Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Aprilie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Cautare
Omar Hayssam retinut de ParchetPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :371
Wednesday, 06 April 2005

Omar Hayssam a fost retinut marti, 5 aprilie, de catre procurorii parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Anuntul a fost lansat de catre celula de criza instituita la Cotroceni in vederea salvarii celor trei jurnalisti romani rapiti la Bagdad. La scurt timp dupa acest anunt, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a anuntat retinerea pentru 24 de ore a lui Omar Hayssam, pentru "comiterea unor fapte prevazute de legea penala". Hayssam va fi dus in fata unui judecator al Tribunalului Bucuresti, care urmeaza sa hotarasca daca va emite sau nu un mandat de arestare preventiva pe numele acestuia. Administratia de la Cotroceni a mai spus ca in paralel se desfasoara actiuni conexe la Bagdad si Bucuresti. In ceea ce priveste eliberarea Marie Jeannei Ion, lui Sorin Miscoci si lui Ovidiu Ohanessian, asteptata sa se produca aseara, presedintia nu a dat nici o informatie oficiala, desi multe dintre ipoteze indicau ca acestia se afla in deplina siguranta la misiunea Aliantei din Bagdad.

Omul de afaceri sirioano-roman Omar Hayssam este cel care, la doua zile, dupa rapirea jurnalistilor romani lansa zvonul ca i s-au cerut ca rascumparare pentru eliberarea ostaticilor 4 milioane de dolari, de catre persoane neidentificate.

 
Vineri - zi de doliu national in RomaniaPDF Print E-mail
Accesari :229
Wednesday, 06 April 2005

Autoritatile de la Bucuresti au decis ca ziua de vineri, 8 aprilie, sa fie declarata zi de doliu national in Romania.

Toate institutiile si autoritatile publice centrale si locale vor avea obligatia sa arboreze drapelul Romaniei in berna, ca semn de ultima omagiere adusa celui care a fost supranumit un globetrotter al crestinatatii, Papa Ioan Paul al II-lea.

 
"Scrii ce vezi, dar vezi ce scrii!"PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :315
Wednesday, 06 April 2005

"Cenzura si autocenzura in presa romaneasca dupa 1989" a fost tema unui simpozion organizat, sambata, la Centrul de Presa al ROMEXPO Bucuresti, de Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania (UZP), principalele intrebari la care au incercat sa raspunda participantii din aproape toata tara referindu-se la existenta cenzurii in presa romaneasca, definirea acesteia, cum functioneaza si de cine este practicata.

Evenimentul s-a constituit intr-un nou prilej de a atrage atentia asupra fenomenului dramatic al cenzurii, mai ales aceea economica - prin actiunea patronatelor sau publicitatii de stat -, dar si a fricii in fata politicului si autocenzurii. Moderator al dezbaterii a fost prof. dr. Mihai Miron - presedintele UZP, iar intre invitati s-au numarat cunoscuti jurnalisti precum Cornel Nistorescu, Sergiu Andon si Mircea Bunea.

Teoretic, cenzura de orice fel este interzisa prin Constitutie

Se spune ca cel mai mare bun castigat in Romania, dupa 1989, a fost libertatea de opinie. Dreptul la libertatea de exprimare, ca si dreptul la informatie, sunt garantate de Constitutia Romaniei, prin articolul 30, respectiv 31. Primul precizeaza ca "libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile" si ca "cenzura de orice fel este interzisa". Al doilea articol mentionat arata ca "dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit" si ca "mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice". In plus, Parlamentul Romaniei a acceptat prin vot, inca din 1994, normele Adunarii Generale ale Consiliului Europei exprimate in Rezolutia 1003/1992 - o declaratie etica prin care, de asemenea, cenzura de orice fel este interzisa si care garanteaza dreptul la informatie si, diferentiat, dreptul la opinie. Mai exista, apoi, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

Teoretic, asadar, cenzura in presa este interzisa, iar dreptul la informare al jurnalistilor, in cazul de fata - garantat. In realitate, insa, nu intotdeauna lucrurile stau asa. Exista cazuri, in presa romaneasca de dupa 1989, in care s-a cenzurat opinia sau informatia. Exista numeroase situatii in care jurnalistii au fost actionati in judecata si condamnati pentru ca au emis opinii ce n-au convenit partidului de guvernamant, spre exemplu. Exista patroni de presa care, indiferent ca sunt sau nu profesionisti in domeniu, au o serie de interese economice si, din acest motiv, impun o anumita politica editoriala. Aceste aspecte, insotite de multe ori de cazuri concrete, au fost puse in discutie de participantii la Simpozionul "Cenzura si autocenzura in presa romaneasca dupa 1989", organizat de Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania. De altfel, prin anii '90, Comitetul Director al acestei asociatii, analizand situatia presei romane, atragea atentia institutiei parlamentare, Presedintiei si Guvernului asupra formelor disimulate ale cenzurii de tip economic (monopolul asupra hartiei de ziar, taxe, suprataxe etc.) si de creatie (prin nerespectarea dreptului la opinia personala a autorului), fapte aflate in discordanta cu o serie de prevederi si norme. In toti acesti ani, cadrul legislativ s-a modificat, ba chiar imbunatatit, s-ar spune. i totusi, presa inca mai este supusa cenzurii.

"La sef intri cu ideea ta si iesi cu a lui"

"Noi nu avem doar dreptul sa informam, avem si dreptul la opinie, si asta se uita adeseori", a afirmat Mihai Miron, presedintele UZP si fost director in televiziunea publica. In deschiderea simpozionului, acesta a facut referire la situatia presei romanesti din urma cu mai bine de 15 ani. Practic pana in 1989, teoretic cu vreo zece ani mai inainte, exista o Directie Generala a Presei si Tipariturilor care respecta o forma de cenzura - politica, mai putin economica si de alte feluri. Cu vreo zece ani inainte de revolutie aceasta Directie s-a desfiintat, dar stim bine ca in interior au ramas elemente care blocau unele dintre ideile pe care le aveam. De pilda, era interzis sa critici Partidul Comunist Roman, puteai sa-i critici pe unii membri de partid daca aveai acceptul de la superiorii lor, nu puteai sa critici armata sau militarii, nu puteai sa scrii despre biserica sau despre culte decat intr-un anumit fel. Iata ca a venit anul 1989, cu libertatea pe care ne-am castigat-o sau care ne-a fost data. Dar ea nu este atat de mare cum o anunta unii sau altii. Libertatea presei, a opiniei si a informatiei ramane diminuata, cenzurata, ingradita de o serie de elemente. Exista publicitatea de stat, care, odata atrasa, naste o forma de cenzura impotriva activitatilor negative ale administratiei locale, in momentul in care nu este transparenta. Exista, de asemenea, o tendinta de a acapara economic niste ziare, prin a le cumpara, si a le dirija pe o anumita linie. Exista, insa, si o cenzura a patronului, a editorului, care decide ca la sef intri cu ideea ta si iesi cu a lui. Exista, apoi, o obisnuinta veche, care se largeste din ce in ce mai mult, si care inseamna autocenzura. Adica nu scriu cutare lucru ca sa nu deranjez pe nu stiu cine, care e prieten cu finantatorul publicatiei.

In opinia lui Cornel Nistorescu (cel care, la sfarsitul lui septembrie 2004, inceta colaborarea cu Grupul elvetian Ringier si renunta la functia de director al ziarului "Evenimentul Zilei"), "incet, incet, marile grupuri media straine vor fi stapanii in presa centrala din Romania, iar noi nu vom fi decat niste slujbasi in domeniul serviciilor, in serviciul societatii, in timp ce presa din provincie va fi subordonata intereselor locale". Acesta a apreciat ca, in prezent, asistam la un esec al "modului militant" de a face presa, prin proliferarea presei serbede, de tip anglo-saxon. Gazetarul si-a manifestat insa speranta ca "presa care conteaza pentru romani va ramane, totusi, cea facuta de romani, bazata pe directie, constiinta si dezbatere si nu ziarele de tip papagal, bulevardier". In calitate de "breslas" care si-a dat demisia din Clubul Roman de Presa (CRP), "organizatie devenita doar un club al intereselor, in care se intindea aerul de clica", Cornel Nistorescu a declarat ca singura solutie a libertatii gazetarului nu este o lege a presei, ci unirea organizatiilor de media si actiunea ziaristului ca model in societate.

Participantii la simpozion au salutat modul in care aceasta asociatie profesionala de creatie publicistica si jurnalistica a institutiilor de presa si a ziaristilor din Romania si din comunitatile romanesti de peste hotare isi face auzit glasul in cadrul breslei si al societatii civile prin luari de pozitie in diverse imprejurari, ca si prin acordarea anuala a Premiilor UZP. S-a sugerat, totodata, initierea unor actiuni benefice Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania, precum editarea de carte si a unei reviste proprii, organizarea unor simpozioane bine documentate si mediatizate. O serie de voci au insistat pe problema necesitatii adoptarii unei legi a presei sau a unui statut al gazetarului, care ar trebui sa reglementeze raporturile ziaristului cu mediul social si politic din Romania. A fost exprimata, de asemenea, dezamagirea in legatura cu divizarea breslei, manifestata in multitudinea de organizatii profesioniste ale ziaristilor (36 de forme asociative, dintre care 35 membre ale Conventiei Organizatiilor de Media), in conditiile in care, potrivit gazetarului Cornel Nistorescu, "marile trusturi de presa straine nu au nici un fel de feeling pentru mize etice, interesandu-le doar profitul".

Preocupata de fenomenul cenzurii in presa si autoare a numeroase articole si studii in domeniu, cateva recente, date spre publicare in volume colective, Aurelia Lapusan - vicepresedinte al UZP si director general al trustului de presa "Cuget Liber" din Constanta, a facut referire la presa dobrogeana si, in special, la cazul postului Radio Vacanta - aparut in 1966, care transmitea concomitent in cinci limbi si care a fost supus activitatilor de control a doi cenzori imputerniciti. In Dobrogea a fost o cenzura mai speciala: era una sovietica, pentru ca aici sovieticii au stat pana in 1958, una militara, apoi cea comunista. Va marturisesc ca, oricat de multa experienta am in presa si oricat de aproape mi-a fost ce inseamna cenzura, rascolind arhivele, citind rapoartele, informarile, procesele verbale si diversele materiale pe care zelosii cenzori le trimiteau celor de la centru, am ramas stupefiata. Ba chiar oripilata uneori, pentru ca portretul acestui cenzor este al unuia care, pe langa incultura, pe langa faptul ca avea un dosar curat, avea si multa rautate. Unii dintre ei sunt si astazi printre noi, ii cunoastem, ii recunoastem. Intrebari ca de ce au facut-o?, ce urmareau?, de ce?, imi staruie si astazi.

Conf. univ. dr. Ilie Rad - prorector al Facultatii de Jurnalism din cadrul Universitatii "Babes Bolyai" din Cluj-Napoca: Dupa 1989 au aparut in spatiul publicistic romanesc numeroase lucrari despre cenzura, cea mai ampla ramanand a criticului literar Adrian Marino. Exista si o "Enciclopedie a cenzurii" in patru volume, aparuta in limba engleza si aflata si in Biblioteca Centrala Universitara Bucuresti. Ne folosesc, desigur, aceste lucrari. Dar problema cenzurii pentru noi, cei care lucram la facultatile de jurnalism, este foarte delicata. Din pacate, exista o cenzura dramatica la toate nivelele si as putea sa dau multe exemple din Cluj. O publicatie a scos definitiv din pagina un articol despre o problema extrem de reala: vinderea si cumpararea lucrarilor de diploma. Cativa studenti au vrut sa scrie despre aceasta chestiune, dar patronul care finanta publicatia a considerat ca ar fi o pata pe obrazul Universitatii daca ar trata o asemenea problema. Un alt articol eliminat se referea la situatia din camine. Noi ii invatam pe studenti sa fie obiectivi, sa caute adevarul, sa fie independenti, dar cand ajung la institutiile de presa trebuie sa joace, practic, cum le canta patronul. Asadar, sunt nevoiti sa se "prostitueze", pentru ca fiecare institutie are in spate un interes economic, financiar, iar daca tinerii jurnalisti nu fac ce trebuie li se spune ca sunt o suta care asteapta afara sa se angajeze.

Prezent la discutiile lansate de UZP a fost si Sergiu Andon - fost redactor-sef al ziarului "Adevarul". Totodata presedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor si avocatul care il reprezinta pe Andrei Iucinu in procesul de paternitate intentat de Ana-Maria si Tamara Tinu, acesta si-a exprimat ingrijorarea ca viitorilor jurnalisti li s-ar putea preda, la un moment dat, despre cenzura numai in profilurile academic sau politico-legislativ. Aceasta boala grava a libertatii de exprimare poate fi privita din mai multe profiluri. Dar mi-e teama ca nu s-ar mai putea surprinde in procesul formarii tinerilor ziaristi ceea ce este esential: personalitatea, caracterul, spiritul civic, intrinsec si autentic al jurnalistului. Simpozionul organizat la Centrul de Presa al ROMEXPO Bucuresti a prilejuit si deschiderea unei expozitii cu articole din presa de dinainte si de dupa 1989, organizata de Mircea Bunea - jurnalist cunoscut din redactia ziarelor "Scanteia" si "Adevarul", apoi director la "Vocea Romaniei". Expozitia vorbeste despre "a lucra curajos ca ziarist, despre a fi vertical, puternic si cinstit in contextul social dat, lucru pe care prea putini jurnalisti il fac", dupa cum s-a exprimat Sergiu Andon.

Un articol de Magda Bratu de la Cuvantul Libertatii din Craiova

 
Renault are o noua uzina, in RusiaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :315
Wednesday, 06 April 2005

Rusia va fi cea de-a doua tara, dupa Romania, in care constructorul francez de masini Renault va conduce noul sau autovehicul Logan.

Filiala rusa a inaugurat in urma cu doua zile uzina din Rusia, in care va fi produs Logan-ul de catre Avtoframos. Fabrica este proiectata pentru o productie anuala de 60.000 de autoturisme, ce vor incepe sa fie comercializate inca din vara acestui an sub marca Logan. Pretul de vanzare pentru Logan este intre 6.159 si 9.230 de euro a anuntat directorul executiv al Renault, Louis Schweitzer, care a mai adaugat ca daca va fi nevoie va mari capacitatea de productie a fabricii, chiar pana la dublu. Renault spera ca pana in anul 2010 sa se vanda aproximativ 1.000.000 de Logan-uri in intreaga lume.

 
Doua institutii din Romania si Basarabia au semnat un protocol de colaborarePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :231
Wednesday, 06 April 2005

Institutul National de Administratie (INA) si Academia de Administrare Publica pe langa presedintele Republicii Moldova (AAP) au incheiat miercuri, 6 aprilie, la sediul AAP din Chisinau, un protocol de colaborare.

La ceremonie au participat Gheorghe Bogdan Draghici, Director General Adjunct INA , Ala Mironic, Rector AAP, Eduard Melnic, Vicerector AAP, si Excelenta Sa Filip Teodorescu, Ambasadorul Romaniei la Chisinau. Obiectivul acestui protocol consta in dezvoltarea unor proiecte si programe de formare comune, destinate intaririi capacitatii institutionale si a relatiilor de buna vecinatate si de cooperare transfrontaliera intre cele doua tari, in contextul integrarii europene, se arata intr-un comunicat de presa emis de INA. Pentru a realiza acest parteneriat, cele doua institutii semnatare si-au asumat obligatia de a sprijini si de a realiza activitati in concordanta cu formarea continua si a integrarii europene. Printre aceste activitati se numara studierea si implementarea unor metode avansate in pregatirea si perfectionarea functionarilor publici, realizarea in comun a cercetarilor stiintifice, organizarea si participarea la conferinte internationale, seminarii si mese rotunde pentru reprezentantii Romaniei si Moldovei sau efectuarea unui schimb de literatura stiintifico-metodica, cat si de informatii cu privire la problemele actuale ale administratiei publice. Totodata, se vor organiza stagii ce au ca scop schimbul de experienta intre expertii INA si AAP (traineri, functionari publici, cadre didactice, doctoranzi, masteranzi). Cele doua institutii publice considera ca dezvoltarea unor astfel de programe comune constituie o premisa favorabila in realizarea obiectivului comun: profesionalizarea functiei publice.

 
Un roman la 16 locuri de munca in SpaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :336
Wednesday, 06 April 2005

Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) a inceput de marti, 5 aprilie, o noua selectie de dosare pentru munca in Spania.

Este vorba despre o oferta adresata numai barbatilor, ingineri electronisti si tinichigii de data aceasta. In prima zi a actiunii s-a prezentat un singur candidat care a si fost respins pe motiv ca depasise varsta. Au fost scoase la concurs, in prima zi, 16 posturi, dintre care 8 de inginer electronist, 1 de cazangiu, 4 de tinichigiu, 2 de electromecanic si 1 de mecanic, insa din pacate un singur dosar a fost depus, ajungandu-se ca pana la urma sa fie si acesta respins din pricina faptului ca depasea varsta maxima admisa pentru aceasta selectie. Preselectia organizata de OMFM se va desfasura in fiecare zi a acestei saptamani, pana vineri, 8 aoprilie, inclusiv.

 
Expozitie romaneasca la Parlamentul EuropeanPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :238
Wednesday, 06 April 2005

Misiunea Romaniei pe langa Uniunea Europeana, Casa culturala belgo-romana Arthis si Primaria orasului Sibiu, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe din Romania si al Agentiei pentru Strategii Guvernamentale, au vernisat marti, 5 aprilie, la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, expozitia Mostenirea saseasca in Romania.

Sibiu, capitala europeana a culturii 2007. Manifestarea se desfasoara in perioada 4-8 aprilie, sub inaltul patronaj al euro-parlamentarei Jutta Haug, cea care a sustinut acest eveniment datorita valorilor culturale romanesti ale sasilor transilvaneni si a contributiei pe care acestia au adus-o patrimoniului cultural european. La vernisaj au participat seful misiunii romane pe langa UE, Lazar Comenescu, vice-primarul orasului Sibiu, europarlamentari, reprezentanti ai Casei culturale belgo-romane, dar si diplomatii si ziaristi, se arata intr-un comunicat de presa al misiunii romanesti. Expozitia are loc in sala Yehudi Menuhin, cladirea Spaak, etajul intai.

 
Certficatul de ucrainean se obtine si de la SuceavaPDF Print E-mail
Suceava, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :338
Wednesday, 06 April 2005

Consulul General al Ucrainei la Suceava, Vasyli Boeciko, a anuntat faptul ca incepand cu 1 martie 2005 Consulatul general al Ucrainei la Suceava primeste cererile si documentele necesare pentru obtinerea Certificatului de ucrainean din strainatate, document ce se elibereaza la cerere cetatenilor straini sau persoanelor fara cetatenie, care sunt de etnie ucraineana sau care provin din Ucraina.

Intr-un interviu acordat unui ziar suceavean, diplomatul ucrainean a declarat ca persoanele care au statulul de ucrainean in strainatate au dreptul sa obtina, pe baza acestui certificat, o viza cu multiple intrari in Ucraina, fara prezentarea vreunei invitatii, cu durata de 5 ani. Totodata, pentru pentru procurarea acestui act, solicitantul trebuie sa depuna personal sau sa trimita prin posta pe adresa consulatului urmatoarele documente: cererea tip (care poate fi vizualizata pe pagina web a consulatului la adresa http://www.cons-ua.ro/ si care poate fi obtinuta de la ghiseele care lucreaza cu publicul), copia pasaportului sau a altui document inlocuitor, copia documentelor care atesta originea etnica ucraineana sau faptul ca solicitantul provine din Ucraina (certificatul de nastere, pasaportul de fost cetatean al URSS, alte documente care constituie o dovada ca a locuit pe teritoriul Ucrainei), doua fotografii color de dimensiunile 30/40 mm si chitanta de plata a serviciilor legate de prelucrarea si eliberarea certificatului. Documentelor li se poate anexa o adeverinta care sa provina din partea unei organizatii nonguvernamentale a etnicilor ucraineni prin care se face dovada faptului ca acesta este membru al ei. Daca persoana respectiva nu este de etnie ucraineana si s-a nascut in afara granitelor Ucrainei, aceasta poate sa obtina statutul de ucrainean in strainatate, cu conditia ca parintii sau unul dintre parinti sa fie de etnie ucraineana sau sa provina din Ucraina. Vasyli Boeciko a mai adaugat pentru publicatia suceveana si aspectul urmator: pentru obtinerea certificatului de ucrainean din strainatate este prevazuta o anumita taxa, a carei valoare si modalitate de plata este stabilita de Cabinetul de Ministri din Ucraina. Aceasta este echivalenta cu valoarea a 10 dolari SUA, la care se adauga costul prelucrarii automatizate a datelor si comisionul bancar pentru operatiunea de transfer a sumei mentionate in contul vistieriei statului ucrainean.

 
Americanii vor sprijini padurile romanestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :328
Wednesday, 06 April 2005

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, (MAPDR), si Ambasada SUA la Bucuresti au semnat, miercuri, 6 aprilie, un acord pentru suplimentarea finantarii proiectului referitor la Cadastrul Forestier National si completarea termenilor de referinta.

Cele doua institutii au fost reprezentate de Secretarii de Stat pentru agricultura, Nicolae Flaviu Lazin, si pentru paduri, Vasile Lupu, respectiv de Paul Trupo, consultant principal pe probleme de agricultura al ambasadei americane. Prin acest proiect se doreste realizarea unui Studiu de fezabilitate privind Sistemul informational de evidenta la nivel national a amenajarilor de imbunatatiri funciare din domeniul agricol. In sprijinul realizarii programului, Agentia de Comert si Dezvoltare a Statelor Unite va acorda ministerului roman un imprumut nerambursabil de 173.987 USD care sa poata sustine financiar proiectul, se arata intr-un comunicat de presa emis de Minsiterul Agriculturii. MAPDR va introduce utilizarea aceleiasi tehnologii pe viitor, atat pentru cadastrul forestier, cat si pentru cel agricol. Noul sistem ar urma sa imbunateasca managementul terenurilor forestiere si agricole, si sa actualizeze planurile majore care inglobeaza schimbarile generate de procesul de restituire a pamantului in Romania.

 
Electrica are un nou actionar majoritarPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :304
Wednesday, 06 April 2005

Societatea de Distributie a Energiei Electrica Oltenia a semnat marti, 5 aprilie, la sediul sau in Bucuresti, un contract de privatizare cu firma ceheasca Czech, aceasta din urma devenind, astfel, actionar majoritar.

La eveniment au participat presedintele Electrica, Nicolae Coroiu, ministrul roman al Economiei si Comertului, Ioan Codrut Seres, Presedintele Consiliului de Administratie si Director General al CEZ, Martin Roman, reprezentati ai delegatiilor Organismelor Financiare Internationale la Bucuresti, oficiali ai Ambasadei Republicii Cehe la Bucuresti, se arata intr-un comunicat de presa emis de Ministerul Economiei. Prin acest contract, compania ceha detine 51% din actiunile Electrica, valoarea totala a tranzactiei fiind de 151 de milioane de euro, din care 103,6 milioane de euro reprezinta aport de capital. Electrica Oltenia acopera sapte judete, Arges, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinti, Teleorman si Valcea, si are inregistrati un numar 1.371.000 de consumatori.

 
Inventiile romanesti vor fi prezentate la Salonul de la GenevaPDF Print E-mail
Geneva, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :244
Wednesday, 06 April 2005

Romania participa in perioada 6-10 aprilie, la Geneva, la cea de-a 33-a editie a Salonului International al Inventiilor, Tehnicilor si Produselor Noi.

Acesta este cel mai important eveniment de profil pe plan mondial, aflat sub inaltul patronaj al Presedintelui Guvernului Elvetian, al Cantonului si orasului Geneva si cu peste 1000 de inventii inscrise, 700 de expozanti din 42 de tari si 650 de jurnalsiti acreditati, informeaza pagina de web a salonului. Tara noastra participa la acest prestigios salon pentru a 13-a orara, iar prezenta sa in orasul elvetian realizandu-se prin intermediul Ministerului Educatiei si Cercetarii. Romania va fi prezenta la competitie cu 32 de inventii care au fost selectate de catre Comisia de Manifestari Stiintifice si Expozitionale a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare al Ministerului Educatiei si Cercetarii. La aceasta editie a salonului, Juriul International, alcatuit din mai multe personalitati de marca ale cercetarii din intreaga lume, va acorda 39 de premii speciale si Marele Premiu al Expozitiei. La editia precedenta, Romania a reusit sa castige 5 premii speciale, 14 medalii de aur, 16 medalii de argint si 10 medalii de bronz.

 
Romania a pierdut sansa de a organiza si gazdui Euro 2012PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :325
Wednesday, 06 April 2005

Romania a renuntat la statutul de candidata la organizarea Campionatului European de Fotbal din 2012, din pricina lipsei sustinerii financiare din partea Guvernului.

Decizia de a abandona candidatura a fost luata dupa ce Executivul a anuntat ca fotbalul nu figureaza printre prioritatile sale a declarat purtatorul de cuvant al Federatiei Romane de Fotbal, Paul Zaharia, care a precizat, totodata, ca Federatia a dat aceasta informatie FIFEI prin curier. Celelalte tari care raman in lupta pentru organizarea Euro 2012 sunt Grecia, Italia, Rusia si Turcia, in timp ce Croatia si Ungaria pe de o parte si Polonia si Ungaria de cealalta au prezentat candidaturi comune.

 
Romania va acorda 2.300 de burse tinerilor basarabeni pentru anul 2005-2006PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :487
Wednesday, 06 April 2005

Guvernul Romaniei va acorda pentru anul de studii 2005-2006 tinerilor din Republica Moldova 2.300 burse universitare si liceale, cu 350 burse mai mult decat pentru anul de studii 2004-2005.

Seful Biroului de presa din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii din Romania, Daniel Tomoni, a precizat ca 950 burse vor fi pentru invatamantul preuniversitar (cu 150 burse mai mult decat in anul trecut), pentru invatamantul universitar vor fi oferite 1.350 burse (cu 200 locuri mai mult). Totodata, partea romana va oferi cetatenilor Republicii Moldova 350 burse pentru invatamantul postuniversitar. Tomoni a spus ca in anul curent va fi valabila aceeasi metodologie de depunere a actelor, adica cetatenii moldoveni doritori a face studii in Romania, urmeaza sa se inscrie la centrele speciale din Iasi si Galati. Deocamdata, intre Republica Moldova si Romania nu este semnat protocolul de colaborare in domeniul invatamantului.

 
Georgia saluta consensul fortelor politice de la Chisinau in alegerea lui Voronin ca presedintePDF Print E-mail
Tibilsi, Georgia/Romanian Global News
Accesari :255
Wednesday, 06 April 2005

"Georgia saluta alegerea lui Vladimir Voronin in functia de presedinte al Republicii Moldova", se arata in declaratia presedintelui georgian Mihail Saakasvili, difuzata luni presei, informeaza agentia Regnum.

"Consider deosebit de important faptul ca, diferite forte politice, reprezentate in Parlament, inclusiv crestin-democratii, au manifestat curaj, au putut gasi limba comuna si au ajuns la un consens bazat pe orientarea europeana si pe un viitor mai bun pentru Moldova", se arata in declaratia lui Saakasvili. "Salutam aceasta decizie a Parlamentului, care, indubitabil, va juca un rol important nu numai in istoria Moldovei, dar si in asigurarea stabilitatii, in solutionarea pasnica a conflictelor si in dezvoltarea economica a intregii regiuni", a mai declarat Mihail Saakasvili.

 
La Chisinau se va infiinta un centru de informare NATOPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :244
Wednesday, 06 April 2005

In cadrul intrevederii cu presedintele Vladimir Voronin, secretarul general adjunct al NATO pentru diplomatia publica, Jean Fournet, a avansat ideea de creare in una din institutiile stiintifice de la Chisinau a unui centru de informare a NATO.

Potrivit unui comunicat al Serviciului de presa al Presedintiei, oficialul NATO s-a referit, de asemenea, la insemnatatea intensificarii cooperari internationale in vederea asigurarii securitatii regionale si mondiale, in special a tarilor care se confrunta cu probleme de securitate. Voronin a declarat ca autoritatile moldovenesti impartasesc aceste viziuni, tinand cont atat de situatia geopolitica a tarii, cat si de prezenta unui regim separatist pe teritoriul Republicii Moldova. El s-a referit la actiunile intreprinse de conducerea statului in scopul identificarii unor solutii pentru reglementarea diferendului transnistrean si securizarea segmentului de frontiera a Republicii Moldova cu Ucraina pe perimetrul Transnistriei. Voronin a mentionat interesul Republicii Moldova pentru instituirea unui monitoring international asupra segmentului transnistrean al granitei moldo-ucrainene, ceea ce va permite stoparea contrabandei, traficului de persoane si armament, caracteristice pentru aceasta zona.

 
Basarabia va avea un plan individual de actiuni cu NATOPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :235
Wednesday, 06 April 2005

In cadrul vizitei de lucru la Chisinau, asistentul secretarului general NATO pentru diplomatie publica, Jean Fournet, s-a pronuntat pentru adoptarea unui plan individual de actiuni NATO-Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al Sectiei relatii publice a Ministerului Apararii de la Chisinau, in cadrul intrevederii cu ministrul Apararii Valeriu Plesca, Jean Fournet a salutat intensificarea cooperarii dintre NATO si Republica Moldova si a apreciat intentia autoritatilor basarabene de a reforma sistemul national militar, anuntand disponibilitatea Aliantei de a oferi consultari in directia respectiva. Plesca si Fournet si-au expus viziunile fata de colaborarea Republicii Moldova cu Alianta Nord-Atlantica in contextul realizarii obiectivelor asumate de Republica Moldova in cadrul Programului "Parteneriat pentru Pace". Totodata, in perioada 4-8 aprilie, atasatii militari din 15 state, acreditati in Republica Moldova, cu sediile la Chisinau, Bucuresti, Kiev si Budapesta, se afla la Ministerul Apararii pentru a se familiariza cu procesele din Armata Nationala a Republicii Moldova, in special cu viziunile partii moldovenesti fata de procesele de reformare a armatei, programele de instruire a cadrelor militare etc.

 
Romania va intermedia relatiile GUUAM cu NATO si UE, sustine "Le Monde"PDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :244
Wednesday, 06 April 2005

Ca pasarea Phoenix, GUUAM spera sa renasca din cenusa cu ajutorul americanilor, scopul nou al acestei organizatii, create in 1996 de Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan si Moldova, fiind "ingroparea trecutului sovietic" si trecerea in tabara occidentala, scrie cotidianul francez "Le Monde".

Potrivit publicatiei citate, Statele Unite sustin aceasta aspiratie, desfasurand o campanie diplomatica silentioasa, dar eficienta. La summit-ul GUUAM, preconizat pentru 22 aprilie, la Chisinau, Romania va fi invitata printre primele sa adere la aceasta organizatie, care are drept scop securizarea Marii Negre prin indepartarea de Moscova. "Marea Neagra va deveni Mediteraneana", a declarat presedintele Romaniei Traian Basescu in luna martie, la trei luni de la victoria obtinuta sub flamura "oranj" - dupa exemplul vecinului sau ucrainean, Victor Iuscenko. "Le Monde" afirma ca, declarandu-se adeptul axei Washington-Londra-Bucuresti, presedintele roman intentioneaza sa joace rolul de intermediar intre tarile GUUAM, NATO si Uniunea Europeana. "Insa, in spatele aspiratiei Romaniei de a deveni putere regionala pana la aderarea in Uniunea Europeana, care trebuie sa aiba loc la 1 ianuarie 2007, sunt neo-conservatorii americani. Promotorul tacit al politicii Casei Albe in tarile Europei de Est si riverane Marii Negre este Bruce Jackson, figura centrala a diplomatiei americane din umbra", noteaza "Le Monde". Potrivit expertilor parizieni, anume Jackson a fost cel care in 2002 a fost invitat sa faca lobby pentru intrarea in Uniunea Europeana a Romaniei, Bulgariei, Slovaciei, Sloveniei si Tarilor Baltice. Indeplinindu-si aceasta misiune, Bruce Jackson isi indreapta privirea spre GUUAM, pe care vrea s-o "democratizeze", creand concomitent un sistem de securitate la Marea Neagra pentru a asigura accesul la resursele energetice din Marea Caspica", scrie "Le Monde". Bruce Jackson a declarat ca in prezent bazinul Marii Negre are o imensa importanta strategica pentru Europa si SUA. Daca in prezent UE importa aproximativ 50 la suta din energie, catre 2020 din contul importului vor fi acoperite 70 la suta din necesitati. Majorarea livrarilor va fi posibila numai prin Marea Neagra", sustine Jackson. Romania a devenit obiect al interesului primordial pentru Statele Unite, care si-a anuntat recent intentia de a construi 4 baze militare pe litoralul romanesc al Marii Negre, o dovada a acestui interes fiind trimiterea la Bucuresti, in calitate de ambasador, a consilierului principal al ministrului american al Apararii. "Potrivit conceptiei americane, Bucuresti-ul fiind candidat la aderarea in UE, este in masura sa "impinga democratia" pana la Tbilisi, Kiev, Chisinau, Baku si Taskent", conchide "Le Monde".

 
Urechean considera votul pro-Voronin al crestin-democratilor influentat din exteriorPDF Print E-mail
Tiraspol, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :249
Wednesday, 06 April 2005

Liderul Blocului "Moldova Democrata" (in Parlament va fi Alianta "Moldova Noastra") Serafim Urechean a comentat marti, intr-un interviu acordat in exclusivitate agentiei tiraspolene "Olvia-press", comportamentul fostilor sai colegi de bloc - Dumitru Diacov (PD) si Oleg Serebrian (PSL), declarand ca actiunile acestora este "o tradare".

"Ei ne-au folosit pentru a ajunge in Parlament, intelegand ca partidele lor nu ar fi ajuns acolo de sine statator. Acest comportament demonstreaza ca Diacov si Serebrian cauta posturi in cadrul viitoarei guvernari", a precizat Urechean. El sustine ca viitoarele numiri in functii vor arata "pretul, cu care comunistii i-au cumparat pe Diacov si Serebrian". "Noua, comunistii ne-au propus functia de vicepresedinte al Parlamentului in schimbul votarii pentru Voronin, dar alegatorii nostri ne-au votat nu pentru ca sa ne vindem", a spus Urechean. Comentand decizia crestin-democratilor de a participa la alegerea lui Voronin, Urechean a spus ca "acest lucru este explicat de influenta din exterior". In opinia lui, este vorba "despre aceleasi forte, care l-au sustinut pe Voronin in campania electorala". Referindu-se la "cele 22 conditii, inaintate de BMD lui Voronin", Urechean a declarat: "BMD nu a inaintat niciodata asa ceva. Acest document a fost transmis tuturor redactiilor de catre altcineva, din numele BMD, ceea ce constituie un element al jocului fin al consilierilor lui Voronin".

 
La Atlanta s-au discutat propuneri de implicare a romanilor din diaspora in viata tariiPDF Print E-mail
Atlanta, SUA/Romanian Global News
Accesari :716
Wednesday, 06 April 2005

La Atlanta, in Statul Georgia din SUA a avut loc consfatuirea Consiliului Mondial Roman (Romanian World Council) in vederea organizarii Congresului din aceasta vara. Au fost prezenti: Smaranda Livescu, Mircea Sabau, Neculai Popa, Carmen Sabau, Lucian Livescu, Gabriel Bostan, Monica Corleanca, Rodica Bostan, Nicolae Rusu, Victor Todoriuc, Virgil Ciuca, Ioan Dan Anghel. Participantii la aceasta intrunire au trimis un comunicat de presa spre difuzare.

COMUNICAT DE PRESA

Intilnirea de lucru a avut drept scop revizuirea Statutului CMR cu discutarea propunerilor amendamentelor ce vor fi prezentate la Congresul de la Izvoru Muresului, Romania, 11-15 iulie 2005. Ca urmare, s-au propus importante modificari in structura Conducerii CMR, redefinirea obiectivelor organizatiei si punctele principale ale unei scrisori ce va fi adresata Guvernului Romaniei prin intermediul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni (DRP). Aceste puncte adreseaza probleme de interes general pentru toti romanii. La intalnire au fost discutate: Obligatiile si drepturile membrilor Biroului Director (BD) din care pot face parte romani - membri CMR-din orice zona a lumii. S-au facut propuneri; Obiectivele principale ale organizatiei; Redefinirea scopurilor CMR; Extinderea relatiilor intre romanii din diaspora in scopul intr-ajutorarii si sustinerii reciproce pentru crearea unui lobby puternic si eficace; Actiuni practice ale CMR pentru perioada actuala de pana la Congres si conferinta 2005, ca si pentru viitor. S-a hotarat inaintarea catre Guvernul Romaniei prin DRP a unei scrisori care sa trateze urmatoarele probleme:

  1. Sustinerea Mitropoliei Basarabiei de catre guvernul roman in diferite actiuni cum ar fi: terminarea constructiei bisericilor ortodoxe romane, ajutorarea financiara a absolventilor institutelor teologice care, din lipsa de fonduri, sunt trimisi sa lucreze in spatiul rusesc.
  2. Revizuirea sistemului de acordare a burselor studentilor din Republica Moldova de catre Statul Roman si a activitatii Ambasadei Romane din Chisinau.
  3. Problema trimiterii ziarelor tiparite in Romania in teritoriul Republicii Moldova pentru a contracara actiunea tendentioasa de raspandire a presei rusesti in zona Republici Moldova.
  4. Problema urgentarii acordarii cetateniei la solicitarea oricarui roman din lume, cu precadere pentru cei din Basarabia ale caror cereri sint aminate la infinit, urmand modelul sistemului rusesc care rezolva aceasta problema in decurs de 48 de ore pentru persoanele de origine rusa.
  5. Solicitarea amnistierii (stergerea completa a cazierului) fostilor detinuti polititci care s-au aflat in inchisorile comuniste din Romania.
  6. Deconspirarea agentilor securitatii care supravegheaza comunitatile romanesti din diaspora.
  7. Propunerea ca Legea Electorala pentru diaspora formulata atat de fostul cat si de actualul guvern al Romaniei sa fie facuta cunoscuta tuturor romanilor prin presa, internet si orice alte mijloace mass-media pentru a putea fi comentata si validata ca un drept al cetatenilor romani indiferent de locul unde domiciliaza.
  8. Sustinerea cererii mentionate in scrisoarea inmanata la Washington, DC Presedintelui Traian Basescu de catre reprezentantii CMR, ca DRP sa fie transformat in Minister independent, iesind astfel de sub tutela Ministerului de Externe. Acest lucru ar asigura romanilor de pretutindeni libertatea de alegere si decizie.
  9. Propunerea infiintarii circumscriptiei electorale care sa fie condusa de un senator pe care diaspora sa il voteze si prin care sa se transmita doleantele si problemele noastre, aceasta asigurand acces permanent la oficialitatile din Romania si reprezentare parlamentara. Se cere sa se acorde diasporei dreptul de vot prin corespondenta si electronic, aceasta putand fi realizata prin modificare legilor biroului electoral.
  10. Pentru sprijinirea in mod eficient a organizatiilor si comunitatilor romanesti din diaspora s-a hotarat implicarea voluntara a unor membri ai CMR drept consilieri onorifici cu care DRP sa se poata consulta. Din USA s-au oferit urmatorii: N. Popa, Smaranda Livescu, Carmen Sabau si Lucian Livescu.
  11. Alte probleme dezbatute de membri prezenti la consfatuirea din Atlanta au fost: - Congresul si Conferintele de la Izvoru Muresului; Romania 2005 - Program - Pelerinajul la cimitirul de la Tiganca, Basarabia; - Acoperirea cheltuielilor legate de participarea la Congres a membrilor CMR din Basarabia si zonele limtrofe Romaniei; - Situatia cimitirului si a calugarilor martiri de la Tiganca.

    In urma prezentarii facute de Neculae Popa, prezent la alegerile din Basarabia, am aflat ca cei doi calugari locuiesc intr-un vagon de cale ferata dormind pe un pat de lemn intre cartoane si un cosciug, lipsiti de apa potabila, mentinand flacara romanismului pe teritoriiile unde, atat copiii cat si taranii maturi bulgari si rusi din satul apropiat, le amenita in permanenta viata.

    S-a hotarat ca BD sa se intalneasca semi anual, intre conferinte pentru analiza oricaror probleme care presupun o rezolvare urgenta, si discutarea unor proiecte.

    Comunicatul de presa este semnat, in numele Biroului Director al Consiliului Mondial Roman, de dna. prof. Smaranda Cazan-Livescu, Presedintele Interimar.

 
Pleaca, copile, in strainatate si nu uita sa trimiti bani!PDF Print E-mail
Varset, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :456
Wednesday, 06 April 2005

Gandurile oricarui tanar etnic roman din vecinatatea Romaniei este acela ca, odata intors acasa, dupa studiile din tara mama, isi va gasi un loc in randul comunitatii romanesti din care provine si o va putea ajuta cu experienta si cunostintele acumulate in anii de studii.

De multe ori insa nu este asa si odata intorsi acasa tinerii se confrunta, pe langa oficialitatile care ii privesc deja dubios, cu inchistarea "liderilor" comunitatilor, oameni trecuti deja de prima tinerete, care de multe ori nu mai inteleg lumea in care traim si spatiul in care ne miscam, ca neam. Au impresia ca, agatati de niste functii pompoase, plimbati prin Romania la tot felul de simpozioane, intalniri, intrevederi etc. cu diversele oficialitati romane, sunt deja pe un pidestal mai presus de cei pe care sunt alesi sa-i serveasca sau sa-i ajute: etnicul roman de rand. Acesta se confrunta cu dilema pastrarii identitatii sale spirituale, si nu gaseste, de multe ori in aceste vremuri, motivatia sa continue sa si-o afirme public. "Sunt roman!" spun multi etnici din jurul granitelor. "Si ce daca" ar parea sa spuna unii cocotati in functii aici, care nu inteleg si nu mai au capacitatea sa inteleaga aceasta propozitie. "Si ce-i cu asta" ar parea sa spuna presa care nu se intereseaza de viata romanilor din jurul frontierelor, decat in mod accidental. "Ce vreti, sa va dam noi bani sa existati?" ar parea sa spuna contribuabilul roman care nu cunoaste istoria acestor comunitati si nici nu este interesat sa o cunoasca pentru ca are si asa problemele lui. Neexistand insa o strategie de stat, pe termen lung(!) in relatia cu acestia, pe toate planurile care implica aceasta legatura, anormalul devine normalitate, si tinerii pe care tot statul roman i-a format, izbindu-se de aceste probleme, isi iau "campii" ducandu-se acolo unde vad ca au si ei ce sa faca. Multi insa gasesc locurile si oamenii potriviti sa-si manifeste valentele profesionale. Este timpul, poate, ca acele comunitati care nu promoveaza implicarea tineretului in perpetuarea identitatii etnice sa nu mai fie sprijinite din tara, pe nici o latura, pana ce nu isi schimba "politica" interna de functionare. Ne intristeaza randurile tanarului ziarist din Voievodina dar il incurajam sa nu cedeze. Viata e lunga si e un continuu ring de lupta! Esti tare, rezisti! Daca nudai bir cu fugitii!

"Sunt Marcel Baica, am terminat scoala generala si liceul in limba romana la Varset, unde m-am si nascut. Am luat licenta in jurnalism si filologie in anul 2001 la Facultatea de Litere, Filosofie si Istorie. In 2003 am obtinut diploma de specializare in economia mass-media la Facultatea de Stiinte Economice. In prezent sunt inscris la masterat la studii interdisciplinare pe tema Sinteze culturale banatene intre Europa centrala si de sud est. Toate studiile academice le-am facut si le mai fac la Timsoara. De vreo doi ani colaborez cu presa de limba romana de la noi, fiind membru in redactia Cuvantului Romanesc si ocazional corespondent pentru publicatii din Romania. Tot de atata timp ma perind prin spatiul public local din Varset si cel roman din Voivodina. Si ce-am vazut in acesti doi ani, in spatiul pe care il numim de-al nostru, in meseria pe care am ales-o si in perspectivele care se deschid, ma fac sa-mi doresc sa fiu in alta parte. Dezbinati in tabere, in grupuri de interes, organizati in baza unor principii de ginta, romanii din Serbia exprima zilnic o lipsa extrema de maturitate comunitara si responsabilitate. Exista un fel de manie a persecutiei la romanii nostri, ceva de genul: nu sunt majoritar si trebuie sa devin puternic. Si cum sa devin puternic? Raspunsul se impune: prin functie (fapt ce se tot dovedeste prin abundenta de functii virtuale din cadrul taberelor) si mai putin prin activitate, care necesita asumarea responsabilitatii in cele mai dese cazuri prea impovaratoare pentru firea domoala a romanului de zi cu zi. Aceasta paranoie se reflecta si cand e vorba de accesul la informatii (fiecare tabara isi are ziaristii ei preferati). Mai e si un fel de partizanat, sau mai bine zis un simptom de lipsa a spiritului critic si astfel materialele ce preaslavesc intalnirile liderilor de ginta cu poporul si intre ei sunt cele care asigura existenta si compensatiile sociale. Si mai e si chestia ca ziaristii aici au devenit oamenii tuturor, ei fiind adesea cei care intermediaza si negociaza intre lideri (si intre cine stie mai cine), dpa principiul ce am auzit am spus mai departe.

In interiorul redactiilor, relatiile nu sunt prea sanatoase si fiecare vorbeste in spatele fiecaruia. Astfel eu, un tanar la inceputuri, am ajuns sa fiu, pana in ultimul hal, laudat, descalificat si chiar si amenintat, din partea colegiilor de breasla. Aceiasi oameni de zeci de ani se invart prin labirinturile spatiului public romanesc, aceiasi oameni care au fost si sunt servitorii tuturor gintilor, tuturor regimurilor. Am devenit curtea jocurilor geopolitice, targul intereselor politice si containerul invidiilor personale. Totul este contaminat. Tot spatiul minoritar roman este contaminat, de zeci de ani, de aceiasi oameni, care s-au tras pe sfoara bilateral si reciproc in repetate randuri si moduri si care au fost chiar ajutati sa-si faca aceasta. Nici nu este o chestie de mirare ca s-au dezamagit unii pe altii de atatea ori, avand in vedere modul in care lucreaza. Acesti oameni s-au invatat sa nu fie responsabili pentru nimic, chiar nici de ceea ce au declarat si au facut in public si sa-si asume macar minimumul de responsabilitate. Pana toate cele se intampla, comunitatea etnica devine tot mai folclorista si mai mica la numar, oamenii sunt din ce in ce mai apatici, liderii tot mai iresponsabili iar mass-media tot mai neobiectiva si foarte neclara. Responsabilitatea elitelor intelectuale si bisericesti este in lipsa de vointa de a face orice, de a se "strofoca" si de a moderniza comunitatea etnica pe care o reprezinta, iar cand se "strofoaca", o fac pentru compensatiile personale. Oare pastrarea identitatii nationale este mai importanta decat modernizarea identitatii nationale. Oare pastrarea opincii, a folclorismului este mai prioritara decat deschiderea spre altii si nu in ultimul rand unii catre ceilalti. Nici moartea Papei de la Roma si parastasul regretatului parinte Vasile Miclau, nu poate uni la un loc aceiasi preoti care acum sase luni, la Marcovat, au slujit impreuna la funeraliile unicului preot roman care a unit tot satul, slujind in cele doua biserici din Marcovat, in cea greco-catolica si in cea ortodoxa. Intr-o astfel de constelatie, intr-un context socio-comunitar minoritar nesanatos, sperantele nu se intrevad. Si decat sa lupt pentru romanism, mai bine lupt pentru dreptate. Si daca dreptatea aici nu merita, mai bine ma car".

 
Internetul - gazda a manifestarilor xenofobe si rasiste la adresa romanilorPDF Print E-mail
Castellon, Spania/Romanian Global News
Accesari :445
Wednesday, 06 April 2005

Ma c.. pe curvele astea de romani, fii de catele, am sa le tai mainile. Fac ceva pe maurul asta nenorocit care mi-a furat bicicleta, am sa trec cu masina peste el si am sa-i zdrobesc imputitului teasta. Acestea sunt numai cateva extrase din textele unor melodii rasiste si xenofobe, indreptate mai ales impotriva imigrantilor romani si marocani din provincia spaniola Castellon.

Cotidianul iberic El Pais, citat de Rompres, precizeaza intr-un articol publicat marti, 5 aprilie si intitulat Xenofobia danseaza pe Internet ca aceste doua cantece tehno, foarte in voga la acest moment in Spania, in regiunile Castellon, Valencia si Madrid, se propaga prin intermediul Internetului, ele fiind disponibile pe site-uri cu filme pentru adulti sau pe forumuri cu muzica bakalao (muzica de proasta calitate). Me cago en esos putos rumanos este textul care face direct trimitere la imigrantii romani, iar unul dintre site-urile de pe care se poate descarca arata ca piesa a fost downloadata de 5.800 de utilizatori ai site-ului respectiv. Prima data cand organizatia SOS Racismo a fost alertata in legatura cu acest cantec a fost in luna mai a anului 2004, insa desi s-au facut demersuri clare in acest sens, melodii de acest gen continua sa circule prin Internet. Aceeasi organizatie a denuntat si difuzarea cantecului Facha vs. Moro, considerat incitare la discriminare, ura, violenta din considerente rasiale impotriva unor grupuri sau asociatii, si prezent si el pe internet. Cantecul Me cago en esos putos rumanos este realizarea mareata si de inalta tinuta artistica a unui atare DJ Syto, acum in varsta de 23 de ani, dar care a scris melodia cu un an in urma, la 22 de ani. El spune ca totul a inceput de la o gluma intre prieteni, ca este constient ca nu toti imigrantii, romani sau oricum ar fi ei, sunt delincventi, dar generalizeaza pentru ca este o forma mai agresiva de a-i ataca. Syto povesteste ca locuieste intr-o zona care era linistita pana sa vina imigrantii. De la venirea lor, nu au incetat sa comita delicte si sa se bage in probleme, mai spune autorul textului. Syto este constient ca are si fani, dar si persoane de nationalitate spaniola care ii sunt impotriva si care il considera nazist si rasist. Cu toate acestea el pretinde ca n-are habar de vreun denunt impotriva sa si problema este ca, probabil, nici nu stie de ce ar aparea asa ceva. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) din Romania va cere CNA sa interzica melodia in tara si anunta ca va sesiza MAE pentru a interveni pe linga autoritatile de la Madrid. Consideram ca versurile sunt practic o instigare la ura rasiala, un demers care depaseste granitele libertatii de exprimare, declara presedintele CNCD, Csaba Astalosz. Ambasada Romaniei la Madrid a informat autoritatile spaniole ca presa si opinia publica din Romania au luat cunostinta cu ingrijorare de aparitia unor manifestari precum ostilitatea deschisa la adresa unor categorii de imigranti, care includ si cetateni romani aflati la munca in aceasta tara. Amabasada Romaniei si-a exprimat, totodata, convingerea ca guvernul spaniol va gasi mijloacele si masurile oportune pentru a descuraja asemenea manifestari.

Reamintim ca, in prezent, in Castellon traiesc peste 30.000 de imigranti romani cu acte in regula, provincia fiind, de altfel, cea de-a doua, dupa Madrid, ca numar de locuitori romani. Romanii reprezinta 43% din numarul total de imigranti din aceasta provincie. Numarul de romani inregistrati legal in regiune probabil ca va creste si mai mult in perioada urmatoare, mai ales dupa incheierea procesului de regularizare a imigrantilor in Spania, care se desfasoara in perioada 7 februarie-7 mai. Pana acum, si-au depus dosarele aproximativ 21.000 de romani, dintre care cateva mii mai sunt inca in lucru.

 
Romanii din strainatate pot suna "Oriunde"PDF Print E-mail
California, SUA/Romanian Global News
Accesari :324
Wednesday, 06 April 2005

Romanii care se afla in strainatate pot suna acasa prin intermediul serviciului Oriunde, serviciu bazat pe o noua generatie de telefonie pe internet.

Lansat sub sloganul oriunde in lume te-ai afla, ia-ti un numar de telefon romanesc, serviciul ofera o calitate a sunetului foarte buna si preturi mult mai avantajoase decat telefonia clasica. Totodata, Oriunde se inscrie in tendinta mondiala actuala de comunicatii fara frontiere, ceea ce inseamna ca indiferent de locul in care se afla persoana, aceasta poate obtine aceleasi servicii cu aceleasi preturi. Serviciul se bazeaza pe un adaptor prin intermediul caruia utilizatorul poate conecta orice aparat telefonic clasic la Internet. In acest fel se asigura acces gratuit la celilalti abonati Oriunde si, la preturi foarte mici, la orice linie telefonica din lume. Serviciul Oriunde este destinat comunitatii romanesti de pretutindeni si permite efectuarea de apeluri telefonice in Romania si in toata lumea la preturi avantajoase, dar si receptionarea apelurilor din Romania. In momentul inscrierii, clientul primeste un numar de telefon romanesc la care poate fi sunat din toata tara la preturi mai mici decat cele interurbane. Astfel, un telefon primit din Romania, cand utilizatorul e in alta tara, costa mai putin decat daca acelasi telefon se efectueaza in interiorul Romaniei. Optional se poate lua si un numar verde, green ( tip 0-800 sau 1-800 ) pe care se pot primi apeluri cu taxa inversa de oriunde din Romania. Informatii suplimentare se pot obtine de la pagina de web www.oriunde.com, iar adresa companiei este Next Networks Inc. 3384 Onslow Way, San Jose, CA, 95132, USA .

 
Nuta Olaru a castigat cursa de la WashingtonPDF Print E-mail
Washington, Sua/Romanian Global News
Accesari :304
Wednesday, 06 April 2005

Sportiva romanca Nuta Olaru a catigat duminica, 3 aprilie, cursa de zece mile a celei de-a 33-a editie a competitiei Credit Union Cherry Blossom de la Washington.

Romanca a reusit sa termine proba cu timpul de 52 de minute si o secunda, devansandu-le pe atletele Alvetina Ivanova, din Rusia, si pe ucraineancaTetyana Hladyr. O alta performanta romaneasca la acest concurs au constituit-o locurile patru, obtinut de Aurica Buia, care a reusit un timp de 54 de minute si 57 de secunde, si opt, castigat de Luminita Talpos, cu 57:24. Premiile acestei competitii sunt generoase, romancele reusind sa castige 6000 de dolari, pentru locul intai, 1200 de dolari la locul patru si 500 de dolari pentru locul opt, informeaza pagina de web a evenimentului.

 
Romanii din Canada vor primi sfaturi de la un specialist in marketingPDF Print E-mail
British Columbia, Canada/Romanian Global News
Accesari :202
Wednesday, 06 April 2005

Centrul Comunitar Romanesc din BC (BCRCC) si asociatia Vancouver Romanians Business Network (VRBN) vor organiza sambata, 9 aprilie, de la ora 10:00, la sediul centrului, o intalnire cu omul de afaceri canadian Darrell Ross.

Acesta este presedinte si director executiv al companiei Business Network International BC si va participa la aceasta manifestare pentru a dialoga cu membrii comunitatii romane - oameni de afaceri - sau toti cei interesati de networking & referral marketing, informeaza pagina de web a centrului comunitar romanesc. Informatii supliemntare despre acest eveniment se potr obtine de la numarul de telefon 604-520-0464 sau la 604-678-5577.

 
Doi romani fac cariera in constructii in AustraliaPDF Print E-mail
Sydney, Australia/Romanian Global News
Accesari :234
Wednesday, 06 April 2005

Gabriel, un roman stabilit in Australia, a reusit prin intermediul carierei sale in domeniul constructiilor sa apara in editia de sambata, 2 aprilie, a revistei saptamanale de design Home, editata de The Saturday Daily Telegraph.

Romanul are propria firma de constructii impreuna cu fratele sau Daniel si a inceput sa fure meseria de constructor de la tatal sau care se ocupa cu acest lucru in Romania. Afacerea a fost inceputa pe pamant australian in anul 1999, iar pana atunci Daniel si Gabriel se ocupau cu reconditionari de piese de mobilier. Dupa ce a reusit sa construiasca mai multe case pe care le-a vandut ulterior, ridicarea unei locuinte spatioase la Sydney care i-a placut foarte tare romanului l-a determinat pe Gabriel sa pastreze casa pentru familia sa. Imobilul este construit din materiale cat mai naturale, este o casa solida in care se pot juca si alerga in voie copiii si beneficiaza si de o curte frumoasa, plina cu verdeata. Imagini cu frumoasa realizare a celor doi frati romani se pot vedea pe site-ul asociateiei romanilor din Australia, www.aradomain.com.

 
Film romanesc la festivalul de la TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :233
Wednesday, 06 April 2005

Filmul documentar de metraj mediu, "Dumnezeu la saxofon, Dracu la vioara", regizat de Alexandra Gulea, in productia si imaginea lui Thomas Ciulei, va participa la Festivalul Imaginilor 2005 care se desfasoara in perioada 7-16 aprilie in Toronto.

Pelicula va intra in competitei pe 16 aprilie, la ora 16:30. In cadrul festivalului participa si alte realizari cinematografice importante, precum Fabrika, din Rusia, The Threshold of Transience, din Ungaria, Diary, din Lituania, Courant dAir, din Armenia, sau The Transformer, Rusia. Filmul Alexandrei Gulea a mai obtinut o distinctie importanta anul trecut, respectiv Premiul Special al juriului la categoria "Bundeskurzfilmpreis" (Premiul Federal de Film pentru Scurt-Metraj), in valoare de 32.500 de euro si acordat de catre Ministerul Federal al Culturii si Media din Germania. Toate proiectiile care vor fi prezentate publicului canadian vor avea loc la Innis Town Hall, 2 Sussex Ave. Pe langa filme, festivalul va mai contine si sectiunile media, video si instalatii, informeaza pagina oficiala de internet a organizatorilor.

 
Pasiune de neegalat in concertul duetului Razvan Suma - Josu OkinenaPDF Print E-mail
San Sebastian/Romanian Global News
Accesari :222
Wednesday, 06 April 2005

Este de netagaduit faptul ca muzica de camera este un gen care cere cele mai bune calitati muzicianului ce il alege.

Pe de o parte, faptul ca timbrul nu este deloc imbracat, ii obliga pe interpreti sa detina o calitate tehnica si expresiva la nivel individual, insa rezulta fara indoiala o intelegere totala intre instrumentisti, pentru ca fara aceasta este imposibil sa faci operele sa mearga mai departe. De aceea nu este chiar usor sa gasesti duete de camera care sa dovedeasca toate aceste calitati si de aceea, evenimente ca cel oferit marti, 5 aprilie de catre Asociatia de Cultura Muzicala apar ca mai mult decat interesante. Principala concluzie ce s-a putut trage in urma recitalului oferit ieri de violonistul roman Razvan Suma si de pianistul spaniol Josu Okinena, este ca o intelegere absoluta este posibila si dincolo de distantele geografice. Cei doi muzicieni, pasionati fiecare in parte si, ceea ce este mai important, cu o aceeasi intelegere muzicala, au smuls aplauzele audientei in urma unui program romantic delicios. Duetul a ales pentru concertul sau din Sala de Camera Kursaal doua sonate atat complicate in plan tehnic cat si atractive prin melodiile lor si prin caracterul lor pasional. Sonata pentru violoncel si pian in Fa major de Brahms, care a ocupat prima parte a spectacolului, a aparut drept fascinanta inca de la allegro vivace-le initial, poate ca putin prea in forta la pian, dar care, pe de alta parte a fost extrem de limpede si de expresiv. Daca Suma si Okinena au lasat in urma un gust placut al interpretarii operei lui Brahms, acesta a fost intrecut in executia Sonatei pentru violoncel si pian in la major de Franck. Opera, plina de lirism si de o pasiune care merge mult mai departe de notele scrise sau de indicatiile autorului pe partituram a sunat complet, contondent, expresiv, invaluitor, cei doi muzicieni comunicand mereu cu publicul, care a adus duetului ovatii calduroase.

Material tradus si adaptat dupa publicatia spaniola Diario Vasco, editia de miercuri, 6 aprilie.

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions