Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Aprilie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Cautare
Ultima zi a expozitiei Under the Blue SkyPDF Print E-mail
Londra, Anglia / Romanian Global News
Accesari :208
Saturday, 16 April 2005
Expozitia artistilor romani la Festivalul Hammersmith & Fulham se va incheia duminica, 17 aprilie.

Evenimentul intitulat Under the Blue Sky este gazduit, incepand din data de 2 aprilie, de Centrul de Informare Hammersmith, din cadrul Broadway Shopping Centre. Under The Blue Sky este o expozitie ce prezinta lucrari de arta ale unor artisti romani celebri, ingrijite de Nicolae Bartos. Inititiativa acestui eveniment a fost sprijinita de Ambasada Romaniei la Londra, Institutul Cultural Roman din capitala britanica si de Centrul de Informare Hammersmith.

 
Dupa ce cuceresete scenele internationale, Orfeu se lanseaza si in RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :231
Saturday, 16 April 2005
Piesa Orfeu sau Cum sa te dezbraci de pene, prezentata de Studioul Toaca in tari din Europa si de dincolo de ocean, s-a lansat, in fine, si la Bucuresti, intr-un parteneriat cu Teatrul Foarte Mic.

Vineri, 15 aprilie la Teatrul Foarte Mic a avut loc premiera pe tara a acestui succes pe texte de Gellu Naum, in regia Nonei Ciobanu. Spectacolul se va juca si sambata, 16 aprilie, pe aceeasi scena, unde sunt steptati toti iubitorii de teatru inedit din capitala, dar nu numai. Distributia spectacolului formata din Dana Tapalaga, Liliana Gavrilescu, Adrian Ciglenean, Iulian Baltatescu, este completata cu papusi si masti realizate de Liliana Gavrilescu si Viorel Pater. Muzica acestui spectacol este realizata de compozitorul si violonistul roman Alexandru Balanescu, cel care conduce si celebrul Cvartet Balanescu. Centrul de greutate al piesei Nonei Ciobanu este insa mitul lui Orfeu, sustinut artistic de textele lirice ale lui Gellu Naum. Spectacolul "Orfeu sau Cum sa te dezbraci de pene" a fost jucat pentru prima data la festivalul "East Meets East", ce s-a desfasurat la Cambridge, in luna martie a acestui an.

 
O noua intalnire duminicala pentru credinciosii romani din Noua ZeelandaPDF Print E-mail
Christchurch, Noua Zeelanda / Romanian Global News
Accesari :362
Saturday, 16 April 2005
Biserica ortodoxa romana aflata la cea mai mare distanta de tara-mama, parohia  Sfanta Maria din Christchurch, Noua Zeelanda, isi asteapta credinciosii la o alta slujba duminica, 17 aprilie, intre orele 10:00 si 12:00.

Deoarece biserica nu are inca un spatiu propriu in care sa isi desfasoare serviciile religioase, Liturghia de duminica va avea loc, ca si cea precedenta din 3 aprilie, la biserica ortodoxa greaca din Christchurch situata la intersectia Malvern St. cu Roosevelt Avenue, St. Albans. Ziua in care se va oficia slujba coincide cu cea de-a cincea duminica din postul mare si este inchinata Sfintei Maria Egipteanca, informeaza pagina romanilor din Noua Zeelanda. Parohia Sfanta Maria este situata in Christchurch, Insula de Sud a Noii Zeelande, aflandu-se la cea mai mare distanta de Romania. Prima liturghie in nou infiintata parohie s-a oficiat Duminica 3 aprilie 2005 la acelasi lacas de cult care pune la dsipozitia credinciosilor romani locul necesar desfasurarii slujbei de duminica.

 
Intalnire parohiala la biserica Sfantul Rafael din DetroitPDF Print E-mail
Detroit, SUA / Romanian Global News
Accesari :417
Saturday, 16 April 2005

Parohia ortodoxa Sfantul Rafael din Brooklyn, din localitatea americana Detroit, aflata sub jurisdictia Epsicopiei Ortodoxe Romane din America, va organiza duminica, 17 aprilie, o intalnire a Consilului Parohial

Reuniunea se inscrie in sirul de manifestari administrative care au loc periodic la biserica ortodoxa si va incepe imediat dupa terminarea slujbei, informeaza pagina de web a parohiei. Din consiliul parohial fac parte noua persoane, care indeplinesc functii variate, de la presedinte si vice-presedinte, pana la trezorier, secretar si auditor. Totodata, din acest for mai fac parte si parintele paroh, preot Leo Copacia, si parintele diacon Dean Katsilas.
 
Concert de muzica clasica pentru romanii din OffenbachPDF Print E-mail
Offenbach, Germania / Romanian Global News
Accesari :235
Saturday, 16 April 2005
Comunitatea Romanilor din Rhin-Main, CROM, ii invita pe iubitorii de muzica clasica la un concert de gen care va avea loc duminica, 17 aprilie, incepand cu ora 18:30, la biserica evanghelica Lauterborn din Offenbach.

Protagonistii serii muzicale vor fi Mioara Georgescu, la pian, Wolfgang Schneider, tot la pian, Heidrun Eldinnough, la vioara, si Arianit Schehu, la viola. Acestia vor interpreta un repertoriu variat, din care nu vor lipsi lucrari compuse de nume mari ale muzicii clasice si contemporane, precum Mozart, Bruch, Hoffmeister, Kreisler, Dvorak, Elgard sau Porumbescu, informeaza pagina rom2.de. Biserica se gaseste la adresa Richard-Wagner-Str. 117, Offenbach Sud. Biletele de intrare se pot achizitiona contra sumei de 10 euro, copiii si studentii beneficiind de acces gratuit.

 
Lidia Gheorghiu Bradley, un roman cu care ne mandrimPDF Print E-mail
Berlin, Germania / Romanian Global News
Accesari :1107
Saturday, 16 April 2005
Motto: "Din formularea dumneavoastra s-ar putea intelege ca multi sunt de parerea ca ar fi nevoie de un Proces Nuremberg al comunismului, pentru a dovedi ca represiunea comunista a fost la fel de ingrozitoare ca cea nazista. Cu siguranta ca un astfel de proces ar face publice acte care in Vest nu sunt cunoscute si ar da sentinte clare, situandu-l pe Stalin, de pilda, pe acelasi plan al terorii criminale pe care se situeaza Hitler. Din motive de tot soiul nu s-a ajuns insa la un astfel de proces. Dar istoria se poate face cunoscuta si crimele pot fi condamnate si altfel decat prin sentinte judecatoresti... Mai mult, putand calatori, vedem ca nu toti cei din Vest conduc Mercedes, ca nu toti se imbraca de la Chanel, ca nu toti stiu mai mult despre lume decat noi (Lidia Gheorghiu Bradley).

Gabriel Gherasim: Doamna Gheorghiu-Bradley, puteti sa ne dati cateva date biografice si profesionale despre dvs?

Lidia Ghorghiu-Bradley: M-am nascut si am crescut la Brasov. Tatal meu, Constantin C. Gheorghiu, inginer la Industria Aeronautica Romana (binecunoscuta iubitorilor de aviatie si celor mandri de industria romana interbelica sub acronimul I.A.R.), istoric de aviatie si autor a treisprezece carti despre aviatia romana si straina, mi-a deschis gustul pentru istorie si cunoasterea adevarata a realizarilor romanesti. In aceeasi masura, mama, prin povestile pline de farmec si nostalgie despre viata interbelica, mi-a deschis interesul spre a cunoaste viata de zi cu zi dinaintea comunismului - viata care, in mod nesurprinzator pentru toti cei ce am trait in cenusiul comunist, mi se parea mult mai atragatoare decat cea de care aveam parte in Brasovul anilor 60-70. Nu am studiat totusi istoria, ci limbi straine si literatura, la Bucuresti.
Am parasit Romania in 1982 si m-am stabilit la Muenchen, unde am urmat un al doilea studiu, de data aceasta de informatica si lingvistica teoretica. In 1994 m-am stabilit in apropiere de Boston, iar anul acesta il petrec din nou la Muenchen. Am lucrat ca profesoara, traducatoare, jurnalista, inginer de soft, director de productie la o editura care a publicat primele carti pe Internet, Open Book Systems, din Rockport, MA, iar in anul 2000 am infiintat Fundatia Aspera la Boston si Fundatia Aspera ProEdu la Brasov. Misiunea celor doua organizatii este sa faca cunoscute aspecte ale culturii si istoriei Romaniei in spatiul de limba engleza si sa sprijine afirmarea unor talente tinere cu rezultate deosebite la invatatura. Fiind o fundatie particulara, Aspera are desigur limite dictate de resursele mici de care dispune. Totusi, ne laudam cu unele succese care pot fi vazute pe site-urile noastre de Internet, la www.aspera.ro si la www.memoria.ro. In pregatire se afla un al treilea site,
www.aviatori.ro.

G.G.: Ce este si cu se ocupa memoria.ro?

L.G.B.: Incep prin a lamuri o posibila confuzie: in cele ce urmeaza eu ma voi referi la proiectul mai cu seama digital, initiat si sprijinit de Fundatia Aspera, al carui nume exact este Memoria.ro (sau, ca web site, asa cum il pomeniti mai sus, memoria.ro). Sunt sigura ca multi dintre cititorii dumneavoastra cunosc - si sper ca sunt si abonati la publicatia trimestriala "Memoria - Revista gandirii arestate", infiintata de Banu Radulescu la inceputul anilor 90 si coordonata de Fundatia Culturala Memoria din Bucuresti, condusa in prezent de Micaela Ghitescu. Memoria.ro a inceput total independent de Revista gandirii arestate: noi am inceput la Boston, nestiind de existenta publicatiei din Bucuresti - ne-am bucurat sa descoperim legatura tematica si, in prezent, oferim spatiu pe Internet Revistei, gazduind-o, pe cheltuielile noastre, la adresa http://revista.memoria.ro. Ma folosesc de acest prilej pentru a anunta cititorii Meridianului ca "Memoria - Revista gandirii arestate" are nevoie de abonati pentru a se sustine. Memoria.ro este o biblioteca digitala de interviuri, memorialistica, studii de istorie orala, carti si imagini din istoria recenta a Romaniei, prezentand evenimente politice, sociale si culturale ale secolului XX, asa cum acestea se reflecta in constiinta celor care le-au trait: cu foarte putine exceptii, toate documentele si toate cartile prezentate pe site sunt scrise la persoana intai, intentia noastra fiind de a ne desparti in mod radical de fostele manuale de istorie care erau, in timpul comunist mai mult decat oricand, instrumente de propaganda politica. Exceptiile la care ma refer sunt studii despre documente de istorie orala sau despre memorialistica si carti cu interviuri. Avem in prezent pe site un "biblioraft", o colectie de titluri de carti de memorialistica, care a devenit foarte cuprinzatoare: aproape 500 de titluri, fiecare prezentate in asa fel incat cititorul sa isi poata da seama de subiect si perioada tratata. Cartile pot fi apoi comandate direct la editurile la care au aparut. Pentru publicul larg de orice varsta, Memoria.ro poate deveni astfel o sursa de cunoastere a unor experiente personale directe si diverse, un mod de confruntare cu puncte de vedere diferite, sau de confirmare a unor istorii transmise de parinti. Pentru cei foarte tineri, situl poate deveni o punte spre intelegerea a ceea ce a fost, a ceea ce ar trebui continuat, si a ceea ce trebuie evitat. Pentru studentii istoriei recente, baza de date continuta aici poate completa o bibliografie traditionala. Pentru cercetatori si specialisti, situl poate deveni un mod de a-si face cunoscute lucrarile unui public de specialisti din orice parte a lumii. Prin amploarea pe care o au comunicatiile prin Internet, speram ca acest site sa devina un valoros instrument didactic.

G.G.: Ce si/sau cine v-a inspirat din cultura romaneasca ca sa activati in specialitatea dvs. actuala?
L.G.B.: Memoria.ro a fost initiata de un grup de oameni cu profesiuni diverse - de la lingvisti la ingineri, medici si muzicieni, pana la oameni de afaceri. Nici unul dintre intiatori nu este istoric de specialitate. Ma bucur ca este asa: inseamna ca exista oameni, de orice meserie, interesati sa afle si sa retina ceea ce a fost. Ceea ce ne-a motivat este dorinta de a consemna si impartasi experiente umane, cu siguranta efemere, dar din care se poate recompune lumea romaneasca a secolului trecut in toata diversitatea ei; de a contracara efectele deformatoare ale propagandei ideologice; de a cunoaste felul in care bunicii si parintii nostri si-au trait viata, in detaliile ei cotidiene, dar si ca destin, prin propria lor relatare si cu propria voce; de a deschide celor tineri o fereastra spre lumea care prinde astfel contur; de a oferi celor doritori de a-si impartasi experientele si de a-si publica cercetarea, un mediu deschis pentru circulatia ideilor, cu un public mai larg decat al oricarei biblioteci traditionale. Pe masura ce proiectele noastre au prins contur, ne-am bucurat de sprijinul si sfaturile unor specialisti in istoria recenta, precum si de indrumarile unor oameni de cultura a caror viziune ne inspira. Pomenesc aici doar cateva nume, in ordine alfabetica: Prof. Dr. Maria Bucur de la Universitatea Indiana, Bloomington, Prof. Dr. Sanda Golopentia de la Universitatea Brown din Providence, R.I., Prof. Dr. Andrei Pippidi si Marius Oprea, cercetator la Institutul Roman de Istorie Recenta din Bucuresti, Prof. Dr. Smaranda Vultur, de la Fundatia "A Treia Europa" din Timisoara. Desigur, inspiratia ne vine in primul rand de la autorii de memorialistica, care de multe ori si-au scris cartile in momente de restriste, incercand sa deschida ochii lumii asupra evenimentele tragice prin care au trecut. Exemplul cel mai graitor pentru mine este Adriana Georgescu, care, dupa 1950, a publicat la Paris prima carte despre represiunea comunista de dupa 1946. Cartea ei, "La inceput a fost sfarsitul", a fost publicata in Romania de-abia dupa 1991; consider ca este de datoria noastra de a face cunoscute lucrarile care inainte de 1989 nu puteau ajunge la public. Am tradus cartea in engleza anul acesta pentru ca ni se pare una din cele mai importante marturii prin care putem cunoaste in detaliu evenimente decisive legate de preluarea puterii de catre comunisti. Este important ca si cititorii straini sau descendentii romanilor plecati care citesc mai mult in engleza sa cunoasca istoria acelei perioade.
G.G.: Cum vedeti evolutia Romaniei si a Republicii Moldova in aceasta perioada, atat in termeni generali de cultura/societate/politica/economie, cat si din punct de vedere al profesiei dumneavoastra?
L.G.B.: Prin departarea de tara, eu sunt din pacate mult mai putin informata si nu as vrea sa recurg la impresii sumare, care sa duca la simplificari sau, si mai rau, la caricaturizarea unei situatii complexe.
G.G.: Multi occidentali de stanga afirma si in ziua de azi ca sistemul comunist n-a fost asa de teribil cum ne arata istoria, mentionand ca nu a existat un Proces Nuremberg al comunismului.Cum raspundeti la aceste afirmatii ale stangistilor americani si din C.E.?

L.G.B.: Din formularea dumneavoastra s-ar putea intelege ca multi sunt de parerea ca ar fi nevoie de un Proces Nuremberg al comunismului, pentru a dovedi ca represiunea comunista a fost la fel de ingrozitoare ca cea nazista. Cu siguranta ca un astfel de proces ar face publice acte care in Vest nu sunt cunoscute si ar da sentinte clare, situandu-l pe Stalin, de pilda, pe acelasi plan al terorii criminale pe care se situeaza Hitler. Din motive de tot soiul nu s-a ajuns insa la un astfel de proces. Dar istoria se poate face cunoscuta si crimele pot fi condamnate si altfel decat prin sentinte judecatoresti. Nu cred ca numai oamenii de stanga din Vest sunt de vina pentru necunoasterea istoriei Estului european. Exista si intre politicienii si chiar istoricii de dreapta din Vest oameni care au fost total dezinteresati de atrocitatile comuniste. Primii sunt naivi, idealisti si necunoscatori ai realitatilor istorice comuniste, cei din a doua categorie au interese venale si sacrifica elucidarea realitatilor din sisteme represive, de stanga sau de dreapta, unor profituri personale. Situatia aceasta nu e noua si nu e singulara - exemple abunda in maltratarea de catre marile puteri de-a lungul istoriei a multor tari mai mici, dar cu resurse naturale sau situatie geopolitica strategica. Ochii politicienilor de dreapta se inchid fata de represiune din "realism politic". Contra ambelor categorii, deci contra naivilor si a politicienilor profitori, se poate lupta doar prin popularizarea represiunii fata de masa mare de cetateni din tarile democratice. Doar prin presiunea exercitata de acestia asupra guvernelor lor se poate ajunge la o echilibrare a politicii fata de tiranie, fie aceasta externa sau interna. Exista in prezent istorici si jurnalisti de mare calibru care lucreaza in continuu la popularizarea trecutului comunist. As remarca aici pe jurnalista americana Anne Applebaum, de la Washington Post, a carei carte "Gulag: A History", aparuta in iunie 2004 la editura Doubleday, este cea mai completa istorie a gulagului sovietic si est-european publicata pana acum pentru publicul larg - autoarea invita direct la comparatia cu nazismul si se intreaba foarte serios de ce atrocitatile din Est nu au patruns in constiinta populara a Vestului. De asemenea, trebuie pomenit domnul Stephane Courtois, de la Universitatea din Paris, autorul, intre multe alte lucrari de importanta majora pentru acest subiect, al "Cartii Negre a Comunismului: Crime, Teroare, Represiune". Un articol al domnului Courtois se alfa si pe site-ul www.memoria.ro.
G.G.: Multi romani au excelat din punct de vedere al profesiei lor odata ce au ajuns in tari straine. Ce credeti ca ii face pe conationalii nostri sa reuseasca atat de des in strainatate, dar nu asa de bine poate si in Patria-Mama?

L.G.B.: Ma tem ca va ofer din nou un raspuns relativ complex. Multe fatete ar trebui luate in considerare. Marea majoritate a celor ce pleaca din Romania si reusesc in strainatate au calitati iesite din comun: in primul rand spirit de aventura, curaj, incredere in fortele proprii, dorinta de succes, fie financiar, fie profesional, si, in cele mai multe cazuri, sunt foarte bine pregatiti profesional, oricare ar fi profesiunea pe care o au, cu diploma universitara sau fara. Ca urmare, au calitati care sunt definitorii pentru reusita oriunde in lume. Intr-un sistem care functioneaza conform unor legi si regulamente clare, in general respectate, in care omul nu se loveste de coruptie si nepotism, nu este sicanat de masuri birocratice invechite, in care se primesc credite bancare si in care populatia priveste cu incredere pe antreprenori, reusita celor indrazneti si capabili e practic promovata de "motorul" societatii. Cred ca si in Romania de azi astfel de calitati duc la reusita; acolo insa nu exista aceeasi transparenta ca in Vest; exista in schimb reteaua de relatii si asumptia ca "numai asa se poate"; de aceea multi dintre cei care reusesc acum acolo au la baza relatii cu administratia de la putere. Mai rau, asumptia multora este ca "la noi nu se poate" - o piedica mare in calea oricarei incercari. Cu siguranta insa va fi mai usor si in Romania pe masura ce fostele structuri si mentalitati dispar. Coruptia se poate transmite din tata in fiu, dar, odata intrata in angrenajul social-politic european, in 2007 sau 2010, Romania va fi silita sa devina mai transparenta. Sunt optimista. Am avut de-a face direct cu mici firme create de tineri intre 25-35 de ani, firme de soft, de avocatura, de design, de servicii, care functioneaza dupa aceleasi reguli ca si firmele straine. Cu timpul "se va putea" si in Romania.
G.G.: Multi imigranti romani din strainatate isi pierd la scurt timp dupa sosirea in exil atat folosinta limbii romane cat si se amalgameaza societatii adoptive complet. De ce credeti ca ar trebui conationalii nostri sa-si respecte si mentina legatura cu Tara si cultura romaneasca, in paralel cu dezvoltarea lor in cea adoptiva?

L.G.B.: Pentru ca numai asa isi pot mentine identitatea si numai asa se pot dezvolta mai departe pe baze solide. Nu poti sa negi o parte din tine, din formatia ta, fara a te pierde, fara a deveni confuz. Nici nu are rost sa o faci: cei plecati au un mare atu fata de societatea in care vin: ei pot compara doua societati, pot descoperi ce e bine si ce e rau in ambele, pot combina doua moduri de a vedea lumea si din aceasta combinatie pot dobandi o atitudine de castigator. A nega de unde vii, a renunta sa-ti vorbesti limba materna, a nu-ti invata copiii sa o vorbeasca, e, oricum ai lua-o, o pierdere. Poti deveni poliglot, nu e nevoie sa inlocuiesti limba materna cu o alta.
Desigur, la copiii nascuti in strainatate, inlocuirea se intampla in mod natural, caci ei cresc in tara noua, devin cetatenii acelei tari. La adulti insa, ma tem, e vorba de incercarea de a sari trepte, de multe ori si din complexe de inferioritate. Ori timpul complexelor de inferioritate a trecut. Stim, vazandu-i pe cei multi ce reusesc in multe domenii - si profesional, si financiar, si la concursuri scolare si universitare - ca nu suntem mai prejos decat cetatenii altor tari. Mai mult, putand calatori, vedem ca nu toti cei din Vest conduc Mercedes, ca nu toti se imbraca de la Chanel, ca nu toti stiu mai mult despre lume decat noi. Si noi putem aduce o contributie culturala lumii, prin experienta noastra istorica, prin muzica noastra, prin literatura, prin arta, prin modul nostru de a fi, atunci cand suntem onesti si muncitori.

G.G.: Cum pot cititorii Meridianului Romanesc sa intre in contact cu dvs.?

L.G.B.:prin e-mail la adresa contact@aspera.ro, sau editor@memoria.ro. Ne-am bucura chiar sa primim contributii pentru site-ul memoria.ro de la cititorii dumneavoastra. Site-ul nu poate creste decat prin contributii voluntare ale celor convinsi ca relatarile lor conteaza. Orice amintiri, interviuri, pomeniri ale celor ce au contribuit la istoria secolului XX in Romania vor fi luate in consideratie. Lidia Bradley, Seestrasse 8, 82335 Berg, Germany.

(Preluare Meridianul Romanesc).

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions