Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Aprilie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Cautare
Ostaticii romani in Irak sunt in viataPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :374
Tuesday, 12 April 2005

Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanessian, cei trei jurnalisti romani rapiti in urma cu doua saptamani din Irak, sunt in viata.

Aceasta este declaratia oficiala facuta luni, 11 aprilie, de purtatorul de cuvant al administratiei prezidentiale, Adriana Saftoiu, care a mai adaugat ca elementele pe care Cotroceni-ul le detine, in acest moment, reprezinta un motiv de optimism in ceea ce priveste starea acestora. Portavocea celulei de criza instituita la Cotroceni pentru rezolvarea crizei ostaticilor a mai aratat ca deocamdata nu pot fi facute publice date concrete despre mersul anchetei, pentru a nu pune in pericol recuperarea celor trei. Precizand ca atitudinea autoritatilor, in acest caz, nu reprezinta nici un afront, nici aroganta fata de presa, Adriana Saftoiu a adaugat ca autoritatile vor raspunde la orice intrebare a presei numai dupa ce jurnalistii romani se vor intoarce acasa in siguranta. Intre timp, conform declaratiilor venite de la Cotroceni, Grupul Operativ gestioneaza toate informatiile obtinute, ia decizii si pastreaza permanent legatura cu familiile celor trei jurnalisti romani rapiti in Irak. Saftoiu a facut din nou apel catre presa sa verifice informatiile pe care le difuzeaza privind starea ostaticilor, in conditiile in care, in aceste momente, cel mai rau lucru il reprezinta zvonistica si dezinformarea.

 
Parlamentul European voteaza azi rezolutia privind aderarea Romaniei la UEPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :308
Tuesday, 12 April 2005

Europarlamentarii voteaza marti, 12 aprilie, rezolutia privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, iar un vot favorabil va insemna unda verde pentru tara noastra pe drumul integrarii europene.

Statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene va apartine Romaniei incepand din data de 1 ianuarie 2007, perioada in care romanii vor trebui sa faca fata unui val urias de schimbari si prefaceri in ceea ce priveste realitatile economice ale tarii. Angajamentele asumate de Romania fata de Comisia Europena vor trebui sa se afle, in lunile urmatoare, in prim planul atentiei puterii de la Bucuresti, in special domenii precum administratia, justitia, afacerile interne, siderurgia si protectia mediului. In cazul in care angajamentele asumate de catre tara noastra nu vor fi duse la indeplinire, aderarea se poate amana cu nu an, prin convocarea clauzei de salvgardare. Textul rezolutiei mai precizeaza ca Tratatul de aderare a Romaniei la UE va fi aprobat de care Parlamentul European, numai in cazul in care acesta va fi implicat deplin in procesul de luare a deciziei privitoare la aplicarea clauzei de salvgardare. Documentul ce va fi votat marti, in cadrul Parlamentului European mai precizeaza ca amploarea pe care au cunoscut-o reformele in Romania este remarcabila si subliniaza ca obiectivul comun este aderarea Romaniei la UE, in cele mai bune conditii posibile. Romania va trebui sa continue procesul de reforma atat inainte cat si dupa aderare, iar in cazul in care clauza de salvgardare va fi invocata aceasta nu reprezinta o sanctiune, ci mai degraba un mecanism ce are drept scop asigurarea timpului necesar pentru pregatirea aderarii fara socuri pentru tara sau pentru politicile comunitare. Nu trebuie pierdut timpul, pentru ca acum fiecare zi, fiecare saptamana, fiecare luna conteaza pentru Romania, atentiona comisarul european pentru extindere, Ollie Rehn, precizand totodata ca tara noastra se afla pe drumul cel bun.

 
Primul-ministru finlandez, in vizita la Palatul VictoriaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :206
Tuesday, 12 April 2005

La cinci ani de la ultima vizita similara din partea unui prim-ministru finlandez, premierul Matti Vanhanen efectueaza marti, 12 aprilie, o vizita oficiala in Romania, la invitatia omologului sau Calin Popescu-Tariceanu.

Vizita din aceasta saptamana se vrea a fi un moment deosebit de important pentru procesul de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana, cu o zi inaintea dezbaterii in Parlamentul European a acordarii avizului conform si cu doua saptamani inainte de semnarea Tratatului de Aderare, se arata intr-un comunicat de presa emis de Guvernul Romaniei. Pe parcursul intrevederii de la Palatul Victoria, Calin Popescu-Tariceanu ii va prezenta premierului finlandez masurile promovate de Guvern pentru indeplinirea angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana si va aborda si aspecte ale agendei bilaterale, in special cele referitoare la cresterea volumului schimburilor economice si la posibilitatile de atragere a capitalului finlandez pe piata romaneasca. Totodata, premierul Matti Vanhanen se va intalni cu presedintele Romaniei, Traian Basescu, si va o intrevedere si cu presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase.

 
Teo Peter va fi comemorat anual de Ambasada SUA la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :223
Tuesday, 12 April 2005

Basistul formatiei compact, Teo Peter, decedat la sfarsitul anului trecut dupa ce taxiul in care se afla s-a ciocnit de o masina la al carei volan se afla un cetatean american, va constitui subiectul unui program anual care va fi desfasurat la initiativa Ambasadei SUA la Bucuresti.

Prin acest proiect instituit in acesata saptamana, oficialii americani intentioneaza sa comemoreze viata si munca celui care a fost un nume important al peisajului muzical romanesc. Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucuresti a avut mai multe discutii cu membrii familiei lui Teo Petre, in urma carora a hotarat sa instituie un premiu ce va fi acordat in fiecare an unei personalitati culturale din tara noastra. Detinatorul acestui premiu ar urma sa participe la un program al Departamentului de Stat care va cuprinde o vizita de pregatire profesionala in America, ambasada urmand sa anunte numele celui care a castigat acest premiu in jurul datei de 1 iunie.

 
Podul Calafat-Vidin - un proiect tot mai apropiatPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :237
Tuesday, 12 April 2005

Compania Nationala pentru Austostrazi si Drumuri Nationale va incepe, din toamna acestui an, lucrarile de construire a podului Calafat-Vidin, al doilea care va face legatura intre Bulgaria si Romania.

Partea romana va suporta costurile infrastructurii adiacente, adica in jur de 40 de milioane de euro. Este vorba, in principiu, despre un drum cu patru benzi de circulatie pentru intrarea in vama a autovehiculelor, o linie de cale ferata intre Gara Calafat si pod si drumul care va duce direct la pod. Pe malul din Romania al Dunarii va fi amplasat punctul vamal pentru autovehicule, in timp ce bulgarii vor face vama pentru caile ferate. Podul peste Dunare este finantat de Uniunea Europeana si reprezinta o investitie de 200 de milioane de euro, primita de Bulgaria in transe, prin Banca Europeana pentru Investitii. Se intra in linie dreapta in construirea podului. Avem avizele necesare pentru obtinerea certificatului de urbanism, iar in luna septembrie incepe construirea acestuia, simultan, pe ambele maluri ale Dunarii, adica si la romani, si la bulgari, a declarat arhitectul-sef al judetului Dolj, Dumitru Cernatescu.

 
EURADA se va desfasura anul acesta la TimisoaraPDF Print E-mail
Timisoara, Romania/Romanian Global News
Accesari :222
Tuesday, 12 April 2005

Congresul anual al Asociatiei Europene a Agentiilor de Dezvoltare Regionala, EURADA, se va desfasura la Timisoara joi, 14 aprilie, si vineri, 15 aprilie, reunind in orasul de pe malul Begai, sub tema Integrare versus Extindere: Europa privita din doua perspective, mai multi reprezentanti interni si internationali.

Deschiderea oficiala va avea loc la Centrul Regional de Afaceri din Timisoara, in prima zi a manifestarilor, incepand cu ora 09:30, si va debuta cu alocutiunea presedintelui Consiliului de Dezvoltare Regionala a Regiunii V-Vest, Sorin Frunzaverde, a presedintelui CJ Caras-Severin si a lui Sorin Maxim, directorul ADR Vest. La congres vor fi prezenti peste 100 de reprezentanti ai unor regiuni din tari ale Europei Centrale si de Est, precum si experti in probleme de dezvoltare regionala din Franta, Marea Britanie, Germania, Spania, Finlanda, Estonia, Polonia, Ungaria, Croatia. Tara noastra este reprezentata de membri ai celor patru regiuni de dezvoltare, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia, Nord-Est si cea V-Vest, membre ale EURADA, care, alaturi de celelalte tari participante, va incerca sa intre in dialog pe tema propusa. Evenimentul creeaza premisele unui schimb de idei, expectante, temeri, planuri si strategii, atat din prisma vechilor state membre ale U.E., cat si din a celor recent intrate sau viitoare state ale Europei Unite, informeaza un cotiodian timisorean. Totodata, participantii vor incerca sa raspunda la intrebari de genul Cum va arata Europa in 2007?, Cum vom construi impreuna in perioada 2007-2013?, Ce proiectii diferite avem pentru aceeasi Europa?, si vor dezbate subiecte precum strategia de inovare regionala si guvernarea regionala.

 
Ambasada Frantei la Bucuresti premiaza un licean aradeanPDF Print E-mail
Arad, Romania/Romanian Global News
Accesari :229
Tuesday, 12 April 2005

Silviu Popa, un elev aradean de la Colegiul National Moise Nicoara, a reusit sa castige un sejur in Franta, oferit de ambasada acestei tari la Bucuresti, ca urmare a participarii sale la concursul anual Allons en France".

Juriul competitiei din 2005 s-a orientat cu precadere catre elevii care fac teatru in limba franceza, liceanul aradean fiind ales dupa ce membrii juriului au vizionat spectacolul La Pierre Bleue al trupei Amfiran, din care face parte sio castigatorul, informeaza un cotidian aradean. Silviu Popa a interpretat in limba lui Voltaire rolurile Cizmarului si pe ce al Batranului din piesa mentionata. In urma castigarii concursului, el va pleca in Franta in perioada 8-17 iulie, tara in care va vizita Paris-ul si orasul Avignon, unde are loc un important festival de teatru. In ceea ce priveste aptitudinile sale pentru limba franceza, liceanul aradean s-a remarcat si datorita prestatiei sale in cadrul olimpiadei nationale la aceasta disciplina, concurs la care a obtinut premii in fiecare an.

 
Divizia A va avea din nou 18 echipePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :313
Tuesday, 12 April 2005

Divizia intai a campionatului Intern de Fotbal va avea, incepand din 2006, 18 echipe, din care pot retrogada patru.

Din sezonul fotbalistic 2006-2007 Adunarea Generala a FRF va reveni la sistemul de 18 echipe in Dvizia A, propus de altfel mai demult. Divizia B va avea si ea cate doua serii a cate 18 echipe fiecare, din care primele doua vor promova direct in divizia principala. Divizia C va avea sase serii de cate 18 echipe. Totodata, adunarea generala a FRF a hotarat ca numarul jucatorilor straini care pot fi trecuti pe foaie la un meci din divizia A sa fie de numai 5.

 
Noul proiect de lege referitor la minoritati primeste deja obiectiiPDF Print E-mail
Covasna, Romania/Romanian Global News
Accesari :407
Tuesday, 12 April 2005

Centrul European de Studii Covasna-Harghita a intrat in posesia unui proiect de lege privitor la statutul minoritatilor nationale, redactat de Departamentul pentru Relatii Interetnice din cadrul Guvernului Romaniei, un proiect la care se lucreaza, deocamdata, in secret. In urma unei analize atente a prevederilor acestei noi legi, Centrul European de Studii a redactat o serie de puncte de vedere critice cu privire la acest proiect de lege. Redam mai jos mesajul venit de la CESCH.

Puncte de vedere referitoare la proiectul Legii privind statutul minoritatilor nationale.

Avand in vedere importanta problematicii reglementate de proiectul Legii privind statutul minoritatilor nationale, consideram necesara organizarea unor ample dezbateri publice, cu participarea reprezentantilor societatii civile. In acest sens, prezentam unele puncte de vedere referitoare la proiectul actului normativ mentionat, cu speranta ca si alte segmente ale societatii civile romanesti, vor participa la aceasta dezbatere care va fi finalizata cu imbunatatirea continutului unei legi atat de importante pentru societatea romaneasca, in perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.

A. Aspecte generale

  1. Din Expunerea de motive nu rezulta ca acest proiect a fost discutat si cu reprezentantii celorlalte minoritati nationale si astfel documentul apare ca fiind numai opera reprezentantilor minoritatii maghiare;
  2. In forma actuala, acest proiect legislativ, pune foarte mult accentul pe ceea ce separa pe minoritari de majoritari, eludndu-se total ceea ce ii uneste; nu sunt preluate si folosite concepte si termeni precum: respectarea integritatii teritoriale, toleranta, dialog inter-cultural, respect reciproc, intelegere, cooperare, colaborare, pluralism cultural, coeziune sociala, respect reciproc s.a.
  3. Deoarece toate prevederile proiectului, in forma lui actuala, cuprind doar drepturile persoanelor apartinnd minoritatilor nationale, apreciem ca este necesar sa se includa si un capitol referitor la obligatiile acestora in raport cu populatia majoritara si cu statul roman;
  4. Nu se asigura egalitate intre persoanele apartinand unei minoritati nationale si cele apartinand majoritatii, potrivit prevederilor Conventiei cadru pentru protectia minoritatilor nationale (Titlul II, art 4, alin 2), ci doar privilegii pentru minoritari, in dauna majoritarilor;
  5. Ar fi necesar ca in expunerea de motive sa se mentioneze daca in alte tari europene exista legi privind statutul minoritatilor, cu prevederi echivalente, deoarece legislatia romaneasca trebuie sa se alinieze celei europene, inclusiv celei din acest domeniu;
  6. Inaintea dezbaterii si adoptarii in Parlament a proiectului legii statului minoritatii nationale propunem sa se solicite avizul conform al organismelor abilitate ale Consiliului Europei;
  7. Prevederea referitoare la folosirea limbii minoritare in raporturile cu autoritatile administrative in Conventia-cadru este formulata intr-o maniera foarte flexibila, facandu-se mentiunile in masura posibilului si tinand seama de posibile dificultati de ordin financiar, administrativ, tehnic etc;
  8. In acest capitol din proiectul legii statului minoritatilor nationale folosirea limbii materne nu a fost preluata formularea din Convetia cadru daca aceste persoane solicita acest lucru si acolo unde aceasta cerere corespunde unei nevoi reale, partile (nn. Statele semnatare ale Conventiei-cadru) se vor stradui sa asigure, in masura posibilului, conditii care sa permita folosirea limbii minoritare in raporturile dintre aceste persoane si autoritatile administrative (Titlul II, art.10, alin 2);
  9. In acest context, consideram ca nu toate denumirile de institutii, trebuiesc inscriptionate in limba minoritatii respective, ci doar cele principale, din domeniul administratiei de stat;
  10. La sectiunea invatamant, nu au fost preluate din Conventiacadru, formulari precum: facilitarea contactelor dintre elevi si profesori ai diferitelor comunitati, promovarea de sanse egale de acces la educatia de toate nivelurile pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale. Dupa prevederea potrivit careia se recunoaste dreptul persoanelor apartinand unei minoritati nationale de a infiinta si a administra propriile institutii private de educatie si formare, nu se mai cuprinde si prevederea Exercitiul acestui drept nu implica nici o obligatie financiara pentru parti nn. Statele semnatare ale Conventiei-cadru - (Titlul II, art 13, alin 1 si 2);
  11. Nu a fost preluata nici formularea conform careia asigurarea invatamantului in limba minoritatilor, nu aduce atingere invatarii limbii oficiale, ori educatiei in aceasta limba.cunoasterea limbii oficiale constituie un factor al coeziunii si integrarii sociale.
  12. Este de preferat ca in textul legii sa fie folosita numai notiunea de minoritate nationala, nu si aceea de comunitate nationala;
  13. Unele formulari din textul proiectului, se refera la minoritatile nationale si nu la persoanele care apartin acestor minoritati nationale, reglementand, intr-o forma subtila, unele drepturi colective ale acestor minoritati, contrar prevederilor reglementarilor europene, in materie;
  14. De fapt, in intregul sau, proiectul actului normativ, pune un accent exagerat pe drepturile colective ale minoritatilor nationale, propunand o serie de concepte si institutii precum Autonomia culturala, Consiliul National al Autonomiei Culturale s.a., care excede cu mult prevederile internationale, in materie. Astfel, in capitolul Abordari si concepte fundamentale, la Conventiacadru pentru protectia minoritatilor nationale, se precizeaza fara echivoc: Implementarea principiilor enuntate in prezenta Conventie-cadru se va face prin legislatia nationala si politici guvernamentale corespunzatoare. Ea nu implica recunoasterea drepturilor colective: Accentul este pus pe protectia persoanelor apartinand minoritatilor nationale, care isi pot exercita drepturile in mod individual si in comun cu altii (art. 3, paragraful 2). In aceasta privinta, Conventiacadru urmeaza abordarea textelor adoptate de alte organizatii internationale. Contrar acestor prevederi, proiectul prevede constituirea Consiliul National al Autonomiei Culturale, care va avea un aparat propriu finantat din bugetul de stat, adica va fi un stat in stat;
  15. Comentand art.1 din Conventiacadru, care se refera la protectia minoritatilor nationale si a drepturilor si libertatilor persoanelor apartinand acestora, legiuitorul european tine sa precizeze faptul ca scopul principal al art.1 este acela de a specifica ca protectia minoritatilor nationale, care formeza o parte integranta a drepturilor omului, nu intra in domeniul rezervat al statelor, deci articolul se refera la drepturile si libertatile persoanelor apartinand minoritatilor nationale si nu minoritatilor ca atare. Aceasta distinctie si diferenta in formulare indica in mod clar ca nu se are in vedere recunosterea de drepturi colective minoritatilor nationale. Si cu toate acestea, intreaga filosofie care a stat la baza elaborarii proiectului de lege, este centrata pe comunitate si nu pe persoana.
  16. Potrivit comentariilor asupra prevederilor Conventiei-cadru, faptul ca in documentul citat este mentionata posibilitatea exercitarii drepturilor si libertatilor individual sau in comun cu altiiceea ce este distinct de notiunea de drepturi colective. In spiritul Conventiei-cadru, termenul altii trebuie inteles in cel mai larg sens posibil, incluzand persoane apartinand aceleiasi minoritati nationale, altei minoritati nationale ori majoritatii. Contrar acestei precizari, proiectul legifereaza, separatismul educational, cultural, civic, contribuind la crearea unor bariere comunicationale intre minoritate si majoritate, cu efecte distructive, pe termen mediu si lung.
  17. Proiectul, pune accent pe obligativitatea consultarii reprezentantilor legitimi ai persoanelor apartinand minoritatilor nationale, in luarea unor decizii ce privesc interesele lor identitare, dar nu prevede aceasta obligativitate si pentru autoritatile publice din localitatile si judetele unde minoritarii sunt numeric majoritari;
  18. In proiectul la care ne referim, nu sunt preluate prevederile art.20 din Conventiacadru, care stipuleaza ca in exercitarea drepturilor si libertatilororice persoana apartinand minoritatilor nationale va respecta legislatia nationala si drepturile celorlalti, in special ale persoanelor apartinand majoritatii sau altor minoritati nationale. In aceasta privinta nu se face referire la situatiile in care persoanele apartinand minoritatilor nationale reprezinta o minoritate la nivel national, dar alcatuiesc majoritatea intr-o anumita zona a statului.
  19. In acest mod, prin continutul sau actual, proiectul legii minoritatilor actuale nu asigura masurile de protectie, cu caracter normativ sau administatriv, prin care sa se realizeze garantarea pastrarii, dezvoltarii si exprimarii identitatii etnice, culturale, ligvistice si religioase a persoanelor apartinand majoritatii, din localitatile unde acestea sunt numeric minoritare, situatie in care se afla romanii din judetele Covasna si Harghita.

B. Aspecte punctuale

Art. 7 (2) Propunem sa fie modificat astfel: potrivit prezentei legi nu se considera discriminare, masurile de protectie, cu caracter normativ sau administrativ, prin care se realizeaza garantarea pastrarii, dezvoltarii si exprimarii identitatii etnice, culturale lingvistice si religioase a persoanelor apartinand minoritatilor nationale si nu a minoritatilor nationale.

Art. 8 (2) Propunem sa se reformuleze astfel: In intelesul prezentei legi, elementele identitatii minoritatilor nationale sunt: limba, cultura, traditiile, religia si componentele patrimoniului cultural imobil si mobil, parte integranta a patrimoniului cultural national.

Art. 9 (1) Propunem sa se reformuleze astfel: Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la si nu minoritatilor nationale.

Art. 9 (3) Propunem sa fie reformulat astfel: Persoanale apartinand minoritatilor nationale isi pot exprima liber gandurile, opiniile, credinta si creatiile de orice fel prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete, sau prin alte mijloace de comunicare in public, fara a aduce ofense sau prejudicii valorilor si simbolurilor nationale ale tarii.

Art. 10 Acest articol nu poate fi inclus in proiectul legii, in forma actuala, intrucat este ambigu si contradictoriu, deoarece autoritatile competente nu pot fi obligate sa tina seama de deciziile care nu au fost luate de reprezentantii legitimi ai minoritatilor, in toate problemele ce privesc drepturile acestora.

Art. 11 (1) Propunem sa se completeze astfel: Sunt interzise indemnul la ura nationala, rasiala sau religioasa, incitarea la discriminare sau la violenta impotriva unor minoritati nationale, precum si impotriva majoritatii nationale.

Art. 12 Propunem sa se formuleze astfel: Este interzisa orice politica ori practica a autoritatilor publice care au drept scop, sau pot avea ca efect, asimilarea directa sau indirecta a persoanelor apartinand minoritatii nationale, impotriva dorintei acestora, precum si a persoanelor apartinand majoritatii nationale, in zonele in care minoritatile nationale sunt numeric majoritare.

Art. 13 (3) Acest alineat, referitor la interzicerea modificarii limitelor unitatilor administrativ-teritoriale, propunem sa fie eliminat deoarece continutul sau nu este in concordanta cu continutul Constitutiei si in acelasi timp ar elimina posibilitatea respectarii criteriilor istorice, ale traditiilor administrativ-teritoriale recunoscute de practica europeana.

Art.14 Propunem sa fie reformulat astfel: persoanele apartinand minoritatilor nationale, pot folosi simbolurile specifice, impreuna cu simbolurile statului roman si pot organiza sarbatori comunitare si religioase proprii.

Art. 16 e) Prevederile alineatului referitoare la posibilitatea sustinerii diferitelor examene pentru ocuparea posturilor vacante s.a, in limba materna, consideram ca nu pot fi aplicate la nivelul intregului teritoriu national.

Art. 17 (2) Alineatul care stipuleaza ca numirea sau schimbarea conducerii institutiilor si unitatilor de invatamant in limba minoritatilor, se va face numai cu avizul conform al reprezentantilor legitimi ai minoritatii respective, apreciem ca este inoperant, intrucat ocuparea posturilor nu se face prin numire sau schimbare, ci prin organizarea si sustinerea unor concursuri.

Art. 17 (5) Potrivit prevederilor acestui aliniat, reprezentatii minoritatilor pot propune infiintarea de institutii sau subunitati ale invatamantului. Noi consideram ca, reprezentantii legitimi ai unor minoritati nationale, ca de altfel si ai majoritatii, nu pot avea competente, diligente si responsabilitati pe linia infiintarii unor institutii, cu exceptia parlamentarilor.

Art. 23 (1) Care prevede posibilitatea institutiilor de cultura ale minoritatilor de a stabili si intretine relatii internationale, propunem sa se completeze astfel: , cu respectarea prevederilor legale in vigoare, valabile si pentru populatia majoritara.

Art. 28 (4) Prevede ca in parohiile apartinand unui cult al minoritatilor nationale, in care numarul persoanelor a scazut sub 500 de credinciosi, parohiile vor primi o subventie suplimentara, in conditiile legii. Noi propunem sa se compleze astfel: , precum si in cazul populatiei majoritare, deoarece, la nivelul intregii tari, exista foarte multe cazuri de parohii ale populatiei majoritare aflate in aceasta situatie.

Art. 30 Prevede folosirea limbii materne, in relatia cu autoritatile publice locale, in localitatile in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere semnificativa. Propunem ca acest articol sa se reformuleze astfel: In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere majoritara, se asigura, in conditiile legii.

Art. 35 (1) Prevede ca statul va asigura instruirea functionarilor publici, a ofiterilor si agentiilor politiei si a grefierilor, pentru a-si insusi limba minoritatilor din localitatile in care acestea au o pondrere semnificativa. Propunem preluarea prevederii din legea administratiei publice locale, respectiv instruirea numai a acelora care au relatii directe cu publicul.

Art. 35 (2) Prevede ca statul sa asigure, la institutiile de invatamant care pregatesc cadre pentru politie, o cifra de scolarizare destinata cetatenilor apartinand minoritatilor nationale. Consideram ca alineatul nu se justifica, intrucat locurile prevazute pentru institutiile de invatamant sau cele publice nu pot fi delimitate, sau mai cu seama limitate, pe criterii etnice si lingvistice.

Art. 37 Prevede ca toate institutiile de cultura, cult si economice sa poata emite inscrisuri, certificate si diplome, procese-verbale, acte de evidenta contabila si orice inscris cu caracter economic si in limba minoritatii nationale respective, mentionand datele in limba romana. Consideram ca articolul nu este oportun, intrucat toate inscrisurile, certificatele, diplomele, procesele-verbale sunt documente tipizate, care trebuie sa fie unice in forma si continut la nivelul teritoriului national.

Capitolul IV Consiliul Minoritatilor Nationale si Capitolul V. Autonomia Culturala, cuprind prevederi care statueaza o serie de drepturi castigate de minoritatile nationale, dupa decembrie 1989, dar si altele care exced legislatiei si practicii europene in materie, dovedind o lipsa de respect fata de populatia majoritara, prin intinderea nejustificata a corzii.

Intr-un stat democratic, minoritatile nationale au dreptul sa formuleze propuneri maximale de asigurare a unor drepturi si libertati specifice, iar populatia majoritara are datoria sa valideze din aceste propuneri si sa acorde atatea drepturi si libertati, cat considera rezonabil ca poate oferi, pentru a nu crea privilegii pentru unele categorii de cetateni si nici disfunctionalitati la nivelul intregii societati. In cazul proiectului legii privind statutul minoritatilor nationale, sa soliciti functionari publici de profesie minoritar, organisme centrale si locale paralele cu ale statului este totusi prea mult.

In conditiile judetelor Covasna si Harghita, autonomia culturala, impreuna cu o buna parte din celelalte prevederi ale proiectului legii minoritatilor nationale, inseamna de fapt realizarea mult ravnitei autonomii teritoriale pe criterii etnice. Speram ca atat Guvernul, cat si Parlamentul Romaniei nu vor legifera un act normativ, in forma si cu actualul continut. Este in interesul, atat al minoritatilor nationale cat si a populatiei majoritare romanesti sa fie adoptata o lege moderna, europeana, si echitabila pentru toti cetatenii tarii.

 

 
Chisinaul respinge un eventual plan de federalizare propus de UcrainaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :246
Tuesday, 12 April 2005

"Deocamdata avem doar informatia generala despre planul ucrainean de reglementare a problemei transnistrene si nu dispunem de detalii. Acest plan este in pregatire, dar partea ucraineana ne-a promis ca atunci cand el va deveni document, vor avea loc consultari preliminare cu reprezentantii Chisinaului", a declarat luni ministrul Reintegrarii, Vasili Sova.

Reamintim ca agentia rusa "Regnum" a difuzat luni o stire in care se arata ca planul ucrainean de reglementare a problemei transnistrene, examinat de catre presedintele Ucrainei, Victor Iuscenko, in cadrul vizitei sale in SUA, cu presedintele american George Bush, prevede "crearea unei federatii din doi subiecti - Republica Moldova si Transnistria". Intrebat daca in planul respectiv este vorba despre federalizarea propriu-zisa, Sova a raspuns negativ. "Daca in acest plan va fi propusa o federalizare de orice fel, aceasta varianta nu va fi examinata", a precizat ministrul Reintegrarii. La randul sau, purtatorul de cuvant al Misiunii OSCE la Chisinau, Claus Neukirch, a spus ca "misiunea nu are, deocamdata, o pozitie fata de acest plan, el urmand a fi studiat mai detaliat".

 
GUAAM ar putea decide soarta conflictului transnistreanPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :276
Tuesday, 12 April 2005

Presedintele Poloniei, Aleksander Kwasniewski, va participa la summit-ul sefilor de stat ai GUAAM, care va avea loc la 22 aprilie, la Chisinau, informeaza presa ucraineana.

In cadrul unei conferinte de presa, sustinuta luni, la Varsovia, dupa intrevederea cu presedintele Ucrainei Victor Iuscenko, Kwasniewski a spus ca principala chestiune la acest for va fi reglementarea conflictului transnistrean si doreste "foarte mult" sa participe la aceasta discutie. Se preconizeaza ca, in afara Poloniei, la summit-ul GUAAM, pe care multi analisti o privesc ca pe o alternativa a actualului CSI, vor participa observatori din Ungaria, Romania, Lituania si Bulgaria. La sfarsitul lunii februarie curent, noul ministrul de Externe al Ucrainei, Boris Tarasiuk, a calificat CSI drept o structura neserioasa si a amintit ca, formal, Ucraina nu este membra a CSI, deoarece nu a semnat Statutul acestei organizatii. Ulterior, Ucraina a declarat ca, in cazul in care se va dovedi ineficienta, CSI ar putea fi lichidata. Totodata, presedintele ucrainean Victor Iuscenko a declarat ca este necesara renasterea uniunii la Marea Neagra GUAAM - Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Armenia si Moldova. Aflat saptamana trecuta in SUA, Iuscenko a mentionat in repetate randuri ca, dupa "revolutia oranj", Ucraina pretinde la rolul de lider regional, iar GUAAM are perspective si ca aceasta trebuie sa renasca. Aflat la Varsovia, Iuscenko a declarat presei poloneze ca Ucraina participa la CSI in calitate de observator si ca intentioneaza sa-si mentina acest rol. Referindu-se la GUAAM, Iuscenko a spus ca aceasta uniune are viitor. "Ea trebuie sa joace un rol major in regiunea noastra, rezolvand cele mai dificile litigii si conflicte. Daca nu GUAAM, atunci ce organizatie se va ocupa de rezolvarea problemei transnistrene? ONU? Sunt convins ca GUAAM este cel mai promitator proiect pentru colaborarea tarilor din aceasta regiune", a spus Iuscenko.

 
Uniunea Europeana isi infiinteaza reprezentanta la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :248
Tuesday, 12 April 2005

Reprezentantul special al UE in Republica Moldova Adriaan Jacubovits de Szeged a avut luni, 11 aprilie, intrevederi cu presedintii grupurilor parlamentare pentru a discuta cu acestia despre procesul de solutionare a problemei transnistrene, monitorizarea segmentului transnistrian al frontierei moldo-ucrainene si despre procesul de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova-UE.

"Am observat o situatie stabila in Republica Moldova. Este foarte bine. In opinia mea, alegerile au decurs normal, desi au existat unele pretentii fata de etapa preelectorala", a spus Jacubovits de Szeged, adaugand ca este "foarte bine ca liderii politici au ajuns la un consens in vederea necesitatii integrarii europene a Republicii Moldova". Potrivit diplomatului european, UE, de asemenea, doreste sa se apropie de Republica Moldova. "Anume de aceea am fost numit in functia de reprezentat special al UE aici - pentru a contribui la solutionarea problemei transnistrene si la apropierea Moldovei de UE", a subliniat el. "Sper ca democratia in Moldova va continua. Moldova a semnat un plan de actiuni cu UE, care trebuie indeplinit. Am fost informat azi ca au fost luate deja unele masuri in vederea realizarii acestui plan", a spus reprezentantul UE. Intrebat cand va fi deschisa reprezentanta UE in Republica Moldova, Jacubovits de Szeged a raspuns: "In lunile de vara sau chiar mai devreme".

 
Tinerii din Chisinau il vor intampina pe Basescu cu protestePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :278
Tuesday, 12 April 2005

Vizita presedintelui Romaniei, Traian Basescu la Chisinau, cu ocazia summit-ului GUAAM, la care acesta va participa ca observator, va fi intampinata de proteste de strada, anunta organizatia non-guvernamentala Hyde Park.

Traian Basescu va putea sa afle atunci, poate pentru prima data, ca etnicii si cetatenii romani din Republica Moldova sunt nemultumiti de tratamentul pe care il aplica lor statul roman, se arata intr-un comunicat al organizatiei amintite, care mai precizeaza ca acestia se simt uitati, abandonati, discriminati, in timp ce problemele lor sunt de natura cronica. Organizatia Hyde Park mai precizeaza ca de la schimbarea regimului politic de la Bucuresti soarta romanilor basarabeni nu s-a imbunatatit cu nimic, ci, dimpotriva tinerii de peste Prut care vin la studii in Romania sunt pe cale de a organiza proteste repetate, iar cei care se duc la munca ori in vizita in Basarabia reclama, cu diverse ocazii, atitudini restrictive revoltatoare ale functionarilor de stat. Hyde Park a depus la Primaria Chisinau o cerere prealabila de autorizare a protestului in forma de pichetare, pe care intentioneaza sa-l desfasoare in data de 22 aprilie in fata Ambasadei Romaniei la Chisinau. Intentionam sa mergem in fata ambasadei Romaniei de la Chisinau ca sa atentionam (a cata oara) opinia publica si autoritatile romane ca ne sunt incalcate drepturile. Mai ales vom cere proceduri simplificate de redobandire a cetateniei romane, actualele fiind prohibitive si insuportabile se conchide in comunicat.

 
CRS cere reorganizarea Consiliului National al Minoritatii RomanePDF Print E-mail
Varset, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :366
Tuesday, 12 April 2005

Coalitia Romanilor din Serbia Unitatea Romaneasca cere, intr-un avertisment, suspendarea activitatilor asa-numitei conduceri a Consiliului National al Minoritatii Romane din Unitatea Statala Serbia si Muntenegru.

Conform declaratiilor CRS, din materialele parvenite de la conducerea semi-legala a CNR, grupul pucist de la Cladovo nu a elaborat inca Platforma program de interes general a minoritatii nationale romane si nici nu a organizat pana acum vreo activitate de interes strategic general la nivelul comunitatii, desi a preluat puterea de patru luni. CRS priveste aceasta lipsa de actiune drept o ignorare sfidatoare a conceptiei si principiilor expuse de lista Unitatea Romaneasca, la Adunarea extraordinara generala, desfasurata la Varset in luna septembrie a anului trecut. Directia Generala a Comunitatii Romanilor din Serbia (din cadrul Coalitiei Romanilor si Unitatii Romanesti), cere, de aceea, reorganizarea Consiliului National al Minoritatii Nationale Romane, cu respectarea rezultatelor alegerilor extraordinare, bazandu-se pe strategia clara si transparenta a viziunilor si prioritatilor minoritatii nationale romane. CRS cere, totodata, o conducere a CNR eficace si responsabila de destinul minoritatii, orientata spre tranzitie si restructurare coerenta a realizarii imperativelor si dezideratelor de recunoastere a minoritatii nationale romane pe intreg teritoriul Republicii Serbia. Avertismentul trimis de CRS mai informeaza ca organizatia a inaintat demersul procesului de recunoastere a alegerilor democrate organizate pe 4 septembrie la Varset, act prin care la Adunarea extraordinara electorala a fost desfiintat fostul Consiliu si ales un nou Consiliu reprezentativ al minoritatii nationale romane. Acesta a fost destituit in mod subversiv, cu ajutorul si influenta Ministerului Unional al Drepturilor Omului si Minoritatilor Nationale, iar conducerea Consiliului a fost preluata in mod abuziv de fostele structuri ale Consiliului National, sprijinite de indivizi iresponsabili ghidati de interese personale si de grup. In consecinta, Coalitia Romanilor din Serbia Unitatea Romaneasca cere autoritatilor de la Bucucresti si Belgrad, precum si forurilor europene respectarea angajamentelor si punerea in aplicare a Acordului bilateral romano-iugoslav, privind protectia minoritatii nationale romane. CRS isi declara, in acelasi timp, solidaritatea cu vointa cetatenilor Uniunii Statale Serbia si Muntenegru de a trai in libertate si democratie intr-o Europa unita si solicita drepturi legitime si pentru cetatenii sarbo-muntenegreni de origine romana, care in momentul de fata beneficiaza numai de anumite drepturi declarative in baza Cartei Constitutionale si a Conventiei privind drepturile omului, minoritatilor nationale si libertatilor civice.

 
Mesteri populari romani intr-o expozitie de exceptie la VenetiaPDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :245
Tuesday, 12 April 2005

Traditie si creativitate in arta populara romaneasca din Transilvania este titlul unei inedite si asteptate expozitii deschise marti, 5 aprilie, la Institutul de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia, al carei director este reputatul istoric medievist prof. dr. Ioan Aurel Pop.

Sunt prezente la expozitia deschisa publicului larg, icoane pe lemn si sticla, cruci in lemn si os, oua incondeiate precum si alte obiecte ce tin de arta populara traditionala romaneasca. Expozitia ce va ramane deschisa pana pe data de 17 aprilie 2005 intentioneaza sa puna in evidenta specificul artei populare romanesti din Transilvania, in special unicitatea icoanei pe sticla ca singulara in aceasta zona a Romaniei. Mai mult, doreste sa introduca publicul in atmosfera casei romanesti transilvanene din care nu lipsea icoana, care nu avea doar functie rituala, de cult cat una apotropaica, estetica si sociala. Expozitia cuprinde si demonstratie in direct pentru toti cei interesati in cunoasterea acestor mestesuguri ale artei populare romanesti. Invitati ai expozitiei sunt specialisti de la Muzeul de Etnografie al Transilvaniei din Cluj Napoca si ai Centrului de Creatie Populara din Sibiu, printre care Teodora Rosca, Cristian Micu, Mirela si Claudiu Neagoe.

Corespondenta din Italia, Violeta Patrunjel.

 
Conferinta si demonstratie despre obiceiurile pascale romanesti la romanii din ItaliaPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :364
Tuesday, 12 April 2005

{mosimage}Duminica, 10 aprilie 2005, la initiativa Asociatiei Romanii in Italia din Milano a avut loc o manifestare cu caracter traditional romanesc, venita sa preintampine marea sarbatoare a Invierii Mantuitorului Iisus Hristos.

{mosimage}Au onorat cu prezenta acest eveniment atat romani, cat mai ales italieni (profesori, cercetatori interesati in cunoasterea culturii si traditiilor romanesti). Din programul manifestarii a facut parte si o comunicare privind traditiile in satul romanesc de altadata si ceea ce s-a mai pastrat astazi mai viu in anumite zone ale Romaniei. Invitati ai manifestarii au fost Teodora Rosca, de la Muzeul de Etnografie al Transilvaniei din Cluj Napoca si Claudiu Neagoe, de la Centrul de Creatie Populara din Sibiu. Cei prezenti au putut sa vada in direct mestesugul incondeierii oualor cu margele, precum si sculptura in lemn. Ca o exemplificare a fost vizionat un scurt film documentar despre traditiile legate de Inviere in satul maramuresean Sapanta.

{bannerbot id=10}

Corespondenta din Italia, Violeta Patrunjel.

 
Romania a devenit mai cunoscuta in FinlandaPDF Print E-mail
Espoo, Finlanda/Romanian Global News
Accesari :365
Tuesday, 12 April 2005

Imaginea Romaniei a fost reprezentata pozitiv in Finlanda, la sarbatoarea Trapesei, care a avut loc sambata, 9 aprilie, in localitatea Espoo.

Romanii care au participat la acest eveniment multi-national au putut sa isi faca cunocuta mai bine tara de origine, printr-o serie de prezentari ale traditiilor romanesti din diferite regiuni ale Romaniei, chiar in limba finlandeza. Pe tot parcursul acestei prezentari, pe fundal s-au putut vedea imagini despre traditiile romanesti in format power point, in timp ce fundalul sonor era reprezentat de celebra Rapsodie romana si de sunetul rasunator de toaca. La sfarsit au fost prezentate si cateva obiecte specifice tarii noastre, precum martisoare, sculpturi in corn de vaca, fluiere, masca populara, icoana pe lemn, servete populare sau obiecte de ceramica cu diverse motive, informeaza un forum al romanilor din Finlanda. Ziua urmatoare, duminica, 10 aprilie, a inceput cu slujba si sfintirea raului Espoo, iar dupa serviciul religios s-au servit mancaruri din Romania, sarmalute cu mamaliguta si smantana, mititei cu mustar, salata de vinete, oua umplute, cornulete, dar si din Rusia, Karjalla, Grecia. Evenimentul care s-a desfasurat la Espoo a fost gazduit de centrul Trapeza, apartinand proiectului Samovaari, Kotikylantie 5, 12770 din localitate. La aceasta sarbatoare au participat aproximativ 40 de persoane de mai multe nationalitati, care si-au prezentat, fiecare in parte, tara din care provin.

 
IPS Nicolae Condrea, in mijlocul enoriasilor saiPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :345
Tuesday, 12 April 2005

Arhiepsicopul ortodox roman de America si Canada, IPS Nicolae Condrea, efectueaza in perioada 10 aprilie 1 mai, un itinerar pastoral prin mai multe zone de pe continentul nord-american in care locuiesc credinciosi romani.

Sirul vizitelor a inceput duminica, 10 aprilie, in biserica parohiei Sf. Nicolae, New York, si va continua miercuri, 13 aprilie, la Catedrala Sf. Imparati, Chicago, unde IPS Nicolae va oficia slujba Deniei Canonului Sf. Andrei Criteanul, informeaza Arhiepiscopia Romana in America si Canada. Vineri, 15 aprilie, arhiereul va sluji in aceeasi catedrala, urmand ca a doua zi, sambata, sa se deplaseze la biserica parohiei Sf. Treime, Troy, Michigan, iar vineri, 22 aprilie, sa oficieze taina Sf. Maslu in biserica parohiei Toti Sfintii din Toronto. Ultimele doua mari slujbe din Postul Invierii Domnului, Sf. Mare Mucenic Gheorghe si Duminica Floriilor, il aduc pe arhiepiscopul roman sambata, 23 aprilie, si duminica, 24 aprilie, tot la Toronto, la parohia Toti Sfintii. Dupa aceste zile de pelerinaj spiritual, ierarhul roman se va intoarce la Catedrala Sf. Imparati din Chicago pentru Saptamana Patimilor si Slujba de Inviere.

 
Medalie de bronz in Slovenia pentru corul de copii din CampulungPDF Print E-mail
Celje, Slovenia/Romanian Global News
Accesari :358
Tuesday, 12 April 2005

{mosimage}Corul de copii Muscelul, din Campulung, dirijat de doamna Speranta Florea, a castigat in Slovenia, la Celje, premiul al III-lea al Festivalului International al Corurilor pentru Tineret, sectiunea coruri pentru copii.

{mosimage}Festivalul desfasurat in perioada 6-10 aprilie, a ajuns deja la editia cu numarul 26, organizata de Institutul pentru Performante Culturale din Celje, sub patronajul Ministerului Culturii si primariei municipiului. Concursul a beneficiat de participarea a 18 coruri, reprezentand 12 natiuni, printre care Grmania, Austria, Polonia, Lituania, Rusia, Ungaria, Bulgaria, Croatia, Cehia, Suedia, ai caror reprezentanti s-au intrecut in cadrul a trei sectiuni: coruri de tineret, de copii si de fete. La sectiunea coruri pentru copii, reprezentantii Romaniei, Corul Muscelul din Campulung a reusit sa se claseze pe locul al III-lea, castigand astfel medalia de bronz a unei sectiuni in care standardul concurentilor a fost clasificat de catre specialisti drept unul foarte inalt. La gala laureatilor, copiii din Romania, imbracati in costume populare romanesti din regiunea Muscelului, au prezentat o serie de creatii muzicale, cu care au incantat audienta.

Festivalul a fost mediatizat atat de catre presa centrala, cat si de cea locala, chiar postul national de televizune sloven prezentand imagini din cadrul concursului. Principalul cotidian sloven Delo a publicat luni, 11 aprilie, imagini ale corului romanesc din Campulung, in care copiii poarta superbele costume populare romanesti

 
Reprezentatie teatrala neo-zeelandeza de exceptie cu protagonist romanPDF Print E-mail
Christchurch, Noua-Zeelenda/Romanian Global News
Accesari :304
Tuesday, 12 April 2005

Actorul roman Teodor Surcel se va afla miercuri, 13 aprilie, de la ora 20:15, pe scena teatrului The Court din orasul neo-zeelandez Christchurch, pentru a interpreta rolul principal din piesa Gloomy Sunday.

Titlul piesei provine de la numele unui cantec promovat si interpretat de muzicianul de blues Billie Hollyday, dar initial compus de maghiarul Rudi Seress, informeaza pagina romanilor din Noua Zeelanda. Povestea interesanta din piesa, sinonima cu cea a compozitorului din Ungaria, a prilejuit si transpunerea sa pe marele ecran, intr-un film de succes, care trateaza ca si varianta muzicala si teatrala, tema sinuciderii. Aceasta punere in scena a povestii unui evreu-maghiar care traieste in perioada dintre cele doua razboaie mondiale la Budapesta a provocat multe reactii din partea celor care au urmarit atat filmul, cat si piesa de teatru. Interpretarea lui Teodor Surcel este considerata memorabila de catre critica de specialitate din Noua Zeelanda, presa din aceasta tara avand numai cuvinte de lauda pentru prestatia actorului transilvanean. Romanul este originar din Transilvania si a absolvit Academia de Teatru din Cluj-Napoca. Pe parcursul carierei sale, Teodor Surcel a interpretat diferite roluri in tara natala, dar si in Anglia, Germania sau Danemarca. Reprezentatiile se vor incheia pe 23 aprilie, orele de desfasurare fiind 20:15, de marti pana sambata, si 18:15, luni si joi.

 

 
Omagiu lui Vladimir Cosma la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :231
Tuesday, 12 April 2005

Salonul de Aur al Hotelului Behague, resedinta Ambasadei Romaniei la Paris va gazdui miercuri, 13 aprilie, de la ora 20.00 un concert sustinut de Eniko Szilagy, ca omagiu adus personalitatii lui Vladimir Cosma, la implinirea varstei de 65 de ani.

Nascut la 13 aprilie 1940, la Bucuresti, Vladimir Cosma, fiul celebrului compozitor si dirijor Teodor Cosma, urmeaza la randul sau cursurile Conservatorului din Bucuresti. Mai tarziu, ajunge la Paris, la inceputul anilor 60, unde ca urmare a sfaturilor Nadiei Boulanger, isi incepe o cariera solo de violonist. Admiratia fata de Michel Legrand il apropie tot mai mult de acesta, cu care ajunge chiar sa lucreze, incepand din 1966. Un an mai tarziu, Yves Robert ii cere sa ii scrie muzica pentru filmul la care lucra, Alexandre le Bienheuereux, acest eveniment marcand debutul unei cariere exceptionale in compania celor mai mari regizori francezi de film, printre care Pierre Richard, Pascal Thomas, Claude Zidi, Gerard Oury, Edouard Molinaro, Claude Pinoteau, Francis Veber si Yves Boisset. Muzica sa a devenit cunoscuta gratie unor succse imense, dintre care merita amintite Aventures de Rabbi Jacob, Le Pere Noel est une ordure, La chevre, sau La Boom. Vladimir Cosma dezvolta, prin creatia sa, un limbaj muzical care exista gratie melodiei. Opera lui pune accentul pe melodie, insa emotia care se degaja din muzica sa vine, in egala masura din capacitatea sa de a transmite prin toate compartimentele artei sale, prin orchestratie, ca si prin cunoasterea profunda a muzicii traditionale. Concertul sustinut de Eniko Szilagy la Hotelul Behague va aduce in prim plan unele dintre cele mai semnificative creatii ale lui Vladimir Cosma, intr-o interpretare pura si delicata, insotita la pian de Guillame Rouzaud.

 
Maramuresenii isi lanseaza carti si in UngariaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :319
Tuesday, 12 April 2005

Consilul Judetean Maramures, prin delegatia sa condusa de vicepresedintele Pamfil Bercean, va lansa miercuri, 13 aprilie, la Budapesta, o carte o carte despre istoria romanilor din Ungaria, aparitie editoriala ce a putut fi promovata datorita Institutului Cultural Roman din capitala maghiara.

Cartea este scrisa de profesorul dr. Gheorghe Santau si se intituleaza "Cercetari istorice pentru folosul romanilor din Ungaria", informeaza corespondentul Romanian Global News in Ungaria. Volumul contine aproximativ 300 de pagini, a aparut la Editura Iulius din Baia Mare si beneficiaza de o prefata semnata de prof. dr. Cornel Munteanu, iar postfata ii apartine lui Ioan Romeo Rosianu. Cartea se va lansa nu numai la Budapesta, ci si la Giula, pe 15 aprilie, cu sprijinul financiar al Consiliul Judetean Maramures care a oferit suma de 200 de milioane de lei necesara pentru tiparirea volumului. Autorul acestei aparitii editoriale are 82 de ani, a fost profesor in Giula, iar cartea despre istoria romanilor din Ungaria reprezinta a doua sa publicatie.

Lansarea de la Giula va avea loc la sediul Uniunii Culturale a Romanilor din Ungaria, prilej cu care Consiliul Judetean Maramures va pregati si o expozitie de artizanat. Totodata, un alt eveniment important la care participa judetul din nordul Romaniei il constituie si prezenta sa in zilele de 15, 16 si 17 aprilie la Targul International de Turism din Szolnok, alaturi de judetul Harghita. Standul celor doua participante romanesti va contine informatii utile despre potentialul turismului montan si balnear din zonele Suior, Izvoare, Cavnic, Ocna Sugatag si Borsa.

 
Filarmonica din Cluj concerteaza la Auditorium Nacional, in MadridPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :200
Tuesday, 12 April 2005

Orchestra Filarmonicii de Stat din Cluj-Napoca, sub bagheta maestrului Horia Andreescu, va sustine miercuri, 13 aprilie, un concert extraordinar in prestigioasa sala de concerte Auditorium Nacional, din Madrid.

Evenimentul se inscrie in suita manifestarilor culturale si de diplomatie publica, ce vor marca momentul semnarii de catre Romania a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana. Programul concertului va cuprinde, pe langa Simfonia spaniola de E. Lalo si Simfonia a VII-a in la major de L. van Beethoven, si Rapsodia I in la major op. 11 de George Enescu, marcand astfel si comemorarea a 50 de ani de la moartea marelui compozitor si muzician roman. Evenimentul este organizat de Ambasada Romaniei de la Madrid, in colaborare cu Sociedad Musical Armonia.

 
125 de ani de la deschiderea primei misiuni romane la BruxellesPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :316
Tuesday, 12 April 2005

Manifestarile organizate de Ambasada Romaniei in Belgiei, cu ocazia sarbatoririi a 125 de ani de la deschiderea primei misuni diplomatice a Romaniei la Bruxelles au fost deschise in mod oficial luni, 11 aprilie.

Apropiata semnare a Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, programata pentru data de 25 aprilie, va reprezenta si ea o ocazie de sarbatoare la reprezentanta diplomatica a Romaniei in Belgia. Pe tot parcursul zilei de 11 aprilie, simbolul bruxellez "Manneken Pis" imbracat in costum romanesc a putut fi admirat si fotografiat de numerosii turisti ce viziteaza zilnic capitala Europei. Cu incepere de la ora 20.00, la Conservatorul Regal din Bruxelles, s-a desfasurat, in prezenta ministrului federal al afacerilor externe, Karel de Gucht, un Concert cu tinerele muziciene Diana Ionescu (pian), laureata a Festivalului "George Enescu" in 2003 si Teodora Gheorghiu (soprana), laureata a Concursului Muzical International "Reine Elisabeth"- editia 2004. Concertul a fost organizat de Ambasada in colaborare cu Comisariatul General pentru Relatii Internationale al Comunitatii franceze Wallonie-Bruxelles si Administratia pentru Relatii Internationale a Ministerului Comunitatii flamande din Belgia. La manifestare au fost prezenti presedintele Parlamentului Comunitatii Franceze, ministrii din guvernele regionale si comunitare, membri ai cercurilor nobiliare, ambasadori acreditati la Bruxelles, personalitati ale lumii politice, academice si culturale, oameni de afaceri si reprezentanti ai mass-media.

 
Muzicieni romani, pe scena de la VienaPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :215
Tuesday, 12 April 2005

Soprana romanca Angela Gheorghiu, pianista Mihaela Ursuleasa si violonista Patricia Kopatchinskaja se vor afla marti, 12 aprilie, pe scena prestigioasei sali vieneze Musikverein pentru a sustine un recital de muzica clasica si contemporana.

Printre compozitorii care vor putea fi audiati incepand cu ora 19:30 se numara Georg Friedrich Handel, Benedetto Marcello, Jean Philippe Rameau, Alessandro Stradella, Francesco Durante, Sergej Wassiljewitsch Rahmaninov, Richard Strauss, Robert Schumann, Franz Schubert, Franz Liszt, Claudes Debussy, Gabriel Faure, Jules Massenet, Frederich Chopin, dar si romanii Sabin Dragoi si Tiberiu Brediceanu, informeaza pagina de web a salii de concert vieneze. Manifestarea de la Viena reprezinta doar o parte din evenimentul cultural care se desfasoara in capitala Austriei in perioada 29 martie-6 mai, intitulat Festivalul Primaverii, si la care mai participa nume importante din peisajul muzical international.

 
Artisti romani in OlandaPDF Print E-mail
Amsterdam, Olanda/Romanian Global News
Accesari :268
Tuesday, 12 April 2005

Ambasada Romaniei la Haga va organzia marti, 12 aprilie, de la ora 16:00, la Galeria De Leeuw din Haga, o expozitie de pictura, tapiterie si grafica semnata de artistii romani Silvia Grosu-Jelescu, Gabriel Stan, Mirela Marinescu and Uca-Maria Iov-Broussard.

La deschiderea oficiala a acestei expozitii vor participa ministrul de interne olandez Johan Remkes si ambasadorul roman la Haga, Iulian Blaga. Din programul de marti mai face parte si un recital de vioara in interpretarea violonistului olandez Damayanti Colpa si a suflatorului roman Ion Micu, urmate de o receptie. Evenimentul se inscrie in seria de manifestari dedicate implinirii a 125 de ani de stabilire a relatiilor diplomatice romano-olandeze si se desfasoara in colaborare cu Ministerul Olandez de Interne, informeaza misiunea diplomatica romana din Olanda. Expozitia va fi deschisa pana pe 26 mai.

 
Soprana Nicoleta Ardelean va fi Amenaide la TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :225
Tuesday, 12 April 2005

Reprezentatia operei Tancredi de Gioacchino Rossini, care are loc miercuri, 13 aprilie, de la ora 19:30, pe scena Operei Canadiene din Toronto, o va avea pe soprana romanca Nicoleta Ardelean in rolul Amenaide.

Alaturi de aceasta, pe scena se vor mai afla Ewa Podles, in rolul Tancredi, Michael Colvin, Argirio, Marie-Nicole Lemieux, ce o va interpreta pe Isaura, Robert Pomakov, in rolul lui Orbazzano, si Laura Whalen, care va fi Roggiero, informeaza portalul institutiei culturale canadiene. Regizorul acestei productii este Serge Bennathan, in timp ce dirijorul este Will Crutchfield. Ultima reprezentatie din aceasta opera va avea loc sambata, 16 aprilie.

Interpretarea rolului Amenaide de catre soprana romanca a fost apreciata de criticul muzical Keith Garebian ca fiind un moment in care vocea Nicoletei Ardelean se desfasoara in toata splendoarea sa. Punctul culminant al piesei il reprezinta momentul in care soprana canta aria din inchisoare, pasaj deosebit in cadrul intregii opere.

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions