Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Aprilie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Cautare
Europarlamentari de pe ambele maluri ale Prutului apara la Strasbourg pe romanii timoceniPDF Print E-mail
Strasbourg, Franta/Romanian Global News
Accesari :217
Thursday, 28 April 2005
In cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei desfasurate marti, 26 aprilie, a fost prezent si presedintele Uniunii Statale Serbia si Muntenegru, Svetozar Marovic. Cu aceasta ocazie europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov, deputat PPCD, a adresat Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, o declaratie scrisa cu privire la respectarea drepturilor romanilor din Timoc.Declaratie scrisaExprimandu-ne profunda ingrijorare pentru situatia culturala si etnica a minoritarilor Romani, numiti impropriu "vlahi", care populeaza 154 de localitati romanesti si 48 de localitati mixte intre Dunare, Timok si Morava (Serbia de rasarit) si care, incepand cu 1833, nu pot beneficia de cele mai elementare drepturi etnice in spatiul public, in special in scolile de stat si biserici;Regretand ca Serbia de astazi continua politica discriminatorie in materie de minoritati nationale si aplica duble standarde atunci cand ii separa artificial pe cei 40.000 de romani din Voivodina, recunoscuti ca minoritate, de cei 400.000 de romani din Serbia de rasarit nerecunoscuti ca minoritate nationala;Luand act de escaladarea manifestarilor xenofobe si antiminoritare impotriva romanilor din Serbia de rasarit si incurajarea acestora de catre autoritatile locale de stat si cele ecleziastice, in acest sens stand marturie cazul persecutarii de catre episcopul Iustin de Zaicear a bisericii romanesti din Malainita, comuna Negotin, si a preotului Bojan Alexandrovic, inscriptionarea pe sediul organizatiei romanesti "Ariadnae Filum" si pe alte cladiri din orasul Bor a simbolicii ultranationalistilor sarbi si a indemnurilor "Moarte romanilor", "Mars afara din Serbia" etc;Facem un apel presant catre autoritatile Serbiei-Muntenegru si guvernul sarb ca acestea sa intreprinda de urgenta masuri practice pentru incetarea persecutiilor impotriva reprezentantilor comunitatii romane din Serbia de rasarit si pentru garantarea respectarii drepturilor minoritarilor romani asa cum sunt acestea prevazute de Consitutia sarba, Legea sarba a minoritatilor nationale, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Conventia cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale;Totodata facem apel catre raportorii APCE pentru Serbia-Muntenegru (dnii Milos Budin si Jonas Cekuolis) sa urmareasca indeaproape evolutia situatiei Romanilor din Serbia de rasarit si sa reflecte aceasta situatie in rapoartele lor viitoare”. La randul sau, senatorul roman Adrian Paunescu a adresat o intrebare scrisa, pentru un raspuns oral, presedintelui Comisiei de Ministri al APCE, ministrul de Externe al Poloniei, Adam Rotfeld, referindu-se la situatia minoritatii romanesti din Serbia de Rasarit, respectiv cazul bisericii din Malainita. Redam mai jos intrebarea adresata de senatorul roman oficialului APCE, al carei raspuns este in continuare asteptat.”Avand in vedere ca in Valea Timocului, in satul Malainita, etnicii romani si-au construit recent propria biserica, si ca autoritatile locale ameninta cu demolarea acesteia, invocand lipsa unei autorizatii oficiale; luand in considerare faptul ca dreptul minoritatilor nationale de a-si exprima si practica propria religie reprezinta una din valorile fundamentale promovate de Consiliul Europei, as dori sa intreb pe Presedintele Comitetului de Ministri, cum considera ca ar trebui sa actioneze Comitetul de Ministri pentru a restabili drepturile minoritatii romanesti”.
 
Ostaticii romani din Irak sunt inca in viataPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :191
Thursday, 28 April 2005

Cei trei jurnalisti romani rapiti in urma cu aproximativ o luna din Irak si a caror viata atarna, zilele acestea, de un fir de ata, sunt inca in viata.

Anuntul a fost facut de celula de criza de la Cotroceni, dupa ce autoritatile romane cerusera anterior prelungirea termenului dat de rapitorii celor trei jurnalisti romani. Totodata, se arata intr-un comunicat al Presedintiei, autoritatile romane solicita Consiliului Inteleptilor Musulmani din Irak implicarea in eforturile de eliberare a ostaticilor romani, inclusiv prin initierea de negocieri. Apelul Cotroceniului a fost difuzat si de postul de televiziune Al Jazeera, care a amintit ca Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian sunt retinuti de gruparea intitulata Muad bin Jabal, care a acordat autoritatilor de la Bucuresti un ultimatum de patru zile, prelungit ulterior cu inca 24 de ore, care expirau miercuri seara, in jurul orei 18.00. O stire de ultima ora difuzata de postul de televiziune mentioneaza ca natura negocierilor s-a schimbat si ca se incearca eliberarea de urgenta a reporterei Prima TV, Marie Jeanne Ion. Partea romana ar fi aratat, conform informatiilor transmise de Antena 1, ca eliberarea Marie Jeannei este o conditie ca negocierile sa poata continua.

 
11 judete din Romania amenintate de inundatiiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :197
Thursday, 28 April 2005

Centrul Ministerial pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor avertizeaza ca pericolul inundatiilor nu a trecut, iar in urmatoarele trei zile, in 11 judete se vor inregistra noi revarsari de ape, provocate de topirea zapezilor si de ploile torentiale.

Conform datelor puse la dispozitie de CMSU, judetele ce se asteapta sa fie afectate de noile inundatii sunt Alba, Arad, Bihor, Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Cluj, Hunedoara, Maramures, Satu-Mare, Salaj si Timis. Prognoza hidrologica prevede cresteri importante ale nivelului apelor si debite marite in perioada 27-29 aprilie pe raurile Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures, Bega, Timis, Barzava, Caras, Nera, ca urmare a precipitatiilor ce se anunta insemnate cantitativ.

 
Situatia sinistratilor din Vestul tarii sub lupa ExecutivuluiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :183
Thursday, 28 April 2005

Guvernul Romaniei va acorda fonduri guvernamentale pentru construirea de case pentru sinistratii din vestul tarii si va continua, totodata, sa aloce ajutoare umanitare din rezervele de stat.

Acestea sunt masurile principale la care se gandeste Executivul de la Bucuresti pentru ajutorarea celor aproximativ 3.000 de romani ramasi fara case in urma inundatiilor din vestul tarii. In cadrul sedintei de guvern organizata joi, 28 aprilie la Palatul Victoria, Guvernul a facut deja primul pas in acest sens aproband doua proiecte-tip de case pentru sinistrati, care urmeaza a fi construite dupa retragerea apelor din zonele afectate. Totodata, premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca va aloca 156 de miliarde pentru refacerea infrastructurii afectate de calamitati din judetele Timis si Caras-Severin, iar Ministerul Transporturilor va acorda 497 de miliarde pentru refacerea infrastructurii de cale ferata din Caras Severin. Primul ministru a mai anuntat, in cadrul aceleiasi sedinte, ca Ministerul Agriculturii va gestiona, din fonduri proprii, refacerea culturilor de pe cele aproximativ 30.000 de hectare de teren agricol distruse in totalitate de caderile masive de ape, insa numai daca apele se vor retrage in maximum o luna. In caz contrar, culturile pe acest an vor fi compromise in mod iremediabil. Tariceanu a reiterat intentia autoritatilor de la Bucuresti de a folosi un imprumut al Bancii Europene pentru Investitii pentru refacerea structurii calamitate din vestul tarii si pentru continuarea lucrarilor, acolo unde este cazul.

 
Europarlamentari de pe ambele maluri ale Prutului apara la Strasbourg pe romanii timoceniPDF Print E-mail
Strasbourg, Franta/Romanian Global News
Accesari :197
Thursday, 28 April 2005

In cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei desfasurate marti, 26 aprilie, a fost prezent si presedintele Uniunii Statale Serbia si Muntenegru, Svetozar Marovic.

Cu aceasta ocazie europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov, deputat PPCD, a adresat Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, o declaratie scrisa cu privire la respectarea drepturilor romanilor din Timoc. Declaratie scrisa

Exprimandu-ne profunda ingrijorare pentru situatia culturala si etnica a minoritarilor Romani, numiti impropriu "vlahi", care populeaza 154 de localitati romanesti si 48 de localitati mixte intre Dunare, Timok si Morava (Serbia de rasarit) si care, incepand cu 1833, nu pot beneficia de cele mai elementare drepturi etnice in spatiul public, in special in scolile de stat si biserici;

Regretand ca Serbia de astazi continua politica discriminatorie in materie de minoritati nationale si aplica duble standarde atunci cand ii separa artificial pe cei 40.000 de romani din Voivodina, recunoscuti ca minoritate, de cei 400.000 de romani din Serbia de rasarit nerecunoscuti ca minoritate nationala;
Luand act de escaladarea manifestarilor xenofobe si antiminoritare impotriva romanilor din Serbia de rasarit si incurajarea acestora de catre autoritatile locale de stat si cele ecleziastice, in acest sens stand marturie cazul persecutarii de catre episcopul Iustin de Zaicear a bisericii romanesti din Malainita, comuna Negotin, si a preotului Bojan Alexandrovic, inscriptionarea pe sediul organizatiei romanesti "Ariadnae Filum" si pe alte cladiri din orasul Bor a simbolicii ultranationalistilor sarbi si a indemnurilor "Moarte romanilor", "Mars afara din Serbia" etc ;

Facem un apel presant catre autoritatile Serbiei-Muntenegru si guvernul sarb ca acestea sa intreprinda de urgenta masuri practice pentru incetarea persecutiilor impotriva reprezentantilor comunitatii romane din Serbia de rasarit si pentru garantarea respectarii drepturilor minoritarilor romani asa cum sunt acestea prevazute de Consitutia sarba, Legea sarba a minoritatilor nationale, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Conventia cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale.

Totodata facem apel catre raportorii APCE pentru Serbia-Muntenegru (dnii Milos Budin si Jonas Cekuolis) sa urmareasca indeaproape evolutia situatiei Romanilor din Serbia de rasarit si sa reflecte aceasta situatie in rapoartele lor viitoare.

La randul sau, senatorul roman Adrian Paunescu a adresat o intrebare scrisa, pentru un raspuns oral, presedintelui Comisiei de Ministri si ministrului de Externe al Poloniei, Adam Rotfeld, referindu-se la situatia minoritatii romanesti din Serbia de Rasarit. Redam mai jos intrebarea adresata de senatorul roman oficialului polonez, al carei raspuns este in continuare asteptat.

Avand in vedere ca in Valea Timocului, in satul Malainita, etnicii romani si-au construit recent propria biserica, si ca autoritatile locale ameninta cu demolarea acesteia, invocand lipsa unei autorizatii oficiale; luand in considerare faptul ca dreptul minoritatilor nationale de a-si exprima si practica propria religie reprezinta una din valorile fundamentale promovate de Consiliul Europei, as dori sa intreb pe Presedintele Comitetului de Ministri, cum considera ca ar trebui sa actioneze Comitetul de Ministri pentru a restabili drepturile minoritatii romanesti.

 
Sublocotenentul decedat in Afganistan ajunge in tara in Joia MarePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :200
Thursday, 28 April 2005

Sublocotenentul (post-mortem) Narcis Sonei, care a murit duminica, 24 aprilie, in timp ce efectua o misiune in Afganistan, va ajunge in Romania joi, 28 aprilie.

Corpul neinsufletit va fi adus in tara cu ajutorul unui avion C-130 Hercules care apartine Fortelor Aeriene Romane, se arata intr-un comunicat de presa emis de Ministerul Apararii Nationale. Sosirea aeronavei la Bucuresti va fi marcata de un ceremonial militar-religios care va fi organizat la Baza 90 Transport Aerian. Aici se va va prezenta ordinul ministrului Apararii Nationale, Teodor Atanasiu, privind inaltarea la gradul de sublocotenent (post-mortem) a sergentului Narcis Sonei. Funeraliile sublocotenentului Sonei se vor desfasura sambata, 30 aprilie, la Tecuci, la aceasta manifestare urmand sa participe ministrul Apararii Nationale, Teodor Atanasiu, si Sefului Statului Major General, general dr. Eugen Badalan.

 
Sublocotenentului Narcis Sonei a fost omagiat la KandaharPDF Print E-mail
Kandahar, Afganistan/Romanian Global News
Accesari :189
Thursday, 28 April 2005

In tabara Batalionului 300 Infanterie din Kandahar, Afganistan, a avut loc miercuri, 27 aprilie, o ceremonie militara si religioasa in memoria sublocotenentului (post-mortem) Narcis Sonei, informeaza MApN.

La ceremonie au participat comandantul Fortelor Coalitiei (CJTF-76), general-maior Jason Kamiya, seful de stat major al Comandamentului 2 Operational Intrunit, general de brigada Nicolae Roman, comandantul Brigazii 173 Aeropurtata, colonel Kevin C. Owens, dar si militari romani si americani. Conform traditiei crestin-ortodoxe, militarii romani au ramas la priveghi la capul colegului lor decedat si in noaptea de miercuri spre joi, premergatoare plecarii trupului neinsufletit catre tara.

 
RWW ii sprijina pe jurnalistii rapiti printr-o petitie on-linePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :216
Thursday, 28 April 2005

Grupul Romanians World Wide ii invita pe toti cei carora nu le este indiferenta situatia jurnalistilor romani rapiti in Irak sa semneze petitia online Save Romanian Journalists in Irak care va fi trimisa Parlamentului European.

Aceasta poate fi accesata la adresa www.petitiononline.com/romjurn/petition.html, anunta Theodor Banu, din partea forumului RWW Group. Prin acest gest facut in preajma sarbatorilor de Pasti, romanii isi pot demonstra solidaritatea fata de acesti ziaristi si situatia tragica in care se afla. Prezentam mai jos textul in limba romana al petitiei, lista compelta a initiatorilor acestui proiect putand fi gasita la adresa de web de mai sus.

ELIBERATI JURNALISTII DIN IRAK

SAVE ROMANIAN JOURNALISTS IN IRAK

SAUVEZ LES JOURNALISTES ROUMAINS DIRAQ

Frati romani din Diaspora Romana si din Romania,

Ultimatumul pentru cei trei ziaristi romani, a expirat pe 27.04.05 la orele 4:00 PM (ora Parisului).
Am solicitat sprijin pentru eliberarea si salvarea jurnalistilor romani rapiti in Irak Domnului J C Junker, Prim Ministru al Luxembourgului aflat la Presedentia Uniunii Europene si chiar la Tribuna Parlamentului European. Prin urmare, mesajul nostru este urmatorul: va rugam sa va exprimati adeziunea cu actiunea noastra pe petitia online deschisa acum, urmata de numele dumneavoastra sau al organizatiei pe care o reprezentati si care va fi adaugata scrisorii adresate deja d-lui Junker! In speranta ca veti raspunde in timp util pentru a salva trei vieti omenesti, va dorim toate cele bune si un Paste fericit.

 
Joia Mare rememoreaza chinurile MantuitoruluiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :314
Thursday, 28 April 2005

Joia Mare, sarbatorita joi, 28 aprilie, de credinciosii ortodocsi si greco-catolici din intreaga lume, marcheaza o zi importanta din Saptamana Patimilor, fiind ziua in care a avut loc Cina cea de Taina, cand Mantuitorul Hristos a instituit Taina Euharistiei si a spalat picioarelor apostolilor sai.

De altfel, obiceiul spalarii picioarelor s-a pastrat pana inn zlele noastre, la mai multe manastiri din tara staretul savarsind acest gest.

Aceasta zi a saptamanii mai este cunoscuta in popor si sub denumirea de Joia Patimilor, Joia Neagra sau Joimarica si ii aduna pe credinciosi in bisericile din intreaga tara pentru slujba Deniei celor 12 Evanghelii. Totodata, traditia spune ca ziua de joi a Saptamanii Patimilor este ziua in care se inrosesc ouale, in popor pastrandu-se credinta ca, dupa rastignirea lui Iisus, Maica Domnului a adus cu un cos cu oua pentru soldatii romani si acestea s-au inrosit de la sangele care curgea din ranile Mantuitorului. Crestinii mai rememoreaza in aceasta zi si instituirea Tainei Euharistiei sau a Impartasaniei care s-a infaptuit la Cina cea de Taina, cand Iisus i-a impartasit pe ucenicii sai cu paine si vin, spunandu-le ca acestea sunt sangele si trupul Sau.

 
Zilele Libertatii de Exprimare se sarbatoresc si la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :216
Thursday, 28 April 2005

{mosimage}Agentia de Monitorizare a Presei - Academia Catavencu, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie si Asociatia pentru Promovarea si Protejarea Libertatii de Exprimare organizeaza in perioada 3-13 mai Zilele Libertatii de Exprimare.

{mosimage}Presa romaneasca va iesi in strada, un grup de tineri va desena pe zidurile Palatului Parlamentului, ziaristii si politicienii vor raspunde in fata studentilor, asociatiile media vor discuta despre patronatul si controlul editorial in mass media etc. Partenerul acestui eveniment este Fundatia Konrad Adenauer iar ca parteneri media organizatorii se bucura de sprijinul Societatii Romane de Radiodifuziune, Realitatea TV, Evenimentul Zilei, Grupul Catavencu, Radio Europa FM, Rompres, EurActiv.ro, HotNews.ro, Radio Delta RFI. Clubul Roman de Presa isi ofera sprijinul pentru realizarea in cele mai bune conditii a evenimentului, marcat in acest an si de rapirea celor trei jurnalisti romani din Irak.

3 mai - Ziua Libertatii Presei exista pentru a recunoaste astfel sacrificiile facute pentru libertatea presei si pentru a demonstra guvernelor unor astfel de tari ca libertatea de exprimare este un drept de necontestat. Mesajul zilei de 3 Mai este acela ca jurnalistilor din intreaga lume trebuie sa le fie garantat dreptul de a informa opinia publica in mod deschis si fara teama.

Din desfasuratorul evenimentului citam urmatoarele activitati:

o tabara media in centul Capitalei; graffitti pe zidurile Palatului Parlamentului (3 mai, ora 9 AM); dialoguri intre ziaristi si studenti moderate de catre politicieni (3 mai, orele 9-17 in fata Teatrului National); discutii intre asociatiile de media asupra patronatului si a controlului editorial in mass media - "Cine plateste, comanda muzica?" (4-5 mai, Hotel Residence, Str. Clucerului nr 19); concerte in Piata Universitatii si in diverse cluburi bucurestene (3 mai, orele 19-22 - Implant pentru Refuz, Dahood Justice, Hotel Fetish, Cabaret - pe peluza din fata Teatrului National Bucuresti); mini concerte - 9-12 mai, in cluburile Underworld 9 Mai (ZOB si Icory), Baza Militara 10 Mai (Raparta, Crize si Dodiez), Club A 11 Mai (Trafka, Nociv si Hotel Fetish) si Fire Club 12 Mai (Emil si Coma); expo "fotografie de presa" (3 mai) pe peluza din fata TNB si expozitie cu premii "libertate de exprimare in imagini" (9-13 mai) in foaierul Teatrului National.

 
Tinerii romani de pretutindeni pot participa la un concurs de literaturaPDF Print E-mail
Constanta, Romania/Romanian Global News
Accesari :212
Thursday, 28 April 2005

Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania va organiza in perioada 2-6 iunie, la Constanta, Concursul International de limba si literatura romana Mihai Eminescu.

Competitia va aduce pe malul Marii Negre mai multi elevi vorbitori de romana din 19 tari, care se vor alatura participantilor deja existenti din tara gazda, anunta Ambasada Romaniei la Washington. Fiecare grup de concurs va fi alcatuit din 4-5 elevi si un profesor. Competitia de liteartura se adreseaza elevilor cu varsta cuprinsa intre 13 si 19 ani, vorbitori de limba romana. Cei interesati se pot inscrie prin e-mail la adresa miorita-got@mec.edu.ro sau la numerele de telefon 40-21-313 55 47, 40-241 611 913, 241- 618 880, persoane de contact Miorita Got, inspector general la MEC, si Violeta Stefanoiu, de la Inspectoratul Judetean Constanta.

 
Premiile MTV Romania se hotarasc diseara la Sala PalatuluiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :211
Thursday, 28 April 2005

Industria muzicala romaneasca isi decerneaza astazi premiile pentru cei mai iubiti reprezentanti ai sai. Cea mai buna trupa, cel mai bun album, cel mai bun dance, cel mai bun rock, cel mai bun hip-hop si alte categorii la care sunt nominalizate unele dintre cele mai indragite personalitati din muzica romaneasca, se vor decide astazi pe scena de la Sala Palatului, de la ora 20.00.

Premiile MTV Romania, aflate anul acesta la cea de-a treia editie, vor reveni si de data asta celor care au intrunit cele mai multe voturi ale ascultatorilor de muzica din Romania si ale telespectatorilor postului amintit. Ceremonia de decernare a premiilor MTV Romania va fi gazduita anul acesta de cunoscutul realizator de la Radio Guerilla, Mihai Dobrovolschi. Show-ul va incepe de la ora 19.00 cu aparitia starurilor si defilarea pe covorul rosu, iar spectacolul propriu-zis va incepe de la ora 20.00 si va fi transmis in direct de MTV Romania. Artistii romani sunt nominalizati la 14 categorii, unii dintre ei avand chiar trei (Morandi, Hi-Q, Zdob si Zdub), patru (Activ, Impact, Parazitii, Ombladon) sau chiar cinci nominalizari (Bitza). Castigatorii vor fi desemnati de catre public, prin vot direct pe pagina de web a postului MTV Romania, sau prin SMS, la numarul 1234. Exceptia o reprezinta categoria Best Video, la care se va putea vota numai prin SMS, in seara acordarii premiilor, inre orele 19.00 si 22.30. Exista si doua categorii speciale, Lifetime Award si Free Your Mind Award, ai caror castigatori vor fi desemnati de MTV.

In afara de ceremonia propriu-zisa de acordare a premiilor pe Scena de la Sala Palatului vor mai sustine recitaluri renumiti artisti romani: Morandi, Vita de Vie, Bitza, Pepe, Nicola, Impact feat. Cassa Loco, Hi-Q feat. Vank, Corina feat. Smiley&Don Baxter. Guest star-urile care vor concerta pentru publicul din Romania in aceasta seara vor fi Despina Vandi, Danzel, Schiller mit Hepner si Wig Wam. "Editia a treia a Premiilor MTV Romania va fi un show total la care isi vor da concursul peste 180 de artisti romani, 30 de prezentatori, 100 de interpreti pe scena si peste 200 de persoane care se ocupa cu partea tehnica", asigura presedintele MTV Romania, Adrian Anghel.

 
Europe va concerta la BrasovPDF Print E-mail
Brasov, Romania/Romanian Global News
Accesari :200
Thursday, 28 April 2005

Legendara trupa rock Europe va veni in Romania pentru un concert la Brasov, care va avea loc sambata, 25 iunie, la Arena Sportiva, si care face parte din turneul mondial "Start From the Dark".

Membrii acestei trupe suedeze, Joey Tempest, John Norum, Mic Michaeli, Ian Haugland si John Leven, s-au reunit inacest an dupa 13 ani de pauza pentru un nou album care se intituleaza "Start From the Dark". Cu aceasta ocazie, cei cinci componenti ai foramatiei vor efectua si un turneu mondial de promovare. Turneul include concerte in Statele Unite ale Americii, Belgia, Canada, Marea Britanie si a inceput pe 27 aprilie, la Detroit, Romania fiind singura tara din Europa de Est in care suedezii vor concerta in acest turneu.

Europe s-a infiintat in anul 1979, dar de-abia dupa 1986, cand au lansat albumul "The Final Countdown", au devenit intr-adevar celebri. Albumul cu pricina s-a vandut in peste sase milioane de exemplare si a fost urmat de alte realizari discografice si turnee in intreaga lume.

Trupa Europe va prezenta la Brasov piese de pe noul album, dar si succese mai vechi ce i-au facut celebri. In deschiderea show-ului din Romania vor canta Fly Project, Ramona & Sfinx Experience si Vita de Vie, iar biletele de intrare se gasesc la Brasov, Bucuresti, Constanta, Iasi, Cluj, Timisoara, Pitesti si Oradea.

 
Romanii din Noua Zeelanda celebreaza si ei PastelePDF Print E-mail
Christchurch, Noua Zeelanda/Romanian Global News
Accesari :278
Thursday, 28 April 2005

Noua parohia ortodoxa Sfanta Maria din orasul neo-zeelandez Christchurch va sarbatori Pastele la biserica ortodoxa greaca din localitate, lacas de cult care gazduieste cu bunavointa serviciile religioase ale acestei comunitati de romani din zona.

Joia Mare, din 28 aprilie, incepe cu Sfanta Liturghie, care se desfasoara in cursul diminetii, si se incheie cu Denia celor 12 Evanghelii, care are loc incepand cu ora 19:00, informeaza pagina romanilor din Noua Zeelanda. Urmatoarea zi, Vinerea Mare, va fi dedicata slujbei Prohodului Domnului, tot de la ora 19:00, dupa ce intreaga zi crestinii au putut sa vina la biserica pentru a trece pe sub Sfantul Epitaf. Sambata, 30 aprilie, toti romanii sunt asteptati la biserica la ora 23:00, cand va avea loc Liturghia Invierii, iar prima zi de Pasti va constitui un prilej pentru comunitatea din Christchurch sa ciocneasca un ou la obisnuita intalnire de Pasti, ce are loc de la ora 13:00 dupa slujba Vecerniei Mari.

 
Romanii in topul imigrantilor din Spania, pe anul 2004PDF Print E-mail
Cataluna, Spania/Romanian Global News
Accesari :273
Thursday, 28 April 2005

Sosirea imigrantilor in Spania nu numai ca nu s-a oprit, in ultima perioada, ci dimpotriva se afla pe o panta ascendenta. In cursul anului 2004 s-au inregistrat in aceasta tara 654.000 de straini, conform datelor provizorii furnizate de recensamantul municipal din data de 1 ianuarie 2005, date facute publice miercuri, 27 aprilie de catre Institutul National de Statistica.

Cataluna a fost provincia in care cifra imigratiei a crescut cel mai mult, ajungandu-se pana la 150.000 de inregistrari ale cetatenilor straini. Aceste noi date transforma Cataluna in provincia spaniola cu cel mai mare numar de cetateni straini, loc pe care in ultimii ani il detinea Madridul. Acest flux enorm de persoane a fost decisiv pentru ca cifra populatiei totale sa creasca intr-un ritm accelerat in ultimii ani. Spania are deja 44 de milioane de locuitori, dintre care 7 milioane traiesc in Cataluna. Statisticile pentru anul 2001 aratau atunci ca Spania are un numar de locuitori de 41.116.842, fata de 43.975.375 anuntati miercuri de catre Institutul National de Statistica, pentru anul 2004. Dintre acestia, aproximativ 4 milioane sunt persoane provenite din randurile imigratiei recente. Numarul exact de straini inregistrati, in prezent, pe teritoriul Spaniei, 3.691.547, ridica procentul total al populatiei cu 8.4%. In acest fel, Spania trece pentru prima oara inaintea Frantei (cu o cifra a imigratiei de 8%), si incepe sa se apropie de Germania, tara in care imigratia reprezinta 9.5% din totalul populatiei. In Marea Britanie sau in Italia cifra imigratiei se afla mult dupa cea inregistrata in Spania: 3.5%, respectiv 2.5%.

Imigrantii se stabilesc acolo unde este de lucru, declara odata cu anuntarea cifrelor, presedintele INE, Carmen Alcaide, demonstrand astfel, ca datele prezentate ieri si care plasau Cataluna pe primul loc in topul regiunilor spaniole cu cea mai mare imigratie, sunt si un indice al economiei infloritoare in aceasta provincie. Datele INE indica o Cataluna in care numarul de imigranti, a ajuns, la nivelul anului 2004, la 1.795.767, fata de numai 776.673, cati sunt in comunitatea madrilena, cea care pana acum s-a aflat in topul provinciilor cu cel mai mare numar de cetateni straini. Recensamantul mentionat indica, de asemenea o schimbare a tendintei si in ceea ce priveste provenienta imigrantilor care ajung in Spania. Numarul de ecuadorieni si de columbieni care sosesc in aceasta tara s-a diminuat, in cea mai mare parte din pricina necesitatii obtinerii vizelor de intrare in tara. Cifra nationalilor acestor tari instalati in Spania in cursul lui 2004 s-a ridicat la numai 36.000. Din Maroc, in schimb, au sosit 85.000, ceea ce a asezat aceasta comunitate pe locul intai in topul populatiilor straine prezente in Spania, acestia ajungand la un total de 505.373. Pe locul al doilea in topul strainilor prezenti in Spania, sunt romanii al caror numar se afla, in ultima perioada, intr-o crestere continua. In Madrid, de pilda, numarul lor ajunge pana la 95.644 de persoane, dupa cei 169.375 de marocani, si mult inaintea comunitatii de marocani, care inregistreaza 67.716 persoane.

Presedintele Institutului National de Statistica a mai declarat presei ca numarul acestor imigranti va continua sa creasca in majoritatea regiunilor spaniole, mai ales in prima jumatate a anului 2005.

 
Jurnalistii romani rapiti, amintiti la Panorama filmului romanesc de la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :188
Thursday, 28 April 2005

Portetele celor trei jurnalisti romani rapiti in Irak si al colegei lor franceze, luata ostatic in aceeasi tara, au fost afisate la intrarea in cinematograful Le Latina din capitala Frantei, unde se desfasoara Panorama filmului romanesc contemporan, evenimentul care, de altfel, a debutat excelent.

Manifestarea s-a deschis cu o seara de Gala extrem de apreciata de publicul cinematografului Le Latina din Paris, sala care a fost umpluta pana la refuz. Inainte de difuzarea primului film al serii, directoarea cinematografului Le Latina, Silvia Balea, a adresat un gand de speranta pentru jurnalistii romani rapiti in Irak, moment emotionant pentru organizatori si public.

Prima pelicula prezentata a fost "Steaua fara nume" care a reusit sa capteze atentia publicului, desi a fost realizata in urma cu 40 de ani. In sala s-au aflat si mai multe personalitati marcante ale lumii culturale romanesti, stabilite in afara tarii, precum Marina Vlady, Henri Colpi, Maria Schneider, Rona Hartner, Petrica Ionescu, Jean Pierre Lazar, Henry Chapier si Michel Fagadau, care au apreciat seara romano-franceza de cinema ca un moment de neuitat, se arata intr-un comunicat de presa emis de asociatia Art Roumain. Un moment important al serii l-a constituit discursul lui Henri Colpi care, la 87 de ani, a traversat Franta ca sa participe la proiectia acestui film. La eveniment a mai participat si Horatiu Malaele, care a deschis seara de gala cu un text spus intr-o franceza impecabila, un exercitiu de "discurs umoristic in limba franceza", ce a atras hohote de ras din sala.

 
UE va sprijini Basarabia in solutionarea problemelor si in realizarea reformelorPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :178
Thursday, 28 April 2005

Nu dorim o Europa plina de devieri politice si de greseli economice, nu dorim o Europa impartita intre saraci si bogati, intre democratii si regimuri autoritare. Dorim o Europa democratica, prospera, stabila, in care Republica Moldova va avea locul sau si va putea contribui la stabilitatea si dezvoltarea regiunii in intregime", a declarat miercuri, in cadrul Conferintei "Moldova si Europa: venind mai aproape", reprezentantul special al Uniunii Europene (UE) in Republica Moldova, Adriaan Jacobovits.

Potrivit lui, UE va sprijini Republica Moldova in solutionarea problemelor sale si in integrarea europeana, "insa reusita realizarii obiectivelor propuse depinde in mare parte de Moldova". "Reformele au drept scop consolidarea democratiei, suprematiei legii si dezvoltarii economice. Realizarea acestora vor face din Moldova o tara mai buna, in care toti cetatenii vor putea trai. Adoptarea Planului de actiuni Republica Moldova-UE a ridicat relatiile dintre acestea la un nivel calitativ nou, in mod special, in domeniul politic. Asta inseamna cooperarea mai stransa in afacerile regionale si internationale, scopul carora este intensificarea dialogului dinte Moldova si UE", a spus Jacobovits.

Referindu-se la diferendul transnistrean, el a accentuat ca UE si-a luat angajamentul sa contribuie la identificarea unei solutii durabile a problemei si crede ca "o solutie viabila va fi gasita de catre toti partenerii implicati in proces". "Sarcina mea e sa impulsionez acest proces, sa vad ce elemente pot fi acceptabile pentru toate partile. Exista trei elemente-cheie, fara de care nu este posibila o solutie. Aceasta trebuie sa fie bazata pe o viziune realista a situatiei si recunoasterea unor fapte. In primul rand, este important ca actorii internationali sa fie implicati intru identificarea unei solutii. In al doilea rand, trebuie sa examinam substanta si nu ambalajul problemei. Si in al treilea rand, acceptabilitatea pe termen lung este cheia pentru atingerea durabilitatii", a precizat Jacobovits.

El considera ca merita examinarea formatului de negocieri si acest lucru poate fi realizat numai printr-o "implicare a tuturor actorilor". "Ar fi dificil ca Republica Moldova sa gaseasca o solutie durabila fara Federatia Rusa si Ucraina, care trebuie sa sustina rezolvarea acestei probleme. Dar UE trebuie sa faca parte din acest proces. Rusia este legata de Transnistria, prin prezenta continua a militarilor sai si a unor stocuri mari de armament si munitii in aceasta regiune. Moscova s-a angajat sa retraga acest armament si in 2003 si-a indeplinit, partial, obligatia, acest proces fiind intrerupt. Respectarea angajamentului luat in 1999 la Istanbul este o cerinta-cheie pentru viitor. Rusia este in pozitia cea mai potrivita pentru a convinge liderii de la Tiraspol sa lucreze constructiv in vederea atingerii unei solutii. Nu putem, insa, sa ne bazam doar pe eforturile constructive ale Rusiei. Ucraina poate facilita solutionarea conflictului transnistrean, aceasta fiind o prioritate in agenda politicilor sale externe. Exista o vointa clara la Kiev de intreprindere a actiunilor concrete si acest lucru s-a vazut o data cu prezenta presedintelui Iuscenko la summitul GUUAM. Rolul Ucrainei la granita cu Republica Moldova este de o importanta primordiala si va avea un rol determinant in stoparea fluxului de comert ilicit si fluxului de droguri si arme din Transnistria. UE este gata sa ajute Ucraina la granita si are posibilitati ca sa faca acest lucru", a declarat Jacobovits.

In context, el a atras atentia asupra faptului ca trebuie facuta o diviziune a competentelor, intre Chisinau si Tiraspol, intre centru si periferii. "Trebuie sa ne concentram asupra lucrurilor practice, sa lucram asupra unui aranjament in vederea crearii unei autonomii. Federalizarea nu pare ca va conduce la niste discutii ulterioare. Substanta trebuie sa castige in fata rolului de autor al ideilor. Toate sugestiile, indiferent de originea lor, trebuie examinate foarte atent, pentru a vedea ce elemente pot fi adoptate drept baza pentru identificarea unei solutii durabile. Daca vom proceda astfel, este foarte clar ca nici o solutie nu poate fi fara compromisuri", a spus Jacobovits.

Mai mult, in opinia lui, perspectivele unei solutii durabile va crea sperante pe viitor, dar "interesele actorilor trebuie supuse testului legitimitatii". "Este important ca interesele cetatenilor obisnuiti sa fie respectate. O solutie viabila, pe termen lung, privind statutul Transnistriei va trebui sa se bazeze pe valorilor adoptate de Moldova, ca o baza pentru dezvoltarea sa de mai departe. Democratia, drepturile omului, suprematia legii si economia de piata libera si transparenta - acestea sunt elementele-cheie ale unei stabilitati durabile, in baza carora Republica Moldova si UE vor coopera si vor realiza Planul de actiuni", a declarat Jacobovits.

"Succesul reformelor si eficienta liderilor de la Chisinau in aplicarea instrumentelor europene vor face ca Moldova sa fie atractiva pentru toti cetatenii ei, de pe ambele maluri ale Nistrului. Integrarea economica va aduce niste rezultate palpabile, cresterea si prosperitatea vor fi niste stimulente puternice pentru toti moldovenii. UE poate si va va ajuta sa atingeti aceste lucruri, insa viitorul Republicii Moldova este in mainile moldovenilor", a conchis Adriaan Jacobovits.

 
Climatul investitional si procesul de democratizare vor garanta democratizarea MoldoveiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :206
Thursday, 28 April 2005

"Atitudinea pro-occidentala nu este egala cu europenizarea. Actiunile Republicii Moldova trebuie sa corespunda mesajelor pe care le expune, in caz contrar, credibilitatea ei va suferi. Principalele teste pentru perspectivele europene ale Republicii Moldova sunt climatul investitional si procesul de democratizare", a declarat miercuri, in cadrul Conferintei internationale "Moldova si Europa: venind mai aproape", expertul international pe probleme de integrare europeana, Nicu Popescu.

Potrivit lui, Republica Moldova ar trebui sa preia experienta Albaniei sau a Macedoniei, care, fiind sarace, au progresat in directia Uniunii Europene "numai dupa ce au avut o democratizare reala a societatii". "Principala recomandare pentru Guvernul Republicii Moldova este sa ceara ceva concret. Atunci cand se spune ca se doreste implicarea UE in solutionarea problemei transnistrene sau asistenta oferita de aceasta, nu este suficient, Moldova trebuie sa ceara exact ceea ce doreste. Daca Moldova are sansa sa-si coordoneze cerintele sale fata de UE impreuna cu Ucraina, cerand impreuna anumite lucruri, atunci pentru UE va fi foarte dificil din punct de vedere politic sa refuze".

La randul sau, expertul de la Institutul Politic International si Securitate din Germania, Anneli Ute Gabanyi, a atras atentia asupra rolului Romaniei in perspectiva europeana a Republicii Moldova. "Romania a promis ca va deveni avocatul Moldovei pe drumul integrarii in structurile euro-atlantice imediat dupa ce Republica Moldova s-a declarat independenta. Insa Romania a avut probleme in onorarea acestor promisiuni. Occidentul nu a dorit ca Romania sa se implice prea mult in aceste probleme si ea a fost catapultata destul de repede din formatul de negocieri. In al doilea rand, schimbarile si problemele de identitate nationala in Republica Moldova s-au agravat in ultimii ani si au condus la exacerbarea relatiilor bilaterale. A fost foarte clar ca Romania nu a putut face nimic fara ca sa existe proteste din partea cealalta a Prutului. Odata cu schimbarea atitudinii Chisinaului fata de Rusia, s-a inteles foarte bine ca drumul Republicii Moldova catre UE trebuie sa duca cu Romania si prin Romania. Nu poti intra intr-o confruntare cu vecinul din Vest si cu o viitoare tara europeana si, in acelasi timp, sa te apropii de UE. Este imbucurator faptul ca Guvernul Romaniei a inteles acest lucru si profita de el", a spus expertul.

Solicitata sa comenteze propunerile presedintelui ucrainean Victor Iuscenko, privind democratizarea regiunii transnistrene, Anneli Ute Gabanyi a declarat ca orice incercare de a include conducerea de la Tiraspol in negocieri "poate sa aduca la o legitimare a acesteia".

 
Diaspora romana la semnarea Tratatului de aderarePDF Print E-mail
Luxemburg/Romanian Global News
Accesari :243
Thursday, 28 April 2005

Puncte de vedere:

Tocmai vin de la Luxemburg unde am avut marea bucurie de a participa la Semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la CE. In sfarsit traim justetea actului de reparatie al vanzarii noastre de catre Occident! Toate bune si frumoase - romani de pe toate cele cinci continente,atmosfera super - pana la "tema cunoscuta": Ambasada Romana de la Bruxelles a incercat sa submineze prezenta Exilului prin toate mijloacele: prima data i-au invitat pe toti romanii cu promisiunea ca vor participa la Actul Oficial, apoi cu trei ore inainte au anuntat prin telefon ca nu mai e primit nimeni!

Dupa insistentele noastre abia "s-au acceptata" 15 reprezentanti, cand majoritatea celor circa 70-80 veneau de foarte departe: Australia, USA, Grecia, Spania, Anglia, Danemarca, Italia etc. Scuza: sala nu are decat 50 locuri. Am plecat totusi toti la locul oficial ca sa protestam si - politia si responsabilii de ordine luxemburghezi au fost mai amabili cu noi decat propria ambasada!! Ne-au lasat pe toti inauntru, desi protocolul strict interzice asa ceva. Ei bine: marea surpriza - sala avea circa 400 de locuri si mai era loc pe margini pentru inca vreo 50-100! Receptia oficiala de la 8 seara, cu domnii Tariceanu si Ungureanu a fost de asemenea contramandata cu o ora inainte, fara nici o explicatie. Pentru comparatie: bulgarii au fost cazati in acelasi hotel cu noi - seara a venit personal regele si presedintele lor, a dat mana cu fiecare, le-au multumit. Idem primul lor ministru si ministrul de externe. Au facut poze impreuna, au cantat... Totusi acest moment istoric nu poate fi umbrit de asa ceva, ne-am intalnit atatia prieteni acolo, ne-am cunoscut cu altii si nu le vom face nici pe plac si nici jocul: 1. sa ne dezbine si 2. sa ne excluda de la momentele si hotararile importante! Explicatia este simpla: aceste ORGANIZARI nu le face Primul Ministru sau cel de Externe, ci Ambasadele, MAE si acolo se stie cine se afla. E deci logic si simplu: doar nu avem pretentia sa ne sprijine si sa colaboram, cand se stie bine ca exilul este anti-comunist si anti-vechii "ceilalti". Noul guvern ar vrea, dar sunt multi "altii" acolo, ce se ocupa de organizare, protocoale etc.

(o corespondenta de la Eugen Cojocaru, Germania)

 
Lansare de carte la romanii din TimocPDF Print E-mail
Zajeciar (Timoc), Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :217
Thursday, 28 April 2005

Marti, 26 aprilie a.c., a avut loc la Zajeciar, in incinta Scolii Primare "Dura Jaksic" lansarea cartii "Noi si vorba noastra" de Grigore Zaicereanu si Boja Abras, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

Cartea, despre care am scris la momentul aparitiei sale, face parte din activitatea Asociatiei pentru Cultura romanilor-vlahilor "Ariadnae Filum" si incearca sa contribuie la pastrarea identitatii romanilor timoceni. "Destul s-a tacut despre existenta unui popor. In timpul disparitiei sale apare o lucrare care da o urma de speranta" au declarat autorii in fata auditoriului prezent in sala de ceremonii a scolii. Au fost prezenti la lansare reprezentanti ai asociatiilor romanesti din Timoc precum si mass media sarba, televiziunea si radio Zajecar si Tv Fira. Asociatia Ariadnae Filum este una dintre cele mai active asociatii romanesti din Timoc in care activeaza mai multi tineri ce-si asuma curajul afirmarii ferme a identitatii romanesti.

 
Jurnalistii europeni solidari cu cei trei romani ostatici in IrakPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :177
Thursday, 28 April 2005

Editorii presei europene au lansat miercuri, 27 aprilie, la Bruxelles, o declaratie prin care si-au manifestat solidaritatea fata de cei trei jurnalisti romani tinuti ostatici de aproximativ o luna in Irak, dar si fata de jurnalista franceza Florence Aubenas, rapita si ea impreuna cu ghidul ei irakian, la inceputul acestui an.

Editorii presei europene au cerut statelor membre UE sa-si intensifice eforturile pentru eliberarea ziaristilor. Declaratia de la Bruxelles va fi semnata de peste o suta de jurnalisti din Europa dupa care va fi inaintata Parlamentului European. Redam mai jos textul Declaratiei de la Bruxelles a presei europene.

Noi, editorii presei europene, ne exprimam solidaritatea cu Florence Aubenas, corespondentul cotidianului francez Liberation, rapita impreuna cu ghidul ei irakian pe 5 ianuarie 2005 si cu cei trei jurnalisti romani, Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, rapiti in Irak pe 28 martie 2005. Reafirmam ca nu exista libertate fara libertatea de a informa publicul, in orice loc si in orice moment. Acesta este un drept fundamental pe care fiecare dintre noi trebuie sa-l apere si sa-l promoveze. Cerem institutiilor europene si statelor membre ale Uniunii Europene sa-si intensifice eforturile pentru eliberarea celor cinci si sa actioneze ca aparatori activi ai libertatii de exprimare fara de care nu se poate vorbi de democratie. Azi, Florence Aubenas, Hussein Hanoun, Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian au nevoie de noi.

 
Joia mare la romanii timoceni din SerbiaPDF Print E-mail
Slatina-Bor, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :270
Thursday, 28 April 2005

Pregatirea pentru Sfintele Sarbatori ale Pastelui prilejuieste pentru romanii din intreaga lume un anumit ritual mostenit din zonele de unde descinde fiecare.

Multitudinea de traditii si obiceiuri pastrate inca cu sfintenie si la romanii din jurul frontierelor ne sunt aduse in atentie an de an de catre oameni inimosi care vad in acestea pastrarea unei identitati si apartenenta la ceva: neamul romanesc, pe care altii, insa il hulesc, asa cum este cazul, in aceste momente, al unor aromani, putini este adevarat, care vor sa fie considerati minoritate nationala chiar in Romania.

Primim insa si vesti bune de la romanii timoceni si vi le punem la dispozitie in materialul ce urmeaza.

"Acolo, unde raul Timoc se varsa in Dunare, pe malul romanesc al fluviului, se afla satele mehedintene Gruia si Bristol. Pe malul celalalt sunt satele timocene locuite de o populatie compacta romaneasca, avanposturi ale Vaii Timocului. In triunghiul de ape Dunare, Morava, Timoc, iar spre sud catre Nis, traieste un grup compact in centru si mai dispersat pe ariile laterale, de cateva sute de mii de romani:denumiti de popoarele slave din Balcani cu etnonimul medieval de vlah, uzitat de alogeni pentru desemnarea populatiilor latinogene (vlah-valah-olah). Blocul romanesc, atestat in perioada postaureliana si anteslava intre Morava si Lom, pe o platforma muntoasa strans legata de culmile Carpatilor, acoperea odinioara aproape jumatate din Principatul Serbiei.

El trimitea prelungiri inguste pe dreapta Dunarii, spre Apus pana la Belgrad, pe de o parte, dar si spre Rasarit, pana la mare. Spre miazazi, el se intindea de-a lungul Moravei pana la Nis, Pirod si Bercovita, unde se prindeau legaturi cu grupe mai razlete din jurul Sofiei si cele din muntii Balcani, iar dincolo de Morava, cu grupele din regiunea Kopaonik si Kosovo.

Vlahii vietuiesc in 328 de sate si 20 de orase de-a lungul Vaii Dunarii, de la Veliko Gradiste, pana la varsarea raului Timoc, pe Valea Moravei, cu precadere la Vest de Velika Morava si pe o arie extinsa in Homolje si Craina. Marea majoritate de romani timoceni se regaseste in zona rurala, prezenta lor la orase fiind mai redusa. Bruscata permanent, valahia din Serbia se afla intr-o neobosita batalie cu timpul, care nu iarta, niveleaza si estompeaza evidenta existentei unei lumi romanesti aparte. O lume care, ca oricare alta, are propria sa poveste. Un univers fascinant de datini, obiceiuri, traditii, credinte si rituri strabune din vremuri stravechi, care de-a lungul timpului a fost varful de lance a unei comunitati darze, aproape impasibila la atentatele produse sistematic asupra identitatii ei culturale de populatia asimilatoare majoritara.

Astazi, chiar daca nu inteleg nimic din liturghia oficiata in limba slavona de un preot sarb (in rarele ocazii cand biserica din sat este deschisa) si, chiar atunci cand copiii lor sunt obligati sa urmeze un an pregatitor de limba sarba (daca vor sa fie acceptati la scoala, o scoala in care invata ca vlahii sunt o comunitate fara istorie si identitate precisa), romanii timoceni isi tin datinile si obiceiurile stravechi ca pe vremea in care romanii din nordul si sudul Dunarii nu erau despartiti decat de fluviu. Nu-I poti ignora ca exista! Cu fascinanta lor poveste cu tot, cu crestinismul lor roman-ortodox, in spiritul caruia isi tin ciclul pascal. Ne-am oprit asupra celei mai spectaculoase secvente, inimaginabila fereastra de acces catre un univers mentalitar, din pacate din ce in ce mai greu de patruns si descifrat: Joia Mare la Slatina-Bor-Valea TImocului.

Miercuri, atunci cand isi afla ragaz de la treburile gospodariei, femeile pornesc spre paduricea din imediata apropiere a satului, pentru a aduna boji. Adunatul bojilor pentru aprinderea focurilor din Joia Mare constituie preambul la secventa din zorii zilei urmatoare si tine de obligativitatea respectarii normelor privind calitatea substantelor vegetale aduse spre ardere, felul in care acestea se aduna, modul in care sunt transportate si depuse. Complexul de gesturi rituale care insotesc alcatuirea si aprinderea rugului este implinit de om pentru a deschide, intr-un moment de maxima concentrare, o poteca de lumina catre divinitate. Focul, lumina sub forma rugului aprins, si fumul care se ridica spre cer, sunt canale de comunicare prin care transcedental poate cobori spre comunitate si instrument de jertfire, actualizate prin gesturi contemporane, pastrate din vremea crestinismului primar. Analizand diversele momente ale prezentei focului in calendarul popular, se poate observa cu usurinta faptul ca acea componenta care ordoneaza succesiunea gestului de aprindere a focului/rugului este celebrarea celor mai importante sarbatori crestine: nasterea si invierea lui Isus, comemorari ale apostolilor, sfintilor martiri si propovaduitori din perioada de inceput a crestinismului, ne spune Sabina Ispas, directoarea Institutului de Etnografie si Folclor al Academiei Romane.

Dupa credinta si spusele romanilor, mortii vin in fiecare an in Joia Mare pe la vechile lor locuinte, adica pana sambata inainte de Rusalii sau Duminica Mare, cand se fac imparteli de plecare a sufletelor. Se dau colaci si oale de pomana si mortii pleaca cu colacul si oala pe care au capatat-o. Credinta timocenilor in prezenta sufletelor la vechile lor case pana in ajunul Rusaliilor sau pana la Inaltare, faciliteaza un lucru altminteri imposibil si de neconceput: revenirea sufletului celui decedat in lumea pamanteana. Se permite in felul acesta spargerea unui prag mental care asigura echilibrul psihologic necesar separatiei transante dintre cele doua lumi Povestea, discursul mitic il acomodeaza pe om cu raportul dintre cele doua lumi si, la randul lui, acesta naste poveste, circuit ce modeleaza un comportament cultural. In Timoc, mai mult ca in oricare alta parte, ritualul face posibila comunicarea dincolo de granitele unor sisteme improbabile. Participarea la ritual duce la construirea/reconstituirea unei identitati ancestrale pentru fiecare participant. Putem spune ca, dupa priveghi, cea mai importanta posibilitate de refacere a legaturii cu cei din lumea de dincolo, o constituie fereastra ce se deschide intre cele doua dimensiuni, in Joia Mare, atat de frumos si tulburator reprezentata prin chemarea pe care femeile din Slatina-Bor o adreseaza celor morti, sa se ia de mana sis a vina acasa sa pranzeasca de Pasti.

La nord de Dunare, in aceasta perioada, se desfasoara aceleasi ritualuri speciale legate de mortii din gospodarie si din comunitate: se aprind focuri pe podeaua casei pentru fiecare membru plecat, iar in curtea bisericii pentru toti mortii din cimitir, peste rugurile aprinse dandu-se de pomana colaci. Lemnele folosite nu sunt de orice fel, se aduna vreascuri de boz, alun s.a., plante despre care se crede ca au proprietati magice. Acestea sunt culese de copii, fete nemaritate si femei in varsta, cu o zi inainte de Joia Mare si se strang doar cu mana, nu se taie cu securea. Se spune, de asemenea, ca in aceasta zi se deschid cerurile, usile iadului si raiului. Mortii, sositi sa petreaca Pastele impreuna cu cei dragi ramasi in viata, se reintorc pe la fostele case, unde vor ramane pana in sambata de dinaintea Rusaliilor, cand se dau colaci si oale de pomana pentru plecarea sufletelor. Pana cand pleaca, sufletele se aseaza pe strasina casei sau prin curti, in diverse locuri. Pentru ca, totusi, este destul de frig, dimineata si seara trebuie aprinse focuri, pentru ca mortii sa se incalzeasca langa ele si sa aiba lumina.

Ritualul din Joia Mare naste povestea si speranta ca sufletele celor morti, asteptate mereu, se pot intoarce la zile mari. Si poate tot la o zi mare, patria-mama se va intoarce cu fata catre romanii timoceni, rupti din matca in vremuri demult uitate." (documentar preluat de pe forumul Impact romanesc)

 

 
Actiune caritabila in Covasna si HarghitaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :299
Thursday, 28 April 2005

Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei prin Protopopiatul Ortodox Covasna si Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan" a realizat, ca in fiecare an, o actiune caritabila, in sprijinul familiilor cu multi copii si celor nevoiasi.

Miercuri, 27 aprilie, cu ocazia apropiatei sarbatori a Invierii Domnului nostru Iisus Hristos, prin grija episcopului Covasnei si Harghitei si cu sprijinul unor sponsori generosi s-au realizat 60 de pachete continand produse alimentare si nealimentare, binevenite in prag de sarbatori. Organizatorii acestei actiuni de binefacere tin sa aduca multumiri societatilor S.C. AGROPANSTAR S.R.L. (Sf. Gheorghe), S.C. CORA S.R.L., S.C. ROVASIT S.R.L. (Sita Buzaului), S.C. TAC-TAC S.R.L. (Chilieni), S.C. CRISRO TRADING S.R.L. (Bucuresti), precum si altor buni crestini care si-au adus contributia la strangerea donatiilor. „Dumnezeu sa le rasplateasca jertfelnicia tuturor care au contribuit la aceasta binecuvantata actiune caritabila si cu totii sa ne bucuram de praznicul Invierii Domnului. Sarbatori fericite!", ureaza Centrul de Studii Covasna si Harghita, cei care transmit acest mesaj.

 
Pasiune romana in LleidaPDF Print E-mail
Lleida, Spania / Romanian Global News
Accesari :702
Thursday, 28 April 2005

Un preot roman, pe nume Mihai Dica, a sosit in urma cu ceva vreme in capitala provinciei spaniole Segria pentru a oficia, pentru compatriotii sai romani, slujbe in limba lor materna.

Publicatia spaniola "El Periodico" publica in numarul sau de joi, 28 aprilie, un material in care vorbeste despre numarul de romani stabiliti in regiune, de influenta deosebita pe care o are aici comunitatea de romani, dar mai ales despre preotul Mihai Dica si desre putearea deosebita de coeziune pe care o au slujbele tinute chiar in limba sa materna.

"Mihai se afla pe punctul de a se transforma intr-un fenomen social in Lleida. Slujbele sale, duminica dimineata, in biserica centrala din Carme, aduna mai bine de 200 de crestini catolici si ortodocsi, un fenomen nemaintalnit in oras de multi ani. In cadrul Saptamanii Mari, tanarul preot a aruncat in aer statisticile umpland pana la refuz tempul, in care "pana si catalanii cantau in limba romana". Vestea despre el s-au raspandit, mai ales ca, de un timp, face si drumul pana la Zaragoza pentru a oficia liturghiile in limba sa materna. O saptamana in romana si urmatoarea in spaniola, credinciosii se unesc pentru a asculta predicile lui Mihai, "atrasi probabil de aceasta senzatie de a se simti putin mai aproape de casa", spune Mihai. "In Romania suntem foarte apropiati prin slujbe", adauga el surazator. Simplu, manierat si foarte cordial, Mihai Diac este unul dintre cei 1.741 de cetateni proveniti din Romania care au ajuns in ultimii ani in capitala Segriei. Numai in cursul anului 2004, colectivul originar din aceasta tara a cunoscut o crestere de 87%, fata de anul anterior, conform unui studiu publicat saptamana aceasta de catre asociatia locala Aploell. Raportul constata, totdata, o crestere importanta a numarului de bulgari si ucraineni, un colectiv ce si-a adus recent, la randul sau, un preot greco-catolic in oras. Populatele slujbe duminicale tinute de Mihai demonstreaza puterea comunitatii romanesti in oras. Dincolo de un "repaus spiritual", liturghiile reprezinta un punct de intalnire saptamanal, mai ales ca, dupa binecuvantarea finala, "oamenii profita de ocazie pentru a mai sta de vorba in strada, pentru a schimba impresii sau pur si simplu pentru a se saluta", explica el. La cerearea propriilor sai imigranti, consiliul municipal din Lleida a luat legatura, in urma cu trei ani, cu dioceza din Iasi, pentru ca aceasta sa trimita aici un preot, "care initial se ocupa numai de crestinii din tara sa", explica vicarul general din Lleida, Joan Ramon Ezquerra. Mihai a sosit in regiune in luna august a anului trecut, inlocuindu-l pe parintele Leonard, "care se afla cum la Madrid", arata Ezquerra. Integrarea sa a fost atat de rapida ca de altfel a multor alti romani ca deja are curaj sa predice in spaniola. Romanii au inceput sa deschida in Lleida primele restaurante cu specific in gastronomia romana si magazine cu produse importate din tara lor. Avantajul lor, spre deosebire de alte colective de straini stabiliti in oras in ultimii ani, ca de exemplu marocanii sau subsaharienii, sunt putini cetatenii din tarile Europei de Est care isi deschid propriile afaceri. "Majoritatea barbatilor si-au gasit de lucru in constructii, iar femeile in servicii domestice", semnaleaza Mihai. In numai doi ani, Lleida si-a dublat numarul de cetateni imigranti, ajungand de la 8.000 de persoane in 2002 la 15.721 inregistrati la data de 31 decembrie. Cifra a crescut in mod special in timpul anului 2004, cand fluxul de nou-sositi a fost de 300 de persoane pe luna. Cetatenii straini reprezinta, in prezent, 12.4% din populatia orasului. Romanii sunt, dupa cetatenii din Maroc, comunitatea cea mai numeroasa din oras, lasandu-i in urma pe columbieni, argentinieni si ecuadorieni, In Lleida, care abia atinge un numar de 120.000 de locuitori, se concentreaza persoane de 146 de nationalitati diferite, in principal barbati cu varste cuprinse intre 26 si 40 de ani". (Traducere "El Periodico").

 
Picturi pascale timisorene la GiulaPDF Print E-mail
Giula, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :193
Thursday, 28 April 2005

Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria, Fundatia pentru Cultura Romana din Ungaria, Coalitia Romanilor din Ungaria si Autoguvernarea Romaneasca din Jula vor organiza in Vinerea Mare, pe 29 aprilie, la sediul din Giula al Uniunii Culturale a Romanilor din Ungaria, o expozitie care va cuprinde lucrari semnate de artisti plastici ai Facultatii de Arta din Timisoara.

Picturile sunt realizate de Francisc Birtalan, Aurora Grigorela Calin, Carmen Laura Comlosan, Genoveva Roxana Coza, Vasile Dancu, Alice Dobre, Stelian Gagiu, Cristian Graure, Teodore-Adrian Negoita, Irina Pui, Rodica Ruja, Gabriela Szlanko, Mariana Tepes si Dan Vulcan, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria. Aceasta manifestare va beneficia la ora 14:00 de un cuvant introductiv sustinut de Dumitru Serban, decan al Facultatii de Arta, si de Stefan Oroian, artist plastic din Giula.

 
Parohia Sfanta Parascheva din Elvetia si-a lansat pagina de webPDF Print E-mail
Davos, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :387
Thursday, 28 April 2005

In apropierea sarbatorilor de Pasti si dupa un an de la infiintarea sa, biserica ortodoxa romana "Sf. Parascheva", care deserveste trei localitati elvetiene, Chur, St. Gallen si Davos, si-a lansat pagina de web, realizata de dr. Stefan Alexe si care poate fi accesata la adresa http://www.biserica-romana.ch/, anunta portalul romanilor din Elvetia.

Parohia romaneasca este cea de-a treia biserica care se deschide in partea germana din Elvetia, se afla sub jurisdictia Mitropoliei Ortodoxe Romane pentru Europa Occidentala si Meridionala si il are ca preot pe parintele Alexandru Dan Nan, doctorand la Facultatea de teologie din Lugano, se arata pe site-ul parohiei. La slujbele oficiate de tanarul preot mai participa si ortodocsi de origine ucraineana, rusa, greaca si sarba, ceea ce l-a determinat pe paroh sa o aleaga pe Sfanta Cuvioasa Prascheva ca ocrotitoare a acestei parohii in formare. Deoarerce slujbele se desfasoara alternativ, intr-una din cele trei localitati specificate, credinciosii sunt invitati sa deschida aceasta pagina de web pentru a putea selecta informatiile care ii intereseaza, in functie de zona in care locuiesc. In acest an, Slujba Invierii Domnului se va oficia la Davos, in Biserica Herz-Jesu, in prima zi de Pasti, urmand ca a doua zi a sarbatorii pascale sa fie celebrata la Chur, in Catedrala Catolica.

 
Tinerii romani stabiliti in Franta pot sa se inscrie la o tabara crestinaPDF Print E-mail
Malvialle, Franta/Romanian Global News
Accesari :282
Thursday, 28 April 2005

Tinerii romani rezidenti in Franta ar putea participa in acest an, in perioada 7 si 17 iulie, la Tabara Tinerilor de la Manastirea Malvialle, tabara deschisa persoanelor care au varsta cuprinsa intre 15 si 20 de ani.

Evenimentul va fi supervizat de parintele Timotei, cel care va fi prezent de lungul intregii perioade a taberei, informeaza buletinul informativ al Mitropoliei Romane cu sediul la Paris. Participantii la aceasta actiune vor putea sa ia parte la o serie de activitati, printre care se numara plimbari, ateliere de discutii pe teme interesante pentru participanti, sport si jocuri. Pretul programului respectiv este de 75 euro de persoana. Deoarece numarul locurilor destinate tinerilor rezidenti in Franta este limitat, doar opt persoane fiind incluse la aceasta categorie, cei interesati sunt rugati sa o contacteze pe Ioana Capitaneanu la adresa de e-mail ioana_capitaneanu@yahoo.fr sau la numarul de telefon 02.32.24.12.97.

 
Romanii din New Westminster se distreaza la discotecaPDF Print E-mail
New Westminster, Canada/Romanian Global News
Accesari :191
Thursday, 28 April 2005

Centrul Comunitar Romanesc din British Columbia ii invita pe romanii din aceasta parte a Canadei sa ia parte la doua seri de petrecere care vor avea loc vineri, 29 aprilie, si sambata, 30 aprilie, la Discoteca special amenajata la sediul centrului, din 428 Columbia Street, New Westminster.

Seara va incepe la ora 21:00 si va fi animata de DJ Cristi si de invitatii sai, informeaza site-ul centrului romanesc. In incinta discotecii vor functiona doua sectiuni, una adresata numai persoanelor cu varsta de minim 14 ani si care pot sa se serveasca de la bar cu racoritoare si pizza, bauturile alcoolice fiind strict interzise, iar cealalta sectiune este destinata adultilor, mai mari de 19 ani. Acestia vor avea la dispozitie la bar coctailuri, tarie, bere si racoritoare. Biletele de intrare au pretul de 5 dolari canadieni si vor fi vandute la fata locului.

 
Petrecere romaneasca la RotterdamPDF Print E-mail
Rotterdam, Olanda/Romanian Global News
Accesari :189
Thursday, 28 April 2005

Un grup de romani stabiliti in Olanda se va intalni vineri, 29 aprilie, de la ora 19:30, in localul "Extra Vierge" din Rotterdam, la o petrecere organizata de romanca Zoe Daniela Cochia.

Aceasta a postat pe site-ul comunitatii romane din Olanda un anunt prin care ii invita pe toti conationalii sai, intersati de fotografie, muzica, veselie si carti, aperitive romanesti, poezie si un pahar cu bautura, la acest restaurant situat la zece minute de gara, pe strada Mathenesserlaan 169.

 
Partiturile lui Enescu interpretate de renumiti muzicieni britaniciPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :182
Thursday, 28 April 2005

Lucrarile muzicale ale renumitului compozitori roman George Enescu vor incanta audientele de la Londra, intr-un concert sustinut de pianistul britanic Philip Howard joi, 28 aprilie.

Spectacolul va fi gazduit de Purcell Room, din cadrul South Bank Centre, de la ora 19.30. Biletele costa 12 lire sterline, in timp ce pentru rezervari numai 5 lire. Programul serii va mai cuprinde, in afara de Sonata in Re major, Op. 24 No.3 a lui Georghe Enescu, si piese semnate de Chopin (Mazurkas, Op.59), Leos Janacek (Moravian Folk Songs), Bela Bartok (Piano Sonata), Karol Szymanowski (Mazurkas Op.62), Iannis Xenakis (Evryali) si PhilipHoward (Local News 2003). Pianist si compozitor, la randul sau, Philip Howard este unul dintre cei mai de seama promotori ai pianului nonconformist. De-a lungul carierei si aparitiilor sale publice a fost, de multe ori, remarcat pentru interpretarile sale extraordinare ale unora dintre cele mai dificile partituri de pian ale lui Xenakis.

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions