Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Aprilie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Cautare
Ultimul mesaj al Papei pe patul de moarte: "Sunt fericit, fiti si voi"PDF Print E-mail
Germania/Romanian Global News
Accesari :355
Monday, 04 April 2005

Desi Sfantul Parinte, Papa Ioan Paul al II-lea, a pasit deja in lumea dreptilor publicam totusi gandurile unei jurnaliste romance din Germania, trimise catre redactia noastra in acest sfarsit de saptamana, cand inca intreaga lume urmarea cu durere ultimele clipe de agonie ale celui care a fost, asa cum l-au numit unii, "atletul lui Dumnezeu". Ne alaturam si noi gandul si rugaciunile noastre milioanelor de credinciosi de pe intreg mapamondul care plang disparitia trupeasca a Omului Papa Ioan Paul al II-lea.

"In momentul in care scriu aceste randuri, sufletul Sfantului Parinte catolic se inalta usor spre ceruri. Ultima sa lupta cu Raul din univers si din corpul sau macinat de boala e pe sfarsite. Un miliard de catolici din lumea intreaga aprand lumanari si se roaga pentru sufletul lui, al lor si al semenilor din lumea intreaga. E un moment al al tariei pe care o da credinta in Dumnezeu, in adevar si in frumusetea din traditia crestina.

Din culisele Vaticanului

In luna mai 2001, 155 de cardinali au participat la un consiliu ecumenic la Roma, convocat de Papa Ioan Paul al II-lea. Scopul declarat al acestei reuniuni a fost lansarea initiativelor bisericesti formulate de Sanctitatea Sa in scrisoarea pontificala de la 6 ianuarie, " Novo Millenium Inuente".

Inaintea evenimentului, s-au auzit zvonuri precum ca aceasta ar fi ocazia data cardinalilor - mai ales celor 44 noi-alesi- de a se cunoaste mai bine si de a se pregati pentru eventualitatea propunerii unui succesor papal. Zvonurile s-au dovedit neadevarate. Papa nu si-a anuntat retragerea deoarece "retragerea sa sta in miinile lui Dumnezeu", nu ale sale proprii. Nici purtatorul sau de cuvint, Dr. Joaquin Navarro-Valls nu a putut explica octogenarului Suveran Pontif conceptul unui weekend, in care sa lase munca la o parte, "doar sa cateasca si sa se odihneasca putin".

Reconcilierea credintelor sub Semnul Crucii

Ioan Paul al II-lea se intorsese de curand dintr-un pelerinaj extenuant in Grecia, Siria si Malta, "pe urmele apostolului Pavel", urmind sa viziteze Ucraina in iunie si Armenia in septembrie, Aceste doua tari au facut parte dintr-un itinerar simbolic anuntat de purtatorul de cuvint al Vaticanului inca din timpul vizitei din Romania, "de a deschide mai mult decat o poarta, de a deschide poarta spre Moscova". Intentia Papei de a reconcilia pe crestinii ortodocsi cu cei catolici a fost binecunoscuta. Sub deviza reconcilierii - cuvint-cheie in vocabularul crestin, a carui corespondent sacru este insasi Crucea - simbol al impacarii pe doua dimensiuni, cel vertical, Dumnezeu si oamenii si cel orizontal, oamenii intre ei - este evidenta incercarea sa de a crea un teritoriu spiritual comun al tuturor credinciosilor, fie ei catolici, crestini ortodocsi sau protestanti, musulmani sau evrei.

Vaticanul simte nevoia de reforma

Opinia generala este insa tentata sa considere aceasta laudabila si gigantica initiativa ca un aplaudat cu o singura palma. Papalitatea, ca ultima dintre curtile de tip renascentist ale Europei, nu reprezinta o institutie in care exprimarea directa a parerii personale sa fie un eveniment prea des intilnit. De aceea, cu atat mai curajoase au fost la consiliul de la Roma, luarile de cuvint ale unor cardinali, ca Gotfried Daneels de Brussels, Walter Kasper sau Murphy O`Connor, care au sugerat introducerea unor reforme "colegiale" in guvernarea bisericii. Desi celor peste doua sute de reporteri prezenti la sesiune nu li s-a permis sa dea publicatatii discursurile cardinalilor, exprimarea nevoii de reforma, precum si concluzia ca doar o mai mare democratizare a bisericii poate aduce adevarat progres ecumenic, au fost considerate de presa internationala ca gesturile cele mai dramatice ale acestei intilniri. In homilia sa finala de atunci, Ioan Paul al II-lea si-a exprimat speranta ca sinodul se va ocupa de aceste" pretioase contributii". De-atunci au trecut aproape patru ani si nu este primul precedent in care Curia Romana - birocratia Vaticanului- a minimalizat importanta unor opinii ale cardinalilor, formulate in sensul destinderii conservatorismului in problema moravurilor, a folosirii prezervativelor intr-o lume bantuita de SIDA, a avorturilor si celibatului preotilor. Apelul unor cardinali, de acum 4 ani, a fost facut si la nivelul bazelor filosofice ale catolicismului, referitor la "relaxarea" adevarului si a dogmei in favoarea frumusetii din traditia crestina. O frumusete care sa-i inspire pe credinciosi, ca muzica divina, si sa le arda in suflet ca o vapaie. Acest apel a avut insa slabe ecouri, Papa ducandu-si Cruciada impotriva Raului mai departe.

Un Papa de fier

Nascut la 18 mai 1920, la Wadowice, un mic orasel polonez de langa Cracovia, Karol Josef Wojtyla a cunoscut durerea de mic. Familia sa a fost de conditie modesta, tatal Karol fiind militar de cariera. Mama sa, Emilia a fost o fiinta foarte cucernica, dar macinata de boala. Ea a murit pe cand fiul ei avea opt ani, ramanand in amintirea lui ca o imagine draga , ulterior spiritualizata in Fecioara Maria, ocrotitoarea crestinatatii, careia viitorul Papa i-a adresat rugaciunile sale cele mai fierbinti. Dupa studii religioase in clandestinitate incepute in 1946, in Polonia comunista, si o rapida ascensiune in ierarhia bisericeasca, el a fost ridicat la rangul de cardinal in 1967 de catre Papa Paul al VI-lea si ales la doar 58 de ani Papa, sub numele de Ioan Paul al II-lea, la 16 octombrie 1978. A fost primul Papa slav care a urcat pe tronul Sfantului Petru, ocupat de 450 de ani numai de italieni, de care s-a distins prin vasta implicare in politica internationala si deschiderea catre lumea credinciosilor de pe intregul mapamond. Mesajul de reintoarcere la credinta l-a sustinut neobosit in cei peste 26 de ani de pontificat in cadrul Bisericii Catolice, strabatand 1,25 milioane de kilometri in cursul celor 104 calatorii in 129 de tari ale lumii. Poliglot si personalitate carismatica, o mare aplecare spre politic, Ioan Paul al II-lea a fost un lider spiritual plin de forta, cu o contributie incontestabila la spargerea Cortinei de Fier comuniste. In 26 de ani de pontificat a proclamat 482 de sfinti, a beatificat 1.338 persoane si a facut gestul istoric de a cere iertare in numele Bisericii Catolice, pentru greselile comise fata de negri si evrei, in timpul razboaielor.

Rugaciune

Se apreciaza ca numarul credinciosilor catolici a sporit cu o treime, atingand un miliard, in timpul pontificatului sau. Efectul misiunii sale de evanghelizare s-a resimtit mai ales in tarile lumii a treia, saracii aplecandu-se cu redobandita evlavie si speranta sub binecuvantarea si mana lui de tamaduitor. Ziaristi, biografi si martori oculari releva experiente extraordinare de beatificare in timpul rugaciunii tacute a Papei. M-a coplesit o stare extraordinara de liniste sufleteasca si am simtit ca Sfantul Parinte transcende lumea aceasta si e in comuniune cu Dumnezeu, relateaza un ziarist de la Washington Post despre magnetismul rugaciunii papale tacute. Acum, cand omul Wojtyla agonizeaza si Papa de la Roma duce incet cu el un sfert de secol de credinta a lumii catolice, zecile de mii de credinciosi adunati de ieri in Piata Sf. Petru plang si se roaga. Ne rugam si noi cu ei, adresand Sfantului Parinte pe drum la Dumnezeu, cea mai frumoasa rugaciune in limba romana, scrisa Sfintei Maria de Mihai Eminescu.

RUGACIUNE

Craiasa alegandu-te

Ingenunchem rugandu-te

Inalta-te, ne mantuie

Din valul ce ne bantuie.

Fii scut de intarire

Si zid de mantuire.

Privirea-ti adorata

Asupra-ne coboara

O, maica prea curata

Si pururea fecioara

Marie!

Noi, ce din mila Sfantului

Umbra face pamantului

Rugamu-ne-ndurarilor

Luceafarului marilor.

Asculta-a noastre plangeri

Regina peste ingeri

Din neguri te arata

Lumana dulce, clara,

O, maica preacurata

Si pururea fecioara Marie!


Copyright Dani Rockhoff, all rights reserved.

02.04.2005

 
Ioan Paul al II-lea, Atletul lui DumnezeuPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :397
Monday, 04 April 2005

"Nascut la 18 mai 1920, la Wadowice, un mic orasel polonez situat nu departe de Cracovia, intr-o familie modesta, Karol Josef Wojtyla a cunoscut durerea de mic.

Mama sa, Emilia, o fiinta foarte cucernica, dar macinata de boala, a murit pe cand fiul ei avea opt ani, lasandu-l in grija tatalui sau, Karol, militar de profesie. Trei ani mai tarziu, fratele sau adorat, Edmund, a fost rapus de scarlatina. Dar aceste tragedii prin care a trecut inca de mic aveau sa-l intareasca pentru incercarile la care a fost supus mai tarziu. Crescut cu grija de un tata care l-a indemnat mereu spre studiu, Lolek a fost fascinat de tanar de literatura si teatru, astfel ca, la inceputul anilor '40, a parut ca este sortit unei cariere teatrale. Dupa declansarea razboiului, el a fost nevoit sa munceasca la uzinele Solvay din Cracovia pentru a primi cartele de alimente. Astfel, timp de cateva luni a fost pus sa sparga piatra la o cariera. In acelasi timp, el a continuat sa se instruiasca si a activat intr-o trupa de teatru aflata in ilegalitate, dar, in cele din urma, a ales religia.

Primul Papa slav

Studiile religioase le-a inceput in clandestinitate, pe vremea ocupatiei naziste, devenind preot in 1946, in timpul comunistilor. Comportamentul sau extrem de modest a facut ca enoriasii sa-l indrageasca foarte repede. Datorita culturii sale si preocuparilor filozofice, s-a facut remarcat rapid in cadrul ierarhiei bisericesti, astfel ca nu a fost lasat prea mult sa fie preot de tara, fiind trimis la studii de perfectionare. In 1958, Wojtyla este numit episcop, apoi arhiepiscop, fiind ridicat la rangul de cardinal in 1967 de catre Papa Paul al VI-lea. Avea doar 58 de ani in momentul in care a fost ales Papa (pe 16 octombrie 1978), dupa moartea fulgeratoare a predecesorului sau, Ioan Paul I, care nu a apucat sa conduca destinele bisericii decat o luna. Primul slav care a urcat pe tronul Sfantului Petru, ocupat de 450 de ani numai de italieni, Ioan Paul al II-lea a revolutionat aceasta functie, implicandu-se mult in politica internationala si strabatand Pamantul in lung si-n lat, lucru de neimaginat pentru predecesorii sai, care treceau arareori de zidurile Vaticanului.

Apostolatul

In cei peste 26 de ani la carma Bisericii Catolice, el a facut 104 calatorii in strainatate, in cursul carora a vizitat 129 de tari. Papa a dus misiunea de evanghelizare si mesajul de reantoarcere la credinta pe toate continentele, reusind sa se simta in largul sau in orice circumstanta, printre inalti oficiali, capete incoronate, dar si printre indieni. Dorinta aceasta de a vizita, fara odihna, si cele mai indepartate comunitati catolice l-a facut sa strabata aproximativ 1,25 milioane de kilometri, performanta care i-a determanat pe ziaristi sa-l numeasca "Atletul lui Dumnezeu". Personalitate carismatica, poliglot si sportiv, Ioan Paul al II-lea a stabilit inca de la inceput o buna relatie cu presa, ceea ce i-a asigurat o mediatizare fara precedent, cuvantul sau capatand tot mai multa importanta pe masura ce notorietatea sa sporea.

Fabrica de sfinti

Papa cu o mare aplecare spre politic, Ioan Paul al II-lea a fost si un lider spiritual plin de forta, conducand cu o mana de fier Biserica Catolica. In 26 de ani de pontificat a proclamat 482 de sfinti si a beatificat 1.338 persoane, mai mult decat toti predecesorii sai la un loc. El a tinut peste 10.000 de discursuri si a redactat 14 enciclice, aducand in discutie toate subiectele - probleme ideologice, modele economice, probleme sociale, rasismul, protectia mediului, situatia lumii a treia, securitatea si dezarmarea.

Premierele unui Pontif iesit din comun

De-a lungul pontificatului sau, Ioan Paul al II-lea a promovat neincetat dialogul inter-religios, fiind primul Papa care a calcat pragul unei moschei sau al unei sinagogi. In contextul intensificarii dialogului dintre Biserici se inscrie si calatoria in Romania, in mai 1999, prima tara ortodoxa pe care a vizitat-o. Au urmat apoi vizite in mai multe tari ortodoxe, insa visul sau de a face cele doua religii surori sa-si dea mana s-a izbit constant de opozitia Bisericii Ruse, care nu a acceptat venirea Papei in Rusia si i-a acuzat constant pe catolici de prozelitism. Ioan Paul al II-lea a avut curajul de a cere iertare pentru greselile comise de Biserica Catolica in timpul cruciadelor, in razboaiele religioase, in modul in care i-a tratat pe negri, precum si pentru cele impotriva evreilor.

In ciuda eforturilor sale, Papa nu a reusit sa opreasca scaderea continua a numarului celor care frecventeaza biserica, multi reprosandu-i linia conservatoare adoptata in privinta moravurilor, dar si in alte chestiuni, cum ar fi celibatul preotilor. El si-a atras numeroase critici pentru faptul ca se mentine ferm in a nu aproba folosirea prezervativelor, intr-o epoca in care SIDA face ravagii in intreaga lume. Ioan Paul al II-lea s-a mentinut insa hotarat pe pozitii, avertizand impotriva laxitatii morale si a consumismului societatii occidentale, indemnandu-i in mod special pe polonezii sai iubiti, abia eliberati din jugul comunismului, sa nu cada prada tentatiilor lumii contemporane.

Cruciada impotriva Imperiului Raului

Alegerea lui Karol Wojtyla ca Papa a fost un soc pentru liderii de la Kremlin, iar rapoartele primite din Polonia despre activitatea sa de pana atunci aveau sa sporeasca temerile privind problemele pe care le vor avea de infruntat pe viitor. Aceeasi ingrijorare domnea si la Varsovia, desi, asa cum consemneaza istoriile, multe oficialitati, printre care si ministrul apararii si viitorul presedinte al tarii, Wojcieh Jaruzelski, nu si-au putut reprima un sentiment de mindrie nationala la vestea inscaunarii unui Papa polonez.

Pentru comunisti, problemele nu au intarziat sa apara, iar sapte luni mai tarziu, la prima vizita in Polonia in noua calitate, Papa Ioan Paul al II-lea era primit in triumf de conationalii sai. Acea prima vizita in Polonia este caracterizata de unul dintre biografii Papei drept "noua zile care au schimbat lumea". Slujba de la Cracovia trebuie sa fi parut o monstruozitate pentru autoritatile comuniste, care au asistat neputincioase, si chiar ignorate de populatie, la momentul in care peste un milion si jumatate de oameni s-au strans pentru a-l asculta pe cel mai ilustru fiu al tarii. "Trebuie sa fiti puternici, dragii mei frati si surori. Trebuie sa fiti puternici prin taria ce vine din credinta. Astazi mai mult ca oricand trebuie sa fiti puternici", a spus atunci Papa. Un an mai tarziu, in vara lui 1980, Polonia este scuturata de un val de greve, afectand sute de intreprinderi, intre care si santierul naval din Gdansk, unde, pe 14 iunie, electricianul Lech Walesa preia initiativa, indemand muncitorii sa se baricadeze in incinta. O zi mai tarziu, Ioan Paul al II-lea isi trimitea in Polonia, "in vacanta", secretarul personal, Stanislaw Dziwisz. Acesta, dar si altii din anturajul sau, ii vor furniza Papei constant rapoarte privind situatia din Polonia. Pe 31 august, la Gdansk se semneaza un acord istoric privind infiintarea primului sindicat independent din spatele Cortinei de Fier. La ceremonie, Walesa a avut grija sa agite demonstrativ un pix avand pe el figura Suveranului Pontif. Influenta Papei era atat de vizibila incat conducatorii sovietici au trimis emisari la Vatican, rugandu-l sa intervina pentru a modera revendicarile Solidaritatii.

Alianta dintre Sfantul Scaun si Casa Alba

Este greu de stiut daca influenta Sfantului Parinte ar fi fost suficienta pentru a darama regimul comunist din Polonia daca pe scena internationala nu ar fi aparut un alt personaj ce avea sa joace un rol major in aceasta lupta: presedintele american Ronald Reagan. Legaturile secrete dintre SUA si Vatican fusesera deja stabilite prin intermediul lui Zbigniew Brzezinski, consilier de securitate al lui Carter si, mai apoi, consultant al lui Reagan in privinta Poloniei. Multe dintre detaliile privind filiera Washington-Vatican, prin care se canalizau ajutoarele destinate sindicalistilor, se vor afla probabil in anii ce vor urma, caci Brzezinski a refuzat sa le dezvaluie atata timp cat Papa era in viata.

Casa Alba si Sfantul Scaun se aliaza in lupta contra Imperiului Raului, iar importanta pe care americanii i-o acorda Papei este cel mai bine ilustrata de faptul ca insusi directorul CIA, William Casey, care era catolic, a vizitat de mai multe ori Vaticanul. Mai mult, Casey ii prezenta Suveranului Pontif informatii secrete, la care nu aveau acces nici la Washington decat un numar mic de oameni. Aceasta relatie speciala a fost "una dintre cele mai mari aliante secrete ale tuturor timpurilor", dupa cum afirma consilierul pentru securitate nationala al lui Reagan, Richard Allen, si el catolic.

Glontul oprit de mana Fecioarei

La 13 mai 1981, lumea incremenea la aflarea vestii ca Papa a fost victima unui atentat, produs chiar in Piata Sf. Petru. Teroristul turc Mehmet Ali Agca a tras atunci, de la cativa metri distanta, mai multe gloante, dintre care doua l-au lovit in plin pe Suveranul Pontif, unul dintre ele ranindu-l grav la stomac. Asa cum se intamplase si cu Ronald Reagan, cu trei luni inainte, proiectilul a trecut la cativa milimetri de aorta, supravietuirea sa fiind caracterizata drept un miracol. Mai tarziu, Suveranul Pontif avea sa atribuie acest miracol Fecioarei Maria, a carei aparitie la Fatima era aniversata in acea zi. Putini au fost cei care s-au indoit de implicarea KGB-ului in aceasta tentativa de asasinat, dar in boxa acuzatilor au ajuns doar Agca si cativa conspiratori turci si bulgari. Ancheta in privinta "filierei bulgare" nu a dat nici un fel de rezultat, dar unii analisti apreciaza ca la acea vreme, atat Papa, cat si alti lideri occidentali au preferat sa treaca sub tacere implicarea KGB-ului, pentru a nu da nastere unei confruntari cu sovieticii intr-o perioada atat de tensionata. Bulgarii au declarat in repetate randuri ca nu au fost implicati in aceasta poveste, iar in timpul vizitei efectuate la Sofia, in 2002, Ioan Paul al II-lea a declarat el insusi ca subiectul este inchis. Pe de alta parte, intr-un interviu publicat pe 31 martie de "La Repubblica", Agca a facut o dezvaluire socanta, afirmand ca nu ar fi reusit sa traga de mai multe ori asupra Papei fara sprijinul unor preoti si cardinali de la Vatican. Dupa ce Suveranul Pontif l-a vizitat pe atentator, in 1983, in inchisoare, Ali Agca declara: "Papa stie totul".

"Copacul era deja puterzit"

Dupa introducerea legii martiale in Polonia, in decembrie 1981, Papa va continua sa ajute Solidaritatea, care trecuse in clandestinitate, folosind fondurile aflate la dispozitia sa. Evenimentele pe care le astepta de la inceputul Potificatului sau aveau sa se precipite dupa 1985, anul ascensiunii lui Mihail Gorbaciov la carma URSS. Nu mult dupa aceea, liderii Solidaritatii ies din inchisoare. In 1987, generalul Jaruzelski face o vizita la Vatican, in cursul careia ii marturiseste Papei ca partidul comunist nu mai are viitor in Polonia. Cateva luni mai tarziu, regimul polonez este confruntat cu un nou val de greve, fiind nevoit sa se aseze la masa trativelor cu Solidaritatea. Sindicatul creat de Walesa este din nou legalizat si castiga in vara anului 1989 alegerile pentru noul Senat. In aceeasi perioada, Lech Walesa merge la Vatican pentru a-i multumi Papei in numele Solidaritatii si poporului polonez. Eliberarea Poloniei avea sa fie urmata in tumultuoasele luni ale sfarsitului lui 1989 de prabusirea regimurilor comuniste din toata partea de est a Europei, ultimele zile ale acelui an revolutionar fiind marcate de caderea lui Ceausescu.

Papa Ioan Paul al II-lea nu si-a arogat insa niciodata vreun merit deosebit in daramarea comunismului, nici chiar atunci cand cel care i-a atribuit un rol determanant a fost Mihail Gorbaciov. "Copacul era deja putrezit. L-am scuturat doar bine si merele putrede au cazut", a spus Sfantul Parinte in timpul unui intrevederi cu ultimul lider sovietic. Insa Suveranul Pontif nu s-a oprit aici din lupta sa pentru cauza binelui, iar forta credintei sale l-a induplecat pana si pe dictatorul Fidel Castro, care e permis celebrarea Craciunului din 1997, pentru prima oara dupa 27 de ani, in onoarea Papei, a carui vizita era programata pentru ianuarie 1998.

Batalia pentru Sfantul Scaun

Decesul Papei Ioan Paul al II-lea reprezinta semnalul de incepere a bataliei pentru succesiune, ce se va da intre cardinalii ce fac parte din colegiul elector, ce se va intruni zilele urmatoare la Vatican. Dintre cei 194 de cardinali, cati numara astazi ierarhia Bisericii Catolice, doar 135 vor participa la conclav deoarece cei trecuti de 80 de ani nu mai au dreptul sa se pronunte in privinta celui ce va ocupa Sfantul Scaun.

Data fiind starea precara a sanatatii Papei Ioan Paul al II-lea din ultimii ani, problema succesiunii a fost amplu dezbatuta, s-au facut nenumarate speculatii privind nationalitatea si orientarea viitorului Suveran Pontif si s-au intocmit zeci de liste de nume de "papabili", termen italienesc care-i desemneaza pe cei ce au sanse sa acceada la rangul de Papa.

Conservatori vs. liberali

Din toate dezbaterile de pana acum reiese ca, la conclav, problema principala cu care se vor confrunta cardinalii electori este cea a pozitiei doctrinare a viitorului Papa. Dupa o lunga domnie a unui Papa foarte conservator, in sanul Bisericii au aparut numeroase voci care cer o liberalizare. Periodic sunt aduse in discutie probleme precum renuntarea la celibatul preotilor catolici, autorizarea utilizarii prezervativului sau hirotonirea femeilor. Ioan Paul al II-lea insa a condus cu o mana de fier Biserica si a inabusit din fasa orice tentativa de a aduce in dezbatere publica aceste teme, considerandu-le abateri grave de la doctrina. Pe de alta parte, s-a pus problema ca o schimbare brusca a pozitiei Vaticanului ar produce confuzie in randurile credinciosilor. In atare situatie, unele voci inclina spre o varianta de compromis, pledand pentru alegerea unui moderat, de preferinta mai in varsta, care sa nu aiba un pontificat prea lung, iar abia la alegerea unui succesor al acestuia sa se puna serios problema unei liberalizari doctrinare. Nu in ultimul rand, este greu de crezut ca se va ajunge la o solutie liberala in conditiile in care 130 dintre cei 135 de membri ai conclavului au fost ridicati la rangul de cardinal chiar de Ioan Paul al II-lea, care a avut grija sa se inconjoare de conservatori, pentru a se asigura cumva ca succesorul sau ii va urma in mare masura linia.

Infruntarea orgoliilor nationale

Nationalitatea viitorului Papa este, de asemenea, un motiv de dispute, multe tari rivnind la onoare de a avea un reprezentant in fruntea ierarhiei la Vatican. Ioan Paul al II-lea a fost primul Papa ne-italian in ultimii mai bine de 450 de ani si este de asteptat ca membrii colegiului elector din Peninsula sa incerce sa promoveze din nou unul de-al lor ca Suveran Pontif. Cardinalii italieni reprezinta 17a din totalul electorilor, astfel ca sunt o forta demna de luat in seama. In acelasi timp, altii considera ca a sosit vremea ca si alte tari sa aiba un Papa. Se vorbeste, spre exemplu, de un Papa sud-american, avand in vedere ca este un continent emanamente catolic si cu o populatie insemnata. A mai fost luata in calcule varianta unui Papa de culoare, avand in vedere sporirea pronderii credinciosilor africani in sanul bisericii. Pe de alta parte, alti europeni considera ca au si ei dreptul sa desemneze un Papa, aducand argumentul ca tarile lor ofera cel mai mare sprijin financiar pentru Biserica, nu africanii sau sud-americanii.

In ceea ce-i priveste pe americani, acestia par sa aiba putine sanse in prezent, tinand cont de numeroasele scandaluri de abuz sexual in care a fost tarata ierarhia catolica din SUA. Nici din punct de vedere politic nu ar fi de dorit un Papa american, avand in vedere ostilitatea multor europeni fata de politica actualei administratii de la Washington. Asa cum se stie, Ioan Paul al II-lea s-a opus vehement invaziei americane in Irak.

Batalie apriga pentru succesiune

Cele mai recente liste de "papabili" il au in frunte pe arhiepiscopul de Milano, cardinalul Dionigi Tettamanzi (71 ani), care la bursa pariurilor are o sansa de 2-1 sa ajunga Papa. La mica distanta se claseaza Arhiepiscopul de Havana, Jaime Ortega y Alamino (69 ani) cu o cota de 4-1 si africanul Francis Arinze (72 de ani) cardinal din Nigeria, cu o sansa de 6-1.

In cursa pentru ocuparea tronului Sf. Petru figureaza mai multi italieni, printre care cardinalul Angelo Scola (63 ani), arhiepiscop al Venetiei, secreatrul de stat al Vaticanului, Angelo Sodano (77 ani), prefectul Congregatiei pentru episcopi, Giovanni Battista Re (71 ani) si Camillo Ruini (74 ani), episcop-vicar al Romei, cel mai cunoscut prelat italian pe plan international.

Alti "papabili" pomeniti in presa sunt reprezentantii Americii de Sud, in frunte cu Oscar Rodriguez Maradiaga (62 ani) din Honduras, cardinalul argentinian Jorge Bergoglio (67 ani) si arhiepiscopul de Sao Paulo, brazilianul Claudio Hummes. Un alt candidat cu ceva sanse este columbianul Dario Castrillon Hoyos (75 ani), prefect al Congregatiei pentru cler. In mod surprinzator, recent s-a spus ca au crescut si sansele cardinalului german Joseph Ratzinger (77 ani), prefect al congregatiei pentru doctrina credintei de la Vatican si un apropiat al Papei, a carui candidatura parea pana nu demult exclusa fiind renumit pentru conservatorismul sau.

Comentatorii mai iau in calcul si sansele unor cardinali precum arhiepiscopul Vienei Christoph Schoenborn (60 ani) si indianul Telesphore Placidus Toppo (65 ani) din Ranchi. Unii spun ca sunt outsideri, insa la fel era si polonezul Karol Wojtyla in 1978, si totusi a condus biserica timp de 26 de ani. Oricat de multe speculatii s-ar face, nimeni nu poate sti ce se va intampla la conclav, unde totul depinde de abilitatea celor intrati in cursa de a-si gasi aliati care sa-i sustina. Algerea Papei se va face prin vot, insa rezultatul depinde de intelegerile ce se vor incheia pe culoarele Vaticanului, in cladirea in care electorii vor fi inchisi, departe de orice contact cu lumea, pe toata durata conclavului.

Un miliard de catolici

Biserica Catolica are cel mai mare numar de credinciosi dintre toate religiile crestine, Suveranul Pontif pastorand mai bine de un miliard de credinciosi.

Crestini 2.069.883.000, Romano catolici 1.092.853.000, Protestanti 364.530.000, Ortodocsi 217.030.000, Anglicani 79.988.000, Independenti 406.074.000, Musulmani 1.254.222.000, Hindusi 837.262.000, Universalisti chinezi 398.106.000, Budisti 372.974.000, Religia Sikh 24.295.200, Evrei 6.182.000,

Suveranul Pontif, in agonie: Sfantul Parinte a suferit un stop cardiac dupa ce a primit maslul

Starea sanatatii Papei Ioan Paul al II-lea s-a deteriorat brusc in noaptea de joi spre vineri, iar succesiunea de informatii tot mai alarmante venite de la Vatican a produs o unda de soc in intreaga lume. Derularea rapida a evenimentelor si pesimismul exprimat de atat de secretosii oficiali ai Vaticanului nu au mai lasat loc de speranta. Batranul Suveran Pontif, care se lupta de ani intregi cu maladia Parkinson, isi traieste cu eroism ultimele clipe.

La o zi dupa ce responsabilii Vaticanului anuntau ca perioada de convalescenta dupa operatia de traheotomie nu merge asa de bine cum se spera si s-a recurs la instalarea unei sonde nazo-gastrice pentru hranirea Papei, joi noaptea a venit stirea ca, la toate problemele, s-a adaugat si o infectie urinara. Papa are febra mare si tensiunea scazuta. Cateva minute mai tarziu, surse de la Vatican declarau ca Suveranul Pontif a primit maslul, sacrament rezervat bolnavilor aflati pe patul de moarte. Televiziunile din intreaga lume si-au intrerupt imediat programele pentru a anunta tragica stire. Camerele de luat vederi s-au atintit asupra ferestrelor de la etajul trei al Palatului apostolic, unde se afla apartamentele Papei, ziaristii incercand sa ghiceasca in spatele obloanelor. Desi numerosi comentatori au subliniat ca, teoretic, impartasania poate insemna doar ca este in pericol de moarte, dar isi poate reveni, faptul ca anturajul sau a recunoscut oficial acest lucru arata ca situatia este extrem de grava.

O infectie urinara este extrem de grava pentru un bolnav de Parkinson, care este si asa foarte slabit. Aceasta a fost probabil cauzata de problemele de deglutitie cu care se confrunta din cauza agravarii bolii si care au antrenat o deshidratare a organismului, ce a provocat, la randul sau o cistita, a explicat neurologul italian Stefano Ruggieri, catat de "Corriere della Sera". Declaratiile oficiale facute ieri de purtatorul de cuvant al Vaticanului Joaquin Navarro-Valls au spulberat practic orice urma de speranta. Infectia urinara s-a generalizat, transformindu-se in septicemie, iar noaptea trecuta, dupa ce a primit maslul, Papa a suferit un stop cardiac. Potrivit sursei catate, parametrii biologi ai Papei sunt alterati, tensiunea este fluctuanta, insa Suveranul Pontif si-a mentinut luciditatea. El a cerut ieri sa i se cateasca anumite parti din Biblie si rugaciuni. Papa este "foarte linistit", a spus Navarro-Valls, vrand probabil sa sugereze ca Ioan Paul al II-lea isi asteapta calm sfarsitul misiunii pamantesti.

Fapt fara precedent in istoria Vaticanului, Navarro-Valls a anuntat ieri ca biroul de presa va ramane deschis si in timpul noptii, semn ca anuntul de care se tem toti credinciosii catolici, si nu numai ei, poate veni in orice clipa.

Moartea in demnitate

Spre deosebire de evenimentele din luna martie, cand Papa a fost internat de doua ori la Policlinica Gemelli din Roma, de aceasta data nu se mai pune problema unei spitalizari. Retinandu-si cu greu lacrimile, Navarro-Valls a explicat ca Ioan Paul al II-lea a fost informat asupra gravitatii situatiei si a decis sa ramana in apartamentul sau. Potrivit comentatorului pe probleme religioase al cotidianului "La Repubblica", ultima dorinta a Papei a fost "sa fie lasat sa moara cu demnitate, ca Suveran Pontif, in camera sa de la Vatican, in fata Pietei Sfantul Petru".

Aceasta decizie este in deplin acord cu cele declarate de-a lungul timpului de Sfantul Parinte despre modul in care trebuie tratati cei suferinzi. Aparator al vietii umane, Ioan Paul al II-lea s-a pronuntat in repetate randuri impotriva eutanasiei, insa, in acelasi timp, a atras atentia ca oamenii nu trebuie sa se agate cu orice pret de viata, recurgand la tratamente din ce in ce mai sofisticate, denuntand ceea ce el a numit "incapatanarea terapeutica".

Dupa cat se pare, Ioan Paul al II-lea a ajuns la concluzia ca in cazul sau s-a facut tot ceea ce era omeneste posibil. Bolnav de mai bine de 10 ani de Parkinson, Suveranul Pontif a beneficiat de cele mai moderne tratamente pentru a incetini degradarea necrutatoare a organismului. In urma cu mai bine de o luna, a acceptat sa fie supus unei traheotomii si sa i se monteze un tub pentru a putea sa respire, care i-a rapit insa puterea de a vorbi. A urmat apoi sonda pentru alimentare artificiala, care creaza mari neplaceri bolnavilor. In urma stopului cardiac suferit in noaptea de joi spre vineri s-a recurs la asistenta cardio-respiratorie, insa se pare ca Papa nu este dispus sa accepte mai multe eforturi, oricat de bine-intentionate, de a-l tine in viata.

Calvarul neputintei

Pentru un Papa care a strabatut mai mult de un milion de kilometri in misiunea sa pastorala pe toate continentele, fiind mereu activ, in mijlocul multimii, aceasta teribila subrezire a sanatatii este un calvar. Asa cum s-a vazut in ultima luna, chiar extrem de bolnav fiind, Papa a tinut sa se arate macar la fereastra apartamentului sau. Probabil cea mai dureroasa imagine a exasperarii mintii in fata slabiciunii trupului a fost aparitia Suveranului Pontif de duminica trecuta, cand romano-catolicii au sarbatorit Pastele. Era pentru prima oara in 26 de ani de Pontificat cand Ioan Paul al II-lea nu a putut participa la celebrarile pascale, insa a tinut sa rosteasca macar binecuvintarea "Urbi et Orbi". Cedand in fata insistentelor sale, asistentii i-au adus microfonul, insa acolo, la geamul ce da in Piata Sfantul Petru, Ioan Paul al II-lea nu a putut articula nici macar un sunet. Pelerinii stransi in piata au izbucnit in lacrimi, iar Papa si-a dus mainile la cap intr-un evident gest de frustrare si disperare. Sportivul de altadata nu a mai putut decat sa binecuvanteze multimea cu un semn al crucii. Pastorul a peste un miliard de catolici a incercat sa-si indeplineasca inca o data indatoririle, insa trupul nu il mai ajuta. Aceeasi scena s-a repetat miercuri, zi traditionala de audienta generala la Vatican. Un Papa mut, redus la conditia de a-si exprima prin gesturi dragostea pentru credinciosii stransi in Piata Sfantul Petru. Judecand dupa starea foarte grava in care se afla ieri, acestea vor ramane probabil ultimele imagini ale Papei Ioan Paul al II-lea in viata.

Maslul, sacramentul bolnavilor

Papa Ioan Paul al II-lea a primit joi noaptea Maslul, unul dintre cele sapte sacramente ale bisericii romano-catolice, care este celebrat pentru bolnavii aflati in stare grava. Papa Ioan Paul al II-lea a mai primit o data in viata Maslul, imediat dupa atentatul din 1981, chiar in masina ce gonea spre policlinica Gemelli. Acest ritual este menit a conferi putere divina, pace, curaj si iertarea a pacatelor nu doar muribunzilor, ci si credinciosilor care au o boala grava ori se pregatesc pentru o operatie dificila. In cadrul acestui sacrament, preotul isi aseaza mainile pe fruntea bolnavului si se roaga pentru iertarea pacatelor acestuia. Apoi ii unge fruntea si mainile cu ulei sfintit. Dupa acest sacrament, Papa a primit viaticul, euharistia rezervata bolnavilor carora li s-a facut Maslul, numita popular si "ultima impartasanie".

(Sursa: "Evenimentul zilei". Un articol de Jacqueline PRAGER)

 
Primele abuzuri ale prefectului de CovasnaPDF Print E-mail
Sf. Gheorghe, Romania/Romanian Global News
Accesari :341
Monday, 04 April 2005

Societatea civila romaneasca, la indemnul indirect al premierului Calin Popescu Tariceanu a acceptat ca functia de prefect a judetului Covasna sa fie detinuta de un reprezentant al UDMR-ului cu conditia ca acesta sa vrea binele judetului si nu al formatiunii din care face parte sau sa discrimineze pe criterii etnice cetatenii judetului.

Asa cum a declarat si premierul, ca va monitoriza activitatea acestuia, asa si societate civila romaneasca a monitorizat deja activitatea prefecturii judetului Covasna si face primele delaratii de constatare, asa cum sunt relatate intr-un comunicat de presa primit pe adresa redactiei.

Comunicat de presa

"In urma monitorizarii activitatii Prefectului judetului Covasna, Gyogy Ervin, si a autoritatilor administratiei publice locale controlate de UDMR din judetul Covasna, raportandu-ne la declaratia publica a premierului Calin Popescu Tariceanu conform caruia "la primele acte de neindeplinire a atributiunilor si obligatiilor legale aferente functiei de prefect al judetului Covasna precum si a unor atitudini etnic discrimanatorii", vor fi luate masuri drastice si imediate, constatam ca in locul initierii unor proiecte viabile de dezvoltare economicosociale a judetului Covasna si a unor actiuni vizand normalizarea convietuirii interetnice, Prefectul Gyorgy Ervin permite, prin neindeplinirea prerogativelor legale ce ii revin, materalizarea unor demersuri ce vizeaza crearea de conditii favorabile infaptuirii, pas cu pas, a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, precum:

- schimbarea componentei, pe criterii etnice, a Comisiilor pentru analiza proiectelor de stema a judetului si a localitatilor judetului Covasna precum si a celei de atribuire de denumiri, prin elimanarea nejustificata a specialistilor de nationalitate romana;

- reluarea campaniei de schimbare a denumirilor strazilor din municipiul Sf. Gheorghe avand ca finalitate elimanarea denumirilor cu o semnificatie simbolica deosebita pentru istoria si cultura nationala romaneasca (de ex. 1 Decembre 1918, Gen. Grigore Balan, Andrei Saguna, Nicolae Iorga etc). Pe langa inoportunitatea acestei actiuni, prin prisma costurilor financiare si a disconfortului creat celor aproximativ 10.000 de cetateni care vor fi nevoiti sa-si preschimbe actele de identitate, reamintim initiatorilor ca in ceea ce priveste schimbarea denumirii Bulevardului 1 Decembrie 1918 masura este si nelegala, acest lucru fiind stabilit cu autoritate de lucru judecat printr-o decizie a Curtii Supreme de Justitie;

- realuarea actiunii de infiintare a asociatiilor microregiuni vizand infiintarea unor structuri administrative paralele, pe structura teritoriala a fostelor scaune secuiesti, ca demers intermediar de cristalizare institutionala a preconizatului tinut secuiesc si autonomiei teroriale pe criterii etnice, ne determina sa reamintim acelorasi initiatori ca, si sub acest aspect, justitia s-a pronuntat definitv si irevocabil asupra nelegalitatii si neconstitutionalitatii infiintarii lor;

- lipsa de reactie a reprezentantului guvernului in teritoriu, fata de apologia, in dispretul legislatiei in vigoare a crimanalului de razboi Wass Albert, respectiv fata de demersurile publice de instituire a premiului ce-i poarta numele si acordarea acestuia in cadrul festiv, cu prilejul manifestarilor de la 15 martie anul curent, primarilor si consilierilor care au initiat hotarari de organizare a unor referedumuri locale pentru infiintarea unitatii administrativ teritoriale autonome Tinutul Secuiec.

In contexul proliferarii unor astfel de actiuni ilegale si discrimanatorii in contrast cu normele europene si cu prevederile actualului program de guvernare, pe fondul neinterventiei si a neindeplinirii atributiilor legale de catre prefectul Gyorgy Ervin solicitam domnului Prim ministru Calin Popescu Tariceanu sa intervina energic pana la destituirea prefectului, in cazul in care acesta nu intelege sa indeplineasca obligatiile legale ce ii revin.

Comunicatul este semnat de Liga Cultural-Crestina Andrei Saguna av. Ioan Solomon, Fundatia Culturala Mihai Vitezul prof. Stela Buda, Fundatia Nationala Neamul Romanesc, Covasna prof. ing. Maria Peligrad, Liga Tineretului Crestin Ortodox - Sf. Gheorghe prof. Sebastian Parvu, Asociatia Cultural Crestina Justinian Teculescu, Covasna prof. Dumitru Furtuna, Despartamantul ASTRA Covasna - Harghita prof. Radita Albu, Asociatia de Tineret Cultul Eroilor, Sf. Gheorghe prof. Romeo Negrea, Asociatia Pedagogilor Romani din judetul Covasna - prof. Ligia Ghinea.

 
Adriean Videanu - noul administrator al CapitaleiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :194
Monday, 04 April 2005

Bucurestenii au, conform estimarilor Biroului Electoral Municipal, un nou primar in persoana candidatului Aliantei PD-PNL, Adriean Videanu.

Dupa numararea a 99,57 din voturi, BEM il da drept castigator, chiar din primul tur de scrutin, pe Videanu, cu 53% din voturile putinilor bucuresteni ce au venit la urne, in timp ce principalul sau contracandidat, primarul care este, Dan Marian Vanghelie a intrunit numai 29.56 din voturile bucurestenilor. Pe locul al treilea, insa la o distanta mare, se afla candidatul Blocului National Democrat, Cristian Popescu, cunoscut bucurestenilor drept Piedone, cu numai 8.71% din voturi. Acesta este urmat, surpriza, de Anca Petrescu, cu numai 3.48% din numarul total de voturi exprimate, in timp ce Radu Opaina, candidatul PUR, a fost in topul preferintelor a 1.92% din bucuresteni, iar Ralu Filip nu a intrunit decat 1.16% din voturi. Restul candidatilor au obtinut sub unu la suta.

Castigator al Primariei Capitalei, Adriean Videanu isi va incepe mandatul sub auspicii nu prea bune. Nu trebuie uitat ca el nu este decat un candidat ales de jumatate din procentul de 25% de bucuresteni care au venit totusi sa voteze, nefiind, in consecinta, reprezentativ pentru Bucuresti. Prezenta extrem de redusa la scrutinul organizat duminica, 3 aprilie in Bucuresti, nu a facut decat sa demonstreze, inca o data, putina incredere pe care o mai au romanii in clasa politica, in general, si slaba speranta pe care o mai au intr-o schimbare. Duminica s-a inregistrat cea mai scazuta prezenta la vot din istoria alegerilor pentru fotoliul de primar general al Capitalei, de dupa 1989. Potrivit datelor anuntate de BEM, la scrutinul din 3 aprilie s-au prezentat la urnele din cele 1.150 de sectii mai putin de un sfert dintre bucurestenii cu drept de vot, respectiv 437.718 persoane (24,83%) din totalul de 1.763.040 de alegatori din Capitala.

 
Traian Basescu organizeaza o receptie in cinstea Zilei NATOPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :185
Monday, 04 April 2005

Cu prilejul Zilei NATO, Presedintele Romaniei, Traian Basescu, va fi gazda unei receptii care se va desfasura luni, 4 aprilie, de la ora 17:00, la Palatul Cotroceni.

La acest eveniment vor participa reprezentanti ai mediului diplomatic, ai comunitatii academice, dar si ai mass-media. Prin receptia de la palatul prezidential din Bucuresti se va marca inchiderea actiunilor care au fost organizate de catre institutiile statului roman cu prilejul Zilei NATO in Romania, se arata intr-un comunicat de presa emis de Presedintia romana. Ziua NATO a fost instituita in Romania in prima zi de duminica a lunii aprilie, prin Legea nr. 390/2004. In semn de celebrare a implinirii unui an de la aderarea Romaniei la NATO, institutiile statului organizeaza mai multe actiuni pe tema impactului largirii NATO, a necesitatii continuarii procesului de informare adecvata a opiniei publice in legatura cu semnificatia si implicatiile aderarii Romaniei la Alianta Nord-Atlantica, precum si cu oportunitatile create prin participarea tarii noastre la activitatile Aliantei.

 
Romania participa in aprilie la exercitiul BlackseaforPDF Print E-mail
Constanta, Romania/Romanian Global News
Accesari :192
Monday, 04 April 2005

Corveta romana Contraamiral Horia Macelariu va participa in perioada 4-27 aprilie la faza a doua din cadrul celei de-a patra activari a Grupului de Cooperare navala in Marea Neagra Blackseafor.

Comandantul navei este capitanul comandor Florin Tanase si are la bord un echipaj format din 105 militari si doi ofiteri cu atributii in Statul Major al gruparii. Denumirea completa pentru Blackseafor este The Black Sea Naval Cooperation Task Group, organizatie din care fac parte Romania, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Georgia, Turcia. Exercitiul din luna aprilie se va desfasura in porturile turcesti Eregli si Istanbul, la Constanta si la Burgas, in Bulgaria, informeaza RIA Novosti. Aceasta participare romaneasca se inscrie in randul activitatilor pe care Romania le intreprinde in acest an in domeniu, una dintre cele mai importante actiuni urmand sa fie exercitiul NATO care se va desfasura in Marea Meditearana si la care va participa fregata Regele Ferdinand.

 
Seful MAE in vizita in Serbia si CroatiaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :169
Monday, 04 April 2005

Seful diplomatiei romane, Mihai-Razvan Ungureanu, va intreprinde, luni, 4 aprilie, in dubla sa calitate de ministru al afacerilor externe si Presedinte-in-Exercitiu al SEECP, doua vizite oficiale in Uniunea Serbia si Muntenegru, respectiv Republica Croatia.

Cu aceasta ocazie, ministrul roman al afacerilor externe va avea intrevederi cu omologii sai, Vuk Draskovic, ministrul afacerilor externe al Uniunii Serbia si Muntenegru si Kolinda Grabar-Kitarovic, ministrul afacerilor externe al Republicii Croatia. Pe agenda zilei sunt prevazute si convorbiri cu presedintele Republicii Serbia, Boris Tadici si premierul Vojislav Kostunica, dar si cu presedintele Republicii Croatia, Stjepan Mesic si premierul Ivo Sanader. In cadrul celor doua vizite vor fi discutate subiecte legate de pregatirea reuniunii la nivel inalt a statelor participante la SEECP, cu care se incheie mandatul Romaniei in calitate de PiE, cooperarea regionala, situatia din Balcanii de Vest, precum si modalitatile concrete prin care Romania poate acorda sprijin in demersul de integrare europeana si euro-atlantica a celor doua tari.

 
Ministrul roman de Interne va pleca la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :204
Monday, 04 April 2005

Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, va participa marti, 5 aprilie, la cel de-al 8-lea Congres European de Politie, care va avea loc la Berlin.

Oficialul roman va prezenta in cadrul Forumului Politic al Congresului o prelegere ce va avea ca tema "Frontiere externe dupa extindere - standardizare, armonizare, interoperabilitate". La acest eveniment vor mai participa cu interventii si schimburi de opinie ministrii de interne din Spania, Portugalia, Letonia, Norvegia, Lituania, Polonia si Turcia. Totodata, specialistii romani vor mai prezenta, in cadrul altor manifestari conexe, puncte de vedere in legatura cu doua tematici actuale in contextul european, in sectiunile "Protectia Frontierelor Europene" si "Eforturi comune pentru combaterea extremismului si terorismului", se arata intr-un comunicat de presa emis de MAI. Vasile Blaga se va intalni la Berlin cu ministrul federal de interne, Otto Schily, si cu principalii responsabili ai Ministerului Federal de Interne german din domeniile securitate interna si ordine publica, securitatea frontierelor, migratie, refugiati, afaceri europene, carora ministrul roman le va prezenta progresele inregistrate de tara noastra in domeniile mentionate. Pana in momentul de fata, Ministerul Administratiei si Internelor din Romania si Ministerul Federal de Interne al Republicii Federale Germania au derulat mai multe relatii bilaterale consistente, in arii de interes comun precum contributii comune in domeniul combaterii criminalitatii transfrontaliere, sprijinul constant acordat de partea germana pentru etapele de integrare parcurse de Romania si finalizarea acestui proces conform calendarului stabilit si consolidarea twinning-ului strategic romano-german in domeniul securitatii frontierei romane, viitoare frontiera externa a Uniunii Europene, in partea de nord si est a tarii noastre.

 
Episcopia Greco-Catolica de Cluj-Gherla a intrat in doliuPDF Print E-mail
Cluj, Romania/Romanian Global News
Accesari :296
Monday, 04 April 2005

Prin moartea Papei Ioan Paul al II-lea, Biserica Catolica din Romania intra in doliu pentru o perioada de noua zile, incepand cu duminica, 3 aprilie.

Intr-un comunicat de presa emis de Eparhia Greco-Catolica de Cluj-Gherla se anunta faptul ca aceasta hotarare a fost luata de catre Episcopul Eparhial Florentin Crihalmeanu, cu consultarea Consiliului Consilierilor, prin Circulara cu nr. 845/03.04.2005, in care se indeamna onoratul cler, persoanele consacrate si pe toti credinciosii de pe teritoriul Eparhiei noastre, la rugaciune staruitoare pentru odihna sufletului Sfantului Parinte Papa Ioan Paul al II-lea". Textul circularei contine si alte norme concrete ce vizeaza mai multe actiuni organizatorice, liturgice si spirituale, care se vor desfasura in acest interval de timp, pe intreg teritoriul eparhiei. Printre acestea se numara decizii privitoare la arborarea imediata, la toate institutiile bisericesti de pe teritoriul eparhiei, a unor steaguri negre in semn de doliu, la faptul ca in toate zilele de doliu, clopotele bisericilor de pe teritoriul eparhiei vor rasuna la ora 12:00, timp de cinci minute sau referirea la toate imaginile publice cu chipul Sf. Parinte din institutii care vor purta insemne de doliu. Comunicatul mai specifica si faptul ca un moment central ca importanta si intensitate il va reprezenta ziua funeraliilor Pontifului Roman, pentru ca romanii sa poata fi prezenti spiritual, in comuniune de rugaciune.

 
Desene italiene din Biblioteca Academiei Romane expuse la FlorentaPDF Print E-mail
Florenta, Italia/Romanian Global News
Accesari :168
Monday, 04 April 2005

In Sala Alba a Palatului Pitti din Florenta, la finele acestei saptamani s-a desfasurat inaugurarea oficiala a expozitiei Desene italiene din Biblioteca Academiei Romane de la Bucuresti, sub patronajul Ministerului pentru Bunuri si Activitati Culturale al Italiei, al Ministerului Afacerilor Externe al Italiei, al Academiei Romane si al Uniunii Latine.

Expozitia, coordonata de cunoscutul critic de arta Marco Chiarini, contine 400 de desene italiene inedite apartinand perioadei dintre secolele al XVIlea al XIX lea, provenind din toate scolile regionale italiene (lombarda, florentina, venetiana, napolitana) si care fac parte din colectiile Cabinetului de stampe si desen ale Bibliotecii Academiei Romane. Catalogul general al desenelor italiene a fost tiparit in limba italiana, prin grija si contributia Directiei Generale pentru Promovarea si Cooperarea Culturala din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Italiei. Totodata, va fi prezentat si un album-catalog care contine colectia fondatorului Institutului de Istoria Artei din cadrul Academiei Romane, academicianul George Oprescu. Catalogul este rezultatul acordului incheiat in anul 2001 intre Uniunea Latina si Academia Romana si semnat de academicianul Eugen Simion, presedintele Academiei Romane si de ambasadorul Bernardino Osio, secretar general al Uniunii Latine. Expozitia si catalogul vor pune in evidenta o parte a patrimoniului cultural al Romaniei si valoarea unor personalitati precum colectionarul si academicianul George Oprescu. Manifestarea este semnalata si promovata pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe al Italiei, fapt care denota importanta pe care oficialitatile italiene o acorda acestei expozitii ce va fi deschisa pana la 24 iunie 2005.

 
Mostenirea saxona in Romania - expozitie la SibiuPDF Print E-mail
Sibiu, Romania/Romanian Global News
Accesari :188
Monday, 04 April 2005

Misiunea Romaniei la UE, Casa Culturala Belgo-Romano Arthis si Primaria Sibiu organizeaza marti, 5 aprilie, de la ora 18.30, inaugurarea expozitiei Mostenirea saxona in Romania-Sibiu- Hermannstadt, Capitala Culturala Europeana, 2007.

Evenimentul este organizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe si al Agentiei pentru Strategii Guvernamentale, sub patronajul dnei Juta Haug, membru al Parlamentului European. In cadrul acestui eveniment, vor sustine cuvantari la Sibiu, Juta Haug, seful misiunii Romaniei pe langa UE si viceprimarul Sibiului, pentru a marca deschiderea expozitiei. Totodata, cei prezenti la eveniment vor avea si ocazia de a viziona un film despre Sibiu, despre dansurile traditionale populare si despre vinurile transilvane. Expozitia va fi deschisa in perioada 4-8 aprilie, la sala Yehudi Menuhin, Cladirea Spaak, et.1.

 
Comisia Fulbright este prezenta si la AradPDF Print E-mail
Arad, Romania/Romanian Global News
Accesari :216
Monday, 04 April 2005

Universitatea de Vest Vasile Goldis din Arad a inaugurat cu ajutorul Comisiei Fulbright Centrul Regional Education USA.

Cu aceasta ocazie, centrul a avut ca invitat un Ambasador al Comisiei Fulbright, Amy Karpan, fosta bursiera a acestui program. Obiectivul noului centru regional este sa furnizeze informatii exacte si complete referitoare la programele de studii, testele si ansamblul de proceduri care trebuie urmate pentru a accede la studii post-universitare in Statele Unite ale Americii, informeaza un cotidian local. Aradul se alatura, astfel, celorlalte filiale deja existente in alte sase mari centre universitare romanesti importante, din orasele Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Craiova, Sibiu si Constanta. Centrele sunt agreate de Ambasada Statelor Unite in Romania, iar faptul ca si localitatea aradeana a fost aleasa sa faca parte din acestea reprezinta o recunoastere a acestei comunitati academice romanesti ale carei standarde calitative performante o situeaza pintre cele mai bune universitati din tara.

 
IPS Teodosie, oaspete la ConstantinopolPDF Print E-mail
Istanbul, Turcia/Romanian Global News
Accesari :308
Monday, 04 April 2005

Inalt Prea Sfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, participa in aceste zile la Constantinopol, Istanbul, in Turcia, alaturi de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarh Ecumenic de Constantinopol, la mai multe Rugaciuni inchinate Maicii Domnului.

Slujbele au loc in Biserica din Vlaherne, locul in care in urma cu mai multe secole, Maica Domnului s-a aratat Sfantului Andrei si ucenicului acestuia, Epifanie, in mijlocul vlahilor luati in prizonierat de turci. Arhiepiscopul roman a raspuns, astfel, invitatiei adresata de Sanctitatea Sa Bartolomeu I pentru a participa la slujba Acatistului Maicii Domnului care se citeste in timpul Postului Mare, se arata intr-un comunicat de presa emis de Arhiepiscopia din Constanta. Acesata actiune este una panortodoxa, prin care clerici din intreaga lume se roaga pentru pace si intelegere intre oameni. Din delegatia IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, mai fac parte membri grupului coral Armonia dirijat de Diacon Dumitru Iulian. Un alt eveniment important cuprins in aceasta vizita a avut loc duminica, 3 aprilie, la biserica Paraschevi, din Instanbul, cand ierarhul tomitan si-a sarbatorit implinirea a 11 ani de cand a fost ridicat la treapta de arhiereu. Lacasul de cult care a gazduit aceasta celebrare este ctitorie brancoveneasca si a fost retrocedat recent comunitatii ortodoxe romane din Turcia.

 
Gala UNITER - zi de sarbatoare pentru teatrul romanescPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :167
Monday, 04 April 2005

Cea de-a XIII-a editie a Galei Premiilor UNITER 2005 se va desfasura luni, 4 aprilie, la Sala Mare a Teatrului National din Bucuresti, si va fi marcata de implinirea a 15 ani de activitate a Uniunii Teatrale din Romania.

Spectacolul teatral va fi transmis, ca si in anii precedenti, de postul national de televiziune, dar si pe internet, la adresa www.artweb.ro/gpu2005/. La editia din acest an se vor decerna o serie de distinctii pentru realizarile teatrale din anul precedent, dar si Premiul de Excelenta. Acesta va fi decernat de Seantul Galei si va reveni Teatrului Luni de la Green Hours, pentru promovarea dramaturgiei contemporane si a tinerilor actori, regizori si dramaturgi. Totodata, la ceremonia de luni se vor mai acorda si mai multe distinctii pentru intreaga activitate actorilor Mircea Albulescu, Draga Olteanu Matei, scenografei Lia Mantoc, regizorului Alexa Visarion si criticului Magdalena Boiangiu, dar si alte premii precum: Premiul special pentru muzica de teatru - Adrian Enescu, Premiul special pentru teatru de copii - Teatrului Ion Creanga, la 40 de ani de teatru pentru copii, Premiul special pentru teatru de papusi - Margareta Niculescu, Premiul special pentru teatru de revista - Bitu Falticineanu, si Premiul special pentru circ - Matei Retas. Tot in cadrul ceremoniei de luni s-au anuntat si premiile Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru care a decernat Premiul Criticii regizorului Mihai Maniutiu, pentru programul de lectura moderna a textului clasic, prin spectacolul Electra, dupa Sofocle si Euripide, realizat la Teatrul de Stat din Oradea si Premiul de Onoare actorului Ion Caramitru, pentru sustinerea valorilor a demnitatii profesionale si a solidaritatii breslei teatrale in cei 15 ani de existenta a Uniunii Teatrale din Romania. Un alt trofeu care va fi inmanat este Premiul pentru Teatru radiofonic, acordat spectacolului Un duel in ziua nuntii - scenariu si regia artistica semnate de Alexa Visarion, dupa opera lui AP Cehov, informeaza UNITER.

 
Inca doua medalii importante pentru tenisul de masa romanescPDF Print E-mail
Aarhus, Danemarca/Romanian Global News
Accesari :302
Monday, 04 April 2005

Jucatoarea romana de tenis de masa Mihaela Stef a castigat medalia de aur la proba de dublu feminin, desfasurata in cadrul Campionatelor Europene de tenis de masa din localitatea daneza Aarhus, si medalia de argint in proba de simplu.

Romanca a obtinut titlul suprem impreuna cu Tamara Boros din Croatia, cea care i-a fost colega in aceasta proba. Finala care le-a adus celor jucatoare medalia de aur s-a desfasurat duminica, 3 aprilie, si a pus tandemul Stef/Boros fata in fata cu perechea maghiara Csilla Batofi/Krisztina Toth. Meciul s-a terminat cu scorul 4-0 /11-6, 11-6, 13-11, 11-7. In ceea ce priveste partida soldata doar cu un argint, aceasta a fost disputata in aceeasi zi de duminica cu austriaca de origine chineza Liu Jia si s-a terminat cu scorul de 4-0 /12-9, 11-6, 11-8, 11-4. Aceste doua medalii pe care le-a adus Mihaela Stef delegatiei romane vin in completarea rezultatului extrem de bun obtinut de Romania la aceasta editie a Campionatelor Europene de tenis de masa.

 
Partidul Social Liberal l-ar putea vota astazi pe Vladimir VoroninPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :211
Monday, 04 April 2005

Vicepresedintele Blocului "Moldova Democrata", presedintele Partidului Social Liberal, Oleg Serebrian, a declarat, vineri, in cadrul unei emisiuni la radio "Nova", ca deputatii BMD, membri ai PSL, "isi vor ridica buletinele de vot", in cadrul votarii de luni, 4 aprilie, a presedintelui Republicii Moldova.

Intrebat daca va participa la alegerea presedintelui Republicii Moldova, Serebrian a raspuns ca, deocamdata, nu a decis. "Este adevarat ca am declarat ca vom ridica buletinele de vot, dar nu am decis daca vom vota sau nu", a conchis el. Reamintim ca, vineri, 1 aprilie, liderul BMD, Serafim Urechean, a declarat presei ca deputatii BMD nu vor participa la alegerea sefului statului. Oleg Serebrian nu a fost prezent la respectiva conferinta de presa.

 
Patriarhia Romana a oficiat o slujba speciala pentru ziaristii romani disparuti in IrakPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :310
Monday, 04 April 2005

Duminica, 3 aprilie, la Catedrala Patriarhiei Romane a fost oficiata o slujba speciala pentru ziaristii romani - Eduard Ovidiu Ohanesian, Marie-Jeanne Ion si Sorin Miscoci -, sechestrati in Irak.

Manifestatia s-a desfasura la initiativa Bisericii Ortodoxe Romane si a Prea Fericitului Patriarh Teoctist, sub indemnul Solidaritate prin rugaciune. Organizatia Civic Media a sesizat toate organizatiile internationale de aparare a libertatii presei si face apel la jurnalistii romani si straini sa contribuie cu toate fortele la elucidarea acestui caz cu foarte multe elemente obscure si la depistarea si deferirea justitiei celor implicati in actul terorist. Totodata, autoritatile romane pastreaza discretia totala in privinta operatiunilor de eliberare a jurnalistilor romani rapiti in Irak. Purtatorul de cuvant al presedintiei, Adriana Saftoiu, a facut, vineri, un nou apel la discretie si a dat asigurari ca se face tot posibilul ca Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian sa se intoarca in siguranta acasa.

 
Fotografiile prezentate de Reuters sunt atipice unor rapiri in Irak, sustin specialistiiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :363
Monday, 04 April 2005

Fotografiile cu jurnalistii romani rapiti in Irak, publicate, vineri, de agentia Reuters, au fost realizate inaintea inregistrarii video, sustin analistii care au examinat pozele, transmite agentia Rador.

Reprezentantii Reuters, contactati de presa romaneasca, au refuzat sa precizeze imprejurarile in care au primit pozele. Tot ceea ce se stie este ca acestea au fost aduse intr-un plic alb la sediul agentiei din Irak de un necunoscut. In comparatie cu fotografiile si imaginile cu persoane rapite in Irak, realizate in ultimii doi ani, sunt foarte multe elemente diferite, fapt ce poate insemna ca nu este vorba de teroristi. Astfel, in aproape toate cazurile precedente se putea cunoaste amprenta clara a fundamentalismului islamic, simbolurile specifice gruparilor extremiste din Irak, embleme, sloganuri din Coran sau alte drapele islamiste, armele specifice militantilor, cagulele. Lipsesc, de fapt, elementele de propaganda, folosite in celelalte actiuni revendicate de gruparile extremiste. Pana in prezent, presa araba nu a dat informatii care sa faca legatura intre rapitori si organizatiile teroriste. Pare sa fie vorba tot de o prezentare cu caracter publicitar prin care rapitorii, cam grabiti, continua presiunile si insista sa arate ca cei trei jurnalisti sunt captivi. Hainele rapitorilor sugereaza ca locuiesc intr-o zona urbana. Pe teritoriul Irakului exista mari deosebiri in ce priveste vestimentatia populatiei si locuitorii din desert sau din zonele indepartate de capitala se imbraca specific.

 
Renumitul profesor dr. ing. Claudiu Matase la moment aniversarPDF Print E-mail
Atlanta, SUA/Romanian Global News
Accesari :456
Monday, 04 April 2005

La acest sfarsit de saptamana dl. Claude Matase, cum este cunoscut in intreaga lume, a mai adaugat un an in palmaresul sau.

Asa cum ii place dansului sa glumeasca, a intrat in al 25-lea an de viata inainte de centenar. Activitatea si viata domnului Claude Matasa sunt cunoscute atat datorita faptului ca dansul reprezinta o personalitate in domeniul ortodontiei mondiale, dar este si un membru activ si influent in randul comunitatii romanesti din Statele Unite ale Americii. Pentru numerosii ani in care s-a constituit, ca persoana privata, intr-un neobosit lobbyst pentru Romania, folosindu-si toate resursele, inclusiv cele financiare, in ajutorul dat imaginii Romaniei in randul politicienilor americani, anul trecut a primit numirea sa in functia de consul onorific al Romaniei in Florida, pozitie care, asa cum spuneam, vine sa-i recunoasca oficial eforturile depuse in toti anii de activitate.

Romanii din America sunt alaturi de dansul si ii transmit mesaje de prietenie, asa cum o fac si reprezentantii Consiliului Mondial Roman intruniti la Atlanta in acest sfarsit de saptamana. "Exista Romani in lume pentru care nici un efort de promovare a valorilor culturii, stiintei, istoriei, a spiritualitatii romanesti in general sau in particular nu este prea mare. Un astfel de Roman este domnul Profesor Claude Matasa, care ne onoreaza organizatia fiindu-i membru fondator si care ieri a mai adaugat un an in drumul sau deosebit in aceasta lume. Permiteti-ne ca din tot sufletul sa va uram, Domnule Profesor Claude Matasa, LA MULTI ANI cu sanatate si binecuvantari alese!" se arata in felicitarea trimisa de participantii la intrunire.

Ne raliem si noi acestora si ii dorim public domnului prof. dr. ing. Caludiu Matasa, printre alte functii si Directorul Biroului America al Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni, multa sanatate si zile fericite in continuare in slujba idealurilor care il calauzesc!

 
Vizita surpriza la redactia RGNPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :368
Monday, 04 April 2005

Ne-a vizitat de curand la redactie dl. Ion Anghel, presedintele Societatii Romanesti din Irlanda, facandu-ne surpriza sa ne anunte ca romanii din Irlanda citesc zilnic stirile Romanian Global News si sunt foarte multumiti ca gasesc la un loc vesti despre romanii de pe mapamond.

In discutia purtata cu redactorii RGN dl. Anghel a prezentat pe scurt obiectivele asociatiei pe care o conduce si a cerut sprijinul Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni in realizarea unui parteneriat pe diverse proiecte. Astfel am aflat ca organizatia "Societatea Romaneasca din Irlanda" este relativ nou infiintata dar deja cu un palmares de activitati realizate, precum sarbatorirea Zilei Romaniei si deschiderea unui Centru Cultural Romanesc. Societatea fiinteaza doar din luna mai 2003 si poate fi contactata deocamdata doar pe adresa de mail: romaniasociety@yahoo.co.uk, sau la telefon + 453 60 98. Pe langa activitatile culturale pe care si le-a propus, Societatea Romaneasca din Irlanda si-a propus si ajutorul pentru apararea si promovarea drepturilor romanilor din Irlanda, primirea si ajutorul refugiatilor, studentilor, muncitorilor imigranti pentru a se integra mai bine in viata irlandeza, etc.

 
Doar 15% dintre ucraineni vor in NATO pe cand 44% prefera UEPDF Print E-mail
Cernauti, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :211
Monday, 04 April 2005

A aparut numarul 221 pe luna martie al publicatiei romanesti independente "Arcasul" din Cernauti.

Fondatorul si editorul publicatiei, dl. Vasile Tarateanu, poet cunoscut atat de romanii din Ucraina dar si de cei din tara, propune cititorilor mai multe articole despre politica, cultura, istorie si societate. Astfel, pe langa sarbatoarea martisorului celebrat de romanii din nordul Bucovinei prin cunoscutul "Festival al Martisorului", cititorii romani pot citi despre vizita presedintelui Romaniei in SUA, despre celebrarile de la Palatul Patriarhal de la Bucuresti, prilejuite de implinirea celor 90 de ani de viata ai Patriarhului Teoctist, doua pagini de stiri din tara (Romania, n.n.), alte doua pagini de istorie si cultura despre George Calinescu, Timotei Cipariu,Titu Maiorescu, dar si despre dorinta Moscovei de a transforma Europa de Est in provincie ruseasca, asa cum reiese din materialul semnat de istoricul Mircea Dogaru. Romanii bucovineni pot citi o pagina de istorie preluata din revista "Observatorul" din Canada si de asemenea un interviu realizat in regiunea ocupata, Transnistria. Ce ni s-a parut interesant a fost si un sondaj de opinie realizat de Fundatia "Initiative Democratice" si de Institutul pentru Cercetari Sociologice din Kiev in care numai 15% din repondenti se declara pentru aderarea Ucrainei la NATO, iar 48% sunt impotriva. In acelasi timp 44% din intervievati doresc integrarea Ucrainei in UE iar 27% sunt impotriva.

 
Noi reglementari pentru regruparea familiala in FrantaPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :360
Monday, 04 April 2005

Incepand cu data de 1 mai cetatenii straini rezidenti in Franta vor avea de a face cu noi reglementari in ceea ce priveste procesul de reuniune familiala.

Dreptul la regrupare familiala se refera la persoanele rezidente legal in Franta de cel putin un an si care doresc sa isi cheme sotul/sotia si copiii minori in aceasta tara. Persoana care doreste sa aplice in acest sens va trebui sa-si prezinte cererea personal la departamentul de primire a familiei. Noua lege, ce va intra in vigoare de la 1 mai, nu va aduce modificari in ceea ce priveste resursele si conditiile de locuire, si are la baza legea imigratiei din 26 noiembrie 2003.

Persoana straina care inainteaza o cerere de reintregire familiala trebuie sa stie ca, astfel, va trebui sa permita agentilor de servicii din zona in care va locui impreuna cu familia, insarcinatilor cu afaceri consulare sau legate de spatiul de locuit, special abilitati in acest sens, la fel ca si agentilor de la Agentia Nationala pentru primirea strainilor si imigratie, intrarea in locuinta in care se presupune ca va locui cu familia nou-intregita pentru a efectua verificari in legatura cu conditiile de locuire. O data familia intregita, cetateanul strain rezident in Franta de cel putin un an va trebui sa participe, alaturi de rudele sale, la reuniuni de informare si la intalniri de primire, organizate de Agentia nationala pentru primirea strainilor si imigratie si de catre serviciile sociale specializate in facilitarea instalarii si integrarii familiei.

Cererea de reintregire familiala trebuie sa contina copii integrale dupa urmatoarele acte: certificat de casatorie, precum si certificatele de nastere ale copiilor si sotului/sotiei; permisul de rezidenta in baza caruia cetateanul strain este stabilit in Franta, sau adeverinta care sa ateste cererea de reinnoire a acestuia; justificari in ceea ce priveste sursa de venit a aplicantului si, daca este cazul, si al sotului/sotiei, precum si contractul de munca sau o adeverinta care sa ateste ca depune o activitate in slujba unui anjagator, statele de plata aferente perioadei de 12 luni care preceda cererea sa de regrupare familiala ca si ultimul aviz de impozit pe venit, daca perioada sa de sedere in Franta ii permite sa posede un astfel de document si ultima declaratie de venit. In cazul veniturilor non-salariale, proba acestora se stabileste in orice modalitate posibila. Dosarul de regrupare familiala trebuie sa mai contina documente referitoare la conditiile de locuit prevazute pentru acest proces: titlu de proprietate, promisiune de vanzare sau orice alt document de natura a dovedi ca cel care face cererea va dispune de o locuinta la data pe care o precizeaza. Aceste acte vor trebui sa mentioneze caracteristicile locuintei si data la care aceasta va fi disponibila. Daca aplicantul ocupa deja locuinta respectiva, este necesar un act care sa justifice ocuparea domiciliului de cel putin trei luni. Suprafata de locuit necesara unei familii de doua persoane, fara copii, trebuie sa fie cel putin egala cu 16 metri patrati, spatiu ce se va mari cu 9 metri patrati de persoana pentru o familie cu pana la opt persoane si cu 5 metri de persoana pentru familii mai mari.

 
Afacerile romanilor din America prosperaPDF Print E-mail
Florida, SUA/Romanian Global News
Accesari :225
Monday, 04 April 2005

Statul american Florida s-a mai imbogatit cu o cafenea romaneasca-europeana intitulata Nita Bakery Cafe.

Aceasta promite tuturor celor care ii trec pragul o gama variata de deserturi naturale cu accente europene, informeaza portalul romanilor din Florida. Cafeneaua poate fi gasita la adresa 1923 Hollywood Boulevard, Hollywood, Florida, 33020, telefon 954 920 6400. Proprietarul acestei cafenele se poate mandri cu faptul ca mai detine o cofetarie deja celebra in orasul New York, de data acesata denumita Nitas European Bakery. Pentru cei care ajung in The Big Apple, cum este cunoscut New-York-ul, adresa acestei patiserii este 40-10 Greenpoint, LIC NY 1114 Avenue, telefon 718-718-4047.

 
RVOF cauta colaboratoriPDF Print E-mail
Florida, SUA/Romanian Global News
Accesari :208
Monday, 04 April 2005

Romanian Voice Of Florida Portal, portalul care reuseste sa stranga toate comunitatile romanesti din statul american Florida sub o singura adresa, www.rvof.org, cauta colaboratori din toate zonele din acest stat care sa contribuie cu stiri, informatii, sau alte subiecte diverse pe acest portal.

Intr-un mesaj postat pe pagina sa de web, administratorii portalului ii indeamna pe romanii care pot furniza orice fel de informatie din comunitatea locala in care traiesc acestia sa trimita stirile respective. Ele sunt binevenite si vor fi publicate gratuit in paginile elecronice ale portalului. Informatii suplimentare si alte detalii se pot obtine de la adresa de e-mail info@romania-international.com.

 
Costume populare romanesti in ItaliaPDF Print E-mail
Verbania, Italia/Romanian Global News
Accesari :337
Monday, 04 April 2005

La finele lunii martie in Italia s-a desfasurat o expozitie de costume populare romanesti, ocazionata de manifestarea Noi...femei din lume.

Evenimentul a fost organizat de Commissione Provinciale per le Pari Opportunita di Verbania, iar prezentarea de costume traditionale romanesti a inclus porturi populare din toate regiunile Romaniei. Asociatia Romanii in Italia a fost invitata si ea la manifestari de catre presedinta Asociatiei ANOLF (Assiciazione Nazionale Oltre le Frontiere), Mariana Roman, care a si coordonat desfasurarea manifestarii. In vila Giulia, locul unde s-a desfasurat prezentarea, au putut fi admirate costume populare ale femeilor imigrante in Italia din patru continente. Si-au prezentat astfel porturile femei din tari precum Albania, China, Cuba, Egipt, Ecuador, India, Maroc, Peru, Romania, Rusia, Senegal, Ucraina si gazda evenimentului, Italia. Totodata, s-au discutat aspecte legate de modul de viata al acestora, de dificultatile pe care le-au intalnit in integrarea in societatea italiana. Cantecele si dansurile specifice fiecarui popor au fost si ele parte a acestei seri, incantand auditoriul prezent la intalnire. Presedinta asociatiei Romanii in Italia, Marioara Carlan Salvadeo a prezentat in cadrul manifestarii o comunicare despre originea si semnificatia costumelor populare romanesti. Sarbatoarea s-a incheiat cu o petrecere si o masa cu preparate ale diferitelor etnii participante.

 
Intrarea si sederea in Spania fara problemePDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :308
Monday, 04 April 2005

Cetatenii romani pot calatori in Spania fara viza, in scop turistic, pentru o perioada de cel mult 90 de zile in sase luni, calculate de la data intrarii pe teritoriul acestei tari.

Daca se doreste o perioada de sedere mai lunga decat cea mentionata mai sus, este necesara obtinerea unei vize de intrare, de la oficiile consulare ale Spaniei, vize ce se acorda in functie de scopul declarat si dovedit al sederii. Daca cele 90 de zile de sedere sunt depasite si nu exista viza de intrare, sederea in Spania devine ilegala. La punctele de trecere a frontierei spaniole deschise traficului international, agentii de frontiera pot solicita fiecarui cetatean strain sa specifice motivul intrarii in Spania si sa prezinte documente care sa justifice sau sa confirme autenticitatea motivului invocat, informeaza MAE. In cazul in care este vorba despre calatorii turistice sau in scop privat, autoritatile spaniole pot solicita rezervarea confirmata a cazarii la un hotel, pe intreaga durata a sederii declarate, confirmarea de rezervare a unui pachet de servicii, biletul de intoarcere sau de circuit turistic, o invitatie valabila, autentificata la notar, primita din partea unei persoane particulare, dovada detinerii mijloacelor financiare suficiente pentru asigurarea sederii, in cuantum de 100 Euro pentru fiecare zi de sedere, asigurare medicala de calatorie, valabila pe teritoriul tuturor statelor din spatiul Schengen. Pentru calatoriile cu caracter profesional se pot cere fie o invitatie din partea unei firme/autoritati pentru a participa la reuniuni cu caracter comercial, industrial sau de afaceri, fie documente din care sa rezulte ca exista relatii comerciale sau de afaceri, sau bilete de acces la targuri, expozitii sau congrese. Pentru calatoriile de studii pot fi cerute, dupa caz: document de admitere pentru a participa la studii intr-un centru de invatamant public sau privat, legal recunoscut, carnet de student sau certificat de studii valabil.

 

 

 
MAE insista cu privire la suspendarea deplasarilor in IrakPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :327
Monday, 04 April 2005

Cetatenilor romani li se recomanda, inca o data, insistent, sa evite deplasarile in Irak, din pricina mentinerii situatiei de conflict din aceasta tara si accentuarii practicilor agresive carora le cad prada cetatenii straini.

Ministerul Afacerilor Externe a lansat acest avertisment o data cu rapirea celor trei jurnalisti romani din Irak, cazul acestora infirmand perceptia potrivit careia cetatenii romani nu sunt vizati de astfel de actiuni. Avertismentul are la baza, informeaza MAE, atat evaluarile directe ale Ministerului Afacerilor Externe, cat si informatiile primite de la celelalte state care au reprezentante diplomatice in Irak. Ambasada Romaniei la Bagdad nu este in masura sa raspunda eventualelor solicitari pe linia asigurarii cazarii, transportului sau a securitatii personale a romanilor care doresc sa se deplaseze in Irak in aceasta perioada, situatie generata de faptul ca ambasada se afla in alerta maxima in urma disparitiei celor trei jurnalisti romani. In conditiile in care calatoria programata nu se poate amana, iar plecarea cetatenilor romani catre Irak este inevitabila, MAE recomanda o atentie deosebita pentru aspecte precum vestimentatia, transportul, cazarea, programul si masurile de securitate ale celor care ajung in Irak. Astfel, se recomanda folosirea unei vestimentatii adecvate zonei, culori neutre, de preferinta inchise, neostentative, iar femeile trebuie sa poarte capul acoperit. Insemnele religioase purtate la vedere nu sunt nici ele recomandate. Este indicat ca actele sa fie pastrate la indemana, cu mentiunea ca eventualele legitimatii de presa sa fie afisate decat acolo unde este neaparat nevoie. Nu sunt recomandate deplasarile in oras intre orele 19.00-08.00, si se cere o atentie sporita la drumul dintre aeroport si Bagdad. Se vor evita deplasarile in vecinatatea vehiculelor coalitiei, pentru ca cele mai vizate autovehicule sunt cele 4x4 de culoare alba. Din punct de vedere al cazarii, MAE informeaza ca nu exista zone absolut sigure in Bagdad, insa recomanda cu precadere evitarea cazarii la autohtoniii care isi ofera serviciile. E bine ca intalnirile de lucru sa se termine inainte de ora 16.00, iar agenda sa nu fie cunoscuta decat de persoane de incredere. Statistic, conform informatiilor primite de la MAE, zonele cele mai vizate de atentatori sunt obiectivele oficiale, punctele de control, tronsonul aeroport Bagdad, precum si zonele comerciale.

 
Adina Nitescu debuteaza si la Metropolitan OperaPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :193
Monday, 04 April 2005

Soprana romanca Adina Nitescu face parte, in aceasta perioada, din distributia unui spectacol de exceptie gazduit de Metropolitan Opera din New York.

Don Giovanni, o noua abordare a lucrarii lui Mozart, il are in rolul principal pe baritonul canadian Gerald Finley, intr-o prezenta stralucitoare. Soprana care duce numele Romaniei si pe scena de la Metropolitan se afla la debutul sau pe aceasta scena, la fel ca si colega sa de scena, georgiana Tamar Iveri. Vocea ampla, dar suava a lui Finley, in rolul afemeiatului Don Giovanni, primeste o replica pe masura din partea unei Donna Elvira, intruchipata de Adina Nitescu. Primul spectacol desfasurat saptamana trecuta la Metropolitan Opera a prezentat pe scena o Adina Nitescu cu o prezenta vibranta si o voce ampla si incantatoare. Cu aceasta aparitie romanca a marcat inca o aparitie de succes pe una dintre cele mai importante scene din lume. Adina Nitescu a mai evoluat la Scala din Milano, Opera de Stat din Viena sau Opera Germana din Berlin. Spectacolul de la Metropolitan Opera se va mai juca, pe parcursul lunii aprilie, de alte cinci ori.

 
Elevii romani si spanioli strang legaturilePDF Print E-mail
Barbanza, Spania/Romanian Global News
Accesari :208
Monday, 04 April 2005

Unsprezece elevi si doi profesori de la Instituto Campo de San Alberto din orasul spaniol Noia au plecat la finele acestei saptamani catre Romania, Iasi, in cadrul unui schimb de experienta lingvistic si cultural.

Aceasta initiativa face parte din programul educativ Comenius, pus in functiune, pentru moment, in doua regiuni din Spania. Liceenii spanioli se vor afla in Romania pana in data de 15 aprilie, perioada in care vor efectua schimburi de experienta cu elevii de la Colegiul National din Iasi, in casele carora vor si locui, si vor vizita cat mai multe monumente din orasul moldav. Programul va permite tuturor celor implicati in desfasurarea sa isi perfectioneze cunostintele de limba spabiola, romana si engleza. Tot in cadrul programulul Comenius, 20 de elevi din regiunea galiciana Barbanza, care invata la Liceul Clasic Giovanni XXII, din localitatea Marsala, se vor bucura de un schimb de experienta cu un numar similar de elevi din Italia. Institutia italiana de invatamant in parteneriat cu care se realizeaza acest proiect este Instituto Leliadoura, iar calatoria elevilor din Spania in tara lui Dante este programata pentru luna februarie.

 
Ion Tiriac si Klaus Johannis, la un post de televiziune germanPDF Print E-mail
Munchen, Germania/Romanian Global News
Accesari :192
Monday, 04 April 2005

Omul de afaceri roman Ion Tiriac si primarul orasului Sibiu Klaus Johannis vor fi protagonistii unei emisiuni televizate care se va desfasura luni, 4 aprilie, de la ora 15:15, pe postul german de televiziune BR3 din Munchen.

Emisiunea va fi inclusa in cadrul seriei Cafe Europa si va fi intitulata Romania-prea corupta pentru Europa?, informeaza pagina romanilor din Germania, www.rom2.de. Invitatii romani vor incerca sa raspunda intrebarilor puse de moderatoarea Hilde Stadler care se va axa pe data preconizata de semnare a tratatului de aderare la Uniunea Europeana, 25 aprilie 2005, si pe problemele pe care tara noastra le mai are de rezolvat. Acestea sunt la capitolele justitie, protectia sociala si a mediului si pot starni contoverse in randul celorlalte tari deja membre UE.

 
Orasul Iasi, imortalizat pentru romanii din GermaniaPDF Print E-mail
Salzgitter, Germania/Romanian Global News
Accesari :200
Monday, 04 April 2005

Asociatia culturala Germano-romana Salzgitter E.V. si Parohia ortodoxa Sfantul Haralambie din Iasi au vernisat duminica, 3 aprilie, o expozitie de fotografie intitulata Fotografii din Romania-Orasul Iasi si ortodoxismul romanesc, in varianta germana titlul fiind Bilder aus Rumanien-Stadt Iasi und die rumanische Ortodoxie.

Inaugurarea acestei expozitii a avut loc la ora 11:00, la cladirea Bibliotecii orasului Salzgitter-Lebenstedt, informeaza poartalul www.rom2.de. Evenimentul a beneficiat de alociutiunile si prezentarile pe care le-au facut ing. Vladimir Cantaragiu, din Salzgitter, si preotul roman Radu Branza din Iasi.

 
A aparut un nou numar din revista GalateeaPDF Print E-mail
Konigsbrunn, Germania/Romanian Global News
Accesari :211
Monday, 04 April 2005

Romanii iubitorii de cultura din strainatate pot sa citeasca numarul sase al revistei de creatie Galateea, publicatie a diasporei romanesti.

Revista este independenta si apolitica fondata si realizata de poetul Sorin Anca, apritia sa fiind trimestriala. De asemenea, distributia acestui periodic este gratuita, iar in paginile revistei se pot gasi articole semnate numai de autori si artisti stabiliti in afara granitelor Romaniei, informeaza pagina rom2.de. Un proiect de viitor al initiatorului periodicului il reprezinta, totusi, realizarea unui supliment cu publicatii ale autorilor care traiesc in spatiul romanesc si a altor artisti din tara. Printre semnatarii articolelor din numarul al saselea se numara Alexandru Lungu, Liviu Georgescu, Dan Culcer, Anca Pedvis, Theodor Damian, Eugen Cojocaru, Francisc Pal, Luiza Carol, Liviu Mircea, Traian Pop Traian si Serban Chelariu.

 
O noua ruta aeriana din Germania spre RomaniaPDF Print E-mail
Offenbach, Germania/Romanian Global News
Accesari :217
Monday, 04 April 2005

Compania aeriana romano-elvetiana Carpatair va inaugura trei noi rute de zbor catre Romania, cu destinatia Targu-Mures.

Astfel, germanii si romanii din Germania care doresc sa ajunga in acest oras romanesc pot sa plece de pe aeroporturile din Munchen, Stuttgart si Dusseldorf, informeaza pagina rom2.de. Plecarile spre Targu-Mures au loc zilnic, cu exceptia ultimei zile din saptamana, respectiv duminica. Informatii suplimentare pentru cei interesati se pot obtine de la firma de turism Schmetterling Reiseburo GmbH din Offenbach, care pune la dispozitia clientilor site-ul www.rumaenien-reisen.de.

 
Prezenta romaneasca la Opera din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :189
Monday, 04 April 2005

Soprana romanca Nicoleta Ardelean va interpreta in luna aprilie, pe scena Operei Canadiene din Toronto, partitura lui Amenaide din opera Tancredi de Gioacchino Rossini, informeaza Alianta Romanilor Canadieni.

Seria de reprezentatii se va desfasura in zilele de 1, 5, 7, 13 si 16 aprilie in Hummingbird Centre. Alaturi de interpreta romanca, din distributie mai fac parte Ewa Podles, in rolul Tancredi, Michael Colvin, Argirio, Marie-Nicole Lemieux, Isaura, Robert Pomakov, Orbazzano, si Laura Whalen, Roggiero.

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions