Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Aprilie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Cautare
Negocieri romano-ucrainene pentru Marea NeagraPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :180
Monday, 18 April 2005

Romania si Ucraina au avut la finele saptamanii trecute o noua runda de negocieri in ceea ce priveste delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale celor doua tari in Marea Neagra.

Expertii romani si ucraineni, reprezentanti ai ministerelor Afacerilor Externe, ai Politiei de Frontiera, ai ministerelor Apararii, ai agentiilor hidrologice, precum si reprezentanti ai altor institutii implicate in negocieri, s-au intalnit ca urmare a celor convenite in cadrul discutiei avuta de seful MAE de la Bucuresti, Mihai Razvan Ungureanu cu omologul sau ucrainean, Boris Tarasiuk, la 22 martie, la Kiev. Reluarea negocierilor dintre cele doua tari vecine are drept scop identificarea, intr-un context bilateral, a noilor posibilitati de solutionare a problematicii delimitarii spatiilor maritime romane si ucrainene in Marea Neagra. Intr-un comunicat remis presei, MAE precizeaza ca negocierile nu sunt de natura sa inlocuiasca procedurile aflate in curs de desfasurare in fata Curtii Internationale de Justitie cu privire la speta Delimitarea spatiilor maritime in Marea Neagra (Romania vs. Ucraina). Mai mult, cele doua parti si-au exprimat increderea ca CIJ va putea oferi, pe baza dreptului international, solutii la problemele aparute. Expertii au analizat, in timpul negocierilor, chestiuni referitoare la delimitarea platoului continental si a zonelor exclusive ale celor doua state in Marea Neagra, date geodezice si cartografice, principii si metode de delimitare. Totodata, cele doua delegatii au convenit ca urmatoarea runda de negocieri la nivel de experti sa aiba loc in cursul lunii iunie, in Romania.

 
Liderul spiritual al Hezbollah cere eliberarea jurnalistilor romaniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :212
Monday, 18 April 2005

Liderul spiritual al organizatiei libaneze Hezbollah a lansat sambata, 16 aprilie, un apel de eliberare catre rapitorii celor trei jurnalisti romani luati ostatici in Irak.

Seicul Mohammed Hussein Fadlallah, foarte respectat in lumea araba, dar mai ales intre siiti a declarat, intr-un comunicat de presa, ca grupurile care iau prizonieri incalca cele mai importante valori islamice si actioneaza in ignoranta. Apelul vine ca urmare a intalnirii ambasadorului Romaniei la Bagdad, Mihai Stuparu, cu reprezentantii Asociatiei Clericilor Musulmani din Irak.

 
Postasii romani au intrat in grevaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :200
Monday, 18 April 2005

Posta Romana a intrat in greva pentru o perioada de 10 zile. Aceasta este cea mai mare forma de protest de la Revolutie incoace, iar efectele sale vor fi resimtite de intreaga populatie a Romaniei.

Oamenii nu isi vor mai primi corespondenta, presa, pensiile, alocatiile, coletele si in general, tot ce tine de transmiterea prin posta. Greva a inceput in cursul noptii de duminica spre luni, 18 aprilie, iar timp de zece zile angajatii Postei, desi vor veni la serviciu in fiecare zi, nu vor fi platiti. Sediul central al grevistilor este oficiul postal nr.1, de unde liderii de sindicat vor coordona activitatea oficiilor din tara si Bucuresti.

Angajatii postei se plang de salarii mici, un salariu aici fiind in general echivalent cu salariul minim pe economie adica 3.300.000, ca si de lipsa contractelor de munca din luna martie. Ei spera ca, dupa aceasta greva isi vor mai rezolva din probleme, chiar daca sunt constienti ca nu le vor fi acceptate toate revendicarile. Deocamdata, liderii Companiei Posta Romana sunt hotarati sa conteste in instanta legalitatea acestei greve.

 
Urechean nu mai este primarul ChisinauluiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :183
Monday, 18 April 2005

Serafim Urechean a renuntat luni, 18 aprilie, la functia de primar general al Chisinaului, la o luna dupa ce mandatul sau de deputat a fost validat de Curtea Constitutionala.

Liderul celui mai important grup parlamentar de opozitie, Alianta "Moldova Noastra", a fost ales deputat in urma scrutinului parlamentar din 6 martie si se pare ca alegerea sa de a fi parlamentar, si nu primar, s-ar datora faptului ca prin functia de deputat capata imunitate parlamentara. In urma renuntarii, capitala Moldovei va trebui sa treaca din nou prin alegeri locale anticipate ca sa poata avea din nou un primar general. Liderul fractiunii parlamentare Alianta "Moldova Noastra", Serafim Urechean, a detinut postul de primar general al capitalei timp de zece ani.

 
Romanii pot vedea Giulgiul din TorinoPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :211
Monday, 18 April 2005

O copie fotografica in marime naturala a Giulgiului din Torino se va afla saptamana aceasta in Romania, unde va fi prezentata crestinilor din Timisoara, Oradea, Simleul Sivaniei, Zalau, Cluj, Blaj si Bucuresti.

Reprezentantii Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, au anuntat ca prezentarea in fata crestinilor va fi insotita de o serie de evenimente organizate in memoria Papei Ioan Paul al II-lea. Giulgiul se va afla luni, 18 aprilie, la Timisoara; marti, 19 aprilie, la Oradea; miercuri la Simleul Silvaniei si Zalau; joi la Cluj Napoca, vineri la Blaj, iar in Capitala va ajunge in duminica de Florii, pe 24 aprilie.

Giulgiul din Torino, Giulgiul lui Hristos, este singura relicva a crestinatatii, panza in care Mantuitorul a fost invelit dupa ce a fost coborat de pe cruce. Panza cu imaginea lui Iisus intiparita, a starnit de-a lungul timpului controverse foarte importante in lumea cercetatorilor, mergand de la contestarea autenticitatii lui, pana la discutii legate de perioada din care dateaza. Prima dovada a existentei giulgiului apare intr-una din scrisorile Episcopului din Saragosa, la mijlocul secolului al VII-lea. Istoricii cred ca giulgiul a fost adus in Franta dupa caderea Constantinopolului, ca prada de razboi. Dupa o perioada in care nu se stie unde a fost tinut, giulgiul in care a fost invelit Iisus a aparut la Lirey in jurul anului 1352, si de atunci nu a mai fost pierdut din vedere. Giulgiul de la Torino a reprezentat pentru crestinii din intreaga lume un obiect de veneratie, de-a lungul timpului, desi au existat si persoane care l-au dispretuit.

 
Cantul, dansul, portul si mestesugul romanesc s-au intalnit la CosovoPDF Print E-mail
Cosovo, Bulgaria/Romanian Global News
Accesari :250
Monday, 18 April 2005

Romanii din jurul Dunarii au participat la finele saptamanii trecute la Festivalul International Folcloric "Ziua satului Sarbatoarea Infratirii", desfasurat in Bulgaria, la Cosovo.

Evenimentul s-a aflat anul acesta la cea de-a patra sa editie si a beneficiat de organizarea Asociatiei Proiect pentru o Lume a Oamenilor Mai Buni" Calafat (APLOMB), Uniunea Tinerilor Etnici Romani din Bulgaria AVE si Federatia Patronatelor din Regiunea Oltenia (F-PRO). In cadrul manifestarilor gazduite de Caminul Cultural din Cosovo au fost invitati peste 350 de solisti vocali si instrumentisti din localitatile riverane Dunarii. Astfel, au fost prezente Ansamblul Folcloric Cosovo (Bulgaria), Ansamblul Folcloric Oltenasii" din Basarabi (Romania), Ansamblul Folcloric Cudelin (Bulgaria), Ansamblul Folcloric Deleina (Bulgaria), Ansamblul Folcloric Varf (Bulgaria), Ansamblul Folcloric Gamzovo (Bulgaria), Ansamblul Folcloric Bregovo (Bulgaria), Ansamblul Folcloric Balei (Bulgaria), Ansamblul Folcloric Novo Selo (Bulgaria), Ansamblul Folcloric Cernivit (Bulgaria), Ansamblul Folcloric Tarnaica (Serbia-Muntenegru). Evenimentul s-a inscris in cadrul proiectului Dunarea punte a legaturilor culturale traditionale Calafat Vidin", proiect finantat prin Programul PHARE CBC Ro-Bg. Pe malul stang al batranei Dunari si-au dat intalnire, la sfarsit de saptamana, cantecul autentic romanesc, dansul popular, arta vestimentatiei si a mestesugurilor populare. Delegatiile oficiale, ca si ansamblurile de artisti au fost primite, la Primaria Cosovo, cu paine si sare, moment urmat de o parada a portului popular si de vernisajul expozitiei etnografice si de mestesuguri populare traditionale. Deschiderea oficiala a Festivalului Folcloric International Ziua Satului Sarbatoarea Infratirii", editia a IV-a, a avut loc in dupa-amiaza de sambata, 16 aprilie, dupa masa rotunda cu tema Spiritualitatea romaneasca. Obiceiuri si traditii populare dunarene".

 
Inventiile romanesti premiate la Geneva vor fi prezentate si la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :183
Monday, 18 April 2005

O expozitiie a inventiilor romanesti prezentate in cadrul Salonului Inventiilor Tehnicilor si Produselor Noi, care s-a desfasurat la Geneva in perioada 410 aprilie, va fi inaugurata marti, 19 aprilie 2005, de la ora 10:00, la sediul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti.

Evenimentul este organizat cu institutia gazda in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii si face parte din Saptamana Stiintei". Aceasta este o manifestare care are loc in perioada 18-23 aprilie, cu prilejul Anului Fizicii, si care este organizata de Ministerul Educatiei si Cercetarii in colaborare cu Ambasada Frantei la Bucuresti. Expozitia va fi inaugurata de Secretarul de Stat pentru Cercetare, profesorul universitar dr. ing. Anton Anton, care va inmana medaliile obtinute de reprezentantii Romaniei la acest Salon deosebit de important la niovel mondial, se arata intr-un comunicat de presa emis de misniterul Educatiei. Evenimentuil se constituie si o ocazie pentru inventatori sa-si faca cunoscute realizarile, pe care le vor prezenta agentilor economici interesati de valorificarea acestora.

 
Operatiune romaneasca de succes in Bosnia si HertegovinaPDF Print E-mail
Banja Luka, Bosnia/Romanian Global News
Accesari :196
Monday, 18 April 2005

Locotenent-comandorul Cristian Ciochina a comandat saptamana trecuta in Bosnia si Hertegovina formatia multinationala de elicoptere care a executat operatiunea "Spring Lift".

Aceasta este destinata antrenarii fortelor de rezerva in executarea unor anumite actiuni si din cadrul ei fac parte zece elicoptere apartinand fortelor aeriene belgiene, britanice, italiene si romanesti, se arat intr-un comunicat de presa emis de MApN. Actiunea desfasurata de formatia aeriana a inclus o survolare a orasului Sarajevo in formatie, dupa care au aterizat in campul Butmir si au debarcat peste 100 de militari dintr-un regiment italian care asigura fortele de rezerva ale misiunii "Althea". Romania a luat parte la misiunea din Bosnia cu ajutorul a doua elicoptere IAR 330 UMA SOCAT si a echipajelor aferente. Ca urmare a bunei comportari de care a dat dovada tara noastra in aceasta misiune, comandantul Fortei Europene, generalul maior britanic David Leakey, a multumit militarilor romani pentru felul in care si-au indeplinit misiunile pe timpul operatiunii care s-a terminat vineri, 15 aprilie.

Armata Romaniei participa la misiunea "Althea" cu 110 militari care incadreaza subunitati de aviatie, informatii, politie militara si transport, precum si diferite functii in statul major al Fortei Europene EUFOR. Detasamentul Fortelor Aeriene Romane este dislocat la Banja Luka de la inceputul lunii ianuarie a acestui an pentru a executa misiuni de recunoasteri aeriane, transport tehnica si personal, cautare-salvare si evacuare medicala. Detalii suplimentare despre misiunea Uniunii Europene "Althea", la care participa aproximativ 7.000 de militari din 33 de tari, se pot obtine din Internet, la adresa http://www.euforbih.org

 
Catolicii isi aleg un nou PapaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :300
Monday, 18 April 2005

Conclavul se reuneste astazi pentru a vota un succesor pentru Papa Ioan Paul al II-lea. Consfatuirile celor 115 de cardinali se vor desfasura in Capela Sixtina, iar pana la incheierea votului, prelatii nu vor avea voie sa ia legatura cu exteriorul, pentru a fi, astfel, evitate posibilele incercari de influentare.

Noul Papa va avea nevoie de voturile a doua treimi din total, plus unul, iar daca dupa 30 de votari succesive, nici unul dintre candidati nu obtine acest procent, noul Papa va fi ales prin majoritate absoluta (jumatate plus unu). Prelatii catolici vor avea de ales intre Cardinalul de Berlin, Joseph Ratzinger (77 ani), Cardinalul de Milano Dionigi Tettamanzi (71 ani), Giovanni Battista Re (71 ani), arhiepiscopul de Sao Paolo, Claudio Hummes (70 de ani) si nigerianul Francis Arinze (73 de ani), singurul cardinal de culoare candidat la Sfantul Scaun. Debutul Conclavului se va desfasura luni, 18 aprilie, de la ora 17.30 (ora Romaniei), in Capela Sixtina, in cadrul unei procesiuni speciale in timpul careia cardinalii catolici vor depune juramantul privind secretul votului. Incepand de marti, 19 aprilie, in fiecare zi vor fi organizate cate patru voturi, doua dimineata si doua dupa-amiaza. Semnalul alegerii unui nou Suveran Pontif este fumul alb ce va iesi pe horn, ca si clopotele ce vor rasuna in Cetatea Sfantului Scaun.

 
Ministrul roman al Integrarii discuta la Berlin cu expertii germaniPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :218
Monday, 18 April 2005

Ministrul Integrarii Europene, Ene Dinga, efectueaza luni, 18 aprilie, o vizita de lucru la Berlin, cu scopul de a-i informa punctual pe experti germani din domeniul afacerilor europene din administratia federala si din mediul academic asupra nivelului de pregatire a Romaniei pentru aderare.

Pe parcusrsul vizitei, Ene Dinga se va intalni cu vice-presedintele Bundestag-ului si presedinte al grupului parlamentar de prietenie Germania-Romania, Susanne Kastner, cu secretarul de stat parlamentar pentru afaceri europene in Ministerul Federal de Externe, Hans-Martin Bury, si cu directorul general pentru afaceri europene in Ministerul German de Externe, Eckhard Cuntz, informeaza un comunicat de presa emis de Ministerul Integrarii. Totodata, oficialul roman va mai participa la evenimentul intitulat Semnarea Tratatului de aderare un pas decisiv pe drumul catre Uniunea Europeana", care va avea loc la Academia Europeana din Berlin. Actiunea ii va avea ca participanti si pe ministrul bulgar pentru afaceri europene, Meglena Kuneva, ambasadorul Marelui Ducat de Luxemburg la Berlin, Jean Welter, si pe directorul in cadrul Directiei Generale Extindere a Comisiei Europene. Timo Summa, se mai arata in comunicat.

 
Vizita oficiala olandeza la Ministerul roman de InternePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :160
Monday, 18 April 2005

O delegatie a Ministerului de Interne si al Relatiilor Nationale din Regatul Tarilor de Jos efectueaza marti, 19 aprilie, si miercuri, 20 aprilie, o vizita oficiala in Romania, la invitatia ministrului Administratiei si Internelor, Vasile Blaga.

Partea olandeza va fi condusa de ministrul de interne si al Relatiilor Nationale, Johan Remkes, cel care va semna in prima zi a vizitei, la sediul Ministerului Administratiei si Internelor, alaturi de omologul sau roman, Memorandumul de intelegere intre Ministerul Administratiei si Internelor din Romania si Ministerul de Interne si al Relatiilor Nationale din Regatul Tarilor de Jos privind cooperarea in domeniul urgentelor civile", informeaza un comunicat de presa emis de ministerul roman.

 
Militarii romani continua sa ii ajute pe colegii lor irakieniPDF Print E-mail
Ad Diwaniyah, Irak/Romanian Global News
Accesari :162
Monday, 18 April 2005

Militarii romani din cadrul Detasamentului de Geniu Irak IV au reusit sa duca la bun sfarsit, la finele acestei saptamani, lucrarile de amenajare a unui poligon de instructie din apropierea orasului Ad Diwaniyah, lucrari destinate unui batalion al armatei irakiene.

Timp de trei saptamani, genistii romani au efectuat lucrari de decapare si nivelare a terenului, berme (valuri de pamant), locase de tragere si posturi de observare pe o suprafata de 70 000 de metri patarti, se arata intr-un comunicat de presa emis de MApN. Ca operatiunile sa se poata desfasura in cele mai bune conditii, un grup de militari polonezi a asigurat securaitatea zonei. Lucrarile executate de militarii romani au fost evaluate de comanda Diviziei Multinationale de Centru-Sud, care a analizat calitatea acestor operatiuni facute pentru realizarea poligonului. Aceasta actiune face parte dintr-un plan mai amplu de dezvoltare a bazei materiale de instructie a armatei irakiene.

 
O parte din moastele Sfantului basarabean Antipa Romanul raman definitiv la ConstantaPDF Print E-mail
Constanta, Romania/Romanian Global News
Accesari :307
Monday, 18 April 2005

Delegatia clericala basarabeana care a insotit Moastele Sfantului Antipa Romanul a lasat credinciosilor din Dobrogea, zona in care reprezentantii de la Chisinau s-au aflat saptamana trecuta, o racla cu fragmente din moastele Sfantului Antipa Romanul.

Gestul facut de partea basarabean vine ca un revers al faptului ca si Inalt Prea Sfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului si, totodata, gazda delegatiei de la Chisinau, a donat basarabenilor particele din moastele Sfintilor Martiri dobrogeni Epictet si Astion, se arata intr-un comunicat de presa emis de Arhiepsicopia Tomisului. Moastele Sfantului Antipa Romanul, sfant roman care a trait la sfarsitul secolului al XIX-lea in Moldova, Sf. Munte si Rusia, au fost aduse miercuri, 13 aprilie, in pelerinaj la Constanta, si au ramas pe teritoriul tarii noastre pana sambata, 16 aprilie. Racla ce contine aceste sfinte moaste se afla in prezent la Manastirea Sfantul Gheorghe" din Basarabia si a reusit sa ajunga la malul Marii Negre cu ajutorul Fundatiei ICHTYIS din Moldova si al Asociatiei Studentilor Crestin-Ortodocsi din Constanta.

 
Argint pentru Romania in Maratonul Londonez si la NaganoPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :261
Monday, 18 April 2005

Atleta romanca Constantina Tomescu-Dita a terminat pe locul al doilea Maratonul Londonez, dupa britanica Paula Radcliffe.

Romanca s-a plasat la o diferenta de 5 minute fata de castigatoarea cursei, care a obtinut un nou record in aceasta proba: 2 ore, 17 minute, 42 de secunde. Constantina Tomescu-Dita, gorjeanca in varsta de 32 de ani a crezut, la un moment dat, ca de altfel intreaga asistenta, ca va castiga cursa, in momentul in care Radcliffe a disparut putin din peisaj pentru a merge foarte public... la toaleta. Dita a luat startul alaturi de alti 36.000 de alergatori in cursa britanica, iar medalia de argint i-a adus si un premiu de 30.000 de dolari.

Si Lidia Simon a terminat duminica la Nagano, in Japonia, proba de maraton pe locul al doilea, cu un timp de 2 ore, 31 de minute si 20 de secunde, cu trei minute mai mult decat castigatoarea cursei, rusoaica Albina Ivanova. Pentru ca problemele de sanatate au tinut-o la distanta de castigarea vreunei medalii importante, aceasta este prima performanta reala obtinuta de Lidia Simon dupa ce, la Olimpiada de la Atena, s-a retras din cursa, iar mai apoi un lung sir de accidentari au determinat-o sa plece in Statele Unite, la recuperare.

 
Dezinformari transnistrene cu parfum FSB-istPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :277
Monday, 18 April 2005

Partidul Popular Crestin Democrat califica declaratiile facute de Sevtov-Antiufeev drept o diversiune si un element al razboiului propagandistic purtat impotriva Republicii Moldova. Aceasta diversiune urmareste intoxicarea opiniei publice, compromiterea parteneriatului politic dintre fortele parlamentare de la Chisinau, indepartarea suspiciunii legitime care planeaza asupra regimului separatist, precum si derutarea anchetei penale, desfasurate in cazul Cubreacov de organele de drept ale Republicii Moldova", se arata intr-un comunicat al Biroului de presa al PPCD.

Declaratia crestin-democratilor survine in urma declaratiilor facute, la 14 aprilie curent, de seful serviciilor secrete ale regimului separatist, Vladimir Antiufeev, in cadrul unei conferinte de presa la Tiraspol. Potrivit acestuia, rapirea, la 21 martie 2002, a deputatului Vlad Cubreacov ar fi fost pusa la cale si realizata la indicatia personala a presedintelui Vladimir Voronin de catre angajatii MAI si SIS. In legatura cu aceste declaratii, Partidul Popular Crestin Democrat precizeaza ca rapirea lui Vlad Cubreacov s-a produs intr-un moment de maxima tensiune politica, cand confruntarea intre Putere si Opozitie se manifesta prin demonstratii de amploare, pe care guvernantii cautau sa le anihileze fara a utiliza direct violenta, iar Partidul Popular Crestin Democrat facea tot posibilul pentru a mentine caracterul pasnic al protestelor stradale. "La o distanta de trei ani de la rapirea lui Vlad Cubreacov, pornind de la premisa cui i-ar servi aceasta rapire, evident nu Puterea era cea care sa determine deteriorarea climatului politic si confruntari violente intre fortele de ordine si demonstranti. In zilele care au urmat rapirii lui Cubreacov, liderii PPCD au depus eforturi deosebite pentru a nu admite degradarea protestelor stradale in actiuni violente si varsari de sange. Elemente provocatoare, strecurate in multime, cautau sa incite spiritele, sa provoace confruntari intre manifestanti si politisti si intrarea protestatarilor in cladirea Presedintiei pentru a se rafui fizic cu Voronin. Numai autoritatea si viteza de reactie a lui Iurie Rosca si a altor liderii PPCD au impiedicat un deznodamant fatal. Zecile de mii de demonstranti, prezenti atunci in centrul Chisinaului, tin bine minte acele zile dramatice pentru noi. Asa cum presupuneam, "a treia forta", care a fost si ramane interesata de destabilizarea situatiei politice din Republica Moldova si, concomitent, de inlaturarea lui Voronin, dar si, in egala masura, de anihilarea PPCD este regimul criminal de la Tiraspol", se arata in comunicatul Biroului de presa al PPCD. Potrivit crestin-democratilor, declaratiile lui Sevtov-Antiufeev confirma o data in plus faptul ca tocmai organizatorii crimei cauta sa arunce vina asupra lui Voronin pentru a dinamita relatiile de parteneriat care s-au creat intre presedintele Republicii si PPCD, dupa ce liderii celor doua partide aflate in conflict de ani de zile au convenit sa creeze un parteneriat si sa realizeze, de comun acord, o politica coerenta de integrare europeana si de restabilire a unitatii teritoriale a tarii. De mentionat ca banda video, transmisa jurnalistilor de catre Sevtov-Antiufeev joi, 14 aprilie curent, reproduce o emisiune a postului de televiziune de la Bucuresti OTV, transmisa la 4 martie 2005. "Ramane de vazut cine sunt persoanele care au dus la Bucuresti caseta respectiva cu falsii martori in cazul lui Cubreacov si, mai ales, de ce realizatorii emisiunii au plasat-o exact in ajunul alegerilor parlamentare, care au avut loc la 6 martie. Tot aici ramane de clarificat de ce autorii emisiunii respective nu au cerut opinia celor vizati - Vlad Cubreacov si Iurie Rosca - pentru a comenta pretinsul documentar cu dezvaluiri", precizeaza Biroul de presa al PPCD. Potrivit crestin-democratilor, filmul cu pricina este doar un element din ampla actiune de dezinformare a opiniei publice si de pregatire a unor tulburari de masa pe care le planificau fortele pro-imperiale de la Moscova pentru zilele de dupa alegerile parlamentare. Asa cum tentativa de destabilizare a esuat la inceputul lui martie, diversiunea este reluata cu scopul rasturnarii echilibrului politic, care s-a creat in ultimele saptamani la Chisinau. In cadrul conferintei sale de presa, seful serviciilor secrete ilegale de la Tiraspol a facut publica intentia "de a intenta un dosar penala" in legatura cu rapirea deputatului Vlad Cubreacov si detentia sa pe teritoriul controlat de regimul separatist. PPCD precizeaza ca, pe parcursul ultimilor trei ani, regimul de ocupatie Smirnov s-a opus cu vehementa prezentei anchetatorilor moldoveni si efectuarii cercetarilor penale in spatiul pe care il controleaza ilegal.

Ca urmare a investigatiilor Romanian Global News s-a aflat ca cel care a adus si prezentat caseta la OTV a fost Victor Craciun, sprijinitor puternic al lui Serafim Urechean si se pare cu bune relatii printre diplomatii rusi acreditati la Bucuresti. In cadrul emisiunii la care a participat personal, Craciun a incercat in cateva randuri sa strecoare indoiala asupra credibilitatii lui Iurie Rosca si Vlad Cubreacov.

 
Expertul international Damien Helly inventeaza poporul transnistrenilorPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :194
Monday, 18 April 2005

"Uniunea Europeana trebuie sa sprijine financiar dezvoltarea societatii civile din Transnistria si apropierea celor doua societati - a moldovenilor si transnistrenilor(!? n.r.)", considera expertul de la "International Crisis Group", Damien Helly.

Intr-un interviu acordat la Chisinau postului de radio "Europa Libera", Damien Helly a mentionat ca exista o oportunitate pentru inovatii politice si pentru solutionarea politica a problemei transnistrene. In opinia expertului, principala problema este de a nu opera cu termene sau termeni juridici. "Cuvantul folosit nu este si solutia in sine. Aceasta ar putea fi obtinuta prin sporirea increderii in societate, precum si intre autoritatile de diferit nivel din Transnistria si Moldova", a precizat Helly. In opinia lui, partile ar trebui sa largeasca, in primul rand, contactele intre reprezentantii societatii civile la nivel de activitati sociale, umanitare, chestiuni de democratizare si tineret. In al doilea rand, sporirea increderii e legata de probleme de securitate si dezarmare si de bunavointa ambelor parti in legatura cu echipamentele militare. O a treia masura, potrivit expertului international, ar fi initierea unor discutii privind dimensiunea politieneasca in cadrul mecanismului de pacificare, avandu-se in vedere nu extinderea formatului actual sau includerea in acesta a unor trupe internationale, ci initierea unui dialog privind eficienta mecanismului existent de pacificare. "Exista o distanta intre mandatul fortelor de mentinere a pacii, care pot si care nu pot interveni in conflicte pe teren. Intre aceste doua aspecte ale activitatii de pacificare este nevoie de actiuni ale politiei", considera Damien Helly. Referindu-se la oportunitatea implicarii in procesul de negocieri a Statelor Unite, Uniunii Europene si Romaniei, asa cum a cerut Chisinaul, Helly a mentionat ca abordarea multilaterala ramane o prioritate. "Cat priveste UE, intr-o prima etapa, aceasta cred ca va fi destul de prudenta pentru a se implica direct in negocieri. UE ar putea fi un observator, care sa propuna abordari si idei noi", a mai declarat expertul de la "International Crisis Group", Damien Helly.

 
Initiativa salutara a Congresului SUA, dar unde este Basarabia in aceasta rezolutie?PDF Print E-mail
Moscova, Rusia/Romanian Global News
Accesari :219
Monday, 18 April 2005

Noua membri ai Camerei reprezentantilor au introdus in ordinea de zi a Congresului SUA proiectul rezolutiei prin care Rusiei i se cere recunoasterea oficiala a ocupatiei, in perioada anilor 1940-1991, a Lituaniei, Letoniei si Estoniei, informeaza "Novae Izvestia".

In opinia congresmenilor, conducerea Rusiei trebuie sa faca o declaratie clara si fara echivoc in ceea ce priveste recunoasterea ocupatiei si anexarea ilegala de catre Uniunea Sovietica, in perioada anilor 1940-1941, a Tarilor Baltice. Doi congresmeni, unul republican si altul democrat, care sunt copresedinti ai "Fractiunii Tarilor Baltice", creata in anul 1997 in cadrul Congresului SUA, au tinut discursuri in calitate de autori ai rezolutiei. Potrivit publicatiei rusesti, rezolutia a fost sustinuta si de presedintele Comitetului pentru securitatea interna a camerei reprezentantilor Congresului, si de inca un congresman republican. "Nu este prima data cand Washingtonul transmite Moscovei semnale controversate, asa cum a facut-o si in ajunul manifestatiilor consacrate celei de-a 60-a aniversari a victoriei asupra fascismului. Pe de o parte, George W. Bush a acceptat sa vina, la 9 mai, la Moscova, iar pe de alta parte nu l-a refuzat nici pe presedintele leton, Vaira Vike-Freiberga, si, in zilele de 6-7 mai, va fi la Riga", noteaza "Novae Izvestia". Reamintim ca presedintii Estoniei, Arnold Ruutel, si Lituaniei, Valdas Adamkus, au refuzat sa participe la ceremoniile de la Moscova, tocmai pentru faptul ca Rusia nu doreste sa recunoasca ocupatia, incepand cu anul 1940, a acestor tari. Presedintele leton, Vaira Vike-Freiberga, insa, a acceptat sa plece la Moscova, dar declaratiile ei privind traditiile rusilor de a sarbatori victoria au provocat cele mai mari scandaluri. "Desigur, noi nu vom schimba constiinta cetatenilor rusi, care, la 9 mai, vor pune peste uscat pe ziare, vor bea votca, vor canta "ciastuski" si isi vor aminti cum au ocupat eroic Tarile Baltice", a spus Vaira Vike-Freiberga. Faptul ca in acest proiect de rezolutie nu se aminteste nimic de teritoriile romanesti ocupate in aceeasi perioada ca si Tarile Baltice releva in mod evident lipsa totala a lobbyului romanesc pe langa Congresul american. Unde este acesta, unde sunt organizatiile romanesti din SUA si cine sunt vinovatii in necoagularea unui asemenea lobby? Sunt intrebari la care ar fi trebuit sa ne raspundem de ceva timp.

 
Petrolul caspic va elimina dependenta Europei fata de petrolul rus, sustine Vladimir SocorPDF Print E-mail
The Wall Street Journal/Romanian Global News
Accesari :205
Monday, 18 April 2005

Analistul politic Vladimir Socor afirma, intr-un editorial publicat in "The Wall Street Journal", ca accesul petrolului caspic in Europa va scoate statele europene din dependenta fata de carburantii din Rusia.

In opinia comentatorului, succesul revolutiei oranj in Ucraina a resuscitat interesul pentru conducta de petrol Odesa-Brodi, care deschide calea petrolului caspic din Kazahstan spre Europa. Pentru asigurarea succesului acestui proiect, insa, este necesara prelungirea conductei pana la orasul-port polonez Gdansk, amplasat pe malul Marii Baltice. Presedintele ucrainean, Victor Iuscenco, a declarat recent ca extinderea conductei reprezinta un obiectiv prioritar pentru Europa in contextul planului de diversificare a surselor de livrare si transportare a carburantilor. Printr-o ironie a sortii, importanta acestui obiectiv, in calitate de alternativa pentru satisfacerea cererii de resurse energetice pentru Europa, a devenit una din cauzele pentru care, pana acum, el nu a fost construit. Initial, conducta a fost proiectata de Ucraina si Polonia, cu sprijinul politic al SUA, tronsonul Odesa-Brodi fiind finisat in anul 2002, iar in anul urmator guvernele celor doua state si Comisia Europeana au decis prelungirea conductei pana la Gdansk. Spre regret, aceste planuri nu au avut sorti de izbanda, datorita barierelor politice si de alt ordin, impuse de Federatia Rusa si companiile petroliere de stat afiliate autoritatilor de la Moscova. In acest sens, Rusia a utilizat toate avantajele monopolului la tranzitarea petrolului pentru a nu permite transportul petrolului din Kazahstan prin conducta Odesa-Brodi. Rusia nu este interesata in facilitarea accesului unui concurent pe piata europeana. Dimpotriva, autoritatile de la Moscova tind sa maximizeze parghiile de influenta, legate de cota proprie pe piata, si sa impiedice realizarea strategiei Uniunii Europene privind diversificarea aprovizionarii cu petrol pentru ca, in final, sa-si satisfaca propriile interese politice, urmarind cresterea dependentei Europei de resursele energetice rusesti. Drept consecinta, lipsita de accesul la petrolul caspic, conducta Odesa-Brodi a stationat, timp doi ani, iar orientarea promoscovita a regimului Kucima a facilitat crearea conditiilor pentru utilizarea conductei la transportarea petrolului in directie opusa. Astfel, petrolul rusesc este pompat spre portul Odesa, iar de aici este transportat cu tancurile petroliere in bazinul Marii Mediterane. Principalul utilizator al conductei in directie opusa este compania ruso-britanica "TNC-BP" (TNC - compania petroliera din Tiumen - n. r.). Acordurile semnate in 2004 prevedeau transportarea, pe parcursul a trei ani, a 9 milioane tone de petrol anual. In realitate, insa, volumul de petrol transportat a fost cu mult sub aceste cifre. In consecinta, exploatarea conductei aduce pierderi semnificative guvernului de la Kiev, care nu are posibilitatea sai recupereze investitiile si nici sa acopere integral cheltuielile de exploatare. Oficialii ucraineni califica idea transportarii petrolului in directie opusa drept motivata politic, avand drept obiectiv zadarnicirea utilizari conductei pentru transportarea petrolului in UE. Petrolistii rusi nu manifesta interes fata de conducta, utilizand-o, in special, doar pentru a bloca accesul petrolului caspic in tarile europene. In cadrul recentului for al oamenilor de afaceri, desfasurat la Kiev, specialistii din Ucraina, Polonia si cei ai Comisiei Europene au reluat tratativele privind prelungirea conductei. In acest sens, UE a deschis o linie de credit pentru finantarea elaborarii proiectului. Constructia noului segment va dura, potrivit estimarilor preliminare, 3 ani si va costa 450-500 milioane euro.

Guvernul ucrainean incearca sa obtina consimtamantul furnizorilor pentru livrarea continua a 10 milioane tone de petrol anual. Ofertele oamenilor de afaceri ucraineni si polonezi au la baza majorarea, de la 50 milioane tone, pana la 100 milioane tone a extragerilor de petrol pana in anul 2010. Majorarea volumului extragerilor este legata si de existenta cailor de transportare, urmand a fi evaluata pana la finele anului curent, dar numai dupa ce Polonia si Ucraina vor initia tratativele privind fondarea unui consortiu, in vederea extinderii conductei, cu sprijinul UE, pana la Gdansk. Victor Iuscenko si premierul Iulia Timosenko propun utilizarea surselor de petrol din Tenghiz, exploatate de corporatia "Chevron Texaco". In prezent, zacamintele din Tenghiz sunt pompate spre Novorosiysk prin conducta consortiului "Caspian Pipeline Consortium", dominat de corporatia "Exxon Mobil". Ucraina intentioneaza sa inceapa negocierile cu exploratorii si transportatorii petrolului kazah, precum si cu guvernul de la Astana si monopolistul rus "Transneft", in vederea transportarii petrolului din Novorosiysk spre Odesa. In calitate de alternativa, se preconizeaza transportarea petrolului cu tancuri pe o ruta transcaspica in Azerbaidjan, dupa care aceasta va fi pompata, prin conducta, spre portul georgian Supsa, iar de aici, din nou cu tancurile, spre Odesa si, in consecinta, spre Polonia. Proiectul a fost discutat la Kiev de catre Iuscenko si ministrii de Externe german si polonez (Joschka Fischer si Adam Rotfeld). Discutia a fost urmata de cateva intrevederi, iar, la finele lunii martie, presedintele polonez, Aleksander Kwasniewski, si cel ucrainean au discutat modalitatea de finantare a proiectului. Totodata, Kwasniewski si presedintele azer, Iliham Aliev, au studiat variantele tranzitarii petrolului spre Odesa, iar, recent, presedintele Georgiei, Mihail Saakasvili, si cel al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, au negociat posibilitatile transportarii petrolului, prin Azerbaidjan si Supsa, spre Odesa. In aceste conditii, este foarte important sprijinul politic al SUA. In anul 2003, vicepresedintele american, Dick Cheney, l-a convins pe fostul premier, Victor Ianukovici, sa amane decizia privind utilizarea conductei in sens opus. Regimul Kucima-Ianukovici, insa, a ignorat aceasta propunere si a acceptat transportarea petrolului rusesc.

De aceasta data, nu este exclus ca Moscova va realiza ca presiunea conjugata din partea Washingtonului si companiilor petroliere americane din Kazahstan si din statele prin care va fi transportat petrolul, precum si a statelor consumatoare de petrol, este foarte mare pentru a i se putea opune. In final, succesul proiectului va permite stoparea alunecarii ingrijoratoare a statelor europene catre o dependenta exagerata fata de resursele energetice din Rusia, conchide Vladimir Socor.

 
Moscova nu mai este atractiva pentru membrii CSI, sustine politologul Andrei PiontkovskiPDF Print E-mail
Moscova, Rusia/Romanian Global News
Accesari :182
Monday, 18 April 2005

"Corupta si lipsita de talent, infumurata si fricoasa, elita politica ruseasca nu poate intelege ca in spatiul postsovietic nimeni nu are nevoie de ea in calitate de profesor de viata si centru de atractie", sustine analistul politic Andrei Piontkovski.

Intr-un comentariu publicat de "Grani.ru", Piontkovski mentioneaza ca Moscova niciodata nu se va bucura de aparitia in spatiul CSI a fortelor "proruse" in sensul perceput de ea cuvantului. "Alte centre se dovedesc in prezent cu mult mai atractive pentru fostii nostri vecini de camin. Ucraina, Moldova, tarile din Transcaucazia isi vad viitorul in spatiul politic euroatlantic. S-ar avanta intr-acolo si carismaticul "batiko" (Lukasenko - n. r.), insa intelege ca in marea Europa nu-l asteapta nimic, decat Haaga. Asia Centrala se transforma, treptat, in vecinatatea apropiata a Chinei, care isi intensifica puterea economica", atentioneaza Piontkovski. Potrivit analistului rus, dupa evenimentele dramatice din Ucraina, Kirghizia si Moldova, clasa politica a Rusiei traverseaza o criza geopolitica si mai crancena decat in 1991. "Atunci, aceasta parea ceva provizoriu. Astazi, insa, constatam ca aceasta este pentru totdeauna. Cuvintele "vecinatatea apropiata" si-au pierdut sensul ambivalent promitator. "Vecinatatea apropiata a Chinei" - iata noua imbinare, testata atent de "elita" politica ruseasca, unita de ura nestavilita fata de Occident. Dorinta arzatoare de a face parte din ceva mare si eurasiatic ar putea sa-si gaseasca un sfarsit neasteptat, dar logic. Panmongolismul, desi este un cuvant salbatic, suna placut", conchide Andrei Piontkovski.

 
In Ungaria, printre minoritari - Liceu romanesc doar cu numelePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :644
Monday, 18 April 2005

Preocuparile autoritatilor de la Bucuresti pentru romanii din jurul granitelor tind sa capete o anumita intensitate mai ales in preajma alegerilor, in restul timpului acestia fiind aproape uitati.

Ceea ce este si mai grav e faptul ca nici romanilor din tara nu pare sa le pese prea mult de semenii lor de peste hotare. De cate ori nu am auzit expresii de genul: "Ce ne intereseaza de ei, ca ei nu au mancat salam cu soia?", mai ales cand este vorba de cei emigrati in zone precum Australia, SUA, Canada, Germania, Israel, Franta etc. Dar indiferenta caracterizeaza si reactiile romanilor fata de conationalii aflati in imediata apropiere a actualelor hotare. In noiembrie anul trecut, am publicat in ZIUA o serie de articole in urma unei deplasari de documentare in comunitatea romaneasca din Ungaria. Reactiile de la cititori sunt graitoare in acest sens. Aminteam atunci ca la Liceul romanesc "Nicolae Balcescu" din Gyula limba romana a capatat statut de limba straina, ceea ce duce automat la pierderea identitatii romanesti, o cauza a scaderii dramatice a celor care se declara romani. Am fost acuzati de diversiune de catre unii dintre cititorii care ne-au scris pentru a ne spune ca: "Daca nu sunt etnici romani (n.n. Gyula si satele din zona granitei sunt recunoscute ca avand populatie majoritar romaneasca) cui sa se predea in limba romana. Voi predati in maghiara romanilor din Alba Iulia?". Si atunci, ce sa ne mai miram ca romanii nostri de peste granita nu se bucura de drepturi, cand ele le sunt refuzate chiar de catre cei care ar trebui sa-i sprijine mai mult, adica cei din interiorul tarii? Si atunci ce sa ne mai miram ca la fiecare recensamant numarul acestora scade. In Ungaria, unele surse vorbesc de aproximativ 20.000 de etnici romani, in timp ce statisticile oficiale mentioneaza pentru anul 2001 doar 7995 de romani, fata de 12.326 cati se inregistrau la recensamantul anterior. Situatia este de-a dreptul dramatica la Gyula, oras situat la 3 km de granita romaneasca. Liceul "Nicolae Balcescu", o institutie impunatoare si o adevarata bijuterie arhitectonica din acest oras balnear a sarbatorit, la 20 noiembrie 2004, 55 de ani de la infiintare. Festivitatea a fost insa umbrita de certitudinea ca limba romana se vorbeste din ce in ce mai putin la Gyula. Socant, dar in ciuda faptului ca liceul este romanesc, poarta chiar numele unui ilustru pasoptist roman, aici toate materiile sunt predate in maghiara, iar romana are alocat acelasi numar de ore, cate exista pentru celelalte doua limbi straine care se predau aici: engleza si italiana. Doar pentru elevii din clasele mari exista un curs de "Cultura si civilizatie romana", exact sintagma care este folosita la Bucuresti pentru clasele care studiaza intensiv o limba straina, precum engleza, germana sau spaniola. Prin liceu, singurii care mai vorbesc romana in discutii libere sunt profesorii, pentru ca majoritatea elevilor sunt fie etnici maghiari, fie romani care isi asuma sau sunt obligati sa-si asume cultura si identitatea maghiara. A fost o surpiza sa aud la un moment dat, in cantina liceului, doua fetite din clasele primare vorbind in romana si plangandu-se una alteia ca "La romana e destul de usor, dar cu maghiara am probleme". Poate la fel de grav este si faptul ca in Gyula placutele bilingve lipsesc, singurele inscriptii in romana fiind cele de pe cladirile Uniunii Culturale a Romanilor din Ungaria si a Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria. In 2003, cu ocazia vizitei presedintelui Iliescu la Episcopia Romana din Gyula, pe edificiul de cult a fost amplasata o placa in limba romana. La scurt timp, insa, ea a fost vandalizata prin scrierea unui mesaj injurios in maghiara, apoi a disparut.

"Foaia romaneasca" din Gyula

Singurul care protesteaza constant cu privire la astfel de gesturi si care incearca sa mai pastreze coeziunea romanilor din Gyula este grupul de patru tineri ce editeaza saptamanalul "Foaie romaneasca", sub conducerea Evei Iova. Un exemplu de articol este "Vandalism repetat cu caracter antiromanesc". Se scrie aici: "De ceva vreme se intampla in linistitul nostru orasel o serie de iesiri nationaliste, pe care nu le vede sau nu vrea sa le vada nimeni. Chiar daca punem aceste intamplari pe seama unor indivizi certati cu bunul simt, nu putem sa nu atragem atentia asupra lor, fie si numai pentru faptul ca intra in contradictie cu mentalitatea europeana de care facem atata caz. Tolerarea unor asemenea gesturi indreptate impotriva unei minoritati poate avea efecte grave in timp". In conditiile in care mass-media sunt din ce in ce mai importante in viata comunitatii, revista "Foaie romaneasca" joaca un adevarat rol de pionierat in pastrarea identitatii romanesti. Cu un tiraj de 800 de exemplare, revista surprinde evenimente atat din sfera publica, cat si din cea privata. Merita subliniata atentia acordata Bisericii Ortodoxe, dar si incercarea de a influenta modul in care sunt perceputi romanii din Ungaria de catre cei din afara, mai ales din Romania. Anul trecut, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni a initiat un parteneriat de colaborare cu Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria, care editeaza "Foaie romaneasca". Acest saptamanal este editat de Editura de presa si carte "NOI", al carui director este Eva Iova, o tanara ziarista din Micherechi, care este ajutata de un colectiv redactional minimal, dar bucurandu-se si de colaborarea colegilor de la redactiile de limba romana din cadrul Radiodifuziunii si Televiziunii Maghiare. Revista a aparut in 1951, cu titlul "Foaia noastra", pentru ca din 1990 sa devina "Foaia romaneasca". Noua titulatura este o asumare deschisa a identitatii culturale romanesti si se bazeaza pe un numar de 500 de abonati. La recensamantul din 2001, vorbitori de limba romana s-au declarat 90.000, deoarece cei mai multi imigranti pe teritoriul Ungariei sunt cetateni din Romania (circa 80.000), ceea ce inseamna ca numarul cititorilor depaseste cu mult numarul exemplarelor tiparite. Revista nu se limiteaza la cultura dialectului daco-roman, din nordul Dunarii, avand ambitia de a informa si despre etnicii nostri din vecinatate; printre altele, au fost publicate jurnale de calatorie la istroromanii din Croatia, la banatenii din Voievodina. Structura de magazin a revistei urmeaza modelul cultural al "Familiei" lui Iosif Vulcan (1865), punct de referinta clasic pentru publicistica noastra. Dintre rubricile fixe amintim: Actualitati, Posta redactiei, Cultura si invatamant, Viata publica, Ortodoxia, Tineret, Folclor, Literatura si arta, Calatorii in Romania si la comunitatile romanesti din afara tarii s.a. Prin tot ce abordeaza, FOAIA (format A4, 16 pagini, din care doua coperti color) creeaza o relatie intre imaginea de sine a romanilor din Ungaria si imaginea lor publica, transmitand propria perceptie, din interiorul acestei comunitati bilingve, care convietuieste cu populatia majoritara maghiara si cu minoritati ca cele slovaca, germana, rroma s.am.d. In majoritatea rubricilor apar stiri despre actiunile de reconstruire, de revitalizare a traditiilor culturale ale minoritatii romanesti. Sunt prezentate demersurile institutiilor si ale liderilor care organizeaza actiuni - spectacol, unde se realizeaza o interactiune culturala intre institutional si societatea civila, precum si informatii despre sarbatorescul nedirijat, in context particular.

Detalii cu adevarat semnificative si revelatoare se gasesc in lucrarea LECTURI IDENTITARE - ROMANII DIN UNGARIA, Colectia Romanii de langa noi, de dr. Rodica Raliade si dr. Mihaela Nubert-Chetan, editata de Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, in 2004, la Editura Pur si Simplu, din Bucuresti. Realizarea ei a fost posibila gratie unui proiect de cercetare interdisciplinara dintre Academia Romana si Academia Ungara.

Mecena romanilor si testamentul sau

La sfarsitul lunii februarie 2005, la Budapesta a fost sfintit memorialul Emanuil Gojdu, cel mai mare mecena al romanilor, in cimitirul Kerepesi. Monumentul sau funerar, mult deteriorat de vreme si vremuri, timp de peste un secol, a fost restaurat la Oradea si adus la capataiul avocatului care a lasat o fabuloasa mostenire, prin Fundatia ce-i poarta numele, tinerimii romane din Ungaria si Romania.

Emanuil Gojdu (1802-1870) a fost fiul negustorului macedoroman Atanasie si al bihorencei Ana, fiica de taran avut. S-a nascut la Oradea, unde si-a facut studiile elementare si liceale, urmand Dreptul la Universitatea din Bratislava, luandu-si diploma de avocat in 1824; s-a stabilit ulterior la Budapesta, unde a castigat cateva procese celebre la vremea aceea si devine o notorietate in viata publica si culturala din Austro-Ungaria. Dobandeste o avere impresionanta si inca din tinerete sustine financiar studentii romani din oras, subventionand si publicatia "Calendarul Romanesc". Simtind ca i se apropie sfarsitul, isi scrie testamentul in ziua de 4 noiembrie 1869, lasand mostenire imobile, actiuni, depozite bancare, mori etc, din a caror exploatare beneficiarii se puteau intretine doua sute de ani, adica pana in 2071!

Fundatia "Emanuil Gojdu" a luat fiinta la 23 aprilie 1870, sub patronajul mitropolitului Andrei Saguna si al Congresului National Bisericesc Ortodox (acum Mitropolia Ardealului). Dupa Unirea cea Mare, sediul Fundatiei s-a mutat la Sibiu, avand un patrimoniu impresionant, dupa ce se construise un cvartal, din sapte imobile mari a cate patru nivele, intre strazile Dob si Kiraly, in plin centrul Budapestei. La sarsitul anului 1918, averea Fundatiei depasea 10 milioane de coroane, pe langa imobilele pomenite, din care se acordasera pana atunci 4455 de burse si 982 de ajutoare sociale. Timp de o jumatate de secol, de aceste burse au beneficiat, pentru studii vest-europene, printre altii, Victor Babes, Octavian Goga, Valeriu Braniste, Traian Vuia, Silviu Dragomir, Ioan S. Lepadatu si Ioan Lupas, tineri deveniti personalitati de marca in regatul Romania Mare si-n Europa. De altfel, istoricul Ioan Lupas avea sa sustina o comunicare la Academia Romana, in 23 mai 1940, despre felul in care Fundatia a contribuit, mai ales in perioada interbelica, la punerea in valoare a capacitatilor romanesti din lumea cea larga...

Dupa lungi pertractari, de abia in 1940 Ungaria recunoaste ca toate proprietatile Fundatiei "E. Gojdu", aflate pe teritoriul maghiar, reveneau Romaniei. Razboi si apoi comunizarea ambelor tari. Toate proprietatile confiscate, nationalizate. "Casa Gojdu", cum i se mai spune ansamblului locativ-urbanistic, a fost lasat in paragina, actualmente autoritatile budapestane punandu-le la vanzare, pentru transformarea intr-un centru comercial si cultural, cu locuinte de lux, birouri, magazine si restaurante. In locul cladirilor voit lasate in paragina, s-a deschis un mare santier, de catre o firma ciprioto-maghiara, in perimetrul caruia accesul este restrictionat. Din intregul complex arhitectural-istoric, a ramas doar Capela Bisericii Ortodoxe Romane din Budapesta, ca singura proprietate romaneasca in "Curtea Gojdu", aflata si ea in ruine, pentru care Guvernul Romaniei incepuse sa aloce cateva miliarde de lei, inca din 2002-2003. Renovarea acesteia este doar un singur rand din testamentul celui care marturisea: "Ca fiu credincios al bisericii mele, laud Dumnezeirea, caci m-am nascut roman; iubirea ce am catre natiunea mea neincetat ma imboldeste a starni in fapta ca inca si dupa moarte sa erump de sub gliile mormantului, spre a putea fi pururea in sanul natiunii mele".

(Preluare Cotidianul "Ziua"  - Luni, 18 aprilie 2005)

 
Romanii din Toronto vor protesta pasnic impotriva proiectului Rosia MontanaPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :247
Monday, 18 April 2005

O echipa de voluntari romani din Montreal si Toronto va fi prezenta marti, 19 aprilie, la Toronto, la Adunarea Generala a Actionarilor companiei Gabriel Resources, concern care detine 80% din Rosia Montana Gold Corporation, afisand un banner si distribuind informatii actionarilor.

Intalnirea are loc la Windsor Ballroom, King Edward Hotel, 37 King Street West, Toronto, Ontario, la ora 09:00, cei interesati sa se alature pasnicilor protestatari putand sa contacteze adresa de e-mail general@arcweb.ca, informeaza Alianta Romanilor Canadieni. Gabriel Resources este o companie canadiana care activeaza in domeniul minier si care intentioneaza sa creeze la Rosia Montana cea mai mare firma din Europa in sectorul minier. Acest lucru inseamna o mutare din locurile de bastina a unui numar de 2000 de persoane si distrugerea zonei respective, apreciata pentru decorul natural si importanta arheologica. Inca de la debutul acestui proiect controversat, compania canadiana a reusit sa isi atraga o serie de scandaluri, probleme operationale si opozitie internationala si nationala.

 
Anamaria Marinca a castigat premiul BAFTAPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :249
Monday, 18 April 2005

Tanara actrita romanca stabilita in Germania, Anamaria Marinca, a castigat la finele acestei saptamani, la Londra, premiul BAFTA pentru cea mai buna actrita, pentru prestatia sa din drama "Sex Traffic".

Distribuirea Anamariei in rolul din Sex Traffic a fost o supriza, insa mai mult decat atat a reprezentat debutul acesteia in televiziune. Prezenta la ceremonia londoneza, Anamaria Marinca si-a luat in primire trofeul cu o imensa supriza, dar si incantare, "Sunt foarte, foarte recunoscatoare, iar acesta este un privilegiu pentru mine" a spus ea. "Este minunat si foarte incitant. Credeam ca n-am auzit bine cand mi-a fost pronuntat numele", a mai rostit actrita romanca in discursul sau de multumire.

"Sex Traffic" a castigat, totodata, un alt premiu BAFTA, de data aceasta la categoria Best Drama Serial. Pelicula care a facut valva peste hotare dupa difuzarea si redifuzarea sa de postul de televiziune britanic Channel 4, este o drama in doua parti, a carei actiune se desfasoara in Romania, Londra si Canada, si care incearca sa dezvaluie dedesubturile afacerilor legate de traficul de fiinte umane. Doua tinere surori moldovence spera sa ajunga sa lucreze in Anglia, insa sunt vandute ca sclave si fortate sa se prostitueze in Romania, Serbia, Albania, Bosnia si Italia si in cele din urma in Londra. Filmul a beneficiat de audiente record, fiind in egala masura apreciat si de telespectatori si de critici. Anamaria Marinca a mai castigat, pentru rolul sau din "Sex Traffic", si premiul pentru cea mai buna actrita" la Royal Television Society. Anamaria are 26 de ani si a absolvit, in 2000, Universitatea din Iasi, la sectia Teatru, avandu-l ca profesor chiar pe tatal sau, Gheorghe Marinca. Chiar in anul absolvirii a castigat Gala Tinerilor Actori, de la Mangalia, iar dupa aceasta timp de doi ani a jucat la Teatrul din Piatra Neamt.

Ceremonia de decernare a premiilor Academiei Britanice de Televiziune a fost gazduita duminica, 17 aprilie, de Theatre Royal de pe West End, in Londra si a reprezentat, cum a obisnuit deja in fiecare an, o explozie de eleganta, glamour si celebritate.

 
Tot mai multi romani isi legalizeaza situatia in ValenciaPDF Print E-mail
Valencia, Spania/Romanian Global News
Accesari :293
Monday, 18 April 2005

Cele 25 de birouri ale Sigurantei Sociale implicate in procesul de normalizare a situatiei legale a muncitorilor straini in Comunitatea Valenciana inregistrasera, la finele saptamanii trecute, 56.834 de cereri de regularizare.

Campania extraordinara de regularizare a imigrantilor sositi in Spania dinainte de august 2004, a inceput in data de 7 februarie, sub auspiciile noii Legi a Imigratiei si se asteapta ca pana la finele procesului sa se ajunga la o suma de 60.000 de cereri, numai in provincia Valencia. Orasele care inregistreaza cel mai mare numar de aplicatii trimise sunt Alicante (25.406), Valencia (23.314) si Castellon (8.114). Din totalul celor care au aplicat in cadrul acestui proces 56% sunt barbati. Cele mai multe dintre cereri au venit din partea celor care activeaza in sectorul servicii (29%) in timp ce 23% sunt cereri din constructii, iar 20% din serviciul domestic, 14% - agricultura si 9% domeniul hotelier, insa si aici este vorba de variatii de procent, in functie de localitate.

Romanii sunt pe locul al doilea din totalul de imigranti care au depus cereri de regularizare pe teritoriul spaniol, fiind vorba despre 20% din total, la o distanta relativ mica de comunitatea clasata pe primul loc, ecuadorienii, cu 23% din cereri. Pe locul al treilea se claseaza columbienii, cu numai 14%. Acestia sunt urmati de cetateni ce provin din Maroc, Bulgaria, Ucraina, Bolivia, Argentina, etc. Si aici procentele variaza, in functie de oras. Astfel, in Castellon, asa cum Romanian Global News a mai scris, romanii sunt pe primul loc la cereri de regularizare depuse, in mod semnificativ mai numerosi decat restul nationalitatilor (64% din total).

 
Romanii din Elvetia pot primi acasa meniul de PastiPDF Print E-mail
Geneva, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :244
Monday, 18 April 2005

Elena Duff, o romanca stabilita in Elvetia, ofera in premiera pentru piata din aceasta tara un serviciu de preparare de bucate traditionale romanesti destinate sarbatorilor si meselor festive.

Serviciul se inscrie intr-un proiect complex, care a fost lansat de organizatia RO-Chance la sfarsitul anului trecut cu prilejul "Zilelor portilor deschise", informeaza pagina romanilor din Elvetia. Gama de preparate care se pot gasi in meniul Elenei Duff este extrem de variata, de la aperitive si salata, pana la preparate din carne, garnituri si dulciuri. Astfel, lista contine bunatati precum drob de ciuperci sau de organe, perisoare de carne, rosii umplute cu vinete, ciorba de burta, cocteil de raci, salata de boeuf, salata orientala cu peste, sarmale in foi de varza sau de vita, friptura de miel, cozonaci cu nuci sau mac, placinta dobrogeana cu branza sau rulada diplomat. Comenzile trebuie facute cu cel putin 10 zile inainte, zi in care se va percepe si un avans de 50% din valoarea totala a comenzii. Livrarea se va face la adresa specificata, iar costul transportului va fi calculat in functie de distanta si valoarea comenzii. Preturile produselor culinare si alte informatii utile pentru clienti se pot obtine de la adresa Elena Duff, Imp du Champ des Entes 8, 1772 Grolley, numar de telefon 026 475 36 57, mobil 078 793 49 63, adresa de e-mail el.duff@tele2.ch.

 
IPS Iosif, in mijlocul romanilor din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :309
Monday, 18 April 2005

Inalt Prea Sfintitul Iosif, al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale, va efectua in saptamana aceasta un itinerar pastoral prin mai multe parohii din Spania, care se afla sub jurisdictia mitropoliei pe care o pastoreste.

Astfel, in perioada 18-25 aprilie, ierarhul roman se va afla in randul credinciosilor romani din Peninsula Iberica, o actiune importanta din cadrul vizitei pastorale reprezentand-o ziua de joi, 21 aprilie, cand IPS Iosif va prezida intalnirea clerului din Protoieria Spaniei, informeaza buletinul periodic al Mitropoliei Romane de la Paris. Totodata, pe agenda de lucru a acestei saptamani se mai inscrie si participarea la slujba prilejuita de Sarbatoarea Sfantului Gheorghe, care se va celebra sambata, 23 aprilie, la parohia "Sfantul Mare Mucenic Gheorghe" din Alcala de Henares. Parohia este pastorita de parintele Adrian Pintea si isi va sarbatori cu aceasta ocazie si hramul sau.

 
Seara culturala romaneasca la Alcala de HenaresPDF Print E-mail
Alcala de Henares, Spania/Romanian Global News
Accesari :177
Monday, 18 April 2005

Asociatia Culturala de Ajutorare si Integrare a Romanilor din Alcala de Henares, Comunitatea de Madrid, al carei presedinte este Gheorghe Gainar, a organizat la sfarsitul saptamanii trecute, in Auditoriul Municipal "Paco de Lucia" din localitate, un spectacol intitulat "Asa-i romanul", sustinut de grupul folcloric "Plaiurile Dorului".

Ansamblul face parte din asociatia romaneasca si este condus de rapsodul roman Stefan Ciuca si de violinistul Constantin Zoltan. Spectatorii prezenti in sala sambata, 16 aprilie, au putut sa urmareasca un program compelx alcatuit din cantece si dansuri populare romanesti din diferite zone folclorice ale Romaniei, dar si sa ia parte la cenaclul literar "Orizonturi" care a continut o prezentare de carte, o expozitie de pictura, sculptura si artizanat romanesc, informeaza buletinul periodic al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale.

 
Rona Hartner concerteaza in Franta, alaturi de Emir KusturicaPDF Print E-mail
Bourges, Franta/Romanian Global News
Accesari :231
Monday, 18 April 2005

Interpreta si actrita romanca stabilita in Franta, Rona Hartner va sustine la Palais DAuron Parc des Expositions, in Bourges, un concert impreuna cu DK Click, si cu indragitul regizor sarb Emir Kusturica, acompaniat de No Smoking Orchestra.

Spectacolul este programat pentru marti, 19 aprilie, de la ora 19.39. Rezervarile se pot face la numarul de telefon 02 48 70 11 22, sau la fax 02 48 65 91 38. Pretul unui bilet de intrare este de 28 de euro.

Rona Hartner, a carei cariera si viata publica au inceput o data cu distribuirea ei in filmul lui Tony Gatliff, "Gadjo Dillo", este nascuta in Romania, desi de origine germana. Rolul interpretat in Gadjo Dilo, i-a schimbat in mod radical viata, oferindu-i sansa de a fi nominalizata la premiile Cesar si de a obtine Leopradul de bronz pentru cea mai buna actrita la Locarno, in 1997. In 1999 Rona a realizat si primul sau album muzical, "Seule a Paris" (Singura la Paris), o combinatie din muzica lumii. Intre stilul modern, electro, jazz rock si muzica traditionala tiganeasca, Rona Hartner realizeaza un melanj de stiluri fara sa tina cont de frontierele muzicale obisnuite. DJ Click, cel alaturi de care artista romanca se va afla pe scena de la Palais dAuron este membru al unui trio parizian atipic, ce foloseste in stilul sau muzical o gama ampla de influente muzicale, inclusiv muzica clasica contemporana si jazz.

 
Tinerii imigranti romani se apuca de sporturi spaniolePDF Print E-mail
Pradejon, Spania/Romanian Global News
Accesari :168
Monday, 18 April 2005

Sportul, una dintre activitatile cele mai populare in intreaga lume, dar in mod particular in localitatea riojana Pradejon, a reusit inca o data sa uneasca persoane apartinand unor culturi, rase si credinte diferite, intr-un spirit fantastic de fair-play.

Scoala de "pelota" din Pradejon, unde din trei locuitori unul este imigrant, are in componenta sa si un tanar roman, dar si un marocan. Escuela de Pelota, din Pradejon, care tocmai s-a proclamat campioana a Spaniei, intelege sa isi deschida portile celor doi tineri imigranti intr-un sport de origine riojana, insa deschis tuturor.
Gabriel Bercean a ajuns in Pradejon in urma cu doi ani si jumatate, fara sa fi auzit vreodata in viata sa despre un sport care sa se numeasca "pelota". Atunci mi s-a parut putin ciudat sa lovesc cu mana, sa dau in perete si apoi sa lovesc inca o data", povesteste Gabriel, care are acum 15 ani. Romanul face parte din echipa din Pradejon de doua luni, cand intr-o zi, iesind de la scoala, a trecut pe la teren sa isi vada pritenii care faceau deja parte din echipa. Directorul, David San Martin, Barberito VI, l-a vazut si el a fost cel care l-a incurajat sa se inscrie. "Am 12 ani de cand sunt in Pradejon si am fost martor la sosirea multor imigranti", explica Barberito, care considera sportul o solutie buna pentru eliminarea prejudecatilor. Gabriel si-a dat seama, la putin timp dupa ce s-a inscris la club, ca "pelota" este un sport foarte dur pentru el. "Cand ajungeam acasa, ma durea mana foarte tare", isi aminteste el, insa acum dupa mai mult antrenament a ajuns sa se obisnuiasca si chiar sa loveasca mingea cu chef. Gabriel, spera, ca toti colegii sai de altfel, sa devina cat mai bun, la fel ca idolul sau Titin III.

 
Pregatiri culinare pentru masa de PastiPDF Print E-mail
Berna, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :208
Monday, 18 April 2005

Organizatia romano-elvetiana Ro-CHance si "Prezente feminine romanesti in Elvetia" vor organiza vineri, 22 aprilie, si tot vineri, 29 aprilie, la Berna, doua cursuri de bucatarie ce vor avea ca tema principala pregatirea unor specialitati culinare pentru masa de Paste.

Cele doua seri de incercari gastronomice vor incepe la ora 17:30 si le asteapta pe toate doamnele interesate de meniul sarbatorii pascale, informeaza pagina romanilor din Elvetia. Persoanele interesate se pot inscrie la numarul de telefon 078 666 37 13 sau la adresa de e-mail cosaur@gmx.net.

 
Gica Craioveanu pare sa se razgandeasca in privinta retrageriiPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :279
Monday, 18 April 2005

Atacantul roman Gica Craioveanu, idolul suporterilor clubului spaniol Getafe si-ar putea schimba gandurile de retragere. Craioveanu isi va finaliza, in luna iunie a acestui an, contractul cu gruparea spaniola, urmand, dupa cum declara, inca de la inceputul sezonului sa isi incheie cariera fotbalistica.

Insa, la ultima sa declaratie de presa de la finele acestei saptamani, Gica a lasat totusi o portita deschisa in ceea ce priveste reinnoirea contractului sau cu clubul madrilen. Atacantul roman a venit la Getafe in iunie 2002, dupa ce inainte jucase pentru Villareal, devenind cu timpul idolul suporterilor lui Getafe, care au asistat la performante nebanuite pentru echipa lor de suflet anul trecut, cu Gica Craioveanu purtand banderola de capitan. Gica a demonstrat in ultima perioada in fata conducerii clubului, ca este inca in forma, dupa ce presedintele clubului, Angel Torres, a sustinut intotdeauna ca Gica va mai ramane la echipa sa inca un an. "Deocamdata am spus nu, si asta este raspunsul meu. Insa sunt supus unei mari presiuni, intre "presi" Angel Torres si Gemma, sotia mea, care ar vrea sa isi mai vada sotul inca un an. Nu am luat nici o hotarare deocamdata, dar vom vedea pe parcurs", a explicat Craioveanu, sadind astfel speranta in inimile suporterilor lui Getafe.

 
Pictorita Ana Pop isi prezinta lucrarile si la GiulaPDF Print E-mail
Giula, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :217
Monday, 18 April 2005

Centrul de Documentare si Informare din Giula al Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria va gazdui marti, 19 aprilie, incepand cu ora 14:30, o expozitie de icoane pascale semnate de artista romanca Ana Pop, care traieste si lucreaza in orasul Zalau.

Vernisarea acestei expozitii ce are menirea de a-i pregati pe cei prezenti pentru marea sarbatoare a Pastelui, care este foarte aproape, va fi facuta de Mircea Oprita, directorul Institutului Cultural Roman din Budapesta, informeaza corespondentul Romanian Global News in Ungaria. Icoanele incluse in cadrul acestei expozitii vor putea fi vizionate pana pe 15 mai.

 
Tinerii muzicieni romani se vor face cunoscuti la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :224
Monday, 18 April 2005

Un grup de tineri muzicieni romani va sutine marti, 19 aprilie, un concert la Institutul Cultural Roman "Titu Maiorescu" din Berlin, incepand cu ora 19:30.

Recitalul tinerelor talente va fi sustinut de Anca Alexandra Teodoru, Silvia Neamtu, la pian, Cornelia Zambila, la vioara, si Alexandra Costea, la violoncel, toti acestia fiind elevi ai Liceului de muzica "George Enescu" din Bucuresti. Micii artisti vor intrepreta lucrari de Bach, Schubert, Beethoven, Chopin, Grieg, Liszt, Espejo, George Enescu, Ciprian Porumbescu si Paul Constantinescu si vor fi indrumati de Prof. Cornelia Iurevici-Hussak, informeaza Asociatia Agero Stuttgart din Germania. De asemenea, muzicienii romani se vor intalni in tara gazda si cu alti elevi de la colegiile muzicale Philipp Emanuel Bach" si Julius Stern" din Berlin, prilej cu care vor putea sa faca un schimb de opinii si informatii din domeniul lor de interes.

 
Seara de film romanesc pentru romanii din FrantaPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :274
Monday, 18 April 2005

La Institutul Cultural Roman din Paris se va desfasura marti, 19 aprilie, o seara a scurt-metrajului romanesc, ocazie cu care vor fi prezentate publicului interesat unele dintre cele mai renumite productii romanesti de gen.

Evenimentul se va desfasura in Sala de Expozitii a Institutului, de la ora 20.00, iar in programul sau se vor afla scurt-metrajele Trafic", realizat de Catalin Mitulescu si Un voyage a la ville", a carui regie este semnata Corneliu Porumboiu. Pelicula Trafic", avandu-i in distributie pe Bogdan Dumitrache, Maria Dinulescu, Ana Bart, Andy Vasluianu, Eva Dan, Ioana Siminie, a fost distinsa cu premiul Palme dOr pentru scurt metraj, la Festivalul de Film de la Cannes, in 2004. Este povestea unui tanar pe nume Tudor care, in drum catre o intalnire de afaceri, isi ia 20 de minute de pauza, pentru a bea o cafea, timp suficient insa si pentru a cunoaste o fata, a o invita la cafea cu el, timp de vorba dar si timp sa ii faca acesteia o poza.

Un voyage a la ville" (Calatorie in oras), ce ii prezinta pe Constantin Dita si Ion Sapdaru in rolurile principale, prezinta aniversarea zilei de nastere a primarului unui oras micut, care ar fi vrut toalete roz. Un tanar pasionat de informatica, din acelasi oras, nu are decat o singura dorinta: aceea de a oferi comunitatii in care traieste acces la Internet. Si iata-l plecand la oras, impreuna cu soferul primarului, intr-o cautare atat emotionanta cat si instructiva. Filmul a fost distins cu Premiul al doilea al Cine-Fondation si cu marele Premiu pentru scurt metraj la festivalul Ville de Montpellier.

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions