Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Aprilie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Cautare
Mircea Geoana noul presedinte al PSDPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :219
Friday, 22 April 2005

Fostul partid de guvernamant al Romaniei, PSD, are un nou presedinte, in persoana fostului ministru roman de Externe, Mircea Geoana.

Consiliul National al Partidului Social Democrat, desfasurat joi, 21 aprilie, in Bucuresti, a aratat un partid cu o dorinta pronuntata de schimbare, de intinerire, un PSD care l-a votat pe Geoana, in detrimentul liderului dintotdeauna al partidului, Ion Iliescu. Acesta a obtinut 964 de voturi, fata de numai 530, cate a intrunit contracandidatul sau, Ion Iliescu. In functia de presedinte executiv al partidului, social-democratii l-au ales pe Adrian Nastase, care a obtinut 1018 voturi, comparativ cu cele intrunite de Sorin Oprescu 433. Secretar general al partidului a fost ales Miron Mitrea (576), preferat lui Victor Ponta (469) sau Ecaterienei Andronescu (388). Ioan Rus, Titus Corlatean, Rovana Plumb, Mihai Tanasescu, Ioan Mircea Pascu, Corina Cretu, Valer Dorneanu, Dan Nica, Nicolae Vacaroiu, Eugenia Godja si Ilie Sarbu sunt noii vice-presedinti alesi de gruparea social-democrata. La capatul unui Consiliu National maraton, care a durat mai bine de 18 ore, proaspatul presedinte al PSD, Mircea Geoana a asigurat ca va face o echipa fantastica impreuna cu presedintele executiv, Adrian Nastase si si-a exprimat speranta ca Ion Iliescu va sprijini cu sfaturi aceasta noua echipa.

 
Romania trebuie sa-si intensifice activitatea de lobby pe langa parlamentarii europeniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :198
Friday, 22 April 2005

Joi, 21 aprilie 2005, La sediul Ministerului Integrarii Europene a avut loc o conferinta de presa sustinuta de ministrul Integrarii Europene, dl. Ene Dinga.

In timpul conferintei ministrul a evidentiat faptul ca euro-parlamentarii vor sa fie informati cu privire la progresele pe care Romania le inregistreaza in procesul de aderare. De asemenea, este necesara o intensificare a activitatii de lobyy la nivelul parlamentarilor. Ministrul Integrarii Europene a subliniat si faptul ca Tratatul de aderare nu va intra in vigoare pana nu va fi ratificat de catre Parlamentul European si de catre toate parlamentele nationale ale tarilor membre ale Uniunii. In acest sens, ministrul Dinga a afirmat ca activitatea de lobby desfasurata de Romania pe langa adunarile parlamentare trebuie perfectionata prin dedicare si imaginatie. La nivelul unor oficiali din statele membre exista o lipsa de informatie completa si corecta care trebuie remediata prin intalniri ale parlamentarilor europeni cu reprezentantii romani ai ministerelor, cu parlamentarii, cu reprezentanti ai societatii civile romane care pot oferi informatie oportuna si la prima mana in legatura cu ceea ce se petrece in Romania, a declarat ministrul Dinga. In acest sens, Ministerul Integrarii Europene va recomanda Parlamentului Romaniei o sporire a activitatii interparlamentare si de lobby. In cadrul conferintei de presa, ministrul Integrarii Europene a anuntat si apropiata modificare a structurii si rolului Ministerului Integrarii Europene: Ministerul se va transforma in Ministerul Afacerilor Europene si Dezvoltarii cu atributii in domeniul formarii pozitiei Romaniei in privinta pietei unice, a noului acquis comunitar, a diverselor strategii si dezbateri europene. Pe de alta parte, noul minister va avea functia de a monitoriza si coordona indeplinirea angajamentelor asumate in negocieri pana la 1 ianuarie 2007. Ministerul Afacerilor Europene si Dezvoltarii isi doreste sa contribuie la viitoarea constructie institutionala a UE, activitate prin care Romania vrea sa aduca valoare adaugata Uniunii Europene, o data cu intrarea sa in familia europeana si sa nu fie exportator de probleme, a adaugat dl. Dinga.

 
Problema Transnistriei va fi dezbatuta la nivel inalt la ChisinauPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :209
Friday, 22 April 2005

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, participa vineri, 22 aprilie, la lucrarile summit-ului GUUAM, care se desfasoara in Republica Moldova.

La plecarea de pe Aeroportul Henri Coanda, Traian Basescu a declarat presei: Particip la Conferinta GUUAM de la Chisinau, care are pe ordinea de zi trei subiecte esentiale, si din punct de vedere al politicii externe a Romaniei pentru zona Marii Negre. Primul si cel mai important este legat de Transnistria, fiind un subiect de dezbatere la Chisinau in cadrul GUUAM. Din acest punct de vedere, exista deja o corelare a pozitiilor Romaniei, Ucrainei, Moldovei si, probabil, si Georgiei. Un al doilea subiect care va fi abordat la Conferinta GUUAM este cel legat de securitatea transportului resurselor petroliere la Marea Neagra, solutii de transport, subiect pentru care Romania are puncte de vedere clare si ferme. Cel de al treilea, securitatea tarilor de la Marea Neagra, a tarilor riverane Marii Negre. Din acest punct de vedere, stiti foarte bine ca este unul din obiectivele de politica externa majore pe care l-am derulat, l-am promovat de la inceperea mandatului. Calitatea in care noi participam la Conferinta GUUAM este aceea de invitati speciali, eu primind invitatii de la presedintele Georgiei, presedintele Ucrainei si presedintele Moldovei, a declarat presedintele Romaniei.

 
Parlamentul sloven sustine aderarea Romaniei la UEPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :195
Friday, 22 April 2005

Adunarea Nationala a Republicii Slovenia, forul legislativ al acestei tari a aprobat vineri, 22 aprilie, in sesiune extraordinara cu unanimitate de voturi hotararea privind semnarea de catre guvernul sloven, la 25 aprilie la Luxemburg, a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007.

In cadrul sedintei comune de miercuri, 20 aprilie, Comitetele de Politica Externa si de Afaceri UE ale Adunarii Nationale a Republicii Slovenia au aprobat, tot cu unanimitate de voturi, proiectul de hotarare privind semnarea de catre guvernul sloven a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE la 1 ianuarie 2007.

 
ONCE comemoreaza eroii romani cazuti pe Frontul de VestPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :213
Friday, 22 April 2005

In contextul implinirii a 60 de ani de la incheierea celui de-al doilea Razboi Mondial, o delegatie a Oficiului National pentru Cultul Eroilor efectueaza, incepand de vineri, 22 aprilie pana in data de 29 aprilie o deplasare in vestul Romaniei, Ungaria, Slovacia, Republica Ceha si Austria.

Scopul principal al deplasarii il constituie comemorarea eroilor romani cazuti pe Frontul de Vest. Delegatia romana, din care vor face parte Ilie Schipor si Claudia Bibire, va desfasura o serie de activitati specifice pentru realizarea bazei de date a ONCE cu privire la mormintele si operele comemorative de razboi din tarile vizitate. In cadrul vizitelor intreprinse de delegatia din partea Oficiului National pentru Cultul Eroilor se va desfasura luni, 25 aprilie, o receptie a lucrarilor efectuate la Zvolen (Slovacia) pentru "increstinarea" celui mai mare cimitir din strainatate al eroilor romani. Membrii ONCE vor participa marti, 26 aprilie, la ceremoniile de comemorare de la Brno si Kromeriz, organizate de autoritatile cehe si Ambasada Romaniei la Praga, cu ocazia implinirii a 60 de ani de la incheierea razboiului, iar miercuri, 27 aprilie se vor desfasura activitati de documentare in localitatile Kaisersteinbruch (Austria) si Ostffyasszonyfa (Ungaria) - locatii a doua foste lagare de prizonieri - unde au murit 353 de militari romani in toamna anului 1944, respectiv 4.298 de militari in timpul Primului Razboi Mondial. Delegatia va participa, de asemenea, la activitati comemorative la Oarba de Mures (22 aprilie) si Paulis (29 aprilie). Pe langa comemorari, in 19 localitati din tarile vizitate se vor intreprinde masuri de identificare a locurilor de inhumare a militarilor romani si de constatare a starii mormintelor si operelor comemorative de razboi care privesc statul roman.

 
Sarbatoarea Invierii Domnului in icoanePDF Print E-mail
Sibiu, Romania/Romanian Global News
Accesari :350
Friday, 22 April 2005

In perioada 22 aprilie 12 mai 2005, Complexul National Muzeal ASTRA din Sibiu verniseaza expozitia de icoane Invierea NuntaNasteriicuMoartea, ilustrandu-se, astfel, plenitudinea de har divin, incandescenta spirituala, ce se pogoara si se nasc, in fiecare an, salasluindu-ne in perioada Sfintelor Sarbatori Pascale.

Muzeograful, cu bucuria ofrandei, pune in scena fenomenologia sacrului, daruind, totodata, verticalitate, acuitate gandului ascuns, de fina estetica. Prin ingenuitatea crochiului, desenul iconografic penduleaza intre naivitate si firescul artei. Asadar, icoana se ofera, sub arcada unei lentile a interdisciplinaritatii, la microscop, asemenea unui semn interogativ si jocul, in mrejele caruia muzeograful si vizitatorul sunt prinsi, se finalizeaza, in deschiderea incandescenta a icoanei, intr-un simbol exclamativ. Expozitia nvierea-NuntaNasteriicuMoartea se doreste a fi o radiografie antropologica a esentei de icoana - cromatica psalmica. Expozitia are un discurs scenografic, structurat pe sectiuni iconografice simbolice si ilustrative ale ideii de Lumina Divina, Transfigurare, Inviere. Tematica iconografica se inscrie la intrepatrunderea Hristologic-ului, Mariologic-ului si Hagiologic-ului. Simbolul emblematic al expozitiei, vectorul conductor, este cel al Invierii Lui Iisus Hristos. In cadrul acestei expozitii, Invierea va fi, intr-o oarecare maniera, semnificata, printr-o definitie eliptica, cu nunta nasterii cu moartea. Principiul Divinitatii va fi sinapsat axiologic cu imaginea feminitatii universale, Invierea Mantuitorului reflectandu-se in sacrificiul feminin atat de procreeare, cat si de daruire absoluta, nuntiala si mortuala. Una dintre surprizele oferite prin vernisarea expozitiei Invierea NuntaNasteriicuMoartea este intalnirea cu Tatiana Nichita, din Bucuresti, iconar de exceptie, apartinand tinerei generatii, cu o atitudine pictural-cromatica cuceritoare imprimata icoanelor ei pictate pe lemn. Dorim ca expozitia noastra sa se daruiasca intr-un semn de ofranda imagistica, bine-vestind Sarbatorile Pascale mentioneaza muzeografa Ada Maria Popa in invitatia adresata presei.

Sibienii sunt invitati la vernisarea expozitiei de icoane pe lemn, dedicata Sfintelor Sarbatori Pascale, vineri, 22 Aprilie 2005, la orele 12:00, in Piata Mica nr. 11.

 
Calatorii romani prin UE sunt invitati la concursPDF Print E-mail
Cluj, Romania/Romanian Global News
Accesari :313
Friday, 22 April 2005

Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala lanseaza un concurs de fotografii intitulat Calator in Europa si care se adreseaza celor care au calatorit in spatiul european.

Cine a calatorit sau a petrecut mai mult timp in una din tarile membre a Uniunii Europene si a trait momente de neuitat este rugat sa impartaseasca cu tinerii din Romania experientele de calatorie. Astfel, toate pataniile si istorisirile despre oamenii cunoscuti, modul lor de viata, orasele, satele, stradutele si bulevardele vazute, dar si muzeele, teatrele si galeriile vizitate pot constitui o creionare a imaginii pe care ne-o putem face in ceea ce priveste diversitatea spatiului european. Aceasta diversitate va fi surprinsa prin aspecte de cultura si civilizatie ale diferitelor natiuni din Europa si modul in care valorile romanesti se regasesc in valorile societatilor din tarile Uniunii Europene. Concursul "Calator in Europa" se adreseaza tinerilor din Romania, care au varsta cuprinsa intre 15 si 26 de ani si care sa isi faca cunoscute experientele originale de calatorie prin povestiri si fotografii, capacitatea lor de a surprinde specificitatea unui anume loc si a oamenilor care traiesc acolo, aspectele comune, dar si cele diferite de viata in Romania. Povestirile nu trebuie sa depaseasca 1 pagina, iar fotografiile pot fi trimise pe suport de hartie (dimensiuni minime 13X18 cm) sau in format electronic (minimum 800X600 pixeli, rezolutie recomandata 150dpi, dimensiune fisier maximum 1 Mb, format jpg, gif, psd, tif sau bmp). Fiecare autor poate trimite maximu 3 fotografii, cele mai interesante povestiri si fotografii urmand sa fie publicate pe site-urile http://www.15-25.ro/ si http://www.edrc.ro/. Cele mai bune lucrari vor fi premiate si prezentate in cadrul unui eveniment special organizat cu ocazia "Zilei Europei", pe 9 mai, la Cluj-Napoca. Termenul de trimitere a lucrarilor este miercuri, 4 mai, prin posta, e-mail sau fax, la datele de contact de mai jos Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala, Centrul de Informare Europa Cluj, str. Tebei 21, 400305 Cluj-Napoca, tel 0264/420.477, fax 0264/420.491, e-mail: europa@e..., persoana de contact Cristina Grigorean. Concursul "Calator in Europa" este organizat de Centrul de Resurse pentruDiversitate Etnoculturala/Centrul de Informare Europa Cluj in cadrul proiectului "Destinatie - Statia Europa" finantat de Uniunea Europeana prin Programul Phare de microproiecte Fondul Europa.

 
Phil Collins concerteaza in capitalaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :262
Friday, 22 April 2005

Celebrul Phil Collins, fost component al trupei Genesis se va afla anul acesta si la Bucuresti, unde va sustine un concert la Romaero Baneasa, in cadrul turneului First Final. Fairwell Tour.

Concertul este programat pentru data de 30 octombrie, de la ora 20.30, promitand sa fie unul dintre cele mai elaborate si de succes concerte sustinute vreodata in Romania. Phil Collins va veni in Romania insotit de 16 muzicieni, 10 tiruri de echipament, o echipa de 80 de tehnicieni, un ecran video de 160 de metri patrati, o scena mobila, cu platforme ridicatoare, instalatii de sunet de 140.000 W, lumini, 35 de tone de echipament suspendat, etc. Spectacolul impresionant va fi sustinut in hangarul de la Romaero, care va fi special amenajat pentru aceasta ocazie. Peretii sai vor fi imbracati in material textil pentru o acustica mai buna, vor fi construite doua tribune laterale, cu o capacitate de 2.000 de locuri, plus alte 6.000 de locuri in picioare. Biletele, puse in vanzare incepand de vineri, 22 aprilie, au preturi cuprinse intre 1.295.000 de lei (fara loc) si 4.495.000 de lei.

 
Cooperare culturala romano-macedoneanaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :187
Friday, 22 April 2005

Ministrul Culturii al Republicii Macedonia, Blagoja Stefanovski si omologul sau roman, Mona Musca au semnat joi, 21 aprilie, la Bucuresti, un program de Cooperare Culturala pentru perioada 2005-2007.

Programul isi propune sa continue cooperarea de succes dezvoltata intre cele doua state in domeniul culturii si incurajeaza cooperarea directa dintre institutiile culturale pe baza initiativei directe si performantelor reciproce ale artistilor in activitati culturale de natura nationala si internationala.

 
Ne vom apara biserica si noapteaPDF Print E-mail
Timoc, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :732
Friday, 22 April 2005

Preotul Bojan Alexandrovici despre drepturile romanilor din Timoc

In Timoc, regiune cunoscuta drept Serbia de Rasarit, traiesc aproape un milion de romani. Desi in tara vecina exista 28 de etnii cu statut juridic, conationalii nostri sint considerati doar un grup etnic.

Mai mult, Serbia aplica standarde duble, despartindu-i pe romanii din Voievodina, recunoscuti ca minoritate nationala, de cei din Serbia de Rasarit, denumiti vlahi. Este un fapt istoric ca acestia au fost supusi unui proces de slavizare fortata si, desi multi vorbesc romaneste si isi pastreaza traditiile, nu au scoli in limba materna. Autoritatile sirbe au interzis introducerea cartilor si publicatiilor romanesti, activitatile culturale ale romanilor de aici sint cenzurate, iar monumentele istorice si documentele ce atesta existenta lor in sudul Dunarii au fost distruse. Interdictia dateaza din 1833, cind limba romana a fost scoasa din scoli si biserici, iar localnicii au fost botezati cu nume slave. La recensamintul din 1921, in statisticile oficiale nu mai exista nici o urma de roman, in schimb a aparut o noua etnie: vlahii. Aceeasi situatie a fost constatata si la ultimul recensamint din 2002. Pe 4 decembrie anul trecut, episcopul Daniil de Virset a oficiat slujba de sfintire a bisericii ridicata de diaconul Bojan Alexandrovici, slujba la care au participat peste 150 de romani de pretutindeni. Lacasul a fost construit chiar in curtea casei preotului din satul Malainita. Primaria Negotin, de care apartine localitatea, a inceput sa faca presiuni asupra sa, odata cu oficierea serviciilor religioase in limba romana, amenintindu-l cu demolarea bisericii. Romanii din zona vorbesc chiar de amenintari cu moartea venite din partea unor preoti sirbi.

Este adevarat ca ati fost amenintat cu demolarea lacasului de cult pe care l-ati ridicat?

In luna ianuarie, pe adresa bisericii romanesti s-a primit un ordin de demolare, emis de autoritatile sirbe. Presiunile au fost facute de catre Episcopul Iustin al Timocului. Motivul invocat era acela ca am fi construit cladirea fara a avea autorizatie, desi eu stiam ca localitatea nu este urbanizata. Presiunea a mai scazut. Am vorbit cu secretarul de stat pe probleme de minoritati din Guvernul de la Belgrad, Peter Lagici, care mi-a spus ca nu se va ajunge acolo. Am infiintat Asociatia Romanii ortodocsi din Malainita, la care au aderat 350 de cetateni din zona. Daca totusi vor veni cu masinile, sintem pregatiti sa aparam biserica. Ne putem aduna si pe timp de noapte! Ar fi insa o rusine pentru statul sirb. Totul e in miinile lui Dumnezeu. Noi nu dorim decit sa ne recunoasca de romani.

Ati avut o intrevedere si cu IPS Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului. Se va implica in vreun fel in sprijinul dumneavoastra?

Inalt Prea Sfintia Sa a promis ca va initia un dialog intre biserici. Noi am cerut sa fim sub jurisdictia Bisericii Ortodoxe Romane de la Virset. Chiar la intoarcerea mea, voi umbla prin toate satele sa string semnaturi de la toti cei care vor slujbe in limba romana. Si nu sint putini! La slujbele care se desfasoara acum, duminica de duminica, vin si sirbi. Noi traim in bune relatii cu ei, probleme avem cu autoritatile. M-au sunat niste oameni dintr-un sat vecin cu Malainita si mi-au spus ca vor si ei sa isi construiasca o biserica romaneasca. I-am cerut sprijinul si primarului Ciuhandu, pentru ca mica noastra bisericuta este gata, dar ne lipsesc icoane, carti de rugaciuni. Si oricine este binevenit cu donatii. Daca, la 1833, sirbii au interzis limba romana, acum spunem ca sintem in anul 1834.

Cristea Sandu Timoc, secretar general al Asociatiei Astra Romana:

De biserica de la Malainita se stie pina in America de Sud, Canada sau SUA, mai putin in Romania. Timocul este mare cit Oltenia. Sint 350 de sate, 20 de orase, dar sirbii ne considera un popor neevoluat, fara cultura, fara civilizatie, cam ca tiganii. Din cauza politicii duse de autoritati, romanii prefera sa-si ascunda originea. Au inceput sa vina tineri care studiaza in facultatile din Romania, dar diplomele lor nu sint recunoscute.

Preluare Evenimentul Zilei, Editia de Vest, 22 aprilie. Material semnat Daniela Ratiu.

 
Romanii din Ucraina si ucrainenii din Romania vor avea un comitet care sa le rezolve problemelePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :855
Friday, 22 April 2005

Presedintele Traian Basescu si presedintele Ucrainei, Victor Iuscenko, au anuntat infiintarea unei comisii bilaterale care sa gaseasca solutii la "cele mai dureroase probleme bilaterale". Victor Iuscenko a declarat ca "primul comitet se va ocupa de rezolvarea conflictului transnistrean, al doilea va lucra pe problema minoritatilor nationale - vom avea inainte si o monitorizare a conditiilor minoritatilor*** - iar al treilea se va ocupa de canalul Bastroe".

Traian Basescu a declarat ca Romania, participa, vineri, 22 aprilie, la summit-ul GUUAM de la Chisinau, la invitatia presedintelui Iuscenko si a presedintelui Voronin. "Avem calitatea de observatori, dar, fara a intra in detalii, va pot spune ca, impreuna cu domnul presedinte Iuscenko, ne-am corelat pozitiile cu privire la unele din problemele ce vor fi discutate", a declarat Traian Basescu.

BBC noteaza ca, dupa schimbarea puterii de la sfarsitul anului trecut, atat la Kiev, cat si la Bucuresti, autoritatile celor doua tari incearca sa solutioneze diferendele dintre Romania si Ucraina. Printre acestea, situatia minoritatilor, canalul Bastroe sau delimitarea platoului continental al Marii Negre, inclusiv problema Insulei Serpilor. Anul trecut, Romania a chemat Ucraina in judecata la Curtea Internationala de la Haga in problema platoului continental.

"Ne-am deschis o noua oportunitate prin decizia de a redeschide discutiile bilaterale pe tema platoului continental, problema care, oricum, nu ar putea fi rezolvata pana la sfarsitul anului 2005 in Curtea de la Haga. Termenul pe care noi l-am stabilit pentru solutionarea tuturor problemelor in litigiu este sfarsitul anului 2005", a spus presedintele Romaniei.

***Documentar Romanii din Ucraina

Comunitatile romanesti din actuala Ucraina, ramase in afara teritoriului Romaniei dupa cel de-al doilea razboi mondial, locuiesc compact in:

  • regiunea Cernauti, care cuprinde Nordul Bucovinei, Tinutul Hertei si fostul judet Hotin;
  • regiunea Odessa, indeosebi in raioanele Ismail, Reni, Chilia si Cetatea Alba;
  • regiunea Transcarpatia, in raioanele Teacev si Rahovo.

in spatiul dintre Nistru si Bug, romanii locuiesc in regiunile Herson, Kirovograd si Nikolaev si, la est de Bug, in regiunile Donetk, Dnepropetrovsk, Crimeea si Lugansk.

Conform recensamantului din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 moldoveni si 135.000 romani, dupa cum urmeaza:

Regiunea

Numarul total

- mii locuitori -

- Romani

- Cernauti

- Transcarpatia

106,3

29,5

- Moldoveni

- Odessa

144,5

- Cernauti

84,5

- Nicolaev

16,7

- Donetk

13,3

- Kirovograd

10,7

- Dnepropetrovsk

6,6

- Crimeea

6,6

- Lugansk

5,8

- Herson

5,6

Populatia romaneasca predomina in trecut, ca populatie autohtona, in Bucovina de Nord si Basarabia de Sud. In prezent, prin deznationalizare si genocid in perioadele imperiului rus si Uniunii Sovietice, populatia romaneasca a devenit minoritara.

Etnicii romani care traiesc in jurul Bugului provin din romanii ardeleni dusi cu doua secole in urma in stepa pustie din Tavrida, ca osteni impotriva navalirilor tatare.

Potrivit datelor neoficiale detinute de Societatea Culturala a Romanilor Mihai Eminescu din Cernauti, comunitatea romanilor din Ucraina ar depasi 500.000 persoane.

 

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa aduca la indeplinire prevederile acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prevalandu-se de situatia economica dificila, conducerea de la Kiev si autoritatile regionale aduc in prim-planul atentiei populatiei insuficienta resurselor financiare, prin care motiveaza inoportunitatea angajarii unor cheltuieli necesare sustinerii materiale a initiativelor de revitalizare culturala, educationala si religioasa, cu specific romanesc, in localitatile cu pondere majoritara a etnicilor romani.

Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu se aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale practicii politice fata de minoritati.

In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist ucrainean, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati.

In ansamblul ei, dar mai ales in mediul rural, comunitatea romaneasca se confrunta cu o criza economico-financiara de amploare, cu repercusiuni majore in plan social, spiritual si cultural. Pe fondul general al recesiunii economice, comunitatile romanesti din Ucraina nu beneficiaza de sprijin pentru editarea de manuale si literatura in limba romana, protectia si intretinerea monumentelor istorice si culturale, pregatirea de cadre, conservarea, afirmarea si dezvoltarea culturii proprii, retrocedarea institutiilor si cladirilor care au apartinut romanilor etc.

In acest context social-economic, s-a estompat interesul majoritatii etnicilor romani fata de activitatile societatilor si asociatiilor culturale, care isi propun promovarea traditiei si specificului romanesc. Acestea, confruntate cu greutati materiale si financiare, nu reusesc sa polarizeze atentia co-nationalilor, micsorandu-si progresiv aderenta in randul populatiei de conditie mijlocie si sub-medie, care reprezinta segmentul majoritar mai ales in localitatile rurale.

Deosebit de sensibile la aspiratiile romanilor din Bucovina de Nord, tinutul Hertei, Transcarpatia si Basarabia de Sud, problematica ce implica si reabordarea raptului teritorial din 1940, autoritatile centrale si locale supravegheaza atent actiunile desfasurate de societatile si asociatiile cu caracter cultural, precum si publicatiile editate de acestea, eludand prevederile Tratatului politic bilateral.

Procesul de renastere nationala a etnicilor romani, care luase avant in perioada 1991-1992, a fost stopat de oficialitati printr-un complex de masuri legislative si administrative, de natura sa asigure un control riguros asupra activitatii comunitatilor romanesti din Ucraina.

Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand, in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste.

Ca urmare a propriilor slabiciuni, a conflictelor dintre personalitati, a lipsei resurselor materiale si financiare, activitatea de aparare a drepturilor si intereselor comunitatilor romanesti din Ucraina este limitata, slab organizata, neunitara si haotica la acest lucru contribuind si dezinteresul statului roman din ultima perioada.

Cea mai mare parte a bibliotecilor si institutiilor de cultura se afla in imposibilitatea de a sustine financiar organizarea si desfasurarea activitatilor pentru care au fost create.

Presa scrisa in limba romana traverseaza o perioada dificila, derivata nemijlocit din starea economico-sociala precara a populatiei romanesti din regiune. Toate ziarele si publicatiile in limba romana sunt tiparite intr-un tiraj redus, marindu-se si intervalul de aparitie la editii saptamanale, bilunare si lunare. Pentru a se mentine, unele publicatii in limba romana apar ca suplimente ale ziarelor ucrainene.

Programele televiziunii ucrainene centrale (TU 1 si TU 2) nu includ emisiuni speciale, difuzate in limba materna, destinate nationalitatilor conlocuitoare. Posturile de televiziune din Cernauti, Odessa si Ujgorod, precum si cele de radio din Cernauti si Ujgorod, transmit saptamanal emisiuni in limba romana, cu o durata de 45 minute.

Inscriptionarea institutiilor publice, a sediilor administrativ-teritoriale si a localitatilor este realizata exclusiv in limba ucraineana chiar si in comunele cu compozitie aproape unitara a populatiei romanesti. Sistemul de afisare bilingv este utilizat numai in inscrisurile si anunturile de utilitate publica expuse la avizierele de interior ale institutiilor, insa varianta in limba romana este redactata in grafia chirilica.

In plan confesional, parohiile din localitatile unde populatia romana este majoritara se pronunta pentru mentinerea jurisdictiei canonice a Mitropoliei ucrainene afiliate la Patriarhia Rusa. Decizia romanilor este argumentata prin faptul ca apartenenta la Biserica Ortodoxa Rusa le-a fost impusa de ocupatia sovietica, pe cand trecerea in subordinea Patriarhiei de la Kiev ar constitui un element de optiune, ce ar anula o posibila intentie de schimbare viitoare a statutului prin intrarea sub jurisdictia Patriarhiei Romane.

Anul 1998 a marcat agravarea situatiei invatamantului si scolilor nationale, implicit si ale comunitatilor romanesti, ca urmare a tentativelor autoritatilor ucrainene de a limita, pana la desfiintare, educatia in limba materna.

Prin Dispozitia nr. 33/03.02.1998 a Ministerului invatamantu-lui, in scolile minoritatilor nationale din Ucraina au fost anulate exame-nele de absolvire la limba materna si literatura nationala (decizia de a mentine sau nu examenele respective fiind lasata la discretia organelor de invatamant regionale), ceea ce inseamna ca examenele de admitere la institutii de invatamant superior vor fi sustinute numai in limba ucraineana, blocandu-se astfel calea absolventilor romani spre o diploma universitara si constituind, totodata, un nou pas spre lichidarea treptata a scolilor romanesti.

La 01.08.1998 a fost lansata a patra varianta a proiectului de lege cu titlul Conceptia despre invatamantul minoritatilor nationale in Ucraina , elaborat de Ministerul invatamantului (Directia Generala pentru invatamantul Mediu de Cultura Generala) si Academia de Stiinte Pedagogice (Institutul pentru continutul si metodele de invatamant) ce urmeaza a fi supus votului Radei Supreme. Acesta prevede ca in institutiile de invatamant general, in procesul studierii in limba materna a bazelor stiintelor, este obligatorie traducerea notiunilor si termenilor in limba ucraineana. In scolile si clasele cu predare in limbile minoritatilor nationale, incepand cu clasa a patra, se aplica predarea in doua limbi sau trecerea treptata la predarea tuturor disciplinelor in limba ucraineana , stabilindu-se ca initial in limba de stat se vor preda nu mai putin de 40% din obiectele de studiu, fara a se impune o limita superioara.

In consecinta, chiar daca scolile romanesti sunt lasate sa supravietuiasca, in viitorul apropiat, datorita presiunilor la care sunt supuse, vom asista la reducerea progresiva a numarului claselor si scolilor in limba materna si, implicit, a vorbitorilor de limba romana in teritorii romanesti istorice, desi Conceptia despre invatamantul minoritatilor nationale in Ucraina contravine articolelor 1, 3, 8, 9, 11, 15, 22, 24, 53 din Constitutia Ucrainei, articolului 6 al legii Despre minoritatile nationale in Ucraina si altor reglementari interne si internationale. Spre deosebire de Bucovina de nord, situatia scolilor romanesti din Basarabia de Sud este mai dificila ca urmare a faptului ca, inca din perioada sovietica, romanii care traiesc in regiunea Odessa au fost recenzati sub denumirea de moldoveni, autoritatile ucrainene perpetuand si incurajand aceasta confuzie. Ca urmare, din initiativa organelor scolare locale, dar si a unor societati romanesti din regiune ( Asociatia National-Culturala a Moldovenilor ) controlate de autoritatile ucrainene, se preconizeaza trecerea scolilor la studierea in limba moldoveneasca . In fapt, aceasta pozitie a fost initiata chiar de Rada Suprema a Ucrainei, care a inclus, la sfarsitul anului 1997, limba moldoveneasca, alaturi de limba romana, in numarul celor zece limbi asupra carora au incidenta prevederile Cartei europene a limbilor regionale sau limbilor minoritatilor nationale .

Aspiratiile tinerilor de origine romana de a-si efectua studiile in Romania este privita cu ostilitate de oficialii de la Kiev. Desi exista un protocol romano-ucrainean in acest domeniu, elevii si studentii romani sunt amenintati ca diplomele obtinute in tara noastra nu vor fi recunoscute dupa intoarcerea in Ucraina. Cu toate ca multi dintre acestia au absolvit cu calificative maxime, sunt discriminati in obtinerea unui loc de munca pe motivul ca au urmat un sistem de invatamant diferit de cel local. Sistemul prost de selectie patronat de Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania si scaderea numarului de burse a facut ca tot mai multi romani din Ucraina sa ezite sa-si trimita copii la studii in Romania. Renuntarea la proiectul Universitatii Multiculturale de la Cernauti le-a intarit si mai mult sentimentul de abandon generat de incoerenta autoritatilor de la Bucuresti in ceea ce ii priveste

 
Primele semnale de enclavizare etnica in CovasnaPDF Print E-mail
Sfantu Gheorghe, Romania/Romanian Global News
Accesari :351
Friday, 22 April 2005

Ziaristii din presa locala de limba romana din judetul Covasna si corespondentii ziarelor, posturilor de radio centrale si agentiei nationale de presa Rompres au semnat, miercuri 20 aprilie, un protest comun fata de optiunea presedintelui Consiliului Judetean Covasna, Demeter Janos, de a organiza in data de 19.04.2005 o conferinta de presa exclusiv pentru mass-media de limba maghiara.

Semnatarii protestului semnaleaza faptul ca nu este pentru prima data cand Demeter Janos da dovada de lipsa de impartialitate, invitand la conferinte de presa doar reprezentantii presei maghiare. ''Dreptul la informare al cetatenilor este consfintit prin Constitutie, prin urmare ii reamintim domnului Demeter Janos, ca, in calitatea sa de presedinte al Consiliului Judetean Covasna (CJC), are datoria de a informa in mod egal toti cetatenii acestui judet, indiferent de nationalitate, asupra demersurilor de interes public pe care le intreprinde'' se arata in protest.

Subiectul pe care Demeter Janos l-a abordat in cadrul conferintei de presa de marti facea referire la reorganizarea regiunilor de dezvoltare din Romania si crearea asa-zisei Regiuni ''Tinutul Secuiesc'', subiect de interes pentru toti cetatenii tarii, prin urmare, sustin ziaristii, prezenta lor era pe deplin justificata. Semnatarii protestului au facut, totodata, un apel la solidaritatea de breasla a colegilor maghiari pentru a-i sprijini in demersul lor ce are ca scop apararea libertatii de exprimare si dreptului cetatenilor la informare. In cursul zilei de miercuri protestul, semnat de cotidianul local ''Cuvantul Nou'', saptamanalul ''Observatorul de Covasna'', corespondentii locali ai ziarelor ''Evenimentul zilei'', ''Cotidianul'', Radio Romania Actualitati si Agentiei Nationale de Presa Rompres, a fost inmanat presedintelui Consiliului Judetean Covasna si trimis unor organizatii care lupta pentru promovarea transparentei si libertatii de exprimare. Presedintele Consiliului Judetean Covasna, Demeter Janos a declarat ca ''nu poate fi tras la raspundere'', ca el ''convoaca pe cine vrea si cand vrea'', insa dupa ce i-a fost citit articolul din Legea 544/2001, privind liberul acces la informatiile publice a admis ca ''a fost o scapare'' si a mai adaugat ca nu a fost rau-intentionat.

 
Uniunea Crestin Democrata din Bundestag ameninta Romania cu vot negativPDF Print E-mail
Stuttgard, Germania/Romanian Global News
Accesari :236
Friday, 22 April 2005

Reactiile Crestin Democratilor germani care au sustinut PSD-ul din Romania aproape pe fata in campania electorala din 2004, s-au vazut "loviti" de esecul acestora in alegeri si ca sa iasa mai mult in evidenta au pornit un atac furibund impotriva Romaniei ca viitor aspirant la masa Uniunii Europene.

Sunt acuzate asa cum s-a vazut atat guvernarea, presedintele ales dar si romanii, ca urmasi ai lui Dracula. Razboiului mediatic declansat in Germania, Romania nu este pregatita sa ii faca fata. Pentru ca in dispora romana din Germania nu exista un grup de lobby romanesc, nepartinic, care sa sara sa ajute la nevoie. Si acum este nevoie ! Din fericire mai exista insa freelanceri care se mai preocupa si cu mintea si cu sufletul de imaginea Romaniei in tara de adoptie tocmai pentru faptul ca sunt direct afectati de cum se vede tara de bastina in ochii neamtului de rand. Culmea este insa ca primim asigurari ca acestia, preocupati ca si romanul de existenta de zi cu zi, nu sunt chiar interesati, la modul activ, de integrarea Romaniei si Bulgariei in UE si nici nu impartasesc opiniile politicienilor agitatori. Sa dea Dumnezeu sa fie asa insa o picatura care curge putin si des ajunge sa faca un crater si daca nu se reuseste macar un dialog, pentru a se descoperii motivele acestor atacuri, ne vom trezi respinsi de intreaga Europa. Publicam in cele ce urmeaza un material primit de la un jurnalist roman din Germania care, pe langa comentariul la articolul din Der Spiegel, pune la dispozitia Dvs., a cititorilor Romanian Global News, si traducerea articolului din Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, editia de duminica, primul cotidian care a publicat un articol negativ la adresa integrarii Romaniei in UE.

"Am asteptat sa apara ultimul numar al revistei DER SPIEGEL/18.4.2005, hebdomadarul elitelor teutonice si "barometrul" diplomatiei germane pentru a comenta ecoul votului de intrare al Romaniei in CE. Conform temerilor mele, si aici s-a trecut la un atac subiectiv, unilateral, in stil propagandistic si aproape isteric impotriva Romaniei. "Augen zu unddurch"/Cu ochii inchsi mai departe/, pag. 122-128. Ce e nou si mai grav: in finalul articolului si ca o concluzie este atacat chiar Presedintele Basescu, fiind defaimat si discreditat mentionandu-se de doua ori (deontologia jurnalistica spun ca o mentionare este de ajuns!) si intr-un stil foarte persuasiv - citat: "Desi Basescu pretinde ca ar fi curat..." - ca el e acuzat de, citat: "abuz in functie, falsificare, spalare de bani, minciuna...", preluand intentionat fara discernamant exact acuzatiile inventate si fabricate de guvernul Nastase!! Astfel, aspectul pozitiv al alegerilor, al noului Presedinte, al noului guvern al progreselor facute in ultimul timp, sunt anihilate arbitrar si intentionat. In rest, tot ce stim ca "propagandeaza" nemtii despre noi: in Romania sunt numai tigani si prostituate ieftine, coruptie si... bande mafiote care jefuiesc prin toata tara. Intr-un articol foarte mare - 6 pagini e extrem de mult pentru un subiect in DER SPIEGEL! - nu se gaseste nimic altceva la adresa tarii noastre in afara acestor sabloane si mini-informatii ce fac doar 2% din realitate si intregul adevar. Un articol pur si simplu execrabil, falsificator de realitate, malefic si rauvoitor! Scopul (scuza mijloacele) il cunoastem acum cu totii: Rusia putinista, Ungaria asteapta cu "ciocurile" deschise sa le pice halcile oferite cu atata "generozitate" de diplomatia ribbentropian-molotoviana teutonica - si daca tot sunt asa "altruisti", vor incasa/isi vor lua si ei plini de modestie "ceva"... Numai ca acolo Sus e Cineva si noi nu ne lasam!"

FRANKFURTER ALLGEMEINE SONNTAGSZEITUNG, editia speciala de duminica a cotidianului din Frankfurt, relateaza, pe prima pagina, despre amenintarea Uniunii Crestin-Democrate de a nu vota in Bundestag in favoarea aderarii Romaniei la UE. Peter Hinze, purtatorul de cuvant al gruparii crestin-democrate in Bundestag, pentru probleme europene, a declarat ziarului : "Uniunea crestin-democrata priveste cu scepticism aderarea Romaniei la UE." Ultimul raport periodic asupra progreselor inregistrate de Romania in vederea aderarii la UE semnaleaza, in continuare, existenta coruptiei, deficientele sistemului juridic - independent doar de la caz la caz, precum si ingradirea libertatii presei. Bundestagul ar trebui sa astepte urmatorul raport periodic despre progresele Romaniei inainte de a ratifica aderarea acesteia la UE, a declarat Hinze. Matthias Wissmann, presedintele Comisiei Bundestagului pentru Afaceri Europene a afirmat, in acest context: "Guvernul federal nu-si poate permite superficialitate in privinta extinderii UE. Popoarele Europei sunt tot mai putin de acord cu aderarea unor noi candidati. Nu este intelept sa dam semnale incurajatoare unui candidat, care nu este inca gata pentru aderare."

(Eugen Cojocaru, jurnalist, critic de arta, Germania)

 
Vazand ca se iau bani multi ca minoritar in Romania, unii aromani vor si ei din cascaval!PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :1025
Friday, 22 April 2005

Culmea ironiei, o mana de aromani din Romania si-au pus in cap, sau li s-a pus in cap sa devina minoritari in propria tara ?! Peste 500 de asa zisi reprezentanti ai comunitatii aromane din Romania au votat la 16 aprilie, cu ocazia intruniri lor anuale, in favoarea documentului prin care solicita inregistrarea drept minoritate nationala, transmite Radio Romania Actualitati.

Documentele solicita Guvernului Romaniei sa formuleze acte normative care sa asigure suportul financiar-logistic necesar formarii unui corp educational specializat pe presupusa "limba" aromana. Maine, poimaine vom auzi ca si maramuresenii, sau altii, vor dori sa fie recunoscuti ca minoritate pentru ca, nu-i asa, bucurestenii nu le inteleg "limba", si traditiile lor sunt altfel decat cele din alte parti ale tarii ?!

Ignorand studiile istorice si etnografice care atesta aparteneta aromanilor la neamul romanesc, ca ramura sudica a acestuia, un grup de asa zisi "reprezentanti" gitita spiritele de mai bine de 5 ani, se pare ca si cu ceva ajutor financiar Balcani si anume din Grecia, unde aromanii nu sunt recunoscuti ca minoritate, desi aceasta tara este membra NATO si UE. Reprezentand insa o comunitate importanta de afaceri atat in Europa dar si in Romania, nimeni nu indrazneste sa intrebe guvernul elen despre minoritatile sale nationale. Amintim doar faptul ca in 2000 arhitectul aroman Sotiris Bletsa a fost arestat si inchis pentru simplul fapt ca a imprastiat materiale oficiale ale Uniunii Europene despre limbile minoritatilor vorbite in Europa, materiale care includeau si faptul ca in Grecia se vorbeste si in dialectul aroman.

De curand, reputata academiciana Matilda Caragiu Marioteanu a facut un apel la ratiune in randul comunitatii aromane din tara si din Balcani, atentionand asupra faptului ca se pescuieste in ape tulburi in acest moment, datorita faptului ca specialistii aromani, istorici, etnografi, lingvisti, nu sunt luati in seama de asa zisii "lideri" ai comunitatilor si ca s-a creat o criza identitara, culminand cu aceste pretentii absurde, in opinia dansei, de a fi recunoscuti ca minoritate tocmai in Romania. Insa atentionarea dansei a starnit, chiar la acel moment, discutii aprinse in randul celor care nu sunt de acord cu faptul ca aromanii sunt romani. Chiar daca sesiunea de comunicari stiintifice se desfasura sub Aula Academiei Romane, au existat persoane cu comportamente de "pietari" care au inceput sa vocifereze si sa se arunce pe microfonul de la tribuna, in disperarea reprezentantilor Academiei Romane care au fost nevoiti sa intrerupa curentul acestuia. Dna. Matilda Caragiu a acuzat public de la microfonul tribunei celui mai inalt for stiintific romanesc faptul ca gruparea Barba de la Freiburg din Germania intretine si atata aceasta criza identitara si ca in loc sa o rezolve pe temeiuri stiintifice se folosesc yes man-i pentru a pune in aplicare planurile diabolice de rupere a aromanilor de trunchiul romanesc. Academicianul Eugen Simion, Presedintele Academiei Romane a subliniat si el in cuvantul de inchidere faptul ca in cultura romana nume de marca apartinand comunitatii aromanilor si-au adus o contributie remarcabila la patrimoniul national romanesc, si ca fara acestia literatura, istoria, politica etc. ar fi fost mai sarace. Chiar a demonstrat participantilor ca noul disctionar al Literaturii Romane a fost construit impreuna cu remarcabilul profesor Hristu Candroveanu care, prin materialele puse la dispozitia Academiei Romane, a contribuit esential la recunoasterea unor nume mari de aromani ca mari scriitori ai literaturii romane care s-au si simtit si manifestat ca atare.

Initiative separatiste au avut loc si anul trecut. Primul Congres al Femeilor Aromane, defasurat cu mare fast in Palatul Parlamentului, cu banii contribuabilului roman, si prin intermediul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni - care pentru doua zile de organizare a finantat Uniunea Femeilor Aromane de Pretutindeni cu 420 milioane lei, a tras semnalul de alarma pentru specialisti. In primul rand s-a facut referire la cultura aromana ca patrimoniu exclusiv universal si nu romanesc si mai apoi universal, s-a vorbit de limba aromana ignorandu-se parerea lingvistilor ca ceea ce vorbesc aromanii este un dialect al limbii romane, pe langa cel istro-roman, megleno-roman si daco-roman. S-a cerut de asemenea respectarea drepturilor aromanilor din Balcani si implicit si celor din Romania (?!) Ceea ce a starnit insa nemultumirea participantilor "nearomani" a fost faptul ca toate lucrarile Congresului, mai putin cuvantul de deschidere al organizatoarelor, s-au desfasurat in dialectele aromane din Balcani, fara translatie, ceea ce a impiedicat participarea presei si a specialistilor romani. Nu numai presa si mediul academic au fost private de informatie ci si reprezentantele din Balcani care, pe alocuri, nu mai intelegeau toate expozeurile, pentru ca fiecare tara din Balcani a influentat in mod evident dialectul aroman. Desi temele au fost foarte importante si desi contribuabilul roman avea dreptul sa fie informat, conform legii 544, nu a existat un material de presa care sa fie transmis mass media prezente din care sa rezulte concluziile lucrarilor, sau daca s-a facut, aceasta s-a facut preferential pentru cei care urmau sa scrie "de bine" despre aceasta manifestare.

Iata ca usor, usor ies la lumina actiunile subversive care se fac impotriva statului roman chiar din banii contribuabililor care in loc sa primeasca salarii compensatorii, sau regularizari de pensii, sau conditii mai bune in scoli si spitale, primesc in schimb "secesiuni" etnice din partea unor grupuri care nu au nimic comun cu interesul sau, atat in Europa cat si in Balcani. Ce este insa si mai rau este ca pe culoarele Palatului Parlamentului, anumite femei aromane se laudau presei cu faptul ca ministrul de pe atunci, Mircea Geoana (casatorit cu aromanca Mihaela Geoana, nepoata lui Vasile Barba de la Freiburg), ar fi avut o contributie esentiala in obtinerea finantarii Congresului, de la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni condus pe atunci de Titus Corlatean, secondat de Nicolae Vulpasin. Acesta din urma, intrebat de un istoric cum a fost posibil ca guvernul Romaniei sa finanteze "separatistii" aromani, pe langa faptul ca a rosit ca un rac proaspat fiert, nu a dat nici o explicatie plauzibila.

Romania, desi a dat dovada respectarii drepturilor minoritatilor sale nationale si le-a recunoscut pe cele de drept, va trebui sa faca fata acum presiunilor acestor grupuri si din cauza faptului ca acestea sunt influentate inclusiv din Germania si Austri, tara care, dupa cum s-a vazut in ultimele zile, are o reactie din ce in ce mai negativa la adresa integrarii romanilor in 2007. Se vor gasi politicieni germani care vor sustine aceasta chestiune a recunoasterii aromanilor ca minoritate nationala in Romania si politicieni romani care sa o inghita ? Timpul le va explica, poate, pe toate, inclusiv interesele grecesti si nu numai, care doresc scoaterea minoritatilor romanesti(aromani, meglenoromani) din Balcani si asta pentru a-si asigura relatii fratesti dupa 2007. Rastignirea invatatorilor si preotilor care predau romana literara in scolile romanesti din Balcani de catre antartii greci nu poate fi uitata usor si nici corifeii aromanii care in limba lor materna, adica romana, au reusit sa devina nume cu rezonanta ale culturii romanesti si universale.

 
Nemtilor le plac tepele romanestiPDF Print E-mail
Germania/Romanian Global News
Accesari :681
Friday, 22 April 2005

In cautare de adrenalina, un entomolog forensic din Kln pleaca pe urmele lui Dracula in Romania. Satul de cercetat viermii si insectele de pe cadavrele in ancheta criminalistica, Mark Bennecke porneste la drum cu National Geographic sa masoare lungimea unei tepe la fata locului.

Si sa arate din nou lumii ca Romania nu e numai o tara saraca, ci si aprig bantuita de strigoi. Ca superstitia sta la loc de frunte si ca Tepes-doamne e mai viu ca niciodata, ba chiar reper de baza al profilului spiritual romanesc. Documentarul s-a dat in ultimele doua sambete la televiziunea germana la ore de varf. Ca sa-l vada tot leatul german. Tocmai cand romanii tremura pentru semnarea Tratatului UE de luni si cand scepticismul unor aripi politice prudente din Germania a ajuns la maximum, dupa ce bomboana cea amaruie a fost servita de ferber&co., inainte de vizita lui Basescu in Germania din martie si votul de incredere al Parlamentului European din 13 aprilie. Stranie coincidenta!

La vremea reportajului, Bennecke a fost purtat cu solicitudine prin Muzeul de Istorie Nationala din Bucuresti, si-a avut chiar si ora de glorie la televiziunile din Capitala. La Muzeu, el a a fost ajutat sa se familiarizeze cu mumiile vampirilor, care, zice-se in reportaj, stau la baza inclinatiei spre superstitie a romanilor. Asa o fi, insa romanul gotic englez si toata literatura Evului Mediu european e bantuita de stafii, deci n-am putea spune ca, aici, noi am fi inventat roata la caruta. Teoria dezvoltata de Bennecke este ca, la vederea cadavrelor, unele deformate ingrozitor prin boli survenite inaintea decesului, omul ar fi recurs la solutia imaginativa a vampirilor. El incearca sa dea o explicatie stiintifica sorgintei acestora, ignorand intreaga metafizica a zbaterii spiritului uman in a gasi o intrupare a groazei sale arhetipale in fata urateniei si a mortii. Dar vampirii nu sunt numai atat. Ei sunt aspiratia de viata vesnica, sunt un alt nume dat frumusetii fara batranete si viata fara de moarte.

Un basm romanesc care ne-a incantat toturor serile copilariei, dar care i-a scapat din documentare entomologului din Kln, venit cu un rucsac de deformatii profesionale intre Carpati. Si cu concursul reputatei edituri National Geographic, care tine mortis sa dezvolte un interes turistic pentru Romania prezentand-o ca tara jalnic de saraca, cu un trecut razboinic, plin de cruzime, cu oameni primitivi si bantuiti non-stop de superstitii. Se vede ca epoca Inchizitiei, a intunecatului si salbaticului Ev Mediu european n-au fost repere in documentare, altfel plasarea problemei vampiresti se afla pe alte meleaguri decat cele intracapatine.

In a doua zi a excursiei la Bucuresti, Bennecke se informeaza la profesoara de literatura Dr. Elizabeth Miller, despre romanul lui Bram Stoker din 1897, carte care a declansat de fapt tot circul occidental despre Romania Vampirilor. Un circ extins cu contributie locala, caci amatorilor de senzatii tari le-a dat Agathon si ortacii sai un parc de distractii "fara miros de usturoi", care sa alunge strigoii locului, dar cu puternic iz de teapa. Continuandu-si pelerinajul la Bran, Sighisoara si satul din Valahia unde ar fi trait de fapt Dracula, Bennecke se joaca cu ghioage si masti suvenir de pe tonetele vanzatorilor de suvenire, masoara cu tandrete prajini pe care le indreapta inspre orificiul in care erau introduse pe vremea lui Tepes, explicand in detaliu procesul. Nu de alta, dar sa-si faca toata lumea o impresie despre extazul indus de acest tratament tipic romanesc. Sunt filmati copii si batrane stafidite la roata de tors, din unghiuri ale camerei de luat vederi, care nu fac decat sa intareasca impresia telespectatorului de horror-film intr-un horror-land. Satenii adunati ca se filmeaza, joaca intr-o voiosie, nebanuind scenariul. Se dau si doua opinii, ale unui preot si a unei studente, ambii subliniind ca Dracula si vampirii nu caracterizeaza istoria si spiritul romanesc. Degeaba. Comentariile sunt expediate in fundal, camera de luat vederi face si din tanara romanca usor suparata de unghiul de abordare al problemei, o aratare de groaza, invaluita stramb in fumul unei tigari. (Dani Rockhoff, Germania)

 
SUA sprijina statele din GUUAM sa-si rezolve problemelePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :243
Friday, 22 April 2005

"Reuniunea GUUAM de la Chisinau poate deveni cel mai important moment din istoria acestei organizatii", a apreciat, joi, in cadrul intrevederii cu presedintele Vladimir Voronin, consilierul principal pentru Eurasia al Departamentului de Stat al SUA, Stiven Mann, conducatorul delegatiei Statelor Unite, sosita la Chisinau in calitate de observator la summit-ul GUUAM din 22 aprilie.

Potrivit unui comunicat al Serviciului de presa al Presedintiei de la Chisinau, inaltul demnitar american a spus ca, acceptand participarea in calitate de observator la summit-ul GUUAM, SUA si-a reconfirmat disponibilitatea de a contribui la consolidarea democratiei si securitatii in regiune si pe intreg continentul european. Stiven Mann a mentionat ca noul aranjament regional, stabilit ca rezultat al solidarizarii statelor din spatiul Marii Negre, unite prin interese comune si probleme comune, promite sa "sparga gheata" si in procesul de solutionare a diferendului transnistrean. "SUA si intreaga comunitate democratica incurajeaza intelegerea si sprijinul reciproc al statelor din cadrul GUUAM in combaterea separatismului, ca factor ce pericliteaza dezvoltarea lor fireasca", a declarat reprezentantului Departamentului de Stat al SUA. Vladimir Voronin a exprimat recunostinta Statelor Unite ale Americii pentru interesul manifestat fata de apropiata reuniune a tarilor din cadrul GUUAM. Seful statului a relevat ca atentia de care se bucura acest summit la scara internationala se explica prin vastele perspective ce se deschid o data cu consolidarea acestei structuri si realizarea obiectivelor propuse. "Colaborarea in domenii ca energetica, transportul, facilitarea schimburilor comerciale, combaterea separatismului, terorismului, traficului de persoane, dezvoltarea institutiilor democratice este de natura sa propulseze tarile-membre ale GUUAM pe calea progresului economic si al integrarii in familia statelor dezvoltate. Acest lucru, fara indoiala, corespunde intereselor securitatii si stabilitatii europene si internationale", a precizat Vladimir Voronin. El a mentionat ca scrisoarea de felicitare cu ocazia realegerii in functia de sef al statului din partea presedintelui SUA, George W. Bush, care i-a fost inmanata recent, contine un mesaj extrem de incurajator pentru aspiratiile de reintegrare teritoriala si integrare europeana ale Republicii Moldova. Stiven Mann s-a alaturat acestor felicitari, exprimandu-si increderea ca realegerea lui Vladimir Voronin in calitate de presedinte reprezinta un factor important de consolidare a stabilitatii politice si sociale in Republica Moldova.

 
Rusii sunt ingrijorati ca GUUAM ar putea sparge CSIPDF Print E-mail
Moscova, Rusia/Romanian Global News
Accesari :233
Friday, 22 April 2005

"Faptul ca statele din Europa de est vor forma un bloc cu fostele state sovietice semnifica impartirea CSI in doua parti: una va ramane in zona de influenta a Rusiei, iar cealalta va pleca sub umbrela NATO si UE", scrie, joi, publicatia ruseasca "Novie Izvestia".

Potrivit aceleiasi surse, tarile, in care, recent, au avut loc revolutii democratice, vor lua cursul spre Occident, iar restul - Uzbekistanul, Kazahstanul, Kirghizia, Tadjikistanul, Armenia si Belarus vor ramane sub patronatul Rusiei. In aceasta forma sectionata, insa, CSI va exista putin timp, deoarece Uzbekistanul, Kirghizia si Tadjikistanul s-ar putea distanta de Moscova din diverse motive obiective. "Novie Izvestia" mentioneaza ca schimbarea fortelor in CSI va fi in masura sa influenteze conflictele regionale. Astfel, in Transnistria vor aparea trei noi garanti si mediatori - Ucraina, Romania si Bulgaria. Potrivit publicatiei citate, o eventuala participare la misiunea de pacificare a Bucuresti-ului se explica prin legaturile istorice dintre Moldova si Romania, iar in prezent si de coincidenta intereselor strategice. Sofia va fi invitata sa participe la negocieri, deoarece atat in Moldova, cat si in Transnistria locuiesc compact etnici bulgari. In ce priveste Ucraina, Chisinaul si Tiraspolul demult au solicitat introducerea unui contingent ucrainean in zona de conflict. Publicatia nu exclude faptul ca o propunere similara va fi facuta si Georgiei, deoarece Tbilisi este nemultumit de rolul jucat de Moscova in Abhazia si Osetia de Sud. "Astfel, daca posibilitatea aderarii Ucrainei si Georgiei la NATO va fi examinata in mod serios, aceasta va conduce la un nou rol al Rusiei pe teritoriul influentei sale traditionale. Acest rol ar putea deveni nul. Din cauza lipsei unei politici clare fata de fostele surori sovietice, ea risca sa ramana intr-o singuratate periculoasa", atentioneaza publicatia citata. Totodata, vicepresedintele Dumei de Stat a Federatiei Ruse, Vladimir Jirinovski, a declarat pentru "Novie Izvestia" ca Rusia are o atitudine negativa fata de extinderea NATO spre Est si, cu atat mai mult, fata de aderarea la alianta a republicilor ex-sovietice. "Vom bloca, prin orice metode, vectorul antirusesc al GUUAM si vom impiedica intarirea acestei organizatii si actiunile ei contra CSI. (...) Vom utiliza toate metodele diplomatice si economice pentru a nu permite crearea unor grupari inamice la frontierele Rusiei", a subliniat Jirinovski. La randul sau, directorul Centrului de dezvoltare democratica si reglementarii conflictelor din Georgia, politologul Gheorghi Gogsadze, a declarat pentru "Novie Izvestia" ca GUUAM constituie o alternativa pentru CSI, deoarece aceasta organizatie va fi reinviata de tarile cu orientare pro-occidentala, care vor crea o contrapondere Rusiei in aceasta regiune. El a mentionat ca este greu de prognozat ce decizii vor fi luate in cadrul summit-ului GUUAM din 22 aprilie, deoarece au fost anuntate unele surprize. Potrivit lui Gogsadze, una dintre surprize ar putea fi faptul ca statele GUUAM vor conveni sa iasa din CSI ori ca Moldova si Ucraina vor conveni sa participe la operatiunea de pacificare din Abhazia. "Activizarea rolului GUUAM constituie un semn al unei reimpartiri serioase a sferelor de influenta in spatiul post-sovietic, proces ce are loc pe fundalul slabirii Rusiei. Rusia va avea mari probleme in viitor", conchide politologul georgian.

 
In Basarabia ar putea fi deschisa o banca investitionala a GUUAMPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :365
Friday, 22 April 2005

Participantii la reuniunea secretarilor Consiliilor de securitate din tarile GUUAM, desfasurata sambata, 16 aprilie, la Kiev, au examinat oportunitatea crearii unui grup de lucru pentru infiintarea unei banci investitionale a GUUAM, al carei sediu ar putea fi amplasat la Chisinau.

Potrivit presei ucrainene, secretarul Consiliului securitatii nationale si de aparare al Ucrainei, Piotr Porosenko, a declarat ca participantii la reuniune au examinat si conceptia grupului de lucru privind proiectul energetic pe Dunare. De asemenea, partile au convenit asupra impulsionarii activitatii comune privind solutionarea conflictelor "inghetate", in special, a celor din Caucaz si Transnistria. Porosenko a mentionat ca partile au ajuns la un acord privind studierea experientei altor structuri integrationiste, in special, a experientei Tarilor Baltice. Secretarul Consiliului suprem de securitate din Republica Moldova, Ion Morei, a declarat ca GUUAM nu trebuie perceputa in nici un caz ca o alternativa altor asociatii integrationiste a tarilor-membre. Potrivit acestuia, este posibila schimbarea denumirii proiectului GUUAM, care sa nu provina de la initialele denumirilor tarilor-membre, deoarece, in viitor, la GUUAM ar putea adera si alte state. Potrivit publicatiei ucrainene "Glavred", la summit-ul GUUAM din 22 aprilie, sefii de stat vor demara un dialog privind intreprinderea mai multor masuri, menite sa creeze un spatiu politic, economic si social, similar cu cel al UE, in scopul pregatirii tarilor-membre GUUAM catre o colaborare stransa cu membrii UE si, in perspectiva, catre aderarea la UE. Ucraina ar putea juca rolul de forta motrice a acestui proces, ca unul dintre cei mai autoritari si influenti membri a GUUAM.

 
Participarea membrilor CMR la LuxemburgPDF Print E-mail
Atlanta, SUA/Romanian Global News
Accesari :246
Friday, 22 April 2005

Consiliul Mondial Roman/Romanian World Council, Inc. a fost invitat la Luxembourg, la evenimentul istoric al semnarii de catre Romania a Tratatului de Intrare in Uniunea Europeana (Accession Treaty to the European Union), unde, pintr-un effort diplomatic de proportii, se vor afla romani de pretutindeni.

Din partea Consiliului Mondial Roman, Domnii Neculai Popa, Lucian I. Livescu si Eugen Cojocaru se afla in drum spre Luxemburg. "Reprezentantii organizatiei noastre vor inmana Presedintelui Traian Basescu, Prim Ministrului Calin Tariceanu si Ministrului de Externe Mihai Razvan Ungureanu invitatii si programul Conferintei si Congresului din acest an al Consiliului care vor avea loc la Izvoru Muresului.
Cei trei reprezentanti vor aborda de asemenea cateva din problemele arzatoare care s-au aflat pe agenda CMR in anii trecuti, si cele care au fost discutate si la Consfatuirea de la Atlanta a Biroului Director printre care amintim: urgentarea acordarii cetateniei romane la cerere pentru romanii aflati in Basarabia, Ucraina, Transnistria si in zonele limitrofe Romaniei; extinderea capacitatii de activitate a Departamentului Pentru Romanii de Pretutindeni la acela compatibil cu al unui minister; reprezentare parlamentara a Diasporei; implicarea voluntara a diasporei ca si consultanta permanenta pe langa guvern in reconstruirea unei adevarate democratii in Romania; si nu in ultimul rand, punerea proiectului Legii pentru Diaspora la dispozitia tuturor romanilor pentru a fi studiat si comentat, inainte ca aceasta sa fie trecuta prin Parlament", se arata in comunicatul de presa semnat de dna. Smaranda Cazan-Livescu, presedintele interimar al CMR-ului.

 
Misiunea Romaniei la ONU organizeaza o conferinta in cinstea aderarii la UEPDF Print E-mail
Geneva, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :213
Friday, 22 April 2005

Misiunea Permanenta a Romaniei la ONU va organiza luni, 25 aprilie, de la ora 18:00, o conferinta la Universitatea din Geneva, cu ocazia extraordinara a semnarii la Luxemburg a Tratatului de Aderare a Romaniei al UE.

Conferinta va fi sustinuta de ambasadorul Romaniei la ONU, Doru Costea, si va fi gazduita de sala R80, UNI MAIL, informeaza portalul romanilor din Elvetia. Dezbaterea este adresata tinerilor care se afla la studii in Geneva si in celelalte centre din apropiere si va lua in discutie implicatiile aderarii Romaniei la UE, in special pentru tineri Accesul la conferinta se va face pe baza de invitatie, cei doritori putand sa se inscrie trimitand adresa postala, prin e-mail, doamnei Irina Groza, la adresa irina.groza@gmail.com.

 
Romanii din Australia si Noua Zeelanda vor merge la LuxemburgPDF Print E-mail
Canberra, Australia/Romanian Global News
Accesari :236
Friday, 22 April 2005

O delegatie alcatuita din lideri laici si religiosi romani din Australia si Noua Zelanda va participa la reuniunea personalitatilor comunitatilor romanesti de pretutindeni, organizata in zilele de 23 si 24 aprilie la Luxemburg, cu prilejul semnarii de catre Romania, la 25 aprilie, a Tratatului de aderare la UE.

Evenimentul de la Luxemburg este organizat de reprezentanti ai comunitatii romanesti din acest stat si va contine mai multe actiuni specifice. Astfel, sambata, 23 aprilie, va avea loc o prima intalnire a romanilor din strainatate prezenti la Luxemburg, la Alvisse Parc Hotel, din 120 Rue d'Echternach, L-1221, unde se vor face prezentarile, scurte interventii si se va conveni asupra proiectului Declaratiei de sustinere a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, informeaza pagina romanilor din Australia. Cea de-a doua zi a manifestarii va pune accent pe o a doua reuniune pentru semnarea declaratiei si continuarea discutiilor pe teme de interes reciproc, legate, in principal, de aderarea la UE, imaginea Romaniei in strainatate si sprijinul pe care il pot da romanii din diaspora. Totodata, in aceasta zi va mai avea loc o intalnire cu Presedintele Romaniei si cu membri ai delegatiei oficiale, printre care premierul Calin Popescu-Tariceanu si ministrul Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu, iar presedintele Romaniei va primi din partea romanilor Declaratia de sprijin. Ziua de duminica va continua cu o serie de evenimente culturale de exceptie: un spectacol de gala sustinut de celebra soprana Angela Gheorghiu, alaturi de Orchestra Filarmonicii "George Enescu", la Abatia Neumunster, o receptie oferita de Ambasada Romaniei la Luxemburg, gala a filmului romanesc si un spectacol de dansuri populare. Transportul, cazarea si orice alte cheltuieli personale ale romanilor care se vor deplasa la acest eveniment istoric vor fi suportate integral de fiecare participant in parte.

 
Romanii din Offenbach ii felicita pe sarbatoritii Sfantului GheorghePDF Print E-mail
Offenbach, Germania/Romanian Global News
Accesari :211
Friday, 22 April 2005

Comunitatea romana din Offenbach va organiza sambata, 23 aprilie, un Bal de Sfantul Gheorghe, prilej cu care ii va sarbatori pe toti cei care poarta numele acestui sfant crestin.

Evenimentul va avea loc la restaurantul La Terrazza, care se afla amplasat la adresa Bierbrauerweg 5, 63071, telefon de contact 069 8237 8239, incepand cu ora 20:00. La bal vor participa Nicoleta Delinescu, solista de muzica populara, Gigi Georg, la clape si voce, Mircea Hohoiu, la chitara si voce, intrarea fiind libera, informeaza pagina romanilor din Germania, www.rom2.de.

 
10 supravietuitori ai naufragiului din Mediterana se intorc acasaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :283
Friday, 22 April 2005

10 dintre cei 12 marinari romani supravietuitori ai naufragiului navei Lujin II vor parasi in cursul zilei de vineri, 22 aprilie, teritoriul Algeriei pentru a se intoarce in tara, informeaza MAE.

Reprezentantii Ambasadei Romaniei la Alger au intreprins joi, 21 aprilie, o deplasare in localitatea Jijel, pentru a-i prelua pe marinarii romani, dupa ce au obtinut acordul autoritatilor algeriene de a parasi teritoriul. Autoritatile algeriene au solicitat ramanerea in Algeria a comandantului navei si a mecanicului-sef, si ei cetateni romani, pentru a sprijini desfasurarea si finalizarea investigatiilor legate de cauzele producerii naufragiului. MAE precizeaza ca cei doi se afla, in prezent, intr-o stare de sanatate buna si sunt in legatura permanenta cu diplomatii romani din Alger. Ambasada Romaniei va continua demersurile pe langa autoritatile algeriene pentru finalizarea cat mai grabnica si temeinica a investigatiilor pentru care este necesara contributia celor doi marinari romani.

 
Angajatorii spanioli acuzati ca ar incerca sa impiedice regularizareaPDF Print E-mail
Pontevedra, Spania/Romanian Global News
Accesari :312
Friday, 22 April 2005

Imigrantii din provincia Pontevedra denunta incercari de impiedicare a procesului de regularizare venite din partea angajatorilor spanioli. Mai multe comunitati de straini din Pontevedra au sustinut joi, 21 aprilie, in fata subdelegatului Guvernului spaniol faptul ca exista angajatori care pun un obstacol in calea procesului de regularizare a muncitorilor imigranti, refuzand sa le puna acestora la dispozitie un contract de munca.

Presedintele provincial al Asociatiei Uruguayos por el Mundo, Jorge Burgos, citat de editia electronica a publicatiei La Voz de Galicia, a aratat ca acest proces extraordinar de regularizare deschis de care Executiv nu va impiedica, in nici un caz, ca economia subterana sa-si continue existenta. De multe ori am intalnit cazuri in care, dupa o perioada destul de indelungata de munca, patronul refuza sa iti faca un contract de munca si te pune in situatia de a suporta sau de a denunta o stare de lucruri care nu iti face rau numai tie, ci si altor imigranti ce traiesc in aceleasi conditii, a explicat el. De aceea, Burgos a tinut sa asigure ca, in urma procesului care se afla in prezent in functiune (si care se va sfarsi la data de 7 mai), se va inregistra un numar important de imigranti care nu isi vor putea regulariza situatia si va persista economia subterana. Burgos s-a intalnit cu subdelegatul Guvernului, Delfin Alvarez, intalnire la care a participat si Rodolfo Queirolo, presedintele recent createi Federatii a Asociatiilor Imigrantilor, un colectiv ce grupeaza opt asociatii din tot atatea tari. In cadrul intrevederii s-au formalat doua cereri catre reprezentantul autoritatilor spaniole: prelungirea procesului de regularizare cu inca 30 de zile si sa se acorde permise provizorii de rezidenta chiar daca imigrantii nu reunesc toate documentele cerute de proces. Subdelegatul i-a informat pe reprezentantii comunitatilor de imigranti ca termenul pana la care se mai pot depune cereri de regularizare nu se va amana, ci va ramane fixat pentru 7 mai, pentru ca ar insemna ca acest proces intitulat extraordinar sa se transforme intr-unul ordinar. Fernandez a mai apreciat, ca la finele acestui proces de regularizare, in provincia Pontevedra isi vor fi regularizat situatia legala aproximativ 2.000 de imigranti. Pana miercurea trecuta in provincie se inregistrase un numar de 1.471 de cereri, conform datelor furnizate de subdelegat, dintre care 714 au fost deja aprobate. Sectoarele din care provin cele mai multe dintre solicitari sunt cele legate de mediul casnic, domeniul hotelier si constructii. Repartizarea pe tari a numarului de cereri de regularizare ii prezinta pe romani pe locul al cincilea, cu numai 34 de cereri. Pe primul loc se afla columbienii (180), urmati de argentinieni (77), ecuadorieni (68), si marocani (40).

 
O noua intalnire pentru romanii din AmsterdamPDF Print E-mail
Amsterdam, Olanda/Romanian Global News
Accesari :796
Friday, 22 April 2005

Romanii din Amsterdam se vor intalni din nou sambata, 23 aprilie, incepand cu ora 20:00, dar de data aceasta la localul irlandez Durty Nelly's Irish Pub, din Warmoessstraat nr. 115-117, Amsterdam.

A devenit deja o traditie pentru comunitatea romana din Olanda sa se intalneasca periodic, reuniunile desfasurandu-se alternativ in Amsterdam sau Utrecht, in diferite locuri, se arata pe pagina de web a comunitatii romanesti in Olanda.

 
Doua zile de sarbatoare la biserica Sf. Gheorghe din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :346
Friday, 22 April 2005

Biserica ortodoxa romana Sfantul Gheorghe din Toronto isi sarbatoreste sambata, 23 aprilie, hramul, prilej cu care va organiza un sfarsit de saptamana special in cadrul parohiei.

Astfel, credinciosii romani vor putea participa sambata dimineata, de la ora 09:00, la slujba Utreniei si a Sfintei Liturghii, iar de la ora 13:00, in sala Dacia, care este sala sociala a bisericii, se va organiza o Intalnire a Seniorilor, informeaza pagina de web a bisericii. Ziua urmatoare, care este o alta sarbatoare importanta pentru crestinii-ortodocsi, respectiv Duminica Floriilor, va marca de fapt sarbatoarea hramului. Petrecerea va avea loc in aceeasi sala sociala a bisericii, tot de la ora 13:00, si ii astepata pe toti enoriasii la o masa festiva din care nu vor lipsi preparatele din peste.

 
Hram si la biserica romaneasca Sfantul Gheorghe din BernaPDF Print E-mail
Berna, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :380
Friday, 22 April 2005

Parohia ortodoxa Romana Sfantul Mare Mucenic Gheorghe din Berna isi va celebra hramul sambata, 23 aprilie, printr-o slujba care se va desfasura la Capela catolica Sf. Elisabeta de la Inselspital, incepand cu ora 09:30.

Dupa terminarea serviciului religios, enoriasii parohiei vor lua parte la o traditionala agapa la care fiecare este invitat sa aduca cateva preparate de post, deoarece anul acesta ziua Sfantului Gheorghe coincide cu perioada Postului Mare. Detalii aditionale despre desfasurarea hramului parohiei se pot obtine de la parintele Gheorghe Laurentiu Precup, telefon 032 422 69 93 sau 078 619 83 31, informeaza pagina romanilor din Elvetia. Biserica romana Sfantul Mare Mucenic Gheorghe din Berna nu dispune in prezent de un lacas de cult personal si este nevoita sa isi desfasoare slujbele la Capela catolica Sf. Elisabeta. Totodata, parintele Precup slujeste si la Parohia ortodoxa Romana Sf. Apostol Andrei din Basel Stadt si Basel Land, de doua ori pe luna in duminicile in care nu este slujba in Berna, in capela Caminului Studentesc Catolic din Basel.

 
Meritul Militar al Armatei Braziliene revine Ambasadorului RomanieiPDF Print E-mail
Brasilia, Brazilia/Romanian Global News
Accesari :216
Friday, 22 April 2005

Ambasadorul Romaniei la Brasilia, Monica-Mariana Grigorescu, a fost decorata saptamana aceasta cu Ordinul Meritul Militar al Armatei Braziliene, in grad de mare ofiter.

Inalta distinctie a fost inmanata diplomatului roman, marti, 19 aprilie, de Ziua Armatei Braziliene de catre insusi presedintele Republicii Federative a Braziliei, Luiz Ignacio Lula de Silva. Monica Georgescu a facut parte dintr-o serie de 203 personalitati decorate de Ziua Armatei de care statul brazilian de stat, insa a fost singurul ambasador strain acreditat la Brasilia care a primit aceasta distinctie. Totodata, Ordinul Meritul Militar al Armatei Braziliene, acordat ambasadorului Romaniei a fost una dintre cele trei medalii acordate direct de presedinte. Celelalte 202 personalitati decorate la Brasilia sunt guvernatori de state federale, senatori, deputati, membrii ai Tribunalului Suprem de Justitie, campioni olimpici, personaje importante din lumea stiintei si culturii, precum si militari.

 
Dansuri populare pentru copiii romani din GermaniaPDF Print E-mail
Offenbach, Germania/Romanian Global News
Accesari :817
Friday, 22 April 2005

Consiliul romanilor din Germania, CROM va organiza la acest sfarsit de saptamana o intalnire cu parintii interesati sa isi inscrie copiii intr-un grup de dansuri populare.

De formarea acestui grup se va ocupa Mioara Georgescu, iar prima intalnire se va desfasura sambata, 23 aprilie, de la ora 18.00, la sala Hohoiu din Offenbach, unde sunt asteptati cei interesati, dar impreuna cu copiii, pentru un prim contact si o cat mai buna cunoastere. Vor fi discutate la intalnire si amanuntele legate de acest grup. Cei interesati sunt rugati sa anunte Consiliul CROM in legatura cu intentia lor, precizand, totodata, si numarul de copii pe care doresc sa il inscrie. CROM mai precizeaza ca pot veni si prieteni ai copiilor, si, foarte important, nu trebuie sa fie neaparat romani.

 
Biserica Ortodoxa Sf. Gheorghe ii asteapta pe romani la Slujba de InvierePDF Print E-mail
Barcelona, Spania/Romanian Global News
Accesari :626
Friday, 22 April 2005

Romanii din Barcelona au la dispozitie ca lacas de cult si rugaciune Parohia Ortodoxa Sfantul Gheorghe din Barcelona. Parohia este pastorita de parintele paroh Aurel Bunda, care alaturi de enoriasii sai organizeaza, constant, activitati in sprijinul comunitatii romanesti din regiune: slujbele bisericesti, scoala de duminica, etc.

Biserica ortodoxa romana functioneaza prin bunavointa si gazduita de care parohia St. Ferran din Barcelona, situata chiar langa Plaza Espana. Parohia a luat fiinta in anul 2000, beneficiind de binecuvantarea IPS Iosif, Mitropolit pentru Europa Occidentala si Meridionala.

Biserica Sfantul Gheorghe oficiaza si slujbele Postului Mare, si invita, de asemenea in noaptea de Inviere la Slujba Invierii Domnului, iar duminica, 1 mai, in ziua de Paste, de la ora 12.00, la Vecernia Invierii Domnului. Incepand de duminica, 24 aprilie, la Parohia Ortodoxa Romana, Sfantul Gheorghe din Barcelona, in fiecare seara, incepand de la ora 19.30 se vor oficia Deniile, dupa cum urmeaza: luni, 25 aprilie - Denie, Pomenirea smochinului neroditor; marti, 26 aprilie Denie, Pomenirea celor 10 fecioare; miercuri, 27 aprilie Denie, Pomenirea femeii mironosite si a vanzarii lui Iuda; joi, 28 aprilie Denia celor 12 Evanghelii, si vineri, 29 aprilie Denie, Prohodul Domnului. sambata, 30 aprilie, de la ora 7.30 se va tine Utrenia si Sfanta Liturghie. Biserica Sfantul Gheorghe a organizat, pentru a veni in sprijinul imigrantilor romani sositi la Barcelona, si o scoala romaneasca, al carei program se desfasoara in fiecare duminica, incepand cu ora 13.00, dupa terminarea slujbei Sfintei Liturghii. Prin rotatie, in fiecare duminica, se va face cate o ora de limba si literatura romana (cu profesoara Dana Oprea), religie (Prof. Luciana Iovan), limba si literatura romana, istorie/geografie (alternativ, cu prof. Cristian Chivu).

 
Fotbalistii romani din British Columbia incheie un sezon plin de succesePDF Print E-mail
New Westmnister, Canada/Romanian Global News
Accesari :336
Friday, 22 April 2005

Echipa de fotbal BC Romanians Soccer va organiza sambata, 23 aprilie, incepand cu ora 19:00, la Centrul Comunitar Romanesc din New Westminster, o seara deosebita prilejuita de cel de-al doilea turneu de succes al romanilor.

Petrecerea va mai celebra si transferul trofeelor catre Centrul Comunitar, dar si deschiderea celui de-al optulea sezon de fotbal in Vancouver, informeaza pagina de web a centrului romanesc. Toti invitatii echipei de fotbal romanesti vor lua parte la o seara de voie buna din care nu vor lipsi muzica, dansul, gustarile, jocurile si alte evenimente. Lotul romanesc de fotbal din British Columbia a reusit sa obtina locul 3 in acest sezon fotbalistic al ligii Mayas dupa ce a disputat finala mica a play-off-ului cu formatia Homies pe care a invins-o cu scorul de 8-7, (2-0: 3-3) dupa loviturile de la 11 metri.

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions