Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Mai 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Cautare
Acordul pentru liniste la putere sau "pactul cu Diavolul"?PDF Print E-mail
Sfantu Gheorghe, Romania/Romanian Global News
Accesari :189
Friday, 13 May 2005

La anuntul vestii ca Alianta D.A. a facut un pact cu UDMR-ul pentru sustinerea neconditionata a legii minoritatilor, mai multe asociatii romanesti din Harghita si Covasna au facut un apel la ratiune atat din partea politicienilor cat si din partea opiniei publice.

Invitati sa studieze mai bine paragrafele viitoarei legi si sa tina cont si de observatiile pertinente ale societatii civile romanesti, numeric inferioare in aceste doua judete, care ar trebui sa fie inclusa si consultata deopotriva, pe langa celelalte minoritati conlocuitoare, politicienii romani nu ar trebui sa semneze asemenea protocoale, pana nu sunt convinsi ca miscarea pe care o fac este cea mai justa cu putinta, sunt de parere reprezentantii romanilor din Harghita si Covasna.

"UDMR va sustine varianta de raport a Aliantei PNL-PD la Comisia de ancheta a SRR si SRTV, iar Alianta va promova proiectul de lege al minoritatilor nationale intr-o forma convenabila pentru Uniune, au declarat, ieri, surse din cele doua formatiuni, citate de Mediafax. De altfel, liderul PNL Calin Popescu Tariceanu s-ar fi intalnit cu reprezentantul UDMR in Comisia de ancheta a SRR si SRTV, Kelemen Hunor, cu care ar fi discutat despre sustinerea parlamentarilor PNL-PD de catre cei ai UDMR la lucrarile comisiei. Intrebat despre acest lucru, Kelemen Hunor a refuzat sa comenteze. La sedinta de ieri a Comisiei, Hunor nu si-a mai sustinut amendamentele, fapt sesizat de deputatul PSD Dorina Mihailescu, ea primind precizarea de la presedintele Comisiei, Raluca Turcan (PNL), ca amendamentele invocate se regasesc reformulate in varianta propusa de Aliantei PNL-PD. La varianta celor patru parlamentari ai Aliantei PNL-PD a contribuit si reprezentantul PUR, iar prin alaturarea UDMR, ea poate fi adoptata de comisie. De altfel, la dezbateri, reprezentantii coalitiei au avut majoritatea voturilor, chiar daca cei ai PSD au votat impotriva, in conditiile in care reprezentantii PRM se mai abtin de la vot, iar unii parlamentari lipsesc temporar din sala de sedinta" se arata intr-un material trimis la redactie cu comentariul "sa ne fereasca Dumnezeu de ce e mai rau!"

Romanian Global News a publicat deja punctul de vedere al societatii civile romanesti din Harghita si Covasna, iar materialul poate fi gasit in arhiva de stiri sub titlul " Noul proiect de lege referitor la minoritati primeste deja obiectii".

 
Acordarea cetateniei romane, un subiect "fierbinte" si prea putin dezbatutPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :1019
Friday, 13 May 2005

Joi, 12 mai, in cadrul emisiunii "In direct Romania - In direct lumea romaneasca" realizata de Radio Romania International in parteneriat cu posturile regionale de radio, chestiunea acordarii sau redobandirii cetateniei romanesti a fost dezbatuta de reprezentanti ai Ministerului Justitiei si ai societatii civile din Romania si Basarabia.

Astfel dl. Alin Visan, seful biroului Cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei a facut o scurta prezentare a situatiei aducand in atentia ascultatorilor faptul ca doar de curand aceasta activitate, de acordarea cetateniei romane, a trecut in subordinea Ministerului Justitiei, ca exista un numar foarte redus de personal care se ocupa de aceasta chestiune, ca exista o mostenire de peste 17 000 de dosare, care cu siguranta vor astepta ani buni pana la solutionare. "Imediat dupa aprobarea legii in iunie 2003 a fost o perioada de 6 luni in care a fost sistat orice demers." Intrebat de Ghenadie Brega, reprezentantul Asociatiei Hyde Park de la Chisinau, asociatie care a facut mai multe memorii si ex presedintelui Romaniei si actualului presedinte relativ la situatia acordarii cetateniei, de perioada de procesare a unui dosar, reprezentantul Ministerului Justitiei a remarcat faptul ca nu exista un termen legal specificat dar ca exista II etape, una de verificare a actelor care este realizata doar de 6 oameni, plus colaborarea cu Ministerul de Interne, iar etapa a II-a care vizeaza procedura actelor normative si intocmirea listei cu cei admisi, se realizeaza de catre 4 magistrati doar, asa ca din aceasta cauza, perioada de procesare a unui dosar poate sa dureze pana la 48 de luni. Mai exista si faptul ca la Chisinau este un birou foarte mic fata de volumul de cereri si din aceasta cauza se ingreuneaza foarte mult lucrurile" a mai mentionat dl. Visan.

Ghenadie Brega a subliniat faptul ca la nici unul din memorii asociatiile semnatare nu au primit nici un raspuns fapt ce a marit frustrarea celor care asteptau o oarecare atentie din partea oficialilor romani, mai ales in contextul declaratiilor presedintelui Basescu si de dezghetarea relatiilor diplomatice cu Chisinaul.

Prezenta in studioul radio, vicepresedinta Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni, dna. Daniela Soros, a remarcat faptul ca imaginea pe care acest serviciu de acordarea cetateniei il are in randul romanilor traitori in special in jurul frontierelor este extrem de negativa, dublata de neprofesionalismul functionarilor de la ghisee care ii trateaza pe aplicanti cu superioritate, a inmanat reprezentantului Ministerului Justitiei o lista intreaga de plangeri la adresa biroului si a actului in sine, lansand totodata apelul la o mai buna comunicare intre aceasta directie si asociatiile romanesti care sa poata duce la o mai buna intelegere a situatiei dosarelor si o detensionare a relatiilor cetatean aplicant-oficialitati romane. De asemenea reprezentanta asociatiei romanesti a lansat o tema de dezbatere si o tema de reflectie si anume faptul ca alte state, precum Bulgaria, a lansat o adevarata campanie de acordarea cetateniei bulgare etnicilor bulgari din R.Moldova si Serbia, functionari ai statului bulgar deplasandu-se chiar in localitatile locuite de acestia si strangand direct dosarele de cetatenie. "In vederea integrarii nostre in U.E. ar trebui sa ne gandim ca avem nevoie de voturile romanilor traitori in teritoriile care se vor integra odata cu Romania, adica din Bulgaria, care sunt deja integrate - Ungaria, si in perspectiva pe ale celor care vor demara procedurile de aderare Ucraina, R.Moldova, Serbia- Muntenegru, Macedonia, Albania si de ce nu Grecia. Din punctul nostru de vedere Romania nu are la ora actuala, si nici nu se intrezareste sa aiba, o strategie de atragere a cetatenilor altor state de etnie romana, fapt ce ar sporii votantii pentru parlamentarii romani in forul european. De ce permanent alte state sunt inaintea noastra cu un pas - vezi Bulgaria?" s-a intrebat retoric dna. Soros lasand intrebarea deschisa pentru o alta emisiune de dezbateri.

Ghenadie Brega a confirmat campania bulgarilor de acordarea cetateniei subliniind faptul ca aceasta provoaca si mai mari frustrari la nivelul populatiei romanesti din Basarabia si starneste de foarte multe ori intrebare: "oare tara mama ne mai vrea?".

Prezent in legatura telefonica cu ascultatorii Radio Romania International poetul roman Vasile Tarateanu de la Cernauti a adus in atentia ascultatorilor si invitatilor faptul ca in Ucraina nu se poate pune problema dublei cetatenii deoarece statul ucrainean nu recunoaste acest drept si deci romanii, care reprezinta a treia etnie ca numar, mai au de asteptat pana vor ingrosa randurile in fata Biroului de Cetatenie de la Bucuresti. "Asta nu inseamna ca nu ne dorim cetatenia romana si nu dorim ca Ucraina sa se democratizeze mai rapid si sa treaca de la vorbele din campania electorala, la fapte. Pana una alta noi nu simtim nici o ameliorare dar ne-o dorim foarte mult" a spus dl. Tarateanu.

Un alt subiect de discutie l-a reprezentat situatia Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, iar reprezentantul acestuia, consilierul Viorel Badea, a subliniat faptul ca acest Departament a fost creat la initiativa asociatiilor romanesti din afara granitelor, ca el va functiona in felul in care acestea vor avea nevoie de el si ca, chiar daca trecerea la Ministerul Afacerilor Externe va frana in prima faza activitatile lui, DRP si-a conturat deja o strategie de lucru pe urmatorii ani si va continua proiectele incepute. Intervenind pe aceasta tema, invitatii emisiunii au subliniat faptul ca s-au facut demersuri ca acest departament sa nu plece din subordinea primului ministru, existand un memoriu depus in acest sens, existand o rezolutie a participantilor la editia a VII-a a Universitatii de Vara izvoru Muresului - a romanilor de pretutindeni, existand un demers facut de reprezentantii asociatiilor romanesti adunati la Simpozionul international de la Mangalia tot in 2004, si existand si proiectele de lege de sprijin a romanilor de pretutindeni inaintate atat de Alianta D.A. cat si de PSD, in care se specifica clar ca acest departament trebuie sa se transforme, pe modelul celor existente in Italia, Ungaria, Franta etc. intr-un Minister aparte sau Consiliu al Romanilor de Pretutindeni, pe langa Parlamentul Romaniei, data fiind complexitatea problematicilor ridicate de comunitatile romanesti de pretutindeni. Desi au existat atatea demersuri totusi nu s-a tinut cont de recomandarile facute de societatea civila si se asteapta consecintele acestui fapt, data fiind aceeasi complexitate a actiunilor pe care acest departament le-a intreprins in trecut, refacerea bisericilor romanesti, sprijinirea si infiintarea de scoli cu predare in limba romana in jurul granitelor, activitati de lobby pentru recunoasterea si acordarea drepturilor minoritatii romanesti din zonele unde aceste drepturi nu exista. Intrebat de cum va fi perceputa aceasta activitate a unei structuri din cadrul ministerului de externe roman de catre statele vecine, dl. consilier Badea si-a manifestat rezerve ca aceasta activitate a DRP in cadrul MAE va fi vazuta cu ochi buni, mai ales ca in teritorii precum Ucraina, Bulgaria, Serbia si R. Moldova, grija statului roman pentru cetatenii de etnie romana era oricum perceputa ca o ingerinta in treburile interne ale statelor respective. "Probabil ca de aceasta data fie vom fi frantati mai tare in activitatile noastre, fie va exista o mai mare sensibilitate si irascibilitate la aceste actiuni. Implicarea asociatiilor in sustinerea DRP trebuie sa fie asa cum isi doresc romanii de pretutindeni", a mai declarat oficialul de la Bucuresti.

Emisiunea "In direct lumea romaneasca" pe care Radio Romania International a realizat-o de aceasta data in parteneriat cu studioul Radio Iasi, a adus in casele ascultatorilor si pe romanii din Finlanda, si anume pe dl. Daniel Paul Dima, presedintele "Asociatiei de Prietenie Roman-Finlandeze" care a facut o scurta prezentare a activitatilor asociatiei axandu-se in mod special pe activitatea benevola de imagine pe care aceasta o face in folosul Romaniei. "Daca acum multi ani din Finlanda veneau in Romania foarte multi turisti, acum se constata ca foarte putini tineri cunosc tara noastra si inca si mai putin au fost vreodata in vizita. Asociatia noastra, in colaborare cu ministerele de resort si cu Ambasada Romaniei incearca sa faca cunoscute realitatile romanesti, cultura, turismul pentru ca finlandezii sa beneficieze de o imagine cat mai reala despre Romania. In acest moment in Finlanda traiesc oficial aproape 650 de romanii", a mai spus dl. Dima.

Emisiunea RRI si a studiourilor regionale este menita sa sustina mediatic comunitatile romanesti din jurul granitelor. La realizarea "In direct Romania - in direct lumea romaneasca" participa Radio Craiova, Radio Resita, Radio Timisoara, Radio Cluj, Radio Iasi si Radio Constanta iar din afara granitelor, posturile de limba romana de la Radio Far din Alibunar (Serbia), Radio Novi-Sad, Radio Doina (din Valea Timocului - Serbia), Radio Szeghedin (Ungaria), Radio Ujgorod si Radio Cernauti (Ucraina) precum si Radio Vocea Basarabiei (Basarabia). Partenerii oficiali sunt Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni si agentia de presa Romanian Global News.

 

{moscomment}

 
Deputatul Constantin Igas asteapta raspunsuri de la MAE in privinta romanilor de pe Valea TimoculuiPDF Print E-mail
Arad, Romania/Romanian Global News
Accesari :201
Friday, 13 May 2005

Problema romanilor de pe Valea Timocului a fost ridicata recent si de deputatul PD de Arad, Constantin Igas, care l-a intrebat pe ministrul Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu, despre pozitia institutiei pe care o conduce referitoare la situatia celor 400 000 de romani care traiesc acolo.

Pe langa intrebarea adresata ministrului roman, deputatul doreste sa stie si care sunt demersurile ministerului pentru sprijinirea acestei comunitati de romani. Parlamentarul roman s-a intalnit de mai multe ori cu reprezentantii romanilor de pe Valea Timocului, in urma carora a dat asigurari ca va face toate demersurile in Parlamentul Romaniei pentru a le sustine cauza, informeaza cotidianul Adevarul de Arad. Totodata, intrevederile au relevat faptul ca romanii de pe Valea Timocului sunt o comunitate bine inchegata, dar care are nevoie de sprijinul autoritatilor romane pentru a-si construi o biserica ortodoxa romaneasca si o scoala cu predare in limba romana, ca orice minoritate care are dreptul sa-si cultive limba, traditiile si obiceiurile pe teritoriul tarii in care locuieste.

 
In loc de reforma MAE se umfla si mai multPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :241
Friday, 13 May 2005

In sedinta de ieri a Guvernului s-a aprobat noua organigrama a Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Astfel, noua organizare a departamentelor, directiilor si serviciilor se va face in baza unor criterii de performanta vizand obiectivele politicii externe a Romaniei.

"MAE a preluat activitatea Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni si a Centrului Eudoxiu Hurmuzachi. Cele doua institutii trec cu tot cu buget si locurile aferente la MAE", a declarat Mihai Razvan Ungureanu, ministrul Afacerilor Externe. Alte modificari vizeaza redefinirea atasatilor comerciali de la ambasade. Acestia se vor numi "atasati pentru expansiune economica". De asemenea, se va infiinta Inspectia Generala a Afacerilor Externe, se vor numi zece atasati pe probleme sociale si de munca la ambasade, se infiinteaza Oficiul pentru Agentul guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului (cu noua posturi) si Oficiul pentru participarea Romaniei la expozitii mondiale. Tot ieri s-a hotarat ca Institutul Roman de Studii Internationale "Nicolae Titulescu" se va desfiinta fuzionand cu Academia Diplomatica. Prin aceasta comasare se va infiinta Institutul Diplomatic Roman, cu 60 de posturi. In MAE vor fi create trei noi posturi de secretar de stat (numarul secretarilor de stat ajungand la sapte) si inca un post de secretar general adjunct. Numarul maxim de posturi in MAE creste cu 152, pana la 2110, exclusiv demnitari. In centrala MAE se suplimenteaza numarul de posturi cu 18 si astfel se ajunge la 615 posturi.

 
Congresul Uniunii Federale a Comunitatilor Etnice din EuropaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :372
Friday, 13 May 2005

La Bucuresti, in perioada 5 - 8 mai, s-au desfasurat lucrarile celui de-al 50-lea congres al Uniunii Federale a Comunitatilor Etnice din Europa, FUEN.

Organizatia a aparut la inceputul anilor 50, in zona de granita dintre Germania si Danemarca, scopul sau principal, declarat, fiind apararea si sprijinirea comunitatilor etnice nestatale. Potrivit presedintelui acestei organizatii, Romedi Arquint, multe dintre reglementarile Consiliului Europei in materie de minoritati s-au bazat pe documente elaborate de Uniune. Intarirea drepturilor minoritatilor europene si problematica aplicarii in practica juridica a drepturilor minoritatilor au constituit teme de dezbatere pentru participantii la Congres. Ideea de multietnicitate nu reprezinta un pericol pentru nimeni, ci doar o imbogatire a ideii europene, a declarat in deschiderea lucrarilor Congresului presedintele Romedi Arquint. Arquint si-a exprimat speranta ca eforturile FUEN vor face ca tarile din Europa Centrala si de Est cu traditie de etnicitate sa se aplece mai profund asupra acestei problematici. In acest context, el a salutat initiativa Italiei si a Ungariei prin care s-a reusit introducerea in Constitutia Uniunii Europene a termenului de ''minoritate nationala''. Presedintele FUEN a subliniat, de asemenea, ca inca de la inceput, organizatia a militat pentru respectarea identitatii personale si colective a tuturor minoritatilor, pentru ca statul ''sa nu fie un administrator de monopol al uneia sau altei etnii''.

Romedi Arquint a subliniat ca nu intamplator Romania ''o tara europeana veche, aflata pe drumul spre comunitatea europeana'' a fost aleasa pentru desfasurarea celui de-al 50-lea congres al FUEN. ''Stimati cetateni ai Romaniei, indiferent de apartenenta etnica, va rog sa priviti aceasta ca pe un semn al recunostintei eforturilor dumneavoastra, ca pe un semn de prietenie, de a fi alaturi, chiar de la fata locului, in procesul integrarii europene'', a afirmat presedintele FUEN. Pe de alta parte, presedintele Arquint nu s-a aratat prea incantat de reflectarea drepturilor minoritatilor nationale in legislatia europeana. Referindu-se la Constitutia europeana, Romedi Arquint a declarat ca exista in acest document un singur articol referitor la minoritatile nationale, fara consecinte in plan juridic sau legislativ, ceea ce releva faptul ca nu a fost gasita inca o solutie pentru drepturile minoritatilor si fiecare tara isi poate formula propria politica in acest domeniu. De exemplu, Franta isi poate pastra politica de neacceptare a minoritatilor nationale, iar Grecia, pe cea nationalista, asa cum a facut intotdeauna. Acest lucru poate ridica insa probleme, deoarece noilor membri li s-a impus sa-si adapteze legislatia in domeniul minoritatilor, dar tarile cel mai recent intrate in UE, cum sunt Ungaria sau Slovacia, pot face multe pentru a schimba modelul de stat nationalist si sa se apropie de un model care sa acorde aceleasi drepturi tuturor locuitorilor, indiferent de nationalitate. Organizatia noastra nu poate face altceva decat sa incerce pe de o parte sa faca presiuni asupra tarilor care nu au o politica adecvata in domeniu, asupra Consiliului Europei si a altor organisme europene, iar pe de alta parte sa dezvolte ideea bogatiei multiculturale europene si sa incurajeze dialogul dintre comunitatile majoritare si cele minoritare, a mai spus presedintele FUEN.

Solutiile politice reprezinta ''adevarata cale de rezolvare a multora din situatiile care apar intr-o tara in ceea ce priveste minoritatile nationale'', a apreciat consilierul prezidential Renate Weber. In acest sens, Renate Weber a amintit ca inca din 1991 in Constitutia Romaniei existau unele prevederi in favoarea minoritatilor nationale. De asemenea, consilierul prezidential a subliniat ca este ''extrem de bine ca minoritatea maghiara a avut o reprezentare parlamentara si ca a putut fi un partener de discutie in legislativ pe marginea oricaror probleme''. In alta ordine de idei, Renate Weber a evidentiat progresele inregistrate in ceea ce priveste folosirea limbii materne in administratie, justitie si invatamant si a afirmat ca nu exista ''modele care pot fi exportate sau importate'', fiecare tara fiind un model in sine. Renate Weber a tinut sa remarce spiritul pasnic prin care FUEN sustine prezervarea identitatii nationale a minoritatilor. Neimplicarea FUEN in miscari care vizeaza modificari de frontiera si incurajarea coexistentei pasnice intre majoritate si minoritate au reprezentat o sursa de inspiratie pentru multe dintre organizatiile minoritatilor din Europa, a relevat consilierul prezidential. Renate Weber a pledat, totodata, nu numai pentru respectarea declarativa, ci si in practica a standardelor internationale privind minoritatile. In context, ea a aratat ca dupa 1990 abordarea problematicii minoritatilor in Romania a cunoscut ''suisuri si coborasuri''. ''Acum ne aflam pe o panta ascendenta la acest capitol'', a precizat Renate Weber, care insa a recunoscut ca mai sunt multe de facut.

La randul sau, presedintele UDMR, Marko Bela, a subliniat faptul ca de la al 41 Congres FUEN desfasurat la Timisoara in 1996, UDMR-ul a promovat dialogul interetnic si gratie acestui dialog se vad rezultatele semnificative. Din 1996 UDMR-ul membru al coalitiei de guvernare a inceput un nou proces in activitatea legislativa. Am modificat legea invatamantului care stabileste dreptul folosirii limbii materne in scoli. Am adoptat de asemenea legea administratiei publice locale care ofera posibilitatea utilizarii limbii materne in administratie pentru populatia care depaseste 20 de procente. unt 1057 de localitati care au indicatoare bilingve...O alta contributie importanta a UDMR-ului o constituie revizuirea Constitutiei Romaniei. Incepand cu 1996 UDMR a fost un factor de stabilitate asigurand majoritatea guvernamentala si parlamentara. Obiectivul nostru imediat este crearea cadrului juridic integral pentru autonomia culturala. In anii care vin vom putea ajunge in felul acesta mai aproape la o autonomie administrativa prin descentralizarea invatamantului, culturii, sanatatii, dezvoltarii economice creand forme de colaborare regionale. Dupa consultarea cu experti internationali si diverse ONG-uri, UDMR-ul si alte minoritati au prezentat recent guvernului roman proiectul de lege care sa stabileasca drepturile minoritatilor, a mai declarat vicepremierul Marko Bela. As vrea ca aceasta uniune internationala a comunitatilor minoritare sa se implice cat mai accentuat in reglementarea problemei minoritatilor la nivel european, si anume stabilirea normelor general valabile pentru aceasta problematica. Dar o astfel de activitate, FUEN a avut si pana acum, de altfel este singura organizatie europeana pentru minoritati si de aceea are o importanta deosebita, si prezenta lor in Bucuresti prin acest congres jubiliar este un mesaj pozitiv pentru noi toti, inclusiv un mesaj de apreciere pentru activitatea UDMR.

Romania model de solutionare a problemei minoritatilor

Cea de-a doua zi a Congresului FUEN a fost dedicata, aproape in exclusivitate, alocutiunilor reprezentantilor minoritatii nationale din Romania. Nota comuna a acestor discursuri a fost faptul ca in Romania problemele minoritatilor au gasit solutii in conformitate cu standardele europene in materie. Majoritatea celor care au luat cuvantul au facut o prezentare a istoricului comunitatilor etnice pe teritoriul Romaniei, subliniind, de asemenea, principalele probleme cu care se confrunta acestea in prezent. Minoritati ca aceea a armenilor sunt socotite ca fiind ''bune'' pentru ca nu au avut niciodata pretentii exagerate de la autoritati, este de parere parlamentarul Varujan Vosganian. El a adaugat ca armenii existenti pe teritoriul carpato-danubiano-pontic de 1.000 de ani au avut ''abilitatea'' de a-si recupera individual, pe cale juridica, proprietatile confiscate abuziv de fostul regim comunist. La randul sau, Mircea Grosaru, reprezentantul italienilor din Romania, a aratat ca guvernul trateaza cu multa responsabilitate problema minoritatilor. El a evidentiat, pe de alta parte, discordanta dintre numarul cetatenilor romani de origine italiana declarati ca atare la recensamant circa 3.200, si numarul real al acestora care, dupa unele estimari, ajunge la 30-40.000. Andrei Stefanko, reprezentantul Uniunii Slovace din Romania, a subliniat dificultatile privind asigurarea de manuale scolare in limba ceha si slovaca. El a precizat ca daca pentru majoritari continua reforma invatamantului ce poate avea efecte benefice, pentru minoritatile nationale, precum cea slovaca, ea face aproape imposibila adaptarea manualelor scolare la noile cerinte. Reprezentantii comunitatilor turce, tatare sau lipovene au subliniat, de asemenea, vechimea asezarii lor pe teritoriul romanesc si necesitatea conservarii limbii si culturii materne. Klaus Fabricius a facut o prezentare a evolutiei comunitatii germane in Romania, subliniind ca de la 800.000 de germani cat numara aceasta comunitate in preajma celui de-al doilea razboi mondial in prezent mai exista in Romania doar 70.000. Deportarile din perioada stalinista precum si valurile succesive de migrare a populatiei de origine germana din Romania au afectat chiar sistemul de invatamant al acestei comunitati, cunoscut ca fiind unul dintre cele mai dezvoltate si deschise din Romania. Plecarea mai multor cadre didactice a necesitat completarea corpului profesoral cu specialisti adusi din Germania, a mai spus Klaus Fabricius. El a adaugat ca invatamantul in limba germana este de stat si este deschis tuturor cetatenilor romani cu conditia ca acestia sa cunoasca limba germana.

Pentru ca alti invitati inscrisi pe lista de alocutiuni nu s-au prezentat, reprezentantii ucrainenilor, albanezilor, bulgarilor, evreilor, polonezilor, macedonenilor sau rutenilor, s-a inscirs la miscrofon si reprezentanta grupului de initiativa al aromanilor care doresc recunoasterea ca minoritate nationala, dna. Mariana Bara. Aceasta a facut o scurta incursiune in istoria aromanilor din Balcani si din Romania, localizand pentru audienta zonele in care acestia traiesc. De asemenea a tinut sa remarce faptul ca in recensamantul din 2002 s-au declarat aromani restul, pana la estimarile neoficiale ale asociatiei pe care o reprezenta, "fiindu-le frica sa se declare aromani". Recomandarea Consiliului Europei, nr. 1333, a fost si ea invocata pentru argumentarea demersurilor pe care un grup de reprezentanti ai aromanilor din Romania il fac in aceasta perioada pentru a fi recunoscuti ca minoritate nationala, nu in Balcani, ci in Romania. In incheierea primei parti a discutiilor, Secretarul de Stat in Departamentul Relatii Interetnice, organizatorul si finantatorul respectivei zile, a subliniat faptul ca DRI lucreaza in acest moment la doua proiecte importante: o harta a minoritatilor existente si felul in care se aplica legislatia existenta si adoptarea unei legi a minoritatilor nationale, proiect menit, in opinia oficialului roman, sa vina in sprijinul respectarii si acordarii tuturor drepturilor ce revin si din recomandarile Uniunii Europene, in materie de minoritati nationale. FUEN considera binevenit proiectul noii legi privind minoritatile din Romania.

O nota aparte in cadrul lucrarilor Congresului a fost interventia lui Vladimir Koslov, reprezentantul Republicii Mari, din zona Nijni-Novgorod. Concluzia acestei interventii a fost ca in mica Republica Mari sunt incalcate, in mod frecvent, drepturile omului. Daca in anii '60-'70 aceasta zona era recunoscuta pentru performantele agricole si zootehnice pe care le detinea, in anii '90 Republica Mari a fost atinsa de o criza economica pentru care populatia nu fusese pregatita, a spus Koslov. El a adaugat ca acest stat care nu are mai mult de 600.000 de locuitori, ce fac parte ca origine din marea familie fino-ugrica este condus, in prezent, de o elita locala formata din ramasitele fostului aparat comunist.

Lucrarile FUEN s-au incheiat cu prezentarea raportului de catre Presedintele Arquint, a bugetului pe 2004 si cu redactarea rezolutiei acestei editii. FUEN considera binevenit proiectul noii legi privind minoritatile din Romania. Delegarea unor aspecte culturale catre grupurile etnice care sa le poata gestiona in ''regie proprie'' reprezinta un ''instrument pozitiv'' pentru asigurarea unei autonomii culturale reale, a apreciat sambata 7 mai Romedi Arquint, presedintele Uniunii Federale a Etniilor din Europa, cu ocazia unei conferinte de presa organizate la finalul lucrarilor. Acest instrument intareste loialitatea cetatenilor fata de statul in care traiesc, este de parere Arquint. Loialitatea minoritarilor este cu atat mai mare cu cat au mai multa independenta in gestionarea unor probleme de interes pentru acestia, crede, de asemenea, presedintele FUEN. (Un material Divers Mediafax si Romanian Global News)

 {moscomment}

 
"Ne-am saturat de vorbe de la DRP"PDF Print E-mail
Germania/Romanian Global News
Accesari :704
Friday, 13 May 2005

Punct de vedere:

"Stimati domni si doamne de la DRP, ne-am saturat de vorbe. Despre politica coerenta, cu obiective strategice, in scopul pastrarii identitatii culturale, lingvistice si religioase a romanilor de pretutindeni, colaborarea si dialogul continuu cu organizatiile romanesti de peste hotare, printr-un efort comun si constant in interesul tuturor romanilor am mai auzit si de la fosta conducere DRP, din fosta guvernare.

Acum insa, ne-ar interesa, concret, pe ce criterii considera DRP un proiect viabil si demn de a fi sprijinit (adica finantat)? De ce se cultiva asociomania? Cuvantul asociomanie nu l-am inventat eu, l-am auzit de la presedintele unei asociatii viabile din Germania. Viabila, in sensul ca functioneaza de cativa ani prin mijloace proprii, organizand activitati dese si regulate, pentru toate gusturile. Si mai de jos, gen divertisment, si mai de sus, educativ-cultural. Desi disocierea e oarecum discutabila in conditiile de aici.

Dar, sa dau filmul inapoi. Cam pe la sfarsitul anului 2003, razletilor de romani din strainatate li s-a sugerat coagularea. Adica asocierea pe zone, nu doar geografice, ci si profesionale, de interes comun si national. Dar mai ales de interes personal si bine tintit. Al cui? Nu face momentan obiectul discutiei. De atunci, trecandu-se cu viteza si 3.500.000 de euro prin anul electoral 2004 si cu lipsa de expertiza reala si comunicarea publica a folosirii acestor bani de la buget, DRP ne-a anuntat ca exista in continuare, ca are un nou secretar de stat si ca Si ca, daca nu esti asociatie, atunci bye-bye money. Caci nu puteti aplica (n.a.ca editor al unei publicatii) pt finantare, indiferent de suma. Trebuie sa aplice LARG sau o alta asociatie. Pentru cine nu cunoaste initialele, este vorba de Liga Asociatiilor Romanesti din Germania. Si-acum, ne-ntrebam: DE CE? De ce, dragi tovarasi, o initiativa mediatica trebuie sa treaca prin furcile caudine ale constituirii unei asociatii, cu tot travaliul inregistrarii ei la resorturile germane competente (judecatorie, finante, etc.), care si asa sunt in alerta, date fiind inregistrarile de asociatii-fantoma de straini, care beneficiaza de scutiri importante de impozit? O firma de presa sau un editor privat in Germania se supune aceleiasi legislatii ca orice alta firma care aduce profit si-si plateste impozitele catre stat, corect si la timp. O redactie coordonata editorial , din punct de vedere al legii presei in vigoare in tara de resedinta, nu trebuie si nu are de ce sa treaca prin filtrul asociomaniei ca directiva si conditie de sprijin din partea tarii a carei limba, cultura si informatie o propaga.

Si aici ajungem la concluziile recentului raport de monitorizare a libertatii de opinie si expresia ei in Romania, in urma caruia Presa din Romania s-a situat pe locul 104, inaintea Albaniei !? Deci o tara in care se tace inca mult, sau se scrie la comanda platita. O tara care transporta delegatii oficiale de ziaristi, insa ii ignora sistematic pe freelancer-ii de limba romana din strainatate. O tara care vrea lobby si se amageste cu cifrele false de zeci de mii de semnaturi de adeziune prezentate de tot atat de falsii exponenti ai unor grupuri declarate de lobby ce iau premii pentru activitate si cer semnaturi in alb, fortand adeziuni in scopul unor interese proprii.

La 24 mai 2004, Guvernul Romaniei a incheiat un protocol de colaborare, in care Guvernul Romaniei, prin Directia Romanii de Pretutindeni, recunoaste RWW Group ca grup oficial de lobby pentru Romania, se spune de catre un forum pe Internet si se publica in treacat, in electoralul noiembrie 2004, in Repere Romanesti (o publicatie tot atat de desfiintata daca a functionat vreodata, in afara de pe hartia finantarii prin DRP). Acest protocol (semnat de cine?) nu a fost nici rezultatul consultarii diasporei largi in numele careia RWW cica vorbea, nici mediatizat in asa fel, incat sa se dea prilejul exprimarii opiniei publice. RWW e momentan in repaos, dar forumuri pe internet vin si trec, fara sa le remarcam prezenta si eficienta. De LOBBY.

Dar sa revenim la oile noastre, adica la incurajarea presei din diaspora de catre DRP. Romanii din strainatate par a fi buni sa aplaude in gasca la evenimentele unde e nevoie de image, fotografii si casete video despre emulatia si participatia la momente. Romanilor din strainatate nu li se sprijina cu adevarat, de catre un compartiment responsabil de legaturile cu ei din Romania, cum e DRP, initiativele de a-si regasi o parte din identitatea uitata in tara. Sau li se sprijina pe nepotisme si va asteptam la Bucuresti. Odata cu primavara, o parte a diasporei a inceput intr-adevar sa se plimbe la Bucuresti. Ba cu una, ba cu alta. Bani sa fie, ca initiative sunt destule si rapid deschid unii umbrele (sub forma de asociatii, ligi, uniuni, forumuri, consilii mondiale) sau palarii de tip nou, gen ONG (organizatii non-guvernamentale) peste capetele romanilor debusolati din lumea larga. Sau se erijeaza in liderii asociatiilor romanesti de peste hotare cum scrie la cartea de aur a conduitei DRP de dialog cu over borders. Ma intreb cati dintre acesti lideri isi ies din propriile turnuri de fildes in care uneltesc la putere si gloria pe care, oricati bani ar avea, nu le-o dau tarile de resedinta? Pe cati ii intereseaza cu adevarat situatia si problemele sociale cu care se confrunta conationalii lor frustrati de drepturi, marginalizati si victimizati ca straini in Europa si in lume? Cati dintre ei atentioneaza public unde e raul, unde e binele si ce mai e de facut pentru ca eticheta romaneasca sa inceapa sa straluceasca si la nivel mediu, nu doar prin exceptii?

Presa de limba romana din Germania, o tara din care s-au auzit cele mai sonore voci impotriva aderarii Romaniei la UE, se taraie in carjele unor initiative sporadice si nesustinute la nivel oficial din tara. Conlucrarea cu publicatiile din Germania ale sasilor si svabilor este cvasi-nula, ca si mediatizarea in mass-media germana a activitatilor derulate pe teritoriul in care rezida sute de mii de originari din Romania, de diverse etnii, orientari politice si religioase. In sprijinul acestei afirmatii stau cu 5 ani de activitate neintrerupta ca jurnalista de limba romana in Germania, un ziar tiparit care a fost difuzat national timp de aproape un an, doua redactoriate la presa electronica si peste 300 de materiale de presa cu tangenta romaneasca, in regim de corespondenta de presa din strainatate.

Imi pare rau, nu suntem asociatie, dar suntem niste jurnalisti freelance, fara sindicat, dar nu fara tara, care ne-am saturat de vorbe goale de la DRP. (Corespondenta de la Dani Rockhoff, Jurnalista IFJ Bruxelles. Drepturile de autor si parerile ii apartin autoarei articolului.)

 

{moscomment}

 
Inca 15 miliarde de lei alocate pentru sinistratii din TimisPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :255
Friday, 13 May 2005

Inca 10 miliarde de lei vor pleca dinspre Guvern catre sinistratii din judetul Timis, bani care vor fi destinati dezinfectarii zonei.

La acestia se va adauga motorina in valoare de 5 miliarde de lei pentru alimentarea pompelor si utilajelor care vor drena zona. Guvernul a mai promis, anterior, alocarea de la bugetul de stat, a unui fond de 20 de miliarde de lei, destinat constructiei de case. Proiectul pentru aceste constructii va fi gestionat de catre ANL.

Subiectul legat de aceste fonduri, dar si de modul in care Executivul de la Bucuresti ii sprijina pe romanii afectati de inundatiile produse in judetul Timis sunt din ce in ce mai des pe agenda de discutii dintre Romania si Fondul Monetar International. Se pare ca alocarea acestor sume de bani pentru sinistrati va conduce Romania catre un deficit bugetar, si asa considerat prea mare de FMI.

 
Romania va avea totusi observatori in Parlamentul European anul acestaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :205
Friday, 13 May 2005

Incepand din septembrie 2005 Romania si Bulgaria isi vor trimite parlamentarii ca observatori in Parlamentul European.

Desi cu o saptamana in urma sefii principalelor grupuri parlamentare din legislativul european amanasera sosirea observatorilor din cele doua tari recent semnatare ale Tratatului de aderare, pana in 2006, se pare ca lucrurile au luat o alta turnura. Imediat dupa vacanta de vara, din data de 5 septembrie, 35 de parlamentari din Romania vor fi observatori in PE, alaturi de inca 18 din Bulgaria. Decizia a venit la propunerea presedintelui Parlamentului, Josef Borell, care discutase in prealabil cu social-democratii romani.

 
Gabi Dobre lanseaza Viata ca o luptaPDF Print E-mail
Ploiesti, Romania/Romanian Global News
Accesari :288
Friday, 13 May 2005

Jurnalistul Gabi Dobre isi va lansa vineri, 13 mai, ora 18.00, la Teatrul Toma Caragiu din Ploiesti, volumul Viata ca o lupta. Este vorba despre o poveste reala de viata, povestea sa de viata, o poveste trista care prezinta lupta pentru supravietuie impotriva unei boli care il macina mult prea de timpuriu.

Diagnosticul suna lung si incalcit, grav si fara prea multe sperante: cancer cu metastaze la plamani, pelvis si osul sacral. In timp, boala s-a dovedit a fi rezistenta si la chimioterapie si la orice fel de tratament aplicat. Un medic din Austria i-a recomandat un tratament nou, insa costurile erau foarte ridicate, ajungand pana la 10.000 de euro. Tratamentul consta, dupa cum povesteste Gabi, in administrarea saptamanala de citostatice si anticorpi. Noutatea tratamentului propus de profesor era Erbitux un anticorp obtinut din soareci, spune jurnalistul. Dincolo de cele povestite, ramane o intrebare: de ce? Multi dintre cei loviti de o mare suferinta se intreaba "De ce mi se intampla mie?". O varianta cinica, dar logica, de raspuns poate fi: "Dar de ce nu?". Dintr-o convingere subiectiva, atunci cand auzim ca un semen este lovit de un necaz, ne gandim ca este putin probabil sa ni se intample si noua la fel. Pe culoarele Spitalului Fundeni, cineva m-a intrebat, dupa ce m-a recunoscut: "Cum, si dumneavoastra va imbolnaviti?". Dumnezeu nu tine insa cont de clasificarea facuta de oameni, in functie de avere, de profesie sau de statutul social. Ma intorc la prima intrebare: "De ce?". Un raspuns la indemana, pe care l-am folosit de cateva ori, este: "Noi nu stim de ce, dar Dumnezeu stie". Nu stiu de ce, dar boala exista in mine. Stiu insa ca Dumnezeu ma poate salva. "Poate face o minune cu tine", mi-a spus odata o asistenta. Asta Il rog si eu: "Fa, Doamne, o minune cu mine!" scrie Gabi Dobre in paginile cartii sale. Cititorii ii pot comunica lui Gabi opiniile legate de carte la numarul de telefon 0722.16.34.34 sau 0722.23.02.66. Conturile deschise pe numele lui Gabi la FINANSBANK Sucursala Ploiesti sunt: pentru lei: RO 83 FNNB 000301027918 RO 01; pentru euro: RO 40 FNNB 000301027918 EU 01; pentru dolari: RO 97 FNNB 000301027918 US 01.

 
Luminita& Sistem nu isi pot folosi efectele la EurovisionPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :206
Friday, 13 May 2005

Luminita Anghel si Sistem, reprezentantii Romaniei la concursul european Eurovision au avut vineri 13 mai, de la ora 9.00, prima repetitie din cadrul concursului, dupa care au sustinut prima conferinta de presa in Kiev.

Artistii romani au probleme cu show-ul pe care il pregatisera pentru seara de concurs, informeaza departamentul comunicare al TVR. Organizatorii nu le permit sa foloseasca efectele incluse, si pe care Sistem, dupa cum ne-a obisnuit isi bazeaza aparitiile in concerte. Seful delegatiei Romaniei, Dan Manoliu, poarta discutii in continuare cu regizorul de platou pentru a-l convinge ca efectele baietilor de la Sistem nu vor provoca daune scenei. Regizorul de platou spune ca scena poate fi zgariata de scanteile de la polizor, fiind construita din sticla. In ceea ce priveste interdictia de a folosi focul, organizatorii nu au oferit un argument. Ziaristii prezenti la conferinta de presa sustinuta dupa repetitie s-au aratat foarte incantati de show-ul romanilor, dar si de melodia Let me try. Dupa conferinta de presa a urmat o mini-sedinta foto, in care baietii de la Sistem si-au putut folosi si polizoarele. Urmatoarea repetitie a artistilor romani va avea loc duminica, 15 mai, de la ora 11.00, si va fi urmata de o conferinta de presa. Tot atunci, delegatia Romaniei va primi un raspuns final in ceea ce priveste permisiunea de a folosi efectele speciale, mai informeaza TVR.

 
Crucea Rosie Internationala ajuta sinistratii din vestul RomanieiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :161
Friday, 13 May 2005

Apelul international lansat de Crucea Rosie Romana la sfarsitul lunii aprilie a reusit sa aiba ecouri pozitive in randul filialelor acestei asociatii din Europa, Federatia Internationala alocand deja 160 426 de franci elvetieni din Fondul de Urgenta pentru Ajutorare in caz de dezastre pentru sprijinirea interventiei imediate in zonele afectate.

Totodata, Societatile Nationale de Cruce Rosie din Germania, Elvetia, Suedia si Slovenia au confirmat faptul ca vor contribui la apel. Prin acest SOS international se intentioneaza continuarea pe termen mediu si lung a asistentei umanitare oferite comunitatilor afectate, mai ales in zonele unde distrugerea terenurilor agricole va face imposibila obtinerea recoltelor pe o perioada indelungata, se arata intr-un comunicat de presa emis de Crucea Rosie din Romania. O alta componenta a acestui program de intrajutorare o reprezinta colectele de bunuri si fonduri pentru sinistrati pe care filialele Crucii Rosii Romane din intreaga tara le-au organizat, o parte din acestea ajungand deja in zonele afectate. Crucea Rosie Romana, prin intermediul Miscarii Internationale din care face parte, isi propune sa fie alaturi de cei care au avut de suferit de pe urma acestor inundatii in perioada de refacere si de revenire la conditii normale de existenta. In acest scop, Crucea Rosie Romana conteaza pe sprijinul mass-media si al publicului roman.

 
Evenimentele culturale continua la Muzeul National de Arta al RomanieiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :198
Friday, 13 May 2005

Muzeul National de Arta al Romaniei va organiza sambata, 14 mai, o zi speciala de vizitare, care se va incheia la ora 22:00, seara inclusa in cadrul programului european Noaptea Muzeelor, initiat de Ministerul Culturii si Comunicarii din Franta.

Accesul publicului va fi liber, atat in Galeria Nationala si Galeria Europeana, cat si in expozitiile temporare, intre orele 11:00-22:00, informeaza un comunicat de presa emis de muzeu. Din seria evenimentelor viitoare face parte si Ziua Internationala a Muzeelor, celebrata miercuri, 18 mai, ocazie cu care iubitorii de arta au din nou acces liber la Muzeul National de Arta al Romaniei, intre orele 11:00-19:00. Luna mai va reprezenta si suplimentarea numarului de programe organizate pentru familii la sfarsitul saptamanii de Sectia Educatie, Relatii Publice si Proiecte Culturale a muzeului, in fiecare luna urmand sa se desfasoare cate doua programe pentru fiecare din cele trei gupe de varsta 6-8 ani, 8-10 ani si 10-14 ani. Prezenta parintelui este obligatorie, iar participarea se face numai pe baza de programare la numarul de telefon 314.81.19.

 
Sergentul roman ranit in Irak va fi vizitat in America de familiePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :279
Friday, 13 May 2005

Sergentul Gabriel Hanganu, ranit in incidentul din Irak care a avut loc pe 24 aprilie si in urma caruia colegul sau, Narcis Sonei, a murit, va fi vizitat de parintii lui, la sfarsitul acestei saptamani, la clinica de specialitate a armatei americane din San Antonio, statul Texas, unde este internat in prezent pentru tratament.

Familia romanului s-a deplasat in Statele Unite ale Americii cu sprijinul conducerii armatei romane si isi va petrece cateva zile alaturi de fiul lor. Militarul roman a mai fost vizitat la inceputul saptamanii in curs si de de seful Directiei Medicale a MApN, generalul de brigada dr. Viorel Batca, care a purtat mai multe discutii cu specialistii americani despre stabilizarea starii de sanatate a militarului, singura problema a sergentului fiind usoarele deficiente de vorbire din cauza arsurilor suferite la nivelul fetei, se arata intr-un comunicat de presa emis de MApN.

 
Simpozion religios international la Alba-IuliaPDF Print E-mail
Alba-Iulia/ Romania/Romanian Global News
Accesari :382
Friday, 13 May 2005

Arhiepiscopia Ortodoxa Romana de Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxa din Alba Iulia, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia si Secretariatul de Stat pentru Culte organizeaza in perioada 13-15 mai, la Alba Iulia, ce de-a IV-a editie a Simpozionului International cu tema Omul de cultura in fata descrestinarii.

La eveniment participa academicieni, profesori universitari, inalti prelati si oameni de cultura din sapte tari. Dintre acestia, vor sustine prelegeri IPS Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Dr. Adrian Lemeni, Secretar de Stat pentru Culte, IPS Lazar Puhalo din Canada, Academician Prof. Dr. Dumitru Popescu din Bucuresti, Prof. Univ. Dr. Andrei Marga, Ieromonah Dr. Andre Wade, din Italia, Horia-Roman Patapievici, Prof. Dr. Scott M. Kenworthy, din SUA, Arhid. Prof. Dr. Andrey Kuraev din Moscova. La simpozion se va acorda sambata, 14 mai, titlul de Doctor Honoris Causa Preotului Academician Dumitru Popescu, iar Corul Mixt al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Alba Iulia, dirijat de Parintele Lect. Dr. Domin Adam, va sustine un micro-recital, informeaza Mitropolia Moldovei si Bucovinei.

 
O fetita din Botosani a castigat Paleta de aurPDF Print E-mail
Botosani, Romania/Romanian Global News
Accesari :221
Friday, 13 May 2005

Laura Paraschiv, o fetita romanca in varsta de 9 ani din Botosani, a castigat Marele Premiu la Concursul international de arta plastica desfasurat in Macedonia, la Bitolia, cea mai importanta intrecere de acest gen organizata sub egida UNESCO.

Eleva in clasa a II-a la sectia de pictura a Scoalii Populare de Arta din localitate, fetita a obtinut Paleta de aur la expozitia "Concurs pentru arta plastica destinata copiilor", reusind sa surclaseze alti 22 de copii participati, informeaza un ziar local. Competitia din Macedonia se afla la cea de-a XXXII-a editie si face parte din "Festivalul de Arta pentru Copii", organizat de Studioul de arta "Cyril Methodiu" din orasul macedonean Bitolia. Festivitatea de premiere va avea loc pe 1 Iunie, de Ziua Copiilor, in Madeconia. Pe langa premiul obtinut, lucrarea fetitiei din Botosani va mai cunoaste si un alt succes, urmand sa fie expusa la Galeria Montmartre.

 
Boney M vine la Arad la lansarea unui nou clubPDF Print E-mail
Arad, Romania/Romanian Global News
Accesari :218
Friday, 13 May 2005

Celebra formatie a anilor 70, Boney M, va concerta vineri, 13 mai, la deschiderea oficiala a clubului de vara SOHO din Arad.

Patronii acestui nou local sunt ambitiosi si vor sa faca din afacerea lor cel mai bun club pe acest segment din sud-estul Europei, informeaza cotidianul Adevarul de Arad. Actuala formula a trupei Boney M nu mai este chiar aceeasi de la inceput, dar unul dintre membrii fondatori, Brad Vee Johnson, va fi prezent la petercere si ii va face pe cei care vor lua parte la inaugurare sa danseze pe binecunoscutele ritmuri care i-au consacrat pe germani.

 
Hagi a obtinut Cupa Turciei cu GalatasarayPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :297
Friday, 13 May 2005

Gheorghe Hagi a castigat Cupa Turciei alaturi de Galatasaray, invingand-o in finala pe rivala Fenerbahce cu scorul zdrobitor de 5-1.

Acesta este primul trofeu dibn cariera de antrenot al lui Hagi, si spera sa obtina si Campionatul, mai ales ca si acolo lupta se va da cu aceeasi Fenerbahce. Imediat dupa fluierul de sfarsit de joc in partida cu Fenerbahce, Hagi a ridicat trofeul, a salutat suporterii si, in mijloocul unei multimi care ii scanda numele si-a chemat cei doi copii, pe Iannis si pe Chira, pe podiumul de premiere. Hagi a declarat ca isi doreste ca in curand sa castige un titlu si ca antrenor in Romania.

 
Regimul terorist de la Tiraspol ascunde ceva la depozitul de armament de la Cobasna?PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :315
Friday, 13 May 2005

"Autoritatile transnistrene au interzis reprezentantilor Misiunii OSCE in Republica Moldova sa viziteze depozitul de armament al Grupului operativ al trupelor ruse din Cobasna. Vizita a fost planificata anterior si aprobata de catre Statul Major si Ministerul Apararii si urma sa aiba loc la 12 mai curent", a declarat, joi, in cadrul unei conferinte de presa, seful Misiunii OSCE in Republica Moldova, William Hill.

Potrivit sursei citate, OSCE a fost informata despre aceasta abia in seara zilei de miercuri, printr-o scrisoare a autoritatilor transnistrene. Reprezentantii OSCE nu au vizitat depozitul timp de mai bine de un an si planificau sa efectueze vizita de lucru la Cobasna cu scopul de a-i familiariza pe noii membri ai misiunii cu situatia de acolo. Chiar daca OSCE a obtinut permisiunea Federatiei Ruse si a informat din timp despre aceasta, autoritatile transnistrene s-au impotrivit si nu au permis efectuarea vizitei. OSCE nu a incercat sa viziteze depozitul pentru a evita consecintele negative", a precizat Hill. El a mentionat ca actiunile autoritatilor transnistrene vin in contradictie cu declaratiile de deschidere si cooperare, facute anterior. In particular, aceste actiuni contravin recentelor declaratii ale lui Igor Smirnov, care a salutat ideea monitorizarii internationale a granitei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, precum si a intreprinderilor din complexul miltar-economic din regiune. Hill a mentionat ca, tinand cont de precedentele create de autoritatile transnistrene in legatura cu accesul reprezentantilor Misiunii OSCE la obiectivele din Transnistria, ii este foarte greu sau chiar imposibil sa spuna tarilor membre OSCE ca, pe viitor, factorii de decizie de la Tiraspol vor demonstra deschidere si vor permite accesul necesar pentru orice regim de inspectii si monitorizari internationale. "Transparenta este cea mai buna metoda de a demonstra ca ei nu au nimic de ascuns. Speram ca autoritatile de la Tiraspol vor intelege acest principiu si vor inceta sa puna piedici in calea OSCE", a precizat Hill. Solicitat sa comenteze informatiile difuzate de publicatia britanica "Sunday Times", potrivit carora in regiunea transnistreana pot fi procurate rachete radioactive, Hill a declarat ca nu este pentru prima oara cand cineva vorbeste despre rachetele radioactive, insa nici o data nimeni nu a putut sa confirme sau sa infirme acest fapt. "Autorii articolului nu au prezentat nici o informatie precum ca au vazut rachetele si nici nu este clar pentru ce au oferit bani", a spus seful Misiunii OSCE in Republica Moldova. In alta ordine de idei, el a spus ca OSCE a invitat toate partile implicate in solutionarea conflictului Transnistrean sa participe la reuniunea de la Vinita, care este planificata pentru zilele de 16-17 mai, insa, deocamdata, nu au primit un raspuns in scris. In pofida acestui fapt, Hill si-a exprimat speranta ca intalnirea va avea loc si ca se va putea relua procesul de negocieri in aceasta problema. Intrebat ce crede despre includerea Romaniei in formatul de negocieri, Hill a declarat ca OSCE saluta ideea largirii formatului, dar ca trebuie ascultata parerea tuturor partilor. "Aceasta problema va fi discutata, probabil, la reuniunea de la Vinita, insa nu se cunoaste care vor fi rezultatele discutiilor. Este importat ca partile sa ajunga la un consens", a conchis el.

Potrivit agentiei tiraspolene "Olvia-press", reprezentantii Transnistriei vor participa la reuniunea de la Vinita, delegatia fiind condusa de pretinsul prim-ministru, Valeri Litkai.

 

 
Chisinaul si Kievul vor avea un control mixt la frontiere, inclusiv pe segmentul transnistreanPDF Print E-mail
Kiev, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :264
Friday, 13 May 2005

In cadrul conferintei de presa comune, sustinuta joi, la finele intrevederii bilaterale, premierii Vasile Tarlev si Iulia Timosenko au reiterat dorinta ferma a celor doua state de a urma calea integrarii europene, mentionand necesitatea armonizarii legislatiilor nationale ale Republicii Moldova si Ucrainei cu normele si principiile europene. In opinia celor doi premieri, acest fapt va permite utilizarea la maxim a potentialului comercial-economic existent in relatiile de cooperare bilaterale.

Vasile Tarlev si Iulia Timosenko au apreciat dialogul purtat drept unul constructiv si eficient. Vasile Tarlev a remarcat ca dialogul deschis a permis identificarea unor perspective noi de colaborare moldo-ucraineana si a demonstrat dorinta sincera de a solutiona in comun problemele dificile ce stau in fata guvernelor Moldovei si Ucrainei intru promovarea principiilor democratiei si a progresului spre care tind ambele state. Premierul basarabean a optat pentru aderarea mai rapida a Ucrainei la Organizatia Mondiala a Comertului. "In calitate de tara membra a acestei organizatii, Moldova va sustine statul vecin in procesul de aderare", a afirmat Tarlev.

Alte aspecte discutate ale colaborarii bilaterale vizeaza, potrivit premierilor, realizarea proiectelor comune in domeniul energetic, inclusiv de import si tranzitare prin Republica Moldova a energiei electrice. Vasile Tarlev a solicitat urgentarea ratificarii de catre Legislativul ucrainean a Acordului de liber schimb si a mentionat importanta asigurarii functionalitatii acestui document pe viitor.

In ceea ce priveste cooperarea transfrontaliera, cei doi premieri au confirmat intentiile de a conjuga eforturile in vederea combaterii traficului de fiinte umane, cu droguri si armament, precum a contrabandei. In scopul realizarii scopurilor propuse, Iulia Timosenko a anuntat ca s-a convenit asupra stabilirii unui control mixt la frontiera moldo-ucraineana, inclusiv pe segmentul transnistrean. De asemenea, cei doi premieri au convenit asupra stabilirii unui monitoring international la hotar. "Republica Moldova apreciaza inalt rolul Ucrainei in procesul de reglementare a conflictului transnistrean si spera la identificarea unei solutii durabile a diferendului, bazata pe principiile suveranitatii si integritatii tarii", a specificat Vasile Tarlev.

In cadrul discutiilor, potrivit afirmatiilor premierilor, un rol aparte a ocupat problematica cooperarii umanitar-culturala si, in particular, asigurarea realizarii drepturilor minoritatilor ucrainene in Republica Moldova si a moldovenilor in Ucraina. Vasile Tarlev s-a referit, de asemenea, la posibilita

In finalul conferintei de presa, Vasile Tarlev i-a multumit Iuliei Timosenko pentru invitatia de a vizita Ucraina, exprimandu-si convingerea ca actuala vizita va constitui un exemplu elocvent al dorintei comune de conjugare a eforturilor intru o cooperare fructuoasa dintre Republica Moldova si Ucraina.

tile de intensificare a relatiilor in domeniul culturii, invatamantului etc.

 
Crestin-democratii someaza guvernul de la Chisinau sa renunte la presa aservitaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :161
Friday, 13 May 2005

Presedintele grupului parlamentar al PPCD, Vlad Cubreacov, a facut, joi, in cadrul "Orei Guvernului", o interpelare, prin care cere premierului Vasile Tarlev sa anunte "cand va renunta Guvernul la cele doua ziare guvernamentale "Moldova Suverana" si "Nezavisimaia Moldova", asa cum s-a convenit la 4 aprilie curent".

Potrivit lui Cubreacov, dupa mai bine de o luna, deputatii inca nu dispun de informatii cu privire la evolutia lucrurilor in aceasta directie. "Vreau sa cunosc in ce consta retinerea si de ce perioada de o luna de zile nu a fost suficienta pentru ca Guvernul sa renunte la calitatea sa de fondator al celor doua publicatii", a precizat seful grupului parlamentar al PPCD. El a cerut Ministerului Justitiei, Ministerului Dezvoltarii Informationale si Serviciului de stat pentru problemele cultelor, abilitate cu inregistrarea si tinerea evidentei persoanelor juridice din Republica Moldova, o informatie, in forma scrisa, completa, exacta, actuala, statistica si detaliata despre personale juridice moldovene cu adresa juridica in stanga Nistrului, in municipiul Tighina si localitatile Chitcani si Gasca. La randul sau, deputatul PPCD, Angela Arama, a reiterat interpelarea facuta anterior, prin care i-a cerut presedintelui Companiei "Teleradio-Moldova", Ilie Telescu, si presedintelui Comisiei de reangajare, creata in perioada de lichidare a companiei de stat si de infiintare a companiei publice, Victor Andon, copiile proceselor-verbale a sedintelor la care comisia de reangajare s-a pronuntat asupra incompetentei profesionale a unor jurnalisti si regizori, angajati ai companiei de stat. "In locul unui raspuns, am primit o scrisoare persiflata si obraznica, care nu se refera deloc la subiectul interpelarii. Singura fraza care se refera, cat de cat, la subiect, dar care nu ofera claritate, suna in felul urmator: "La Institutia Publica Nationala a Audiovizualului Compania "Teleradio-Moldova" nu a existat nici o comisie de reangajare si, evident, nu au existat decizii cu privire la incompetenta profesionala a unor jurnalisti", a conchis Arama.

 
Accesul la informatie in Basarabia nu este inca un drept respectatPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :183
Friday, 13 May 2005

Mai este mult de facut pentru ca Legea privind accesul la informatie sa devina una cu adevarat viabila. Aceasta este parerea unora dintre autorii actului normativ, la, deja, cinci ani de la adoptarea sa.

Directorul Centrului Acces-info, Vasile Spinei, de altfel unul dintre co-autorii Legii Informatiei, a declarat pentru agentia basarabeana Monitor Media ca accesul la informatia de interes public a devenit mult mai facil in ultimii cinci ani, insa ca, desi in Basarabia exista un cadru legislativ perfect la acest capitol, mai este nevoie de mult efort din partea societatii civile, a presei si a functionarilor, pentru ca acesta sa fie aplicat cum se cuvine. Spinei a tinut sa precizeze ca, din pacate, Basarabia continua sa fie dominata de sindromul secretomaniei, iar populatia inca nu a constientizat necesitatea dreptului la informatie. Ziaristii sunt cei care trebuie sa dea tonul in chemarile in judecata ale functionarilor care favorizeaza ingradirea accesului la informatie, a spus Vasile Spinei.

La randul sau, autorul primului proiect de Lege privitor la accesul la informatiile de interes public, jurnalistul Sandu Cantar considera ca societatea moldoveana se afla inca la foarte mare distanta de aplicarea dorita a acestei legi, iar societatea civila trebuie sa exercite presiuni asupra autoritatilor pentru acces la informatie, informeaza Monitor Media.  

 
Romanii ortodocsi din Serbia de rasarit cer recunoastere de la Biserica MamaPDF Print E-mail
Negotin, Serbia si Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :480
Friday, 13 May 2005

Presedintele Asociatiei pentru Cultura a Rumanilor din Serbia, Rumani ortodocsi, Bojan Aleksandrovic, ipodiacon BOR din Valea Timocului, a trimis recent o scrisoare Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist al Romaniei, in care ii cere acestuia recunoasterea romanilor din Serbia de rasarit de catre Biserica mama, Biserica Ortodoxa Romana, si Episcopia de Varset. Redam in cele ce urmeaza textul integral al scrisorii adresate Patriarhului Romaniei.

Prea Fericia Voastra,

Intii ne as ruga de Voi sa ne iertat daca vro vorba din scrisoarea aceasta nu va fi scrisa literar, ca din pacate noi nu avem scoli si biseric (de cat biserica la Malainita) unde am putea invata si asculta slujba in limba noastra materna, numa o vorbim asa cum am invatat-o di la parintii nostri, cum s-a vorbit de batarneata. Dascali in scoli invata copii limba Sarba dar de limba materna spun ca ie rusine sa se vorbeasca. Preoti Sarbesti la fel invata pe credinciosi sa nu mai vorbeasca Romaneste ca nu sunt Romani numa Vlasi dar Vlasi sunt Sarbi cobani.

Inca zic: "nu suntet voi Romani numa Vlasi dar Vlasi sunt Sarbi, ca si pe noi in Bosnia nea numit asa. Cand at fi voi Romani noi am fi cautat di la biserica Romana sa va ia sub jurizdictia iei"(preotul Milan Radovic, decembrie 2003. La Malainita).

Situatia la noi ieste foarte grea, tensiuni sunt mari peste noi care stim ce am fost, ce suntem si ce o sa ramandem. Timpul comunismului a trecut lumea a pornit sa sa trezasca si acuma vrea sa aiba slujba in biserica sa in limba materna si pentru aia sa aduna semnaturi.

Catre Voi avem o rugaminte, vrem sa ne recunoastet ca credinciosi biserici mame, Bisericii ortodoxe Romane, episcopii de Varset care este episcopia tuturor Romanilor din Serbia. Credem ca si noi Romani ortodocsi din Serbia de rasarit dar si aceia din Voivodina trebuie sa fim sub aripile Bisericii ortodoxi Romani unde sunt tot drept maritori Romani de peste pomantul intreg. Nu ne interesazǎ ce zice Biserica ortodoxa Sarba ca noi suntem neam Romanesc. Cu ia vrem sa colaboram ca cu biserica sora dar sa fim sub jurizdictia iei nu ieste nic corect nic real (canonul sf. apostoli 34). Nu mai vrem sa fim "Romani uitati" dar credem ca ar fi si mare pacat daca ar fi asa. Ne rugam de Voi sa nu ne lasat fara pastori din neamu al nostru si fara legatura bisericii mame.

Va dorim multa sanatate si multi ani di la Dumnezeu si sa dea bunul Dumnezeu sa ne intalnim indata in Serbia de rasarit. A M I N.

 
Asociatiile romanesti din strainatate sustin Proclamatia pentru RomaniaPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :349
Friday, 13 May 2005

Mai multe asociatii si comunitati de romani din strainatate sustin si incurajaza apelul publicat in presa in 30 aprilie 2005, de Sorin Iliesiu, referitor la Proclamatia pentru Romania, continuatoare a Proclamatiei de la Timisoara, care duce mai departe seria actiunilor initiate si sustinute in ultimii 15 ani de asociatii si grupuri din tara si din exil, informeaza rom2.de.

Sustinerea vine intr-un moment istoric in care se comemoreaza 60 de ani de la terminarea celui de al doilea Razboi Mondial, iar expunerea publica a adevarului despre Tratatul de la Yalta si despre Pactul Ribbentrop-Molotov, dar si evidentierea consecintelor geopolitice si morale care decurg sunt iminente. Semnatarii considera ca reangajarea Societatii Civile, din tara si din afara hotarelor, in acest moment istoric, intr-un program amplu, sugerat si de Sorin Iliesiu, de Ioan Rosca si de altii, reprezinta modalitatea prin care natiunea romana isi mai poate recapata demnitatea.

Apelul lui Sorin Iliesiu, care este membru al Grupului pentru Dialog Social din aprilie 1990, membru fondator al Aliantei Civice -1990 si al Fundatiei Academia Civica -1994, membru al Senatului Academiei Civice (2000-2005) si al Consiliului director al Fundatiei Academia Civica (1994-2005), a fost facut catre organizatiile non-guvernamentale care au alcatuit in anul 2004 "Coalitia pentru un Parlament Curat". Acestea sunt Societatea Academica din Romania, Agentia de Monitorizare a Presei, Grupul pentru Dialog Social, Alianta Civica, Asociatia Pro Democratia, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociatia pentru Apararea drepturilor omului din Romania - Comitetul Helsinki, Freedom House Romania, Asociatia revolutionarilor fara privilegii, Asociatia Studentilor in Stiinte Politice, Liga Romana de Presa, Transparency International Romania, precum si catre alte organizatii non-guvernamentale, in primul rand: Societatea Timisoara, Fundatia Academia Civica si Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania. Principalul punct al apelului il reprezinta constituirea de catre aceste asociatii a Societatii Civile pentru Romania, care sa aiba ca obiectiv principal reforma morala a societatii romanesti. Pe langa acest punct, in apel se mai inscriu si organizarea unor mitinguri pentru lansarea publica a Proclamatiei, un amplu proces de curatarea a Justitiei si de infaptuire a reformei morale a societatii romanesti, dar si infaptuirea unui Proces al Comunismului.

Semnaturi:

Comitetul de Solidaritate si Monitorizare Roman - Franta ( Dan Culcer, Cicerone Ionitoiu, Remus Radina, Maria Bratianu, Victor Popescu, Petre Scutareanu, Paul Goma, Ana Tutuianu, Ilie Mihalcea, George Culica, Vasile Calmatui, Constantin Maltezianu, Gheorghe Cornei, Tatiana Cornei, Matei Cazacu, Radu Negrescu-Sutu, Carmen Mitrea, Bujor Nedelcovici, Stefana Bianu ).
Liga Europeana de Investigare a Crimelor Comunismului -Franta, Presedinte Dan Culcer, Vicepresedinte Stefana Bianu.
LADO- Franta, Presedinta Ana Tutuianu. Asociatia Jurnalistilor Romani din Afara Frontierelor, Presedinte Dan Culcer
Asociatia Pentru Cultul Ortodox Roman APCOR Paris, Presedinte Georges Culica
Asociatia Eparhiei Ortodoxe Romane AEOR, Presedinte Constantin Stoica
Asociatia Femeilor Ortodoxe Romane din Afara Frontierelor, Presedinta Stefana Bianu
Consiliul Mondial Roman, Presedinte interimar Smaranda Cazan- Livescu, birou director Nicu Popa
Romanian- American Cultural Center Athenaeum of Atlanta, USA
American Romanian Sister Cities Council
Consiliul American Roman din Los Angeles
Youth for a Better World
Asociatia Romanilor din Australia ARA, Sydney, Presedinte Mihai Maghiaru
Societatea Mihail Eminescu, Australia, Presedinte George Mitin
Comunitatea Romana din Oslo, Presedinte Valeriu Pavel
Asociatia Culturala Romana, Hamilton, Canada, Presedinte Mihaela Moisin
Comitetul Romanilor de Pretudindeni- PPCD, Presedinta Stefana Bianu, vicepresedinte Marius Mina

Asociatia Culturala Germano-Romana Heidelberg, Presedinte Josif Herlo
Cuvantul Romanesc, Canada, editor George Balasu
Lumea Romaneasca, Michigan-SUA, editor Mihai Gheorghiu
NY Magazin, editor Grigore L. Culian
Aurel Sergiu Marinescu, publicist New York
Timotei Ursu , New York

Nitza Fron , New York
Lia Lungu, artis New York
Mariana si Gheorghe Sasarman, Mnchen
Andreias si Lucia Marderosian
Pavel Chihaia, scriitor Munchen-Germania

Lista semnaturilor ramane deschisa, cei interesati putand sa o contacteze pe Stefana Bianu, e-mail :
stefanabianu2002@yahoo.com, telefon: 0033607491442.

 
Maghiarii din afara granitelor vor avea lobby-isti in capitala europeanaPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :209
Friday, 13 May 2005

Demonstrand inca o data ca pentru statul si politicienii maghiari, etnicii lor de pretutindeni sunt mai presus de vorbe importanti pentru imaginea Ungariei in Europa Unita, la Bruxelles tin toamna lui 2005, se va deschide un birou de lobby pentru maghiarii din afara granitelor.

Anuntul a fost facut de televiziunea publica din Budapesta, Duna TV. Pe baza imputernicirii acordate de Societatea Duna-Tisa, o organizatie de lobby care va fi infiintata in scurt timp se va ocupa de problemele tuturor maghiarilor care traiesc in comunitati minoritare in Europa. Firma nu va functiona pe principii politice de partid, dar nu va respinge sprijinul nici unei organizatii politice din interiorul sau din exteriorul Ungariei. Potrivit reprezentantilor firmei de lobby, prin reprezentarea intereselor minoritatilor maghiare din bazinul carpatic, aceasta regiune va deveni mai stabila, iar Europa va fi mai bogata. Zsolt Szilagyi, presedinte al Consiliului National Maghiar din Transilvania a declarat ca e necesara gasirea modalitatii ca, prin cooperarea dintre Romania, Slovacia, Ucraina si Voivodina, sa asiguram o rezolvare sigura si institutionala a problemelor maghiarilor din afara granitelor Ungariei.

Organizatia de lobby pentru promovarea intereselor minoritatilor maghiare considera ca sarcina sa principala este obtinerea autonomiei acestor minoritati si mentinerea relatiilor acestora cu tara-mama, dar si gasirea unor solutii la alte probleme, cum ar fi chestiunea decretelor lui Benes, si nu exclude posibilitatea sa joace un rol in trasarea granitelor viitoarelor euro-regiuni.

 
Cititorii ARC pot contribui la informarea comunitatii de romani din CanadaPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :189
Friday, 13 May 2005

Buletinul romanesc ce apare saptamanal si este editat de Alianta Romanilor Canadieni va avea o noua rubrica care se intituleaza Ce-ai vrea sa stii...", informeaza site-ul ARC.

Aceasta isi propune sa afiseze toate acele mici anunturi pe care sa le furnizeze cititorii si pe care sa le poata vedea publicate si sa fie un mijloc interactiv de informare reciproca intre membrii ARC. Anunturile vor fi de genul informatiilor referitoare la articole interesante citite in alte publicatii, la spectacolele care merita sa fie vizionate si altele. Cei care pot furniza astfel de mici stiri pot sa le trimita la adresa de e-mail iuliana@arcweb.ca, ce apartine coordonatorului acestei rubrici. Astfel, un numar cat mai mare de romani din comunitatea care se afla in Canada poate sa fie la curent cu evenimentele interesante si la care pot sa participe personal.

 
Avocatul apararii in cazul Alexandra Austin ii scuza pe sotii AustinPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :225
Friday, 13 May 2005

Alexandra Austin, romanca adoptata de un cuplu canadian in urma cu 14 ani si trimisa inapoi acasa dupa numai cinci luni in Canada, a plecat in Romania numai pentru ca ii era dor de casa, spune tatal sau adoptiv.

Doctorul Joe Austin, un remarcabil chirurg cardiolog la spitalul Bellevue din Washington aduce in fata curtii, in procesul intentat de fiica sa adoptiva, Alexandra, documente prin care incearca sa demonstreze ca fata, acum in varsta de 23 de ani, vroia cu disperare sa se intoarca la mama sa naturala, in Bucuresti. Declaratia apararii in procesul acum pe rol, sustine ca Austin si fosta sa sotie, care locuiau pe atunci in Ancaster, Ontario, au adus-o pe Alexandra in Canada din compasiune si au facut tot ce au putut pentru ca copilul sa se simta ca acasa. Nimic din ce faceau nu o putea face fericita pe Alex, mentioneaza un document citat de portalul Canadian Press. Era din ce in ce mai nefericita si necomunicativa. Mai mult decat atat, spune avocatul apararii, mama naturala a fetei ii anuntase ca si ea este nefericita si ca doreste ca Alex sa se intoarca sa locuiasca impreuna cu ea.

Austin spune ca nu s-a presupus niciodata ca adoptia facuta in 1991 sa fie una permanenta si fusese facuta la cererea unei mame disperate al carei sot murise, lasand in urma sa nu numai o fata, pe Alexandra, ci inca sapte copii mici. Adoptia era singura modalitate prin care o puteau asigura ca Alexandra va ramane in Canada suficient de mult pentru a obtine o educatie si apoi sa se intoarca in Romania sa aiba grija de familia sa, mai mentioneaza aparatorul lui Austin.

Reamintim ca Alexandra Austin si-a chemat in judecata parintii adoptivi, dar si Guvernul Federal si pe cel din Ontario, pentru suma minima de 7 milioane de dolari, printre altele pentru acuzatiile de neglijenta si rupere a unui contract. In plangerea sa catre Curtea Suprema din Ontario ea mentioneaza ca actele sau au fost modificate pentru a indica drept loc al nasterii Canada si, totodata, ca sotii Austin nu au anulat niciodata adoptia. In consecinta, autoritatile romane au refuzat sa o recunoasca si i-a fost refuzat accesul la scolarizare si la ingrijire medicala, in timp ce Canada refuza si ea sa o accepte drept cetatean al sau.

 
Asociatia Romanilor din Finlanda si-a stabilit programul viitorPDF Print E-mail
Helsinki, Finlanda/Romanian Global News
Accesari :250
Friday, 13 May 2005

Asociatia Romanilor din Finlanda s-a intalnit in sedinta duminica, 8 mai, prilej cu care a stabilit mai multe aspecte de natura organizatorica si a discutat si viitoarele activitati ale acestei organizatii.

Printre proiectele de perspectiva la care va participa si asociatia romana se numara o zi de Bowling, care va avea loc duminica, 15 Mai, incepand cu ora 13, organizarea Zilei Copilului pe 1 iunie si stabilirea unui loc de desfasurare a acesteia, fie la Linanmaaki, fie la Zoo, organizarea unui curs de limba romana sau organizarea unei tabere in Finlanda. De asemenea, s-au luat in calcul si organizarea unei manifestari culturale in Tapiola, dupa jumatatea lunii august, a concursului Miss Diaspora, la care pot participa fete cu varsta intre 16 si 25 ani, necasatorite, o excursie la Tallinn, la sfirsitul lunii mai, sustinerea echipei de atletism a Romaniei, intimpinarea echipei de fotbal a Romaniei, in luna octombrie, desfasurarea unor seri cu specific romanesc la toamna, organizarea unor concursuri pentru finlandezi pe tema Cunoasteti Romania? si a unora similare pentru romani. Totodata, se va organiza un seminar de informare despre nou-venitii in Finlanda. Un ultim aspect discutat, dar foarte important, il constituie si intocmirea unei scrisori catre ministerul de externe al Romaniei, pentru a desemna o buna echipa la conducerea Ambasadei Romaniei la Helsinki, informeaza Calin Hera, membru al Asociatei Romanilor din Finlanda.

 
Sasii din Ardeal se intalnesc la Dinkelsbuhl cu alti germani deportati in urma cu 60 de aniPDF Print E-mail
Dinkelsbuhl, Germania/Romanian Global News
Accesari :202
Friday, 13 May 2005

Sasii din Ardeal care au parasit Romania si s-au stabilit in Germania se vor intalni duminica, 15 mai, in orasul german Dinkelsbuhl, alaturi de alti 12000 de participanti din Austria, Canada, SUA si Germania, la un eveniment care marcheraza implinirea a 60 de ani de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial, informeaza pagina rom2.de.

La manifestare vor participa si cateva oficialitati germane, printre care se numara Ministrul de Interne bavarez, Dr. Guenther Beckstein. Punctul de intalnire pentru toti cei care vor sa ia parte la manifestare va fi in centrul orasului, la ora 10:30. In ianuarie 1945, peste 130 000 de germani din Romania, Ungaria si Iugoslavia au fost deportati in Uniunea Sovietica unde au fost folositi strict ca forta de munca. Cei care au supravietuit si urmasii lor vin sa rememoreze intamplarile tragice petrecute in urma cu 60 de ani, dar si sa aduca un mesaj pacifist pentru lumea contemporana. Sambata, 14 mai, va avea loc deschiderea oficiala a actiunii, incepand cu ora 18:30, prilej cu care primarul din Dinkelsbuhl, Christoph Hammer, ambasadorul roman la Berlin, Adrian Vierita, si presedintele parlamentului Hessischen Landtags, Norbert Kartmann, vor rosti cateva alocutiuni.

 
Romanii se prezinta artistic pe strazile GeneveiPDF Print E-mail
Geneva, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :190
Friday, 13 May 2005

Asociatia romanilor din Geneva, Elvetia, va lua parte sambata, 21 mai, si duminica, 22 mai, in cartierul Eaux-Vives, la actiunea "La rue est a vous", o sarbatoare la care participa mai multe organizatii locale de tip social.

In cadrul proiectului stradal, asociatia se va prezenta pe sine, tara din care provine si va pune in vanzare o serie de de produse alimentare si nealimentare romanesti. Sarbatoarea populara se va desfasura pe o zona de cateva strazi, inchise circulatiei pentru acest scop, catre va gazdui spectacolele de strada ale tuturor participantilor, informeaza pagina de web a asociatiei. Membrii acesteia ii roaga pe romanii din Geneva sa aduca un mic obiect romanesc, chiar si carti, ce va fi pus in vanzare. Banii vor intra in bugetul asociatiei care incepe sa stranga fonduri pentru mijlocul de transport pe care si l-a propus. Totodata, se doreste organizarea unui concurs cu premii de genul "Cine stie castiga" cu intebari simple, despre Romania, si instaurarea cantecului Ionel, Ionelule ca slagar al Genevei in acest an.

 
Consultari politice romano-egiptene la CairoPDF Print E-mail
Cairo, Egipt/Romanian Global News
Accesari :170
Friday, 13 May 2005

Romania si Egiptul desfasoara in perioada 10-14 mai o noua runda de consultari politice, pe linia ministerelor de externe din cele doua tari.

Discutiile au loc in capitala egipteana Cairo, iar delegatia care va reprezenta Romania este condusa de secretarul de stat pentru afaceri globale, Teodor Baconschi. Consultarile sunt o parte a dialogului politic consistent stabilit intre cele doua tari, care include consultari anuale, realizate alternativ in capitalele celor doua tari, pe linia MAE. In programul vizitei la Cairo se afla intrevederi cu omologi egipteni din cadrul MAE, cu reprezentati ai Ministerului Cooperarii Internationale, dar si cu conducerea Ligii Statelor Arabe si a Fundatiei Euro-mediteraneene Anna Lindh de la Alexandria. Vor fi luate in discutie teme precum amplificarea dialogului politic, a cooperarii bilaterale, economice si sectoriale, precum si modul de reflectare in plan bilateral a cadrului de cooperare la nivelul parteneriatului euro-mediteranean si al dialogului mediteranean, cu precadere privind racordarea cooperarii sectoriale bilaterale la proiectele existente cu parteneri europeni.v In context, a fost abordata si problematica cetatenilor romani aflati in captivitate in Irak, exprimandu-se aprecierea pentru sprijinul acordat de partea egipteana eforturilor de solutionare pozitiva a acestei situatii. De asemenea, au fost transmise multumiri Ligii Statelor Arabe pentru apelul lansat public de eliberare imediata a celor trei cetateni.

 
Asociatia Studentilor Romani din Italia si-a lansat pagina de webPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :616
Friday, 13 May 2005

ASRI are, incepand cu aceasta saptamana, si o pagina de Internet. Venit intr-o scurta vizita in Romania, presedintele ARIS, Cristian Ariton a avut amabilitatea sa se opreasca pentru un scurt interviu si la sediul Romanian Global News.

El a prezentat pentru toti cititorii nostri, interesati de noua actiune a ARIS, adresa de web unde pot fi gasiti de acum inainte. Pe www.asri-accademica.net/contact.htm, puteti intra in fiecare zi pentru a descoperi cat mai multe despre studentii romani din Italia. Site-ul are o sectiune intitulata Despre noi, in care este prezentata Asociatia, alaturi de scopul si obiectivele sale, precum si echipa sa fondatoare. O alta sectiune este cea de Activitati, aflata deocamdata in constructie. Cei interesati au la dispozitie si un forum pe care pot intra si discuta despre orice problema, isi pot exprima puncte de vedere sau cere opinii. In afara de varianta in limba romana, pagina ASRI mai poate fi citita si in limbile engleza si italiana.

Organizatie nonguvernamentala a studentilor romani din Italia, ASRI isi are sediul la Roma. Scopul asociatiei este schimbul socio-cultural intre Romania si Italia, iar printre principalele sale obiective se numara promovarea tinerilor romani care studiaza in Italia, crearea de legaturi intre centrele universitare din cele doua tari, colaborarea intre asociatiile studentesti din Romania si Italia, promovarea imaginii Romaniei si sprijinirea procesului de integrare culturala a Romaniei in UE. Asociatia se adreseaza tuturor studentilor romani din Italia, precum si celor straini care prin studiile lor au interese culturale legate de Romania.

Membrii fondatori ai Asociatiei sunt Cristian Ariton, presedintele ARIS, care studiaza la Universitatea Pontificala Gregoriana din Roma, Facultatea de Stiinte Sociale; Ioana Beganu, responsabil integrare; Daniela Benchea, secretar general; Daniel Gherca, director de imagine; Alina Harastasanu, responsabil integrare; Adela Lazar, coordonator proiecte; Andrei Marcus, responsabil parteneriate; Micaci Cristian, responsabil IT; Radu Motoca, responsabil cultural; Mihai Razvan Oprisa, responsabil mass-media; Aurelia Pop, responsabil probleme sociale si Livia Rus, responsabil artistic. Asociatia Studentilor Romani din Italia are un sediu in Piazza Santa Croce in Gerusalemme, nr.12, Roma, si unul in cadrul Accademia di Romania, Piazza Jose de San Martin 11, Roma. Poate fi contactata la numerele de telefon 0039 348 4792156 si 0039 340 7186291, sau la adresa de e-mail ASRI@asri-academica.net.

 
Doua secole de la nasterea lui Eftimie MurguPDF Print E-mail
Seghedin, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :200
Friday, 13 May 2005

Cu prilejul implinirii a 200 de ani de la nasterea revolutionarului roman pasoptist din Ungaria, Eftimie Murgu, comunitatea romaneasca din Seghedin va organiza, la finele acestei luni, simpozionul stiintific intitulat Rolul de mediator intre natiuni al lui Eftimie Murgu, in 184849.

Manifestarea va avea loc vineri, 27 mai, de la ora 10.30, si va fi deschisa de un cuvant din partea rectorului Universitatii din Seghedin, Szabo Gabor, care va fi urmat de prelegerile unor specialisti din Romania si Ungaria: Nicolae Bocsan Ideologie si actiune politica la Eftimie Murgu (18421848); Miskolczy Ambrus Eftimie Murgu, omul si politicianul; Valeriu Leu Despre imaginarul politic al lui Eftimie Murgu; Marjanucz Laszlo Eftimie Murgu, conducator al miscarii romanesti pasoptiste din Banat; Gheorghe Petrusan Politica fata de minoritati a guvernului revolutionar ungar. Intalnirea va fi gazduita de sala de concerte a Catedrei de Muzica a Universitatii din Seghedin, amplasata pe Aleea Hattyas nr. 10, cladirea II, informeaza corespondentul RGN in Ungaria.

 
Manifestare romano-maghiaro-sarbaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :198
Friday, 13 May 2005

Colaborarea din cadrul Euroregiunii DCMT va cunoaste o noua etapa in ziua de 28 mai. Manifestarile de la Triplex Confinium au devenit deja traditionale.

Programul din acest an debuteaza in data de 28 mai, la ora 9:30, odata cu sosirea invitatilor la sediul primariilor din Kabekhaza (Ungaria), Beba Veche (Romania) si Rabe (Serbia). La ora 9:40 se va porni catre Triplex Confinium, iar 20 de minute mai tarziu se va deschide granita in acest punct, informeaza corespondentul RGN in Ungaria. Dupa cuvintele de salut adresate de catre presedintele in exercitiu al DCMT Varga Zoltan, ministrul de externe al Romaniei, Mihai Razvan Ungureanu si omologii sai sarb, respectiv maghiar, Vuk Draskovic si Somogyi Ferenc, se va da startul crosului DCMT. In cadrul acestei zile se planuieste ca cei trei ministri de externe sa aiba o intrevedere cu usile inchise.

 
Occident se difuzeaza la o televizune din BruxellesPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :204
Friday, 13 May 2005

Canalul TV Tele Bruxelles va transmite duminica, 15 mai, intre ora 18:00 si 06:00, din doua in doua ore, un maraton cinematografic dedicat filmului Occident de Cristian Mungiu.

Evenimentul face parte din seria de manifestari culturale prilejuite de implinirea a 125 de ani de relatii diplomatice romano-belgiene si a semnarii in acest an de catre Romania a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana. Seara este o initiativa a Ambasadei Romaniei in Regatul Belgiei si a postului Tele Bruxelles, informeaza misiunea diplomatica romana. Pelicula "Occident" regizata de romanul Cristian Mungiu, este castigatoare a "Premier prix" la Festivalul International al Filmului de Dragoste, Mons, 2003 si a unor alte premii internationale precum "Quinzaine des Realisateurs", Cannes, 2002, "Grand Prix du Jury", Annonay, 2003, "Le meilleur nouveau realisateur", Leeds, "Le meilleur film", Cluj TIFF.

 
Intrecere sportiva romaneasca la GiulaPDF Print E-mail
Giula, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :291
Friday, 13 May 2005

Clubul Sportiv al Romanilor din localitatea maghiara Giula vor organiza sambata, 14 mai, o intrecere sportiva care il va comemora pe profesorul roman Gheorghe Negru.

Programul competitiei va contine meciuri de fotbal si de volei care se vor desfasura la Liceul "Nicolae Balcescu", informeaza corespondentul Romanian Global News in Ungaria. Persoanele care doresc sa ia parte la concursul sportiv pot sa se inscrie pana pe data de 9 mai la Liceul Romanesc, fara a plati vreo taxa de inscriere. Partidele vor incepe de la ora 13:30, la acestea putand sa se ia parte orice echipa din orice localitatea romaneasca, scopul competitiei fiind raspandirea acestor sporturi, oferirea unei ocazii de joc pentru echipele amatoare, precum si o intalnire de prietenie. Echipele care vor ocupa primele trei locuri la ambele dsicipline sportive vor primi premii din partea organizatorilor. Informatii suplimentare se pot obtine de la profesoarele Ildico Ruja Pilan, telefon 30/436-66-72, si Ana Gurzau Baktai, telefon 70/940-82-57.

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions