Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Martie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    
Cautare
Astazi este serbata, de toti cei care simt romaneste, Unirea Basarabiei cu RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti / Romanian Global News
Accesari :291
Sunday, 27 March 2005

Romanian Global News este alaturi de ei si le ureaza sa-si vada visele impline pentru binele Romaniei si al romanilor de pretutindeni. Asa sa ne ajute Dumnezeu!

 
Facand jocurile Moscovei, Urechean a pulverizat opozitia, sustine editorialistul Petru BogatuPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :209
Sunday, 27 March 2005

"Prin complicitatea lor la uneltirile Moscovei impotriva Chisinaului, travestitii din BMD, ca sa nu fie demascati, au platit o taxa de mascare atat de mare, incat, pana la urma, au zapacit iremediabil electoratul si au pulverizat cu desavarsire opozitia", afirma editorialistul de la FLUX, Petru Bogatu.

El mentioneaza ca inca niciodata, de la 1991 incoace, alegatorul nu a fost atat de derutat: nostalgicii si filorusii au votat cu un partid care, dupa ce a incercat sa faca din Moldova o Cuba a Europei, s-a declarat adept al integrarii europene si oponent al Rusiei, iar partizanii democratiei, ai romanismului si ai intrarii Republicii Moldova in UE au sprijinit o formatiune prorusa, care a incercat sa ajunga la putere cu ajutorul Kremlinului.

"Un grup de fosti nomenclaturisti, agrarieni si romanofobi inversunati s-a reunit sub stindardul "opozitiei democratice" pentru a-i infrunta pe alti nomenclaturisti, agrarieni si romanofobi nu mai putin incrancenati. Singura deosebire intre ei e ca cei dintai au avut ghinionul sa se mascheze prea devreme in democrati si, in consecinta, sa piarda lamentabil puterea, pe cand cei din urma nu reusisera la timp sa renunte la comunism si, datorita acestui fapt, in 2001, printr-un concurs de imprejurari, au ajuns in fruntea bucatelor", noteaza Bogatu.

Editorialistul mentioneaza ca "travestitii politici" au avut grija sa excluda din pretinsa "opozitie unita" formatiunile cu adevarat democratice si prooccidentale, printre care si crestin-democratii, care sperau ca prezenta lor in alianta anti-PCRM ar fi fost in masura sa blocheze degenerarea ei intr-o docila unealta a Kremlinului. "N-a fost sa fie. Moscova a intuit pericolul ce o paste si a impiedicat cooptarea PPCD in blocul anti-Voronin. Punct ochit, punct lovit. In urma urzelilor rusesti, nomenclatura sclifosita si mascata si-a adjudecat alura de "opozitie unita" si s-a pus in slujba Rusiei", constata Petru Bogatu.

Potrivit publicistului, acest fapt s-a soldat din start cu o dubla infrangere pentru cauza democratica din Republica Moldova: pe de o parte, "rusificarea" opozitiei l-a salvat pe Voronin care, intrat in dizgratie la rusi, a inceput sa fie tratat de Occident drept un "rau mic", in comparatie cu "raul mare", reprezentat de Urechean, iar pe de alta, electoratul democratic, mergand pe mana BMD, a muscat, de fapt, momeala intinsa de Moscova si, astfel, vrand-nevrand, a dat apa la moara rusilor.

"Daca acest lucru nu se intampla si "opozitia unita" ar fi luptat, ca si in Ucraina, pentru debarasarea tarii de vasalitatea fata de Kremlin, Occidentul, neindoios, ar fi sprijinit in alegerile din Moldova cauza adversarilor lui Voronin, chit ca acesta ar fi cochetat cu ideea de integrare europeana. Cum, insa, BMD a degenerat intr-o coloana a cincia a Rusiei, evenimentele de la noi nu au mai avut nici o posibilitate sa se deruleze dupa scenariul portocaliu. Altminteri zicand, Urechean, pervertind opozitia, a privat Republica Moldova de sansa unei schimbari autentice. Tara s-a desprins de pe orbita ruseasca, dar nu s-a angajat, aidoma Ucrainei sau Georgiei, intr-un autentic proces de democratizare si europenizare", conchide Petru Bogatu.

 
Noi jocuri a opozitiei pro ruse de la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :213
Sunday, 27 March 2005
"Deputatii din Partidul Democrat, creand unilateral o fractiune parlamentara separata, au incalcat Acordul de constituire din luna mai 2004 si s-au plasat in afara Blocului "Moldova Democrata".

Afirmatia lui Dumitru Diacov, cum ca ar fi coordonat aceasta decizie cu celelalte componente ale BMD, este falsa", se arata intr-o declaratie a grupului parlamentar al BMD, difuzata, vineri, presei, potrivit careia "formarea fractiunii lui Diacov contravine articolului 4 al Regulamentului Parlamentului" si "a fost posibila doar datorita sustinerii acordate de fractiunea comunista majoritara".

Cei 26 deputati ai BMD anunta ca se disociaza categoric de toate actiunile si declaratiile "grupului Diacov". "Dam asigurari tuturor membrilor Partidului Democrat, care dezaproba actul de tradare politica al lui Dumitru Diacov, ca ii consideram in continuare colegi de bloc si asteptam din partea lor aprecierea transanta a situatiei. De asemenea, o apreciere politica va fi data de catre organele colegiale ale componentelor Blocului "Moldova Democrata". Fractiunea BMD ramane fidela principiilor si obiectivelor, in numele carora a fost sustinuta de alegatori la 6 martie, 2005".

 
Concert religios la parohia romana din New WestminsterPDF Print E-mail
New Westminster, Canada / Romanian Global News
Accesari :283
Sunday, 27 March 2005
Corul bisericii ortodoxe romane Sfanta Treime din orasul canadian New Westminster va sustine un concert de cantece religioase romanesti duminica, 27 martie, la sediul parohiei.

Aceasta se afla situata pe strada Carnarvon, nr. 220, informeaza pagina romanilor din British Columbia. Concertul va incepe imediat dupa slujba duminicala, ansamblul bisericii fiind dirijat de interpreta si compozitoarea romanca Ligia Oancea. Recitalul vine sa completeze un sfarsit de saptamana bogat in evenimente, dupa ce sambata, 26 martie, parohia a gazduit conferinta parintelui arhiepiscop Lazar Puhalo.

 
Festivalul de film documentar romano-maghiar, gata sa inceapaPDF Print E-mail
Sfantu-Gheorghe, Romania / Romanian Global News
Accesari :268
Sunday, 27 March 2005
47 de pelicule romanesti si maghiare se vor intrece pentru premiul de 1000 de euro pus in joc la Festivalul de film documentar care se va desfasura in perioada 5-10 aprilie la Sfantu Gheorghe.

Competia se afla la ce de-a doua editie si este organizata de Centrul Cultural al Ungariei din Romania Dintre filmele selectate, 18 proiectii sunt romanesti, iar restul maghiare. Directorul acestui festival este regizorul Gyorgy Farkas, iar juriul competitiei va fi reprezentat din cineasti din ambele tari. Peliculele vor concura la sectiunile etnografie-antropologie, arta, natura, fictiune, experiment si portret. Obiectivul acestei manifestari este intarirea relatiilor dintre cineastii maghiari si romani, gasirea in comun a unor posibilitati de finantare si prezentarea documentarelor noi. Filmul militant Noul Eldorado, care are ca tema proiectul de exploatare de la Rosia Montana, va fi pelicula care va deschide acest festival.

 
Fundatia Gojdu la BudapestaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :674
Sunday, 27 March 2005
Fundatia Gojdu, cea mai mare fundatie de stipendii din istoria romanilor si una din cele mai mari fundatii de acest gen din Europa Centrala si de Sud-Est, a avut un rol imens in intreg procesul de renastere nationala a romanilor din Banat, Transilvania si Ungaria.

Ea a fost creata de avocatul Emanuil Gojdu in urma Actului Testamentar semnat la 4 noiembrie 1869, la Pesta, in prezenta lui Ioan Puscariu, Florian Varga si Atanasie Cimponeriu. Actul testamentar prevedea ca averea sa, care va fi folosita pentru sustinerea tinerilor ortodocsi la studii, prin burse si stipendii, va fi administrata de o Reprezentanta pusa sub obladuirea Bisericii Ortodoxe. Scopul Fundatiei cere si-a reluat activitatea la Sibiu, dupa decenii intregi de  inactivitate datorata conditiilor istorice, este identic cu cel din Actul testamentar, intocmit de Emanoil Gojdu, care a stabilit ca intreaga avere sa fie administrata in cadrul unei fundatii, si anume: cultivarea si raspandirea valorilor culturii in teritoriile locuite de romani si in randul natiunilor alaturi de care convietuiesc in spatiul central-european; incurajarea si sprijinirea cetatenilor in domeniul istoriei, teologiei, dreptului, filologiei, filosofiei, psihologiei, pedagogiei, sociologiei si etnografiei, care au ca obiectiv punerea in valoare a spiritualitatii poporului roman, inclusiv prin organizarea de simpozioane, conferinte si mese rotunde cu caracter national si international; acordarea de burse tinerilor romani dornici sa studieze in institutiile straine; editarea de carte destinata bibliotecilor publice si scolare la care au acces etnicii romani, precum si institutiilor de invatamant din strainatate, profilate pe cultura si civilizatia poporului roman. Incepand cu 1996, Fundatia Gojdu din Sibiu isi reia efectiv activitatea. Desigur, la inceput limitandu-se doar la activitati exclusiv culturale, prin participari la diferite simpozioane, sesiuni stiintifice sau lansari de carte. Aceasta, datorita inertiei inevitabile oricarui inceput, dar si datorita lipsei de fonduri banesti. Cu toate acestea, Fundatia a acordat subventii pentru tiparirea unor carti si reviste; a acordat ajutoare financiare unor membrii pentru a se deplasa la diferite biblioteci si arhive, pentru a le cerceta in vederea elaborarii unor carti. De asemenea, anual, Fundatia a fost prezenta la Budapesta cu ocazia comemorarii lui Emanuil Gojdu si a altor manifestari organizate de Comunitatea romaneasca din Ungaria. Pentru continuarea activitatii, in spiritul lui Gojdu, reprezentantii Fundatiei de la Sibiu au initiat demersurile necesare redobandirii bunurilor care i-au apartinut, fie in Romania, fie in Ungaria. Este usor de inteles pozitia Guvernului maghiar fata de averea Gojdu, stiindu-se ca, incepind cu Tratatul de la Trianon, Guvernul maghiar a tergiversat de fiecare data rezolvarea, respectiv retrocedarea proprietatii. Cu toate acestea, Reprezentanta de la Sibiu a facut, in vara anului 2001, alte demersuri catre M.A.E. roman. In urma rundelor de discutii cu reprezentantii M.A.E. s-a reusit, in cadrul dialogului bilateral cu guvernul maghiar, repunerea pe masa tratativelor a problemei Gojdu. In toata aceasta perioada, autoritatile ungare au incercat, prin diferite metode, sa se comporte ca un adevarat proprietar al bunurilor Gojdu, incat Magyar Hirlap" din Budapesta mentiona: Consiliul unuia din sectoarele Budapestei va decide, in urmatoarele zile, soarta curtii Gojdu, ceea ce va permite semnarea contractului cu firma care va exploata complexul cladirilor situate in centrul orasului. Curtea Gojdu va deveni centru comercial si de agrement", desi  Oficiul  National  de Ocrotire a Monumentelor Istorice din Ungaria a declarat curtea Gojdu monument istoric ocrotit".

 
Interviu cu un consilier al ambasadei Romaniei la BudapestaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :946
Sunday, 27 March 2005

Istorie si diplomatie

Ca pregatire sunt istoric si pentru un istoric e o experienta teribila sa lucrezi acolo unde se face istoria. Deci activitatea diplomatica practic iti da acesul la informatie, te pune in situatia de a vedea foarte multe actiuni diplomatice, un background istoric care exista.

Componenta istorica este foarte importanta pentru ca in multe actiuni trebuie sa cauti si ratiunea actiunii care are vrand, nevrand, un background istoric, o motivatie istorica. Nu numai ca diplomat roman. In Romania s-a intamplat un fenomen care care este  pozitiv in general. Romania a reusit sa se debaraseze de de o mitologie istorica. Iar la acest capitol nu trebuie sa depasesti anumite praguri. Sunt de acord ca s-au produs unele exagerari inainte, dar nu trebuie sa renunti la istoria nationala, la ceea ce inseamna cartea unei natiuni, de care are nevoie fiecare natiune si fiecare ratiune de a actiona mai ales in relatii externe. In Romania a prins un curent de demitizare a istoriei. In Ungaria asa ceva nu exista. Dimpotriva, aici este o multiplicare a istoriei. Un argument ar fi sindromul Trianon. M-am bucurat ca opinia publica din Romania are acum cunostinta de ceea ce inseamna sindromul Trianon si de ceea ce inseamna un mental colectiv bazat pe acest sindrom. Asa ceva exista in Ungaria.

Romanii la Budapesta

Chiar si pentru a prezenta comunitatea romaneasca din Ungaria trebuie sa ne intoarcem putin in istorie. Nu cu foarte mult timp in urma, cu aproximativ 100 de ani, romanii transilvaneni si cei din Ungaria de azi faceau parte din statul austro ungar. Si in acest context Budapesta, oras in care exista foarte multe locuri romanesti pe care daca le cunosti si sti sa le cauti le gasesti. Pana la 1920 Budapesta era si centrul politico-administrativ al romanilor din Transilvania si Ungaria. Si romanii nu erau putini. As adauga ca din ceea ce vedeti, in Pesta spre exemplu, la nivelul constructiilor monumentale realizate pana la inceputul secolului XX, s-au construit si din impozitele bunicilor nostri. Deci Budapesta are o componenta romaneasca foarte importanta. Nu stiu daca astazi se mai poate sustine ca Bucurestiul este al doilea oras cu populatie maghiara dupa Budapesta, dar as vrea sa spun ca pana la 1918 1920, Budapesta era al doilea oras cu populatie romaneasca. Aici a inceput Scoala Ardeleana, la trecerea intre secolele 18 19, aici s-au publicat foarte multe carti la tipografia din Buda care au alimentat cultura romana. La Budapesta, prin lucrarile editate de publicistica romaneasca de aici, si Budapesta este locul unde s-a format limba romana literara. Eminescu si-a publicat prima poezie in revista Familia care atunci aparea la Budapesta. Pentru ca aici era un nucleu romanesc care il recepta. Deci aceasta cultura romaneasca de la Budapesta are nevoie de sustinere in continuare pentru ca a fost si este un mediu unde se vorbeste romaneste. Trianonul este un moment important pentru ca dupa Unirea din 1918 si dupa semnarea tratatului de la Trianon numarul romanilor care au ramas pe teritoriul Ungariei, s-a redus atat prin trasarea noii frontiere, dar a urmat o perioada foarta dura pentru romanii de aici. Romanilor ramasi in Ungaria, timp de foarte multi ani, mai ales in perioada interbelica, li s-a reprosat pierderea Transilvaniei. E foarte greu de facut comparatia statistica intre comunitatea romaneasca de atunci si cea de azi. In recensamantul facut in 1920 erau in Ungaria cca. 28 000 de romani. Este posibil ca cifra sa fie mai mare pentru ca lipseste o componenta importanta, cea greco catolica. Inca de atunci, dupa infiintarea episcopiei de la Hajdudorog de catre premierul de atunci Istvan Tisza, cu scopul de a sparge monolitul romanesc greco catolic, iar dupa 1920 in bisericile greco catolice si in localitatile cu populatie greco-catolica romaneasca s-au impus preoti maghiari si ceremonialul a fost inlocuit cu cel in limba maghiara iar atunci procesul de asimilare a fost mai accentuat. S-a incercat atunci, in perioada interbelica, si incercarea de infiintare a unei biserici ortodoxe maghiare si impunerea preotilor maghiari in bisericile ortodoxe. In acelasi timp, romanii din Ungaria au ramas in localitati rurale. Majoritatea satelor romanesti erau la frontiera cu Romania. Tot statistic, la recensamantul din 1920 se poate stabili ca numai in doi ani de zile de la Unirea Transilvaniei cu Romania din 1918, pana in 1920, la recensamant au plecat din Ungaria peste 4 500 de romani, in special elita intelectuala romaneasca. Un preot sau un invatamant roman, daca nu a plecat de buna voie atunci a fost fortat sa plece. Deci romanii din Ungaria in perioada aceasta au ramas propriu-zis fara o intelectualitatea care sa-I conduca si care sa lucreze pentru pastrarea identitatii lor. Mai mult in perioada interbelica, romanii din Ungaria nu au avut nici macar structuri organizatorice. Le-a fost refuzat inclusiv dreptul de a-si constitui asociatii si mai multe scoli au fost desfiintate.

Deceniile comuniste

Este interesant ca regimul comunist de dupa anul 1945 a insemnat mai mult pentru roamnii din Ungaria decat perioada interbelica. Liceul romanesc de la Gyula spre exemplu, este infiintat in 1949. Sub regimul comunist, sub masca acelui internationalism proletar, romanii au reusit sa lucreze mai mult pentru prezervarea propriei lor identitati. Atunci isi infiinteaza o structura organizatorica, Uniunea Democratica a Romanilor din Ungaria, isi infiinteaza institutii scolare. Primesc si dreptul de a infiinta o emisiune de radio in limba romana, ulterior si o emisiune Tv care finctioneaza astzi la Szeghed. Centrul comunitatii romanilor din Ungaria a ramas si ramane la Gyula. Poate ca in momentul acela a fost util dar astazi sunt de parere ca ar trebui schimbat.

Romanii din Ungaria de azi

Datele recensamantului din 2001 sunt cu totul diferite. Si-au mai declarat identitatea de romani 7 995 de persoane. Daca  facem comparatia intre cifra din 1920 si recensamantul din 2001, observam o diferenta consistenta. Modificarile survenite in ultimele decenii sunt comune si Romaniei. Locuitorii lumii rurale din Romania au plecat spre oras si multi s-au stabilit la oras. De aceea  comunitatile rurale sunt imbatranite si foarte putini oameni mai stau la sat. Acest fenomen se intampla si in Ungaria. Tinerii in special au plecat spre Budapesta sau spre orasele apropiate: Seghed, Debretin sau Gylua. Dar in orase majoritatea si-au pierdut identitatea. Familiile mixte oscileaza spre o apatrenenta la etnia ungara si putini reusesc sa isi mai pastreze identitatea romaneasca. In Ungaria la ora actuala sunt recunoscute 13 minoritati nationale si etnice. La recensamantul din 2001 au aparut unele date statistice foarte interesante mai ales in comparatie cu cele din 1990. Majoritatea comunitatilor minoritare din Ungaria, comparativ cu anul 1990, au crescut la recensamantul din 2001: germani, tigani, slovaci, ruteni, practic toate minoritatile, numai romanii au scazut cu 25 % comparativ cu anul 90. Este interesant fenomenul. Prin comparatie, si romanii si germanii din Ungaria au avut de suferit mai ales dupa al doilea razboi mondial. Germanii au fost deportati iar cei care au ramas s-au declarat maghiari. Au acceptat ca sunt maghiarizati. Insa legislatia ungara din ultimii zece ani este foarte permisiva. Sprijinul statului german pentru comunitatea germana le-a redat curajul germanilor din Ungaria sa isi declare identitatea. La romani lipseste acest curaj. Romanilor din Ungaria trebuie sa le dai motivatia iar ei trebuie sa isi asume responsabilitatea si de a-si afirma identitatea. Iar pentru asta si Romania trebuie sa faca mai multa. Dialogul romano roman trebuie sa capete consistenta. Exista in Ungaria o comunitate romaneasca care reprezinta primul segment al ansamblului romanilor care a intrat in Uniunea Europeana de la 1 martie 2004.

Relatia romano ungara este este pusa automat pe relatia ungaro- maghiara. In relatiile bilaterale am incercat si incercam sa construim aceasta relatie pe trei piloni. Pe baza dialogului ungaro maghiar, incercam sa stabilim un dialog romano roman   pentrru a stabili o relatie reala Budapesta Bucuresti. Evident exista diferente. In Romania comunitatea maghiara numara 1 400 000 de maghiari. Dar nu trebuie sa importe statistic aceste cifre, pentru ca astazi in Europa toate minoritatile sunt egale. Si romanii din Ungaria, chiar daca sunt relativ putini, trebuie sa se bucure de aceleasi drepturi pe care statul roman le acorda maghiarilor. Numai ca in Ungaria este altceva. Aici se practica dublul standard in materie de minoritati. Se acorda un standard pentru minoritatile din interiorul Ungariei si se cere alt standard, mult superior, pentru maghiarii din exterior. Romanii din Ungaria sunt marcati de aceasta forta cu care Ungaria sa stat, structurile de stat, societatea civila ungara, se intereseaza de maghiarii din afara frontierelor. Poate ca ei simt ca nu se bucura din partea Romaniei de aceeasi atentie. Romanii din Ungaria nu se bucura de aceleasi drepturi de care se bucura maghiarii din Romania. Si nu numai romanii. Aceeasi situatie se poate intalni in cazul germanilor, polonezilor, rutenii sau alte minoritati, nu au aceleasi standarde precum cele pe care le au maghiarii din Romania.

 

Presa romaneasca din Ungaria este incomparabil mai putina decat ceea ce au maghiarii din Romania si ca numar de ore alocate si ca spatiu sau specialisti. Romanii de aici sunt arondati televiziunii maghiare din Seghed care acopera o anumita regiune. Televiziunea de aici are o sectie in limba romana care are cativa realizatori si redactori romani iar echipele sunt 100 % maghiare. Durate emisiunii Tv este de 20 25 minute saptamanal si se transmite foarte neregulat, in jurul pranzului, fara sa ai posibilitatea de a o viziona din caua orei si a neregularitatii difuzarii. Din acest punct de vedere are uin impact foarte redus. Tot la Seghed functioneaza un post de radio in limba romana cu personal foarte redus, de una doua persoane. In presa scrisa exista un saptamanal Foaia romaneasca ce apare la Gyula. O alta publicatie lunara este Cronica

Romanii din Ungaria sunt un caz atipic pentru comunitatile romanesti din afara granitelor Romaniei, din imediata vecinatate. Pentru ca peste tot, in Ucraina, Basarabia, in Timoc sau Voivodina, in familii se vorbeste exclusiv limba romana. Acest acracter atipic este dat de faptul ca la romanii din Ungaria in familie se vorbeste limba maghiara, iar copiulul ia contact cu limba materna abia la gradinita si la scoala. Invatamantul din Ungaria este impropriu  spus invatamant in limba romana. Scolile sunt in asa fel gandite incat limba romana sa fie predata ca limba straina. Exista si scoli romanesti. Liceul din Gyula a fost infiintat in 1949 si a functionat ca unitate de invatamant romaneasca pana in anul 1960 cand comunismul nationalist ungar a prevazut obligativitatea predarii tuturor materiilor in limba maghiara. Din acel moment la liceul romanesc din Gyula se mai preda limba si literatura romana. E adevarat ca in ultima perioada sau mai introdus si alte materii si acum exista posibilitatea de a introduce limba romana la mai multe materii. Dar corpul didactic si elevii cunosc destul de putin limba romana pentru a putea studia matematica, istoria, geografia in limba romana. In ceea ce priveste invatamantul universitar, in Ungaria exista azi o singura institutie catedra de limba si literatura romana de la Universitatea Otvos Lorant. Aceasta catedara in urma cu 2 ani, la vizita presedintelui Romaniei, a sarbatorit aniversarea a 140 de ani de existenta. Aceata catedra a fost infiintata la 1863, deci este cu un an mai veche decat Universitatea din Bucuresti. Numai ca aceasta catedra la timpul acela a fost o catedra romaneasca si a creat o intreaga elita romaneasca pentru Transilvania si Ungaria, iar azi seful catedrei si colectivul acesteia este aproape in exclusivitate maghiar. Mai exista o catedra de limba romana la Institutul Pedagogic din Szeghed, deci de nivel pedagogic nu universitar, care pregateste cadre didactice, invatatori pentru scoli romanesti. Atat la Universitatea din Budapesta cat si la Institutul din Szeghed majoritatea studentilor sunt etnici maghiari din Romania care cunosc limba romana.

Emanuil Gojdu

Personalitatea lui Emanuil Gojdu inseamna foarte mult, si pentru romanii din Ungaria si pentru comunitatea romanilor in ansamblul ei. Emanuil Gojdu chiar daca la timpul respectiv in societatea austriaca, a trait intr-o epoca in care marile personalitati culturale isi puteau afisa propria identitate. Iar Emanuil Gojdu s-a declarat tot timpul roman si ortodox, fara nici o retinere. Romanii de atunci aveau o adevarata elita in adevaratul sens al cuvantului si Gojdu era membru al acelei elite, in societatea in care traia. Gojdu a realizat ca natiunea romana din Austro Ungaria nu are nici o sansa fara a avea o elita intelectuala. Gojdu este important pentru cultura romana pentru ca prin fundatia pe care a infiintat-o prin testamentul sau si averea pe care a dat-o acestei fundatii, avere care a fost multiplicata si foarte bine administrata, prin aceasta fundatie s-a reusit intr-adevar formarea unei elite romanesti. Mostenirea spirituala a lui Emanoil Gojdu, poate fi o punte de legatura astazi, intre popoarele roman si ungar. El s-a declarat roman dar a fost loial statului in care a trait. Este deci importanta folosirea acestei mosteniri spirituale pentru realizarea unei legaturi intre romani si maghiari, numai ca, pentru a creea o punte solida, trebuie sa consolidezi malurile. Pot spune ca partea romana este un teren solid iar la partea maghiara mai trebuie lucrat pentru consolidarea malului sau.

 
Marian Mocanu a devenit patronul unei sali de fitness pe Coasta de Azur.PDF Print E-mail
Andora, Italia / Romanian Global News
Accesari :695
Sunday, 27 March 2005
La 60 de km de Savona si la 100 de Genova se afla Andora, o mica localitate, cu mai putin de 7.000 de locuitori. Mica, dar prospera, fiind situata intr-una dintre cele mai bogate zone din Italia, pe Coasta de Azur.

La Andora, Marian Mocanu, 34 de ani, absolvent al unui Institut de Educatie Fizica si Sport din Constanta, si-a deschis propria sala de gimnastica de intretinere, sau fitness, daca e sa folosim denumirea la moda. Marian Mocanu este probabil singurul roman din Italia cu o astfel de activitate, dar exemplul lui ar putea fi luat de multi romani care au o diploma in buzunar, dar au uitat de ea in Italia.

La Constanta am terminat scoala de Educatie Fizica si Sport. Dupa absolvire, am venit in Italia. Si eu am lucrat la inceput pe santiere, caram ciment si piatra, dar evident nu putea fi o activitate care sa ma multumeasca. Asa ca m-am agitat, am intrat in contact cu persoane care au facut aceleasi studii  ca mine si mi-am facut echivalarea studiilor in Italia, in 1997. A fost relativ simplu pe vremea aceea, dar cred ca nici acum nu este imposibil, pentru cine nu vrea sa renunte la propria pregatire.

Si ce poti face cu o diploma de studii de sport in Italia?

Cu ea poti sa lucrezi in Italia ca profesor de educatie fizica si sport. Timp de trei ani am predat la scoala Benedetto Croce din Andora, timp de 3 ani, intre 1997 si 2000. Dar la un moment dat, in urma cu 5 ani, am avut o problema la munca. Aveam doar contracte pe timp determinat si problema era ca nu mai eram sigur ca ma angajeaza si in anul urmator. Eram, cum se zice in Italia, lucrator precar. Asa ca am incercat sa-mi deschid o activitate pe cont propriu.

A fost greu de pus in practica aceasta decizie?

Am inchiriat un local comercial, am facut lucrari de amenajare si am deschis un Fitness Point. A fost o investitie de 50-60.000 de euro, dar am luat imprumuturi de la banci. Asta a fost cu cinci ani in urma. Acum imprumutul este aproape platit, mai am circa 2.000 de euro de dat inapoi.

O afacere rentabila?

Merge bine, dar nu te imbogatesti. Dar oricum traiesti mai bine decat ca angajat. Acum am eu un angajat, si au fost perioade cand am avut si trei sau patru angajati. Clientii mei fac parte din zona medie-inalta a societatii. Selectia se face de la sine: am preturile cele mai mari, dublu fata de toti ceilalti cu activitate similara. La mine se platesc intre 18 si 120 de euro pe luna, sau 10 euro pe ora, de doua ori pe saptamana, in timp ce la orice sala de gimnastica, abonamentul lunar nu trece de 40 de euro. Am ales aceasta modalitate pentru a putea sa fac o munca personalizata. Nu iau 20 de oameni odata, ci doi, trei, maxim cinci, pe care-i urmaresc pe tot parcursul antrenamentului. Sincer sa fiu, aceste activitati mi-au adus o gramada de cunostinte, in primul rand, si am avut norocul sa cunosc si sa imi fac prieteni in toate mediile sociale. De exemplu, l-am avut client pe fotbalistul Carrera de la Juventus, care acum s-a retras, patronii unor fabrici din Torino, directori de banci, etc.

Viata in Italia se rezuma la programul de fitness?

Am cetatenie de peste 6 ani cu siguranta nu m-am limitat la fitness. In paranteza, am facut si serviciul militar in Italia. Cand am luat cetatenia, mi s-a spus ca exista si obligatia de a face serviciul militar in Italia, chiar daca eu facusem armata in Romania. In armata italiana e cam ca la noi: jucam voley la nivel amatorial si in echipa mea aveam un colonel, asa ca n-am avut probleme. Sportul i-a unit intotdeauna pe oameni. Intre 96 si 2000 am fost antrenor de voley la Polisportiva Il Gabbiano Andora, inca sunt director sportiv al A.S. Olimpia Sport din Borghetto S. Spirito Savona, Dirigente sportiv in Lega Pallavolo din Ponente, Liguria, timp de un an am fost si director la Centri Sportivi Italiani din Albenga. In fine, sunt membru al organizatiei Croce Bianca, unde indeplinesc voluntar activitati de prim ajutor si de sofer pe ambulanta si sunt membru in asociatia italiana a donatorilor de sange AVIS.

Aceste activitati te-au facut sa uiti ca esti roman? De exemplu, ai fost sa votezi la alegerile generale?

Am in continuare si pasaport romanesc, asa ca n-am renuntat sa fiu roman. La vot n-am fost, pentru ca localitatea unde stau e foarte departe de cel mai apropiat loc unde putem vota. Sunt cam la 300 de km de Milano. Dar n-aveam cum sa uit de Romania, ba chiar am incercat sa fac ceva. Eu m-am nascut langa Tulcea, intr-un sat, si m-am gandit ca acum am posibilitatea sa fac ceva pentru satul meu natal. Sunt membru in AVIS, sunt sofer pe ambulanta la Croce Bianca, si m-am zbatut sa fac rost de materiale sanitare, chiar si ambulante mai vechi, pentru satul meu. Din pacate, n-am reusit sa merg prea departe. Era nevoie de aprobari de la judet, unde s-a blocat. Se vedea o anumita neincredere si cred ca erau si ceva conflicte de interes

Ce crezi despre romanii din Italia?

Vad ca pe zi ce trece devin tot mai multi. Cred ca ar trebui sa incerce sa se afirme la adevarata lor valoare. Multi au capacitati profesionale, dar se limiteaza sa faca munci in casa sau pe santiere. Este trist cate femei cu diploma muncesc ca ingrijitoare. Am intalnit astfel de persoane. Multi ar putea avea o diploma recunoscuta si ar putea trai altfel.

De ce crezi ca romanii isi tin diplomele in buzunar si dau la lopata?

Cred ca principalul obstacol este lipsa de informatie. Am mai fost intrebat de romani care este secretul  succesului meu. Secretul meu? M-am informat. Si norocul meu a fost ca am cunoscut oameni importanti care m-au sprijinit.

Interviu preluat din publicatia Gazeta Romaneasca a romanilor din Italia.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions