatii. Sfintirea ei a fost facuta la sfarsitul lunii noiembrie 2004, de catre episcopul roman Daniil Partosanu. Dupa zeci de ani, locuitorii comunei si romani veniti din alte localitati au auzit si inteles o slujba in limba romana, crezand ca este vorba de un inceput al emanciparii timocenilor. Nici vorba. Imediat, autoritatile sarbe, prelati si mireni, s-au alertat de asa maniera incat au hotarat sa darame clopotnita, biserica si chiar casa preotului! Mai mult, acesta a fost amenintat cu moartea, iar elevii care au fost in aceasta perioada la slujba nu vor mai fi primiti in scoala.

Isteria antiromaneasca, sustinuta de presa sarba, a culminat cu cererea primarului comunei Bor, adresata premierului Serbiei, de a trimite trupe in Timoc, unde actioneaza mai multe "grupari nationaliste proromanesti", care ar urmari destabilizarea si distrugerea statului sarb. S-au vehiculat si alte asemenea enormitati, privind uneltirile vlahilor timoceni impotriva Serbiei. Doar pentru faptul ca romanii de acolo au spus, pentru prima oara, "Tatal nostru" in limba materna, intr-un lacas de cult sfintit. Mai lipsea sa se strige pe strazi "moarte romanilor"!, precum s-a scris, pe zidul cladirii din Bor a Asociatiei pentru Cultura Romanilor-Vlahilor "Ariadnae Filum", in octombrie 2003. Provocare, intimidare sau diversiune? Si una si alta!

Reactiile la aceasta manevra xenofoba n-au lipsit. Acuzele respective au fost demolate chiar de catre asociatiile romanesti din Serbia-Muntenegru; Oficiul pentru Drepturile Minoritatilor din Centrul si Sud Estul Europei (ODMSCE), cu sediul la Bucuresti, a atras atentia ca actiunile antiminoritare care se manifesta in Serbia de nord-est impotriva romanilor din zona nu corespund normelor europene privind drepturile etnicilor de alta nationalitate decat a majoritarilor. Cu destula intarziere fata de cele relatate, Ministerul Afacerilor Externe a hotarat sa monitorizeze situatia, cum se spune, asta numai dupa ce ministrul Culturii si Cultelor, Mona Musca, a declarat ca "voi iesi eu la atac" pentru a-i sprijini pe cei "peste 400.000 de romani de acolo, care nu au acces la educatie, cultura si religie in limba materna" (9.01.2005).

Toate acestea sunt bine puse pe hartie. S-au discutat si la adunarea de constituire a Federatiei Rumanilor din Serbia, care a avut loc la 12 februarie, la Negotin (n.n. de ce Rumanilor?), dar ramane de vazut ce inseamna asta in mod practic. Sa speram ca vizita recenta a unei delegatii a romanilor din Timoc la Bucuresti, care a avut mai multe intalniri cu autoritatile romanesti si cu Patriarhul Teoctist, urmate de o conferinta de presa organizata la sediul Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni, va da castig de cauza celor care spera ca in viitor sa-si redobandeasca ceea ce au avut odata: limba, cultura, educatie, relgie. In rastimpul de aproape doua secole, a afirmat dr. Pedrag Balasevici, presedintele Partidului Democrat al Romanilor din Serbia, "statul sarb a inoculat in noi ideea ca suntem altceva chiar si decat fratii nostri din Voievodina. Un pas de 200 de ani nu se poate face cat ai bate din palme". Cat despre sprijinul DRP, in promovarea romanismului in zona, invitatii aratau ca desi au depus, in anii trecuti, mai multe proiecte, nu le-au fost acordate decat cateva si acelea de impact minim pentru comunitate. In schimb, proiectele care vizau dezvoltarea mass-media, radio si televiziune cu precadere, au ramas in asteptare pana acum, desi a fost finantat un proiect-pilot la o televiziune privata, care nu a functionat decat o perioada limitata.

P.S. Zilele trecute s-a deschis Consulatul General al Romaniei la Varset, in jurisdictia caruia intra regiunea Voievodina (Banatul central si Banatul de Sud). Foarte bine! Dar iar ii uitam pe romanii timoceni? Bravos natiune, halal sa-ti fie...

Preluare cotidianul Ziua, editia de joi, 3 martie.Valentin HOSSU-LONGIN, Ruxandra SANDRU

 
Iurie Rosca: Fortele imperiale ruse vor sa provoace haos si varsare de sange la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :689
Thursday, 03 March 2005
Prezentam in cele ce urmeaza un interviu al liderului PPCD-ului, Iurie Rosca, acordat cotidianului romanesc "Gardianul".

- Exista voci care afirma ca aceasta campanie electorala din Basarabia este una "letargica", lipsita de vigoare si de interes din partea partidelor politice dar si a electoratului. Dumneavoastra ce credeti despre acest lucru? Cum o calificati?

Este o campanie dura, incorecta si tensionata. Regimul Voronin a uzurpat toata puterea in stat, a paralizat institutiile de drept si, prin abuz, limitarea libertatii de exprimare si aservirea justitiei cauta sa se mentina la putere. Daca la prima vedere nu se simte o campanie foarte dinamica asta se explica prin putinatatea aparitiilor la TV si radio a concurentilor electorali si prin faptul ca afisajul e restrans in mod deliberat prin putinatatea locurilor special amenajate si prin zelul politiei de a-i urmari si amenda pe cei care lipesc afisele pe stalpi. Tot politia rade de pe stalpi afisele.

- Stim ca PPCD ofera alegatorilor un program reformist, asemanator, intrucatva si, evident, cu particularitatile de rigoare, celui al reformatorilor din Ucraina. Cum a primit electoratul moldovean acest program?

Bine. In aceasta campanie am avut o multitudine de intalniri. Lumea este foarte receptiva peste tot. Noi avem acelasi program reformator si democratic de 15 ani, dar mentalitatea la noi se schimba ceva mai greu decat in alte parti. Oricum, simt ca s-au produs mutatii substantiale in constiinta publica in ultimii ani.

Suntem sustinuti masiv de tineret

- Care credeti ca sunt sansele de reusita ale partidului pe care il conduceti si pe ce electorat va bazati, ce paturi ale societatii va sustin?

Cred ca avem sanse bune. Suntem sustinuti masiv de tineret, pentru ca in mare conflictul dintre comunisti si crestin-democrati este si un conflict dintre generatii, intre trecutul sovietic adica si viitorul european. Avem alaturi de noi si intelectualitatea, fireste oamenii de afaceri din domeniul business-ului mic si mijlociu, taranii proprietari de terenuri, in general oamenii tineri si de varsta medie.

- Presedintele Vladimir Voronin va acuza ca pregatiti, dupa alegerile parlamentare, o "Revolutie portocalie" in Basarabia, un fel de puci, asemanator celor de la Moscova din 1990 si 1992, si va califica drept iresponsabil. Cum comentati aceste afirmatii?

Frica are ochi mari. Noi nu pregatim nici un fel de puci. Inca nu am decis daca vom face sau nu demonstratii de masa. Meditam. Se aude ca fortele imperiale ruse vor sa provoace mari destabilizari la Chisinau, pentru a provoca haos si poate chiar varsari de sange. Suntem hotarati sa continuam lupta pentru democratie, dar avem destul fler politic pentru a nu cadea in capcanele adversarului. Mai vedem.

Alianta cu BMD, putin probabila

- Pentru o majoritate in parlament ati face o alianta cu Blocul Moldova Democrata condus de Serafim Urechean despre care se spune ca ar fi "omul Kremlinului"?

Ma tem ca e cam greu. Urechean, Braghis si Diacov sunt uneltele Moscovei, stim ca anume de acolo a venit interdictia pentru cei trei de a forma aliante electorale sau postelectorale cu PPCD. Ei nu decid nimic, ci joaca dupa cum li se canta. Stim ca rusii urmaresc crearea unei majoritati postelectorale intre BMD-ul lui Urechean, o parte din deputatii comunisti care sa il paraseasca pe Voronin si gruparile sovine Patria-Rodina si Ravnopravie. In timp ce Voronin spera sa-si pastreze o majoritate de trei cincimi, adica cel putin 61 deputati din 101 pentru a-si pastra postul. Sau sa (co)rupa cativa deputati din BMD pentru a obtine majoritatea ravnita. E foarte posibil sa esueze toate aceste scenarii si sa se organizeze alegeri parlamentare, intrucat Constitutia stabileste dizolvarea Parlamentului in cazul a trei tentative nereusite de a alege seful statului. Anume asta e cea mai dorita solutie pentru PPCD. Ratingul comunistilor scade pe zi ce trece, iar al crestin-democratilor e in crestere. Pentru a schimba radical raportul de forte, noi mai avem nevoie de timp, cele 45 de zile rezervate pentru o campanie electorala anticipata ar fi foarte utile in acest sens.

- In cazul in care veti castiga alegerile, care ar fi politica partidului dumneavoastra fata de Moscova?

Constructiva si responsabila. Dorim relatii bune cu Moscova, politice, economice si culturale, dar ele pot sa fie excelente doar dupa ce Rusia va inceta starea de ocupatie si isi va retrage trupele si armamentul din Republica Moldova. Din pacate, Administratia Putin inca nu s-a eliberat de mentalitatea imperiala si priveste cu iritare orientarea europeana a tarilor din regiunea noastra, dar pana la urma se va vedea nevoita sa accepte ca totusi nu mai suntem parte a imperiului de altadata.

Romania si Moldova, un popor, doua state

- In acelasi caz al castigarii scrutinului, cum vedeti reglementarea crizei transnistrene, ce credeti despre o eventuala implicare a Romaniei in negocierile de rezolvare a crizei? Ce parere aveti despre "Planul Belkovski" de reglementare a crizei?

Impreuna cu noua conducere de la Kiev vom instala controlul vamal si de frontiera pe intreaga portiune de circa 450 km a frontierei noastre de rasarit pentru a curma contrabanda. Vom renunta la asa-numitul format pentagonal al negocierilor, Chisinau-Tiraspol, plus Rusia, Ucraina si OSCE ca mediatori. E nevoie ca acest mecanism sa includa obligatoriu Romania, plus UE, SUA si Ucraina. Deci, un front diplomatic unic in dialog dificil cu Rusia, care nu mai poate ramane cu statut de garant si mediator, ci parte cointeresata.

 - Am dori, daca se poate, sa detaliati pentru cotidianul nostru relatiile Moldovei cu Romania in situatia in care PPCD va obtine majoritatea in Parlamentul de la Chisinau. Ce veti face pentru imbunatatirea legaturilor intre cele doua popoare fratesti?

NU sunt doua popoare, ci doar doua state si un singur popor, asa cum mentiona pe buna dreptare Traian Basescu. Parteneriat strategic cu Romania pentru intregrarea Republicii Moldova in NATO si UE, raporturi politice, economice, culturale, educationale, bisericesti, stranse, ca intre frati.

- Cum vedeti, in cat timp si in ce conditii, integrarea Moldovei in Uniunea Europeana? Credeti ca Romania poate face ceva pentru a grabi acest lucru?

Speram pana in 2010-2012. Sigur, Romania trebuie sa fie locomotiva noastra pe drumul Europei. Tara neutra, o aberatie din start

- Am dori, de asemenea, sa va cunoastem opinia in legatura cu integrarea Moldovei in NATO. Considerati ca acest lucru ar fi posibil, mai ales in conditiile in care Chisinaul si-a sustinut, indelung, statutul de tara neutra?

Acest statut de tara neutra a fost o aberatie din start. Noi am militat intotdeauna pentru NATO. La Chisinau, daca vrei sa testezi un politician asupra atasamentului sau fata de optiunea europeana, intreaba-l de NATO. Si, daca e comunist sau BMD-ist, va zice: UE - da, NATO - nu.

- In final, am dori sa stim daca dumneavoastra considerati posibila, intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat, unirea Basarabiei cu Romania, dupa modelul celor doua Germanii.

Deocamdata statia terminus pentru Republica Moldova este NATO si UE. Asa cum URSS s-a destramat in 1991, nu se mai poate produce retrocedarea pamanturilor romanesti, lipseste subiectul de Drept international care sa o faca, iar intre timp au aparut ca state independente Ucraina si Republica Moldova. Vorbind cu prietenii mei baltici despre Pactul Ribbentrop-Molotov si expansiunea sovietica din 1940 asupra Estoniei, Letoniei, Lituaniei si Romaniei, eu le spuneam: fratilor, voi ati avut noroc in 40, ati fost ocupati integral, in timp ce noi doar partial. Asa ca in 1991 voi ati putut lichida de facto consecintele acelui pact, noi insa trebuie sa gasim alta cale pentru indreptarea strambatatilor comise de Stalin si Hitler. Si le vom gasi, desigur. Intr-o Europa unita. Iar Dumnezeu, caruia noi uneori ii zicem Istoria, ne va ajuta.

Preluare din cotidianul Gardianul, editia de joi, 3 martie. Camelia Muntean.

 
Scoala romaneasca din Aletea este victima unui joc politic?PDF Print E-mail
Aletea, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :322
Thursday, 03 March 2005

Consiliul Local din Aletea a avut o noua sedinta, luni, 28 februarie, hotaratoare pentru destinul scolii romanesti din regiune, aflata de ceva timp intr-o stare de incertitudine: sa fie desfiintata sau sa o preia altcineva.

Urmare a sedintei, directorul scolii si presedintele Autoguvernarii Romanesti din Aletea au fost informati ca pana in 30 aprilie trebuie sa se afle daca Autoguvernarea pe Tara a Romanilor din Ungaria va prelua institutia de invatamant, sau ATRU impreuna cu Primaria locala se vor adresa Ministerului Invatamantului pentru a gasi o modalitate de sprijin, informeaza corespondentul RGN in Ungaria. Daca nu se va stabili nici un sprijin concret pana la data respectiva, Consiliul Local va decide asupra sortii scolii romanesti, acel consiliu care acum a votat in unanimitate impotriva scolii. Desi Autoguvernarea Romaneasca locala are drept de veto la orice decizie, si, bineinteles, sta alaturi de scoala, unii consilieri din localitate scriu scrisori parintilor de genul scoala se va desfiinta. Ba mai mult, presedintele Comisiei de Control al Primariei, Gl Attila, ofera cate 50 si 100 de mii de forinti acelor familii care isi vor transcrie copiii la scoala maghiara, iar Autoguvernarii Romanesti i s-a oferit 2.000.000 de forinti daca nu se foloseste de dreptul de veto. Seful Oficiului Autoguvernarii pe Tara, Tiberiu Iuhas crede ca in cazul scolii romanesti din Aletea este vorba, pur si simplu, de un joc politic. Aceasta este o lupta crancena. Nu poate fi vorba despre o problema financiara, pentru ca scoala este sustinuta 80% de Ministerul Invatamantului. Adevarul e ca unii consilieri si-au pus ochii pe cladire si parca in fiecare an ajung tot mai aproape de scopul lor. Primul nostru pas va fi sa inaintam o plangere Oficiului de Administratie Publica din judetul Bichis referitor la comportamentul consilierilor. In cadrul sedintelor lor s-a propus ca Autoguvernarea pe Tara sa preia scoala, dar asta nu se face de la o zi la alta. De fapt, la Oficiul ATRU inca nu au ajuns astfel de cereri oficiale, declara Iuhas. Acesta a mai aratat ca primul pas pe care trebuie sa il faca consiliul aletean este sa informeze Ministerul Invatamantului in legatura cu intreaga situatie, lucru pe care de altfel il va face si Autoguvernarea pe Tara. Aceasta va lua, in acelasi timp legatura si cu Oficiul pentru Minoritatile Nationale si Etnice. Nu vom lasa sa se desfiinteze scoala si vom gasi caile potrivite pentru a o salva. Nu vom lasa scoala asa fie o minge in jocul politic al unora, mai declara Iuhas.

Problema scolii romanesti mai fusese ridicata si anterior, ultima data chiar in sedinta din 15 februarie a Consliului Local din Aletea. Aceasta problema se iveste aproape in fiecare an, punand intr-o situatie nesigura cei 39 de elevi, parintii lor si, bineinteles, profesorii scolii, informeaza corespondentul RGN in Ungaria. Am crezut ca au trecut valurile nesigurantei, dar se pare ca atunci cand vrem sa inaintam, ni se pun iarasi bete in roate, a declarat cu ingrijorare directorul Cornel Nisu, cel care conduce scoala romaneasca de numai jumatate de an. La 15 februarie, Consiliul Local din Aletea a avut o sedinta pentru aprobarea bugetului, la care iarasi s-a ridicat problema noastra. Unii dintre consilieri spun ca din punct de vedere calitativ invatamantul din scoala lasa de dorit, iar altii se refera la problemele financiare ale scolii, desi suntem sprijiniti de Ministerul Invatamantului. Nu inteleg care este problema cu calitatea de invatamant, cand incercam sa facem tot ce se face si la alte scoli. Avem profesori cu pregatirile necesare. Avem tot mai multe realizari in cadrul scolii. Ei bine, majoritatea copiilor nostri vin dintr-un mediu social mai greu, dar pentru asta nu putem condamna pe nimeni, a explicat Nisu.

 
Petrecere de ramas-bun pentru ambasadorul roman la IslamabadPDF Print E-mail
Islamabad, Pakistan/Romanian Global News
Accesari :369
Thursday, 03 March 2005

Ambasadorul Romaniei la Islamabad, Emil Ghitulescu, si-a luat miercuri, 2 martie, ramas bun de la reprezentanta diplomatica a Romaniei in Pakistan, in cadrul une ceremonii ce s-a desfasurat la Hotelul Marriot din oras.

Evenimentul a fost organizat de catre decanul corpului diplomatic, ambasadorul palestinian Ahmed Razzak El Salman, iar invitatia a fost onorata de catre toti sefii misiunilor diplomatice acreditate la Islamabad, apreciindu-se ca a fost cea mai reusita din ultimii ani, informeaza Ambasada Romaniei la Islamabad. Decanul corpului diplomatic a tinut sa evoce, in cadrul ceremoniei, realizarile de exceptie pe care ambasadorul roman le-a obtinut pe perioada misiunii sale si care ii inscriu, se arata in comunicatul ambasadei, numele in cartea de aur a relatiilor prietenesti si de cooperare dintre Pakistan si Romania. Corpul diplomatic de la Islamabad se desparte de unul dintre cei mai valorosi ambasadori, care a stiut sa cultive nu numai o prietenie sincera si fructuoasa cu autoritatile locale, dar sa se faca indragit si apreciat de catre toti diplomatii straini. Printre realizarile pe care ambasadorul Ghitulescu le lasa in urma sa, au fost amintite aseara, importante carti despre dialogul intre civilizatii si valorile universale ale Romaniei si Pakistanului, impresionantul monument din inima Islamabadului, decicat poetilor Mihai Eminescu si Allama Iqbal, dar si o originala colectie de timbre consacrata acestor doi mari poeti-filozofi ai Romaniei si Pakistanului. Totodata, ambasadorul Palestinei, El Salman, s-a referit si la expozitiile de arta organizate la Islamabad, Lahore si Karachi, de catre sotia ambasadorului roman, Ana Maria Ghitulescu. Ceremonia a fost onorata de catre directori generali si directori din MAE, precum si seful protocolului pakistanez, care au dorit sa il felicite pe Emil Ghitulescu pentru succesele sale din ultimii patru ani, precum si pentru conferirea la data de 23 martie a celui mai important ordin pakistanez Hilal-e-Quaid-e-Azam. Evenimentul de la Hotelul Marriot a fost indelung relatat si de catre presa pakistaneza. Cotidianele Pakistan Observer si The Nation au publicat fotografii de la ceremonie, dar si materiale in care sunt prezentate realizarile exceptionale si activitatile ambasadorului Emil Ghitulescu si ale sotiei sale, Ana Maria Ghitulescu, pe perioada misiunii in Pakistan. Presa locala prezinta si declaratia diplomatului roman care s-a declarat norocos de a se fi aflat timp de patru ani in aceasta tara. Sotia mea si cu mine suntem foarte norocosi sa fi lucrat timp de patru ani in cadrul acestei frumoase si prietenoase comunitati. Vreau sa multumesc tuturor autoritatilor pakistaneze si poporului pakistanez pentru cooperarea fructuoasa, inclusiv decizia lor de a-mi conferi prestigiosul premiu Hilal-Quaid-e-Azam, a declarat emotionat Ghitulescu, adaugand ca paraseste aceasta tara mandru de realizarile sale, dar mai ales de faptul ca in ultimii patru ani, comertul bilateral dintre Romania si Pakistan a crescut in mod semnificativ.

 
Adunarea Generala a UCRU protesteazaPDF Print E-mail
Giula, Ungaria/Romanian Gloabl News
Accesari :325
Thursday, 03 March 2005

La sediul UCRU din Giula au fost asteptati sambata, 26 februarie, 57 de membri ai Adunarii Generale, dintre care, insa, au participat doar 25. Desi delegatii nu au fost prezenti in numar suficient pentru legitimitatea Adunarii, dupa o scurta pauza, s-a convocat din nou sedinta, astfel, conform reglementarilor in vigoare ale statutului Uniunii, sedinta s-a declarat legitima si s-a continuat.

Primul punct de pe ordinea de zi, informeaza corespondentul RGN in Ungaria, a cuprins sumarul celor mai importante activitati ale Uniunii Culturale din 2004, printre care au figurat programe culturale organizate pentru tineret, manifestari organizate in comun cu asociatiile afiliate UCRU, distinctii, editari de carti, expozitii, proiecte romano-romane. Urmatoarea tema a fost dezbaterea gospodaririi din anul trecut, despre care presedintele Comisiei de control financiar, dr. Ana Borbly, nefiind prezenta, a transmis printr-o scrisoare ca administrarea averii UCRU in 2004 a fost corecta si a propus Adunarii Generale sa accepte darea de seama despre gospodarire. Planul de munca pentru anul 2005 a fost prezentat de Tiberiu Boca, vicepresedintele Prezidiului UCRU. Conform planurilor pentru anul curent, UCRU vrea sa sustina activitati culturale in centrul carora sa stea mentinerea limbii romane si intarirea identitatii culturale a romanilor din Ungaria. Printre diversele programe concrete care se pot realiza doar cu bani obtinuti prin concurs au fost insirate si doua noutati: organizarea unei Tabere Internationale de Dansuri Populare si Arte Plastice, respectiv organizarea participarii tinerilor de la Liceul Balcescu din Jula la Campionatul European de Gimnastica Feminina din Debretin. In ce priveste planul bugetar pe anul 2005, bugetul Uniunii Culturale se obtine prin concursuri care se pot folosi exclusiv pentru programele concrete. In legatura cu suma obtinuta din 1% din impozit, Adunarea Generala a hotarat ca ea sa fie folosita pentru participarea celor mai talentati tineri de la Liceul Romanesc la Conferinta Uniunii Federale ale Nationalitatilor Europene, a carei membru este si UCRU. Conferinta FUEN in anul acesta se va organiza la Bucuresti. In ultima parte a sedintei s-a discutat din nou despre problemele financiare ale Editurii NOI, care editeaza si saptamanalul Foaia romaneasca. Membrii Adunarii Generale au fost informati de catre directoarea Eva Iova despre faptul ca Fundatia Publica pentru Minoritati nici pana in momentul de fata nu a semnat nici un fel de contract pe acest an cu redactia revistei pentru a asigura sprijinul financiar necesar editarii saptamanalului romanesc. Se intampla toate acestea din cauza nefunctionarii Curatoriului Fundatiei si neglijentei forurilor competente de la Budapesta. Directoarea a asigurat membrii Adunarii Generale a UCRU ca redactia va lupta pentru a depasi aceasta perioada si nu va face reduceri ale aparitiei revistei. Membrii Adunarii Generale au votat in unanimitate intocmirea unei scrisori de protest care sa se trimita ministrului Gncz Kinga, care este responsabil pentru relatiile cu minoritatile din Ungaria si presedintelui Heizer Antal, de la Oficiul pentru Minoritati, care totodata este si presedintele Fundatiei Publice pentru Minoritati. In aceasta scrisoare se declara inacceptabila situatia ca o revista cu o aparitie de 50 de ani neintrerupti poate sa ajunga intr-o astfel de imprejurare imposibila si reaminteste dreptul asigurat prin lege al minoritatilor din Ungaria de a avea acces la informatii in limba lor materna.

 
Concert de pian cu Irina Botan la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :335
Thursday, 03 March 2005

Pianista romanca Irina Botan va sustine vineri, 4 martie la Purcell Room, din Londra, un concert in cadrul Cristina Ortiz Masterclass.

Evenimentul se va desfasura cu incepere de la ora 19.15, iar pretul unui bilet de intrare este in valoare de 5 lire sterline, fara locuri rezervate. Pianista braziliana Cristina Ortiz lucreaza de ceva timp alaturi de unii dintre cei mai talentati studenti din cadrul colegiilor londoneze de muzica pentru realizarea unei largi varietati de capodopere din repertoriul de pian. In cadrul acestui concert au fost alesi sa participe Irina Botan, cu Schumann Fantasiestucke, Op.12, Peter Limonov Chopin 12 Etudes, Op.10, Jose Menor Debussy Images, vol.2 (fragment); Rachmaninov Preludes, Op.32 (fragment). Daca timpul va mai permite, publicul va mai asculta si interpretarea lui Marco Fatichenti, cu Debussy Preludes Book 2 (fragment).

 
Arhitectura romaneasca - parte a construirii unei natiuniPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :350
Thursday, 03 March 2005

Sala de Conferinte a Institutului Cultural Roman de la Paris va gazdui vineri, 4 martie, prezentarea lucrarii lui Carmen Popescu, Stilul national romanesc. Construirea unei natiuni prin arhitectura 1881-1945.

Prezentarea, realizata chiar de catre autoare, va incepe de la ora 20.00 si va beneficia de prezenta istoricului Anne-Marie Thiesse, director de cercetare la CNRS si a istoricului in arhitectura, Daniel Le Couediv, director al Institutului de Geo-Arhitectura de la Brest. Volumul semnat de Carmen Popescu, editat de Presses Universitaires de Rennes in 2004, se situeaza pe linia cercetarilor consacrate problemei identitare in arhitectura si analizeaza crearea si evolutia unei expresii arhitecturale cu veleitati identitare in Romania moderna. Cronologia sa pune in evidenta relatiile dintre inventia si inflorirea acestei arhitecturi si ideologia natiunii-stat. Autoarea trateaza un subiect complex, care face sa retraiasca, prin referinte utile, contextul istoric si cultural al epocii, informeaza Institutul Cultural Roman din Paris.

 
Mirabela Dauer si Gabi Dorobantu la Festivalul "Martisor" de la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :336
Thursday, 03 March 2005

La Palatul National din Chisinau se desfasoara incepand de marti, 1 martie, cea de-a 39-a editie a Festivalului de Muzica Internationala Martisor.

Anul acesta muzicieni din 12 tari s-au adunat pentru acest forum cultural ce se va intinde pe durata a zece zile, ce simbolizeaza venirea primaverii. Vor fi sustinute, astfel, peste 40 de concerte si spectacole in multe zone ale Basarabiei. Printre participantii de seama la acest eveniment se numara Ministerul Culturii din Azerbaijan, renumitul cantaret si compozitor Polad Bul-Bul Oglu, violoncelistul Marin Smesnoi (Germania, cantareata Lilia Amarfii (Moscova), artistii romani Mirabela Dauer si Gabriel Dorobantu, alaturi de multi altii. La Chisinau, concertele se vor tine la Societatea Filarmonica Nationala, Organ Hall, Opera Nationala si Teatrul de Balet. Spre deosebire de anii anteriori, la aceasta editie a festivalului Martisor vor participa si unii dintre cei mai buni studenti de la Academia de Teatru, Muzica si Arte Frumoase de la Chisinau.

 
Sahsitii romani din Canada participa la Finalele Nationale de Sah 2005PDF Print E-mail
British Columbia, Canada/Romanian Global News
Accesari :378
Thursday, 03 March 2005

Copiii si tinerii sahisti romani stabiliti in Canada vor participa in perioada 24-27 martie la Finalele Nationale de Sah 2005 care se vor desfasura in localitatea Victoria.

"Golden Knights", clubul din British Columbia la care sunt instructori romanii Andrei Botez si Valer Eugen Demian, va trimite la concurs copii care vor juca la categoriile sub 10 ani, sub 12 ani si sub 14 ani. Deoarece la categoria sub 18 ani (varsta intre 16-18) este inscrisa doar o singura jucatoare din intreaga tara, acestia fac un apel la comunitatea romaneasca din zona sa trimita o concurenta cu experienta competitionala in Canada sau in Romania care, prin acest concurs, are sansa sa obtina o medalie la Finalele de sah, informeaza pagina romanilor din British Columbia. Pentru informatii, cei doi instructori stau la dispozitia celor interesati cu numerele lor de telefon. Valer Eugen Demian, care antreneaza la categoria intermediar/avansat si este detinator al titlului de ICCF-IM, Maestru International, poate fi contactat la numarul 604-936-1757, iar Andrei Botez, cu titlul de CTD CFC Director Autorizat de Turneu si care antreneaza la categoria Incepatori/Intermediari, poate fi gasit la numarul de telefon 604-671-8696. Clubul de sah Golden Knights a reusit in anii trecuti sa obtina rezultate foarte bune prin copiii romani care au participat la competitiile din Canada si din strainatate, cea mai importanta performanta din 2004 constituind-o titlurile de Campioana a Canadei la categoria de varsta sub 10 ani, castigat de Alexandra Botez, si cel locul trei la acelasi concurs, obtinut de Stefan Trandafir la categoria sub 14 ani. Ambii copii au participat mai departe la Campionatele Mondiale de Sah din Grecia, care au avut loc in luna noiembrie a anului trecut, si au reusit sa obtina rezultate foarte bune pentru experienta si anii lor.

 
Discoteca romaneasca pentru romanii canadieniPDF Print E-mail
British Columbia, Canada/Romanian Global News
Accesari :279
Thursday, 03 March 2005

Centrul Comunitar Romanesc din British Columbia, Canada, va organiza sambata, 5 martie, la sediul propriu din 428 Columbia Street, New Westminster, o discoteca romaneasca ce spera sa recreeze atmosfera specifica cluburilor similare din Romania.

Petrecerea va incepe la ora 21:00 si va beneficia de experienta muzicala a lui DJ Cristi si a invitatilor sai care se vor stradui sa aduca distractia si buna dispozitie in randul romanilor ce vor fi prezenti. Pe langa muzica variata, ce va cuprinde melodii din toate genurile si varstele, discoteca va pune la dispozitia petrecaretilor si un bar special amenajat pentru aceasta ocazie care va oferi bauturi asortate la preturi rezonabile, informeaza un forum al romanilor din British Columbia. Biletele de intrare se pot achizitiona de la centru si costa 5 dolari canadieni.

 
Petrecere tematica de martisor la KarlsruhePDF Print E-mail
Karlsruhe, Germania/Romanian Global News
Accesari :457
Thursday, 03 March 2005

Cele doua zile care anunta venirea primaverii, Martisorul si 8 Martie, vor fi sarbatorite de romanii din localitatea germana Karlsruhe vineri, 4 martie, incepand cu ora 19:30, la restaurantul Sportfreunde.

Petrecerea va fi animata de cuplul Laly si July Miltaller din Arad, artisti pe care publicul roman din tara si din strainatate ii cunoaste prin prisma numeroaselor concertelor cu muzica romaneasca si internationala pe care le-au sustinut. Un exemplu il constituie spectacolul de la Graz, in Austria, alaturi de Florin Piersic, cel care ii recomanda cu incredere pe acesti doi interpreti aradeni. Totodata, seara va fi completata de momentele umoristice ale comediantului Ioan Mugurel, concitadin cu Laly si July, si de epigramele lui George Preda, informeaza pagina romanilor din Germania, www.rom2.de.

 
Filantropica ruleaza la LyonPDF Print E-mail
Lyon, Franta/Romanian Global News
Accesari :273
Thursday, 03 March 2005
Pelicula “Filantropica”, realizata de cineastul roman Nae Caranfil, va putea fi vizionata vineri, 4 martie, de publicul francez, la cinematograful Pierre-Benite din Lyon.Productia face parte din cea de-a cincea zi a seriei filmelor umoristice inscrise in ciclul “Noaptea Cinematografiei” si organizate dr gazda manifestarii. Derularea peliculei “Filantropica” va incepe la ora 20:00 si va fi urmata de alte doua filme de scurt-metraj, informeaza un portal al romanilor din Franta. Biletele au pretul de 14,8 euro pentru tot pachetul de trei filme prezentate si pot fi achizitionate direct de la cinematograf sau printr-o rezervare in prealabil la Maison du Peuple, Pierre-Benite, telefon 04.78.86.62.90.
 
Concerte romanesti de martisor in GermaniaPDF Print E-mail
Koln, Germania/Romanian Global News
Accesari :321
Thursday, 03 March 2005

Comunitatea romana din Germania va putea sa ia parte in aceste ultime trei zile ale saptamanii, respectiv in zilele de 4, 5 si 6 martie, in orasele Gummersbach, Koln si Aachen, la o serie de concerte de martisor sustinute de mai multi artisti romani cunoscuti.

Gabriel Cotabita si Elena Turcu vor fi protagonistii unor spectacole de muzica usoara, populara si de petrecere, pigmentate cu momente umoristice pe care le va sustine actrita teatrului Constantin Tanase din Bucuresti, Camelia Mitoseru. Manifestarile se vor desfasura la Gummersbach, in restaurantul Homburger Hof, de la ora 20:00, in orasul Koln spectacolul va avea loc la restaurantul Scheibenstrasse, incepand cu ora 19:30, iar ultimul eveniment artistic, cel de la Aachen, va fi gazduit de Hotel-Restaurantul Zur-Heide, de la ora 16:00, informeaza pagina rom2.de. Biletele de intrare se pot rezerva prin telefon, sunand la numerele 02261 290689, 02261 29108 sau 0163 2974999, preturile fiind cuprinse intre 6 si 15 euro.

 
Cristian Badea va dirija "Tosca" la StockholmPDF Print E-mail
Stockholm, Suedia/Romanian Global News
Accesari :263
Thursday, 03 March 2005

Dirijorul Cristian Badea se va afla la pupitrul de conducator al spectacolului Tosca de Giacomo Puccini care va fi prezentat vineri, 4 martie, la Opera Regala din Stockholm.

Reprezentatia va incepe la ora 19:30 si ii va avea in distributie pe soprana Lena Nordin, care detine partitura celei care da si numele operei, tenorul Theodore Green, in rolul lui Cavaradossi, si basul Gunnar Lundberg, care il joaca pe Scarpia, se arata pe pagina de web a institutiei culturale suedeze. Tosca se joaca la Opera din Stockholm de la inceputul sezonului, intr-o formula in premiera alcatuita de maestrul Knut Hendriksen, si a beneficiat alternativ si de prestatia de exceptie a sopranei romance Doina Dimitriu, care a interpretat rolul titular.

 
Bal de Martisor la BichisciabaPDF Print E-mail
Bichisciaba, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :258
Thursday, 03 March 2005

Traditionalul bal de Martisor din Bichisciaba, organizat de Autoguvernarea Romaneasca si de Uniunea Romanilor din resedinta judeteana, se va desfasura anul acesta pentru romanii din Ungaria in ziua de sambata, 5 martie.

Balul va avea loc la restaurantul Party, de unde se pot procura si biletele, la un pret de 2.000 de forinti. Muzica va fi asigurata de catre o formatie sosita din Beius, Romania, informeaza corespondentul RGN in Ungaria.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions