Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Mai 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Cautare
Dosarul privind detaliile rapirii va ramane inchis timp de 50 de aniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :216
Thursday, 26 May 2005

Detalii importante legate de rapirea celor trei jurnalisti romani din Bagdad si tinerea lor in capitivitate timp de aproximativ 2 luni, vor ramane secrete mai bine de 50 de ani.

Presedintele Romaniei, Traian Basescu a declarat intr-o conferinta de presa desfasurata in seara de miercuri, 25 mai, ca acesta este un dosar strict secret care se va deschide abia peste 50 de ani. Sa nu credeti vreodata ca se va publica tot. Cum au fost salvati aproape ca nu mai conteaza. Mijloacele nu vor fi facute publice. Este un dosar strict secret care se va deschide public peste 50 de ani", a spus seful statului. Presedintele a mai precizat ca in acest caz este vorba, de fapt, despre doua dosare: unul referitor la rapirea propriu-zisa a jurnalistilor si a insotitorului lor, Mohammad Munaf si un al doilea dosar in care se afla anchetarea actelor de terorism.

Pana la iesirea din carantina a celor trei colegi ai nostri, Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, care s-ar putea intampla peste inca doua-trei zile, si pana cand franturi din filmul rapirii vor iesi la lumina, medicii spun ca cei trei au fost supusi unor investigatii complete. Locul in care jurnalistii proaspat reveniti dupa doua luni de calvar in Irak sunt tinuti sub observare si ingrijire este deocamdata secret.

 
Prima reuniune ministeriala UE-Grupul de la Rio a RomanieiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :149
Thursday, 26 May 2005

Romania va participa, pentru prima data, in calitate de observator, la reuniunea ministeriala Uniunea Europeana-Grupul de la Rio, ce se va desfasura la Luxembourg in perioada 26-27 mai.

Delegatia ministerului Afacerilor Externe de la Bucuresti va fi condusa de secretarul de stat pentru afaceri globale, Teodor Baconschi. In marja reuniunii, vor fi, de asemenea, organizate consultari intre Uniunea Europeana si America Centrala Dialogul de la San Jose, Comunitatea Andin si Mercosur, precum si reuniuni ale Consiliului de asociere UE Chile si Consiliul mixt UE - Mexic. Traditia indelungata a relatiilor diplomatice si culturale ale Romaniei cu tarile din zona Americii Latine, afinitatile spirituale bazate pe fondul latin comun si potentialul economic urias al regiunii determina un interes direct al partii romane pentru dezvoltarea sustinuta a cooperarii dintre Uniunea Europeana si tarile din America Latina si Zona Caraibilor. Reuniunile vor constitui un prilej pentru realizarea unui bilant privind dezvoltarea relatiilor dintre UE si tarile din America Latina, precum si pentru analizarea celor mai bune modalitati si cai de aprofundare a parteneriatului strategic si a dialogului existent intre parti.

 
Romania depune instrumentul de ratificare a Tratatului de aderarePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :196
Thursday, 26 May 2005

Vineri, 27 mai, Romania va depune instrumentul de ratificare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, concomitent cu Bulgaria.

Ceremonia depunerii instrumentelor de ratificare va avea loc la Roma, la ministerul afacerilor externe al Italiei, stat care indeplineste functia de depozitar al Tratatului. Depunerea instrumentului de ratificare reprezinta ultima etapa procedurala in exprimarea consimtamantului Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, dupa ratificarea Tratatului de aderare de camerele reuniune ale Parlamentului Romaniei la 17 mai 2005 si dupa promulgarea legii de ratificare la 24 mai 2005. Totodata, organizarea unei ceremonii simultane pentru depunerea de catre Romania si Bulgaria, in acelasi timp a instrumentelor de ratificare, prezinta semnificatia simbolica a parcursului comun al celor doua state pe drumul integrarii europene. De asemenea, ratificarea la scurt timp dupa momentul semnarii Tratatului constituie atat o dovada a hotararii celor doua state de a respecta obligatiile consfintite prin Tratat, cat si un element de natura sa favorizeze ratificarea documentului de catre cele 25 de state membre ale U.E. In continuare, prioritatile Romaniei se vor canaliza spre eforturile politico-diplomatice pentru facilitarea unei decizii pozitive cu privire la ratificarea Tratatului in forurile legislative ale statelor membre, precum si spre indeplinirea stricta a obligatiilor asumate in negocieri.

 
Amnesty International numara iar bubele din capul RomanieiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :195
Thursday, 26 May 2005

Acuzatiile de fraudare care au marcat alegerile generale din Romania, stenogramele PSD, presiunile asupra presei, precum si abuzurile asupra unor detinuti sau conditiile din spitalelede psihiatrie sunt numai cateva dintre motivele pentru care organizatia internationala Amnesty International da un gir negativ Romaniei in raportul sau pe 2004 pentru tara noastra.

Raportul precizeaza ca la primul tur de scrutin al alegerilor generale din Romania, desfasurate in 28 noiembrie 2004, alegatorii au putut vota in orice sectie, fara carte de alegator, astfel ca votul multiplu se presupune ca a fost un fenomen larg raspandit, se arata in raport.

Guvernul nu a reusit sa reduca coruptia, raspandita la scara larga in gestionarea fondurilor publice si in organizarea serviciilor publice, in mod deosebit in domeniul sanatatii. In luna noiembrie, cand au fost publicate stenogramele de la intalnirile Comitetului Executiv al partidului de guvernamant de atunci, PSD, prezidate de primul ministru, Adrian Nastase, a reiesit ca, in cadrul discutiilor, s-a discutat influentarea juridicului, manipularea mas-mediei si subminarea activitatilor organizatiilor societatii civile.

Raportul Amnesty International mai mentioneaza ca o treime din populatia tarii noastre traieste in saracie, stare care afecteaza in mod deosebit copiii si batranii. Conform unui studiu oficial, citat de AI, publicat in luna iulie, 66.000 de tineri au fost angajati in conditii descrise drept grave. Unii copii au fost vanduti pentru munca la negru, in timp ce altii au fost victime ale unor retele de trafic sexual si de alta natura.

Stirile publicate de mass-media au fost si ele supuse presiunilor politice si economice, care au impus restrictii semnificative asupra libertatii jurnalistilor. Cativa dintre jurnalistii care au scris despre cazuri de crima organizata sau defectiuni de gestionare a fondurilor publice au fost atacati, iar investigatiile in aceste cazuri s-u dovedit ineficiente.

Internarea, conditiile de trai si tratamentul pacientilor in multe dintre spitalele psihiatrice din Romania incalca standardele internationale in ceea ce priveste drepturile omului. Multi dintre cei care au fost internati in aceasta perioada in spitale de psihiatrie aparent nu au cerut acest gen de tratament. Multi dintre tineri au fost tinuti in institutii pentru ca nu aveau familii si pentru ca nu existau programe care sa ii reintegreze in societate. Conditiile de trai si dieta in aceste unitati medicale sunt si ele considerate jalnice de catre organizatia internationala.

Relele tratamente aplicate de catre oficiali ai legii au continuat sa fie raspandite la scara larga, si in mod inadecvat gestionate de catre autoritati. Multe dintre victimele acestora erau suspecti. Un numar mare de persoane au fost batute si abuzate verbal, atunci cand nu s-au putut legitima. Au existat si cazuri de persoane agresate de catre politisti aflati in afara serviciului, dar care interveneau in dispute. Cel putin doua persoane au murit ca rezultat al tratamentului aplicat de care fortele politienesti. Uzul neindreptatit de arme de foc din partea politistilor este si el indicat drept una dintre problemele majore din Romania la nivelul anului 2004, la fel ca si relele tratamente si uzul de foc in cazul membrilor comunitatii roma.

Conditiile saracacioase, numarul mare de detinuti, precum si lipsa de activitati sau de servicii medicale in multe din penitenciarele din Romania au condus la tratamente inumane si degradante si in inchisori, se nmai mentioneaza in raport.

 

 
Noi dezastre produse de inundatiiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :161
Thursday, 26 May 2005

Valul nou de ploi care au cazut in Romania de la sfarsitul saptamanii trecute lasa din nou urme

Mai multe localitati din judetul Buzau au fost transformate in adevarate lacuri dupa numai o ora de ploaie. Si la Constanta zeci de hectare de culturi au fost distruse de grindina, in timp ce in Baia Mare un cartier intreg a fost inundat. Alte drumuri au fost din nou distruse, sute de case inundate si culturile care mai ramasesera tefere dupa primul val de inundatii au fost acum acoperite de ape.

Tot in judetul Buzau o tornada ce a avut loc marti seara a blocat, pe o portiune de 2 kilometri, Drumul National 2. Mai multi copaci au cazut pe carosabil, blocand circulatia.

 
Oltenitenii spera sa se roage in aceasta vara la Biserica Sfantul Gheorghe din Parcul PrimaveriiPDF Print E-mail
Oltenita, Romania/Romanian Global News
Accesari :465
Thursday, 26 May 2005

{mosimage}Fundatia Sfintii Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie si Ioan din Oltenita, impreuna cu comunitatea de romani crestini-ortodocsi din acest oras de pe malul Dunarii, lanseaza un apel catre toti cei care pot sa sprijine financiar sau prin materiale de constructii finalizarea lacasului de cult inceput in Parcul Primaverii din localitate.

{mosimage}Lucrarile de constructie ale bisericii ce poarta hramul Sfantului Gheorghe, patronul orasului, au inceput in urma cu cativa ani la initiativa asociatiei romanesti condusa de preotul Dumitru Titus Dumitrica, asociatie extrem de activa local in domeniul social, dar si cultural, conferintele religioase pe teme actuale la care au participat regretatul parinte Constantin Galeriu, parintele Nicolae Tanase de la Valea Plopului, parintele Teofil Paraian de la Sambata de Sus, realizatorul tv Cristian Tabara, doctorul Pavel Chirila sau parintele Ionel Durlea din Bucuresti umpland pana la refuz salile in care au fost organizate. Pentru constructia bisericii, fundatia a ales ca loc de amplasare zona din imediata apropiere a Spitalului Municipal. Alegerea nu a fost intamplatoare, locuitorii din zona fiind foarte departe de biserica de care apartin, iar bolnavii din spital nu pot, practic, sa participe la slujbe. Totodata, numarul insuficient de biserici existente in Oltenita trei pentru o populatie de 27 000 de locuitori au facut ca initiativa sa prinda contur. La ridicarea acestei biserici au contribuit cu entuziasm locuitorii din apropierea parcului, dar si alti olteniteni din celelalte parti ale orasului, firme locale si din imprejurimi, copii si tineri, cupluri care si-au oferit verighetele in semn de sprijin si varstnici care au avut puterea sa doneze cate putin din pensia lor. Un mare ajutor a venit si de la Petre Marian Milut din Calarasi, fara de care biserica nu ar fi ajuns la stadiul la care se afla acum. Desi pana la finalizarea completa a lacasului de cult va mai trece ceva vreme, mobilerul si clopotnita necesitand sume mari de bani, enoriasii spera din tot sufletul ca intr-un timp cat de scurt sa poata sa participe la slujbele din biserica lor de suflet. Pentru aceasta este nevoie de suma de 5000 de euro pentru acoperis, indispensabil pentru constructie. Biserica are si un demisol in care fundatia spera sa poata sa efectueze o serie de programe sociale cu elevii din familiile defavorizate si sa intreprinda si alte actiuni de intrajutorare.

La cativa ani de la punerea pieterei de temelie a bisericii, planurile ambitioase al fundatiei, locuitorilor din zona si ale constructorului ales sa duca la bun sfarsit lucrarea religioasa vor face ca acest lacas de cult sa fie un edificiu reprezentativ nu numai pentru oras, ci si pentru intreaga parte a Campiei Dunarii. Pentru toti donatorii, Fundatia Sfintii Trei Ierarhi va elibera chitanta pentru orice suma trimisa si toti cei care vor contribui vor deveni ctitori ai bisericii Sfantul Gheorghe. Pentru informatii suplimentare, parintele Dumitrica poate fi contactat la adresa de e-mail titusdumitrica@yahoo.com. Donatiile se pot face la numarul de cont: RO93 RNCB 5410 0000 2010 0001, BCR Oltenita.

 
Muzeul din Sacele poate fi ales Muzeul European al Anului 2005PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :164
Thursday, 26 May 2005

Muzeul Etnografic Sacele este nominalizat la Competitia Internationala Muzeul European al Anului 2005, EMYA, Romania alaturandu-se, astfel, celorlalte 15 tari finaliste la acest concurs.

La competitia EMYA s-au inscris 58 de muzee, reprezentantul tarii noastre reusind sa se claseze pe primele cinci locuri alaturi de muzee similare din Olanda, Germania, Suedia si Ungaria. In afara institutiei muzeale din Sacele, Romania a mai fost reprezentata si de Casa Memoriala Nikolaus Lenau, din Timisoara, informeaza un cotidian constantean. Muzeul Etnografic Sacele face parte din Muzeul de Etnografie Brasov.

 
Renovarea Palatului Culturii din Iasi, interesanta pentru tinerii din Romania si strainatatePDF Print E-mail
Iasi, Romania/Romanian Global News
Accesari :183
Thursday, 26 May 2005

Renovarea Palatului Culturii din Iasi, lansata de municipalitate sub denumirea Proiectul Madison, a suscitat interes in randul a 63 de studenti si arhitecti din Romania, Franta, Spania si Canada.

Pentru reabilitarea urbanistica a zonei Palatului Culturii, Primaria a initiat acest concurs de idei, astfel incat sa se aleaga cea mai buna varianta pentru punerea in practica a renovarii propriu-zise, informeaza un cotidian local. Conceptiile candidatilor vor fi prezentate pana saptamana viitoare, solutia optima urmand sa fie aleasa de o comisie de specialitate. Suflul nou pe care il aduc mintile tinere se pare ca a reusit sa incante Primaria si la capitolul transportului in comun din Iasi, pentru ameliorarea caruia doi studenti informaticieni si un cadru universitar au venit cu mai multe propuneri. De altfel, acestea au fost mai mult decat binevenite, iar autorii lor urmeaza sa primeasca propunerea de a fi angajati in cadrul Directiei Tehnice a Primariei, la departamentul care se ocupa de transportul in comun, potrivit primarului Gheorghe Nichita.

 
Romania participa la targul maghiar Industria 2005PDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :173
Thursday, 26 May 2005

Ministerul Economiei si Comertului participa in perioada 24-27 mai la cea de a 13-a editie a targului international INDUSTRIA 2005 care se desfasoara la Budapesta.

Targul este destinat aparatelor si echipamentelor industriale si reunseste in capitala maghiara 551 de firme expozante, din care 121 sunt firme straine. Cu 14 firme participante, Romania se situeaza la aceasta manifestare pe locul al doilea, dupa Germania, transmite Ministerul Economiei si Comertului.

Editia din acest an a fost inaugurata de catre Ministrul pentru Afaceri Europene al Ungariei, Etele Borath, care a salutat, in mod special, participarea Romaniei si a Chinei cu pavilioane nationale. Standul romanesc este organizat pe o suprafata de 150 metri patrati, suficienta pentru a adaposti cele 14 firme participante. Un eveniment deosebit in cadrul standului l-a constituit Ziua Romaniei, care a avut loc miercuri, 25 mai, si la care au participat reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului, membri ai corpului diplomatic si ai mediului de afaceri. Evenimentul se constituie intr-o oportunitate favorabila promovarii produselor romanesti si stabilirii de contacte directe intre reprezentantii firmelor din Romania si oamenii de afaceri unguri si straini prezenti, acestia din urma manifestandu-si interesul pentru oferta tehnologica prezentata de delegatia romana.

 
Medalii pentru doi ofiteri romaniPDF Print E-mail
Goma, Congo/Romanian Global News
Accesari :282
Thursday, 26 May 2005

Comandorul Tiberiu Fratila si locotenent-colonelul Florin Oprinca, ofiteri romani participanti la Misiunea Organizatiei Natiunilor Unite de Observare din Congo (MONUC), au primit marti, 24 mai, in Republica Congo, medalia ONU In serviciul pacii.

Evenimentul a avut loc in localitatea Goma si s-a desfasurat in cadrul unui ceremonial, se arata intr-un comunicat de presa emis de MApN. Cei doi ofiteri au primit distinctiile din partea generalului-locotenent Babacar Gaye, din Senegal, comandantul MONUC. La ceremonial au mai fost prezenti si alti observatori militari din alte tari, care activeaza in cadrul acestei misiuni in provincia North Kivu. Romania participa la MONUC din anul 1999, avand in prezent 22 de observatori militari aceasta tara.

 
Clasele de romana din Bulgaria se fac la aceasta ora pe baza de voluntariatPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :222
Thursday, 26 May 2005

Aflat intr-o vizita pe la Bucuresti in incercarea de a afla de ce Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni nu reuseste sa-si gaseasca ritmul avut in trecut, dl. Serafim Hristov, presedintele Comunitatii Romanilor din Bulgaria a stat de vorba cu redactorul RGN despre situatia claselor cu predare in limba romana.

Astfel am aflat ca din ianuarie 2005 profesorii care predau limba romana in aceste clase optionale nu au mai fost platiti. Banii veneau in mod normal de la DRP printr-un proiect inaintat de CRB anul trecut, proiect ce ar fi trebuit sa functioneze si acest an. Insa schimbarile produse la nivelul institutiei au dus la imposibilitatea continuarii acestui proiect. Profesorii, inimosi, si nevrand sa riste sa lase copii din semestrul II fara acest optional, au consimtit sa mearga benevol si sa tina orele pana la terminarea anului scolar 2004-2005 insa au promis solemn ca din toamna, in cazul in care nu se reglementeaza situatia remunerarii lor, vor inceta aceasta activitate. Este vorba de scoli din localitatea Silistra, unde 60 de copii se bucura de aceasta materie, localitatea Varf, unde sunt 48 de copii, localitatea Gumatart, cu 18 copii si orasul Vidin cu 8 grupe de cate 14 copii.

Ministerul Educatiei bulgar nu a acceptat aceste clase in programa oficiala de invatamant insa la solicitarea parintilor, care s-au adresat in scris atat ministrului cat si directorilor scolilor respective, s-a reusit introducerea acestor ore optionale care risca din toamna sa nu mai existe.

 
Monitorizarea Basarabiei ar putea-o aduce mai aproape de EuropaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :187
Thursday, 26 May 2005

Intr-o prima faza R.Moldova ar putea sa intre in calitate de asociat in Uniunea Europeana, asa cum reiese din discursul raportorului APCE pentru Republica Moldova, Josette Durrieu, care s-a adresat presei de la Chisinau spunand ca ii pare rau ca Moldova va trebui sa intre in UE mai tarziu decat Romania sau Bulgaria, si ca sunt inca multe de realizat pentru aceasta aderare.

In opinia ei, Moldova ar putea obtine statutul de asociat al UE, ceea ce ar constitui un prim pas in calea integrarii. "Pentru asta, insa, ea va trebui sa indeplineasca unele conditii, adica sa finalizeze reformele democratice. Pana la sfarsitul anului curent, Consiliu Europei trebuie sa cunoasca programul reformelor, adoptat de Guvern, precum si calendarul implementarii acestor reforme. Moldova trebuie sa promoveze reformele in mod imperativ. Dupa 10 ani de monitorizare, nu mai este loc pentru asteptari si indulgenta din partea Consiliului Europei. Nu este o amenintare, dar dupa 10 ani de monitorizare trebuie sa fie intrevazut si un final al acestei monitorizari. La aceasta etapa, avem dreptul sa fim mai exigenti", a subliniat Durrieu. Referindu-se la problema transnistreana, raportorul APCE a declarat ca o rezolvare a acestei probleme ar fi oferirea Transnistriei, ca parte componenta a Republicii Moldova, a unui statut special. "Este necesar ca toate partile implicate (Republica Moldova, Ucraina, Rusia - n. r.) sa se intalneasca pentru a discuta propunerile Ucrainei in vederea solutionarii conflictului. Autoritatilor transnistrene nu le convin aceste propuneri. De aceea, am impresia ca, daca alegerile din Transnistria vor fi, totusi, monitorizate, acest lucru se va intampla fara acordul lui Smirnov. Totodata, este necesar ca la masa de negocieri sa fie invitate UE si SUA", a specificat Josette Durrieu.

Intrebata daca monitorizarea Republicii Moldova va fi incheiata inainte de rezolvarea problemei transnistrene, raportorul a raspuns ca "nu a fost preconizata intreruperea monitorizarii pana la rezolvarea problemei", dar ca situatia in care aceasta problema nu-si gaseste solutia de mai bine de un deceniu "descurajeaza".

La randul sau, raportorul APCE pentru Republica Moldova, Andree Kvakkestad, a subliniat ca, in cazul in care Republica Moldova isi va solutiona toate problemele, cu exceptia problemei transnistrene, "procedura de monitorizare va lua o alta forma, fiind monitorizat doar acest conflict". "Republica Moldova a fost monitorizata de Consiliului Europei mai mult decat oricare alta tara. De aceea, este timpul sa faca ceva in privinta respectarii obligatiilor asumate in rezolutiile Consiliului Europei pentru a iesi de sub monitorizarea acestuia", a conchis Kvakkestad.

 
Federatia Rumanilor din Serbia cere ajutorul societatii civilePDF Print E-mail
Negotin, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :327
Thursday, 26 May 2005

Federatia Rumanilor din Serbia a lansat la inceputul acestei saptamani un Apel pentru sprijin, adresat organizatiilor si institutiilor care se pot implica in rezolvarea unei noi situatii tensionate din Timoc.

Reamintim ca la finele saptamanii trecute, mai exact sambata, 21 mai, aproximativ 50 de romani, printre care si membri ai Federatiei Rumanilor din Serbia au fost agresati de fortele de politie sarbe si de cativa provocatori, in timp ce incercau sa tina un parastas la ruinele manastirii Koroglas in cinstea romanilor si sarbilor cazuti la Rovine. Romanii din Timoc considera ca manastirea Koroglas a fost ridicata chiar pe acest loc. Federatia Rumanilor din Serbia, impreuna cu biserica romana din Malainita, a hotarat marcarea a 610 ani de la batalia de la Rovine prin acest parastas, interupt de politie care le-a cerut o autorizatie (pentru parastas!) si au agresat delegatia Federatiei, si de un grup de provocatori care au scandat Plecati in Romania. Intimidarile au continuat si duminica, 22 mai cand Secretarul General al FRS, Dusan Parvulovic a fost chemat la tribunal si judecat pentru incitare la separatism, ca urmare a unei plangeri facute de seful politiei din Negotin.

A fi o minoritate nationala in Serbia nu este numai greu, ci si periculos scriu in apelul lor reprezentantii Federatiei Rumanilor din Serbia, referindu-se chiar la situatia de sambata, cand mentioneaza ei, nimeni in afara de reprezentantii organizatiilor membre nu au fost invitati sa fie de fata la parastas in manastirea parasita Kolograsi (sub protectia Statului). A fost instiintata presa, dar nu si politia. In aceeasi zi politia, inainte de a pleca la parastas, a anuntat zece reprezentanti ai Federatiei Rumanilor din Serbia si aproape toti atatia ziaristi ca in termen de 12 ore va interzice intrunirea si a avertizat ca o grupa de oameni asteapta la manastire si nu vor accepta intrarea in manastire. Grupa de oameni, intr-adevar, la ora 10.00 a asteptat si prin forta fizica si impingere, a facut imposibila intrarea reprezentantilor si a ipodiaconului Bisericii crestine si ortodoxe romane Boian Aleksandrovic in manastire. Apelul FRS precizeaza in continuare ca impingerile, insultele si mesajul ca locul nostru este in Romania si acolo sa mergem, nu ne vor da voie sa deterioram manastirea bisericii ortodoxe sarbe, au venit chiar din partea credinciosilor acestei biserici, lucru care nu a deranjat politia. Singura problema a acesteia era ca parastasul nu a fost declarat si de aceea va fi ridicata o contraventie impotriva organizatorilor. Reprezentantii FRS, care semneaza Apelul pentru sprijin denunta aceasta situatie chinuitoare de desconsiderare, jignitoare si de impiedicare a miscarii libere, sentimentele crestine si nationale ale minoritatii romane si informeaza ca s-a incheiat la ora 10.30 printr-o intelegere cu politia. In incinta Federatiei Rumanilor din Serbia, la 14.35 a ajuns o hotarare din partea Politiei din Negotin prin care se interzice mentinerea intrunirii publice care a inceput la 10.20 in aceeasi zi. Motivand hotararea politia relateaza ca sarbatoarea (?!) au dorit sa o faca imposibila locuitorii satului apropiat, care s-au adunat spontan. In continuare, politia din Negotin estimeaza ca intrunirea publica a fost orientata spre a provoca si incita intolerante nationale, rasiale si religioase si nu in ultimul rand ura. Acesta este si motivul pentru care Dusan Prvulovic a fost judecat a doua zi.

Se pune intrebarea daca acest caz din Negotin este un semnal, atunci minoritatile nationale din Serbia sunt locuitori care fac parte din al doilea si al treilea rand, ca este permisa si vanarea minoritatii neascultatoare sau totusi Politia si Judecatoria au decis ca in sfarsit sa faca lucrul sau si daca trebuie romanii nu sunt obligati sa astepte ziua de luni, poate sa li se judece si duminica de dimineata inainte de pranz se mai arata in apel. Intrucat numarul romanilor din Timoc, care nu mai cred in institutiile de stat, este foarte mare, acestia cer ajutor din partea organizatiilor nonguvermanentale si internationale. Participantii la evenimentul de sambata, desfasurat dupa planul paznicilor bisericii nationale, intreaba pe cei in masura, daca sunt ei romanii carora nu le este teama sa spuna ce nationalitate sunt si cat sunt de siguri copiii lor in Serbia.

Intr-un comunicat remis tot la inceputul acestei saptamani, in imediata apropiere a incidentelor de la Koroglas, Consiliul pentru Drepturile Omului din Negotin se sesizeaza cu privire la aceste evenimente, remarcand ca in Serbia, Negotin primeaza in ceea ce priveste discriminarea tuturor celor care nu sunt pe placul unor indivizi predispusi, nationalisti si religiosi (Biserica Ortodoxa Sarba, partide politice, organizatii, unor reprezentanti ai autoadministratiei locale si Organe de Stat). In Negotin nu iubesc pe evrei, rromi, albanezi si de mai multe ori s-a dovedit ca nici pe romani. Spre deosebire de ceilalti, romanilor li se recomanda numai Romania. Aceasta a fost si este scrisa cu grafit prin oras, dar se simte des cand este vorba despre temele privitoare la problemele romanilor, nevroza este mare, scrie Consiliul pentru Drepturile Omului din Negotin, al carui presedinte este chiar Dusan Prvulovic. Nu trebuie sa va mire daca in Serbia etalonul atitudinii Statului este atitudinea Bisericii Ortodoxe Sarbe, daca in Serbia este normal ca Biserica Ortodoxa Sarba sa se ocupe cu problemele nationale in locul celor spirituale si daca institutiile de stat si locale admit sarbatorile bisericesti ca sarbatori ale sale. In Serbia credinciosul este si Stat si functie, nu numai individ. Practica a aratat ca in Negotin trebuie ca din radacina sa se taie orice actiune care nu este pe placul Bisericii Ortodoxe Sarbe, de exemplu Biserica Ortodoxa Romana din Malainita si marcarea a 610 ani de la Batalia de la Rovine, se conchide in comunicatul Consiliului.

 
"Biserica, singura scoala de limba romana din Transcarpatia"PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :615
Thursday, 26 May 2005

{mosimage}Siberia cea indepartata poarta inca in pantecele ei o comunitate de romani care nu se lupta numai cu ingheturile ci si cu pastrarea mostenirii de neam, adica limba, cultura si traditiile crestine.

{mosimage}Norocul neamului este ca mai exista pe aceasta lume si oameni inimosi, care isi asuma o cruce pe care sa o duca mai departe indiferent cat inseamna acest "departe de casa". Asa este cazul si preotului roman Sebastian Lican, care, aflat prin Bucuresti a vizitat redactia ziarului Ziua si impreuna cu jurnalistul George Coman au realizat materialul ce urmeaza.

Un tanar preot roman, Sebastian Lican, a calatorit din Transcarpatia pana in Siberia in actiunea de pastrare a identitatii religioase si etnice a romanilor

"E usor sa fii roman in tara ta". Pentru unii romani nu este insa cel mai greu lucru din lume sa activeze pentru pastrarea identitatii romanesti aflandu-se departe de tara lor. Preotul Sebastian Lican este unul din romanii din diaspora care a avut norocul sa nu fie persecutat de autoritatile din statele post-sovietice in care se afla comunitati romanesti. Preotul Sebastian Lican a plecat "singur si nesilit de nimeni" din Romania pentru a sluji Biserica Ortodoxa si pe romanii aflati departe de tara. A slujit pe rand in mai multe zone locuite de romani din Transcarpatia si a ajuns pana in Siberia, la romanii ramasi in aceasta zona. Mai intai a reconstruit o biserica ortodoxa romana in localitatea Apsa de Mijloc din Transcarpatia, si apoi a inceput construirea unei alte biserici pentru romani in localitatea Biserica Alba tot din Transcarpatia. Are inca nevoie de sprijin pentru finalizarea acestei biserici, dar nu e deloc deznadajduit. Din contra, e plin de entuziasm si de forta launtrica si spera sa reuseasca sa obtina cele necesare finalizarii construirii bisericii.

In regiunile romanesti din Transcarpatia, preotul Sebastian Lican, alaturi de organizatiile romanesti locale, a organizat manifestari culturale pentru pastrarea traditiei si identitatii romanilor din aceste regiuni istorice romanesti. La aceste manifestari au venit chiar si romani din alte tari invecinate. Preotul Lican a vorbit reporterului ZIUA despre importanta Bisericii Ortodoxe Romane si a bisericilor ortodoxe romanesti in special in statele foste sovietice unde se afla comunitati romanesti. "Eu ma gandesc ca atunci cand vorbesti de biserica trebuie sa stii ca Biserica este singura scoala de limba romana din spatiul transcarpatic. Prin intermediul bisericii se propovaduieste poporul, cultura si nadejdea romana. E adevarat ca si in scoala de propovaduieste limba romana, dar ei nu invata nici istoria Romaniei, nici istoria Bisericii romane si nici traditiile romanesti. Romanii din Transcarpatia au nevoie de biserici ortodoxe", a afirmat preotul Sebastian Lican.

Ulterior, anii trecuti, preotul ortodox roman a ajuns in orasul siberian Novosibirsk, unde o comunitate romaneasca incearca sa isi pastreze identitatea romaneasca si ortodoxa. La fel ca si in Transcarpatia, in Siberia Sebastian Lican a incercat sa ii ajute pe romanii de acolo nu numai prin activitatea sa de slujitor al lui Dumnezeu, ci si prin expozitiile de icoane romanesti pe sticla pictate de el insusi. In prezent, cu un entuziasm molipsitor si cu o seninatate de invidiat, preotul roman se pregateste sa se intoarca in Siberia, sa slujeasca romanilor din aceasta regiune.

(Articol preluat din cotidianul Ziua, editia de miercuri, 25 mai)

 
Eugenia Ivantoc ii cere lui Basescu implicare in problema detinutilor de la TiraspolPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :193
Thursday, 26 May 2005

Sotia unuia dintre detinutii politici de la Tiraspol, Eudochia Ivantoc a adresat, la inceputul acestei saptamani, o scrisoare presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in care ii cere sa intervina pentru rezolvarea situatiei sotului sau, Andrei Ivantoc si a lui Tudor Petrov Popa.

Membrii ai grupului Ilascu, cei doi au fost intemnitati in urma cu 13 ani de autoritatile separatiste de la Tiraspol pentru ca au indraznit sa lupte pentru drepturile romanilor din Basarabia. Desi CEDO a decis eliberarea lor nimic nu s-a schimbat, ei ramanand in continuare in temnitele separatistilor tranistreni. Facand o paralela intre eliberarea jurnalistilor romani din Irak si situatia celor doi romani intemnitati la Tiraspol, Eugenia Ivantoc se gandeste la o rezolvare similara a problemei care dureaza deja de 13 ani. Redam mai jos scrisoarea adresata presedintelui Traian Basescu.

Mult-stimate Domnule Presedinte Traian Basescu!

Am privit cu emotii si cu lacrimi in ochi imaginile in care i-ati eliberat si i-ati intampinat la Aeroport pe cei trei jurnalisti romani. V-am vazut si pe Dumneavoastra lacrimand de fericire si m-am gandit din nou ca v-ati implicat in eliberarea acestor jurnalisti nu doar ca presedinte, ci si cu toata forta si spiritul Dumneavoastra uman.

In cei 13 ani de cand suntem despartiti mi-am imaginat de mii de ori ca Andrei va fi eliberat si ne vom revedea in sfarsit. Acum, uitandu-ma la aceasta fantastica reintalnire a jurnalistilor cu apropiatii lor, am incercat din nou sa-mi imaginez ca si Andrei e liber si ca ne-am reintalnit. De la o vreme imi vine tot mai greu sa imi imaginez aceste clipe, si imi pare ca aceasta zi e tot mai departe.

Eu si Andrei suntem cetateni romani, Andrei, alaturi de Tudor Popa care e incarcerat acum la Hlinaia, impreuna cu Ilie Ilascu au luptat pentru limba romana si drepturile romanilor din Basarabia si pentru asta au fost pedepsiti ilegal in acest mod. Andrei nu regreta nici o clipa din zilele pe care le-a petrecut la razboi, pentru ca atunci, cand Patria lui era in pericol, nu ar fi putut proceda altfel. Regretam cu totii, insa, ca decizia CEDO nu este respectata si ca patriotii romani primesc de atatia ani doar lectia descurajarii. Andrei e tare si rezista si noi il sustinem cu cat putem, dar stiu ca cel mai mult isi doreste sa fie liber, stiu ca asculta in aceste zile posturile de radio, se bucura pentru eliberarea jurnalistilor romani, pentru victoria pe care ati purtat-o Dumneavoastra in acest caz, stiu ca se gandeste la Dumneavoastra si la Romania ca la o salvare...

Avem toata increderea in Dumneavoastra si stim ca nu uitati nici pentru o clipa de marea problema a Transnistriei, si credem ca doriti sa apropiati si de noi clipa fericita a adevarului si reintalnirii. Credem ca sunteti gata sa aplicati toate fortele conducerii Romaniei pentru rezolvarea definitiva a acestui caz si eliberarea lui Andrei si Tudor. Am privit la actiunile Romaniei in cazul jurnalistilor si am inteles ca ati facut un gest enorm si cu multa demnitate. Pentru noi, sperantele sunt si mai mari, deoarece Andrei si Tudor nu sunt arestati in Irak, ci in Republica Moldova.

Va implor si va promit toata recunostinta, ajutati-ne sa ii eliberam.

 

 
Comitetul Ad-Hoc Romano-American pentru Basarabia ii scrie lui George W. BushPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :455
Thursday, 26 May 2005

Comitetul Ad-Hoc Romano-American pentru Basarabia a adresat in aceasta luna o scrisoare Presedintelui Statelor Unite, referitor la Statele Unite, Romania si Republica Moldova. Scrisoarea a fost publicata si de saptamanalul Clipa, al romanilor din California, prin interemediul caruia vom reda textul acesteia in cele ce urmeaza.

Domnule Presedinte,

In numele celor aproape doua milioane de americani de origine romana va felicitam pentru curajul si demnitatea cu care ati denuntat Pactul Molotov-Ribbentrop, in cursul recentei dvs. calatorii in Europa. Va felicitam totodata pentru declaratia in care ati afirmat ca Acordurile de la Yalta au reprezentat o mare nedreptate pentru tarile Est-Europene. Ati afirmat textual: "Intemnitarea milioanelor de locuitori din Europa Centrala si de Est va ramane drept una din cele mai mari injustitii comise in istorie" Am fost miscati de onestitatea dvs. in aceasta privinta. In calitate de cetateni leali ai Americii, suntem alaturi de dvs. in aceste timpuri grele de razboi impotriva terorismului, de tranzitie globala la democratie si de eforturi de remediere a nedreptatilor comise in trecut.

Pe de alta parte insa, ne intristeaza faptul ca in nici unul din discursurile dvs. nu ati mentionat si Romania impreuna cu cele trei tari Baltice. Romania a fost si ea o victima a Pactului Molotov-Ribbentrop. Potrivit prevederilor secrete ale imoralului pact, in Iunie 1940, Armata Sovietica a invadat, ocupat, si anexat provinciile romanesti Basarabia si Bucovina. La scurt timp dupa anexare, Stalin a sfartecat cele doua provincii, a declansat o campanie criminala de distrugere a caracterului romanesc al teritoriului ocupat, si a infiintat RSS Moldoveneasca. Cu toate acestea, in pofida deportarilor masive si a arestarilor sovietice care au urmat, majoritatea locuitorilor regiunii au ramas pana in ziua de azi romani.

Dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, Moldova s-a declarat independenta, dar a fost incapabila sa se elibereze de comunism si sa se alature familiei de tari democratice europene. In plus, regiunea Transnistria s-a rupt de R. Moldova si a devenit o zona de conflicte si de instabilitate regionala. In lumina recentelor schimbari prodemocratice din Ucraina si a importantei crescande a Romaniei pentru Statele Unite, noi credem ca a sosit timpul ca Washingtonul sa-si schimbe atitudinea fata de aceasta parte a Europei. Actuala Republica Moldova nu e nimic altceva decat un vestigiu stalinist al trecutului. Lumea democrata nu poate condamna stalinismul fara sa remedieze nedreptatile cauzate de el, nedreptati care persista pana in ziua de azi.

In calitate de membri proeminenti ai comunitatii Romano-Americane dorim sa va aducem la cunostinta declaratia girata de Comitetul nostru intitulata "The United States, Romania si Moldova" prezentata in Congres de deputatul Jim Gibbons din Nevada si inserata in arhivele Congresului la 26 Martie 2004 (paginile E453-456). Aceasta declaratie reprezinta pozitia marei majoritati a americanilor de origine romana care locuiesc in prezent, in Statele Unite. In rezumat, declaratia mentioneaza faptul ca romanii americani au salutat cu bucurie prabusirea dictaturilor comuniste din Romania si Moldova. Cu totii ne-am asteptat la o revenire rapida la democratie si la reunificarea Moldovei cu Romania, in speranta integrarii acestora ca o singura tara in NATO si in Uniunea Europeana. In timp ce Romania s-a integrat in Alianta Nord-Atlantica si a fost invitata sa adere la UE, Moldova s-a angajat pe un drum opus. Aceasta republica continua sa fie manipulata de comunisti notorii in timp ce politica ei este dirijata de cercuri geopolitice si strategice din Moscova. Drept rezultat, aceasta republica a cazut din nou in ghearele comunistilor, economia ei a fost distrusa, populatia s-a prabusit intr-o stare de disperare, iar Transnistria a devenit un centru de trafic de arme si alte activitati ilicite.

In calitate de cetateni loiali acestei tari, dorim sa promovam cele mai bune relatii intre Washington, Bucuresti si Chisinau. Este convingerea noastra ferma insa ca cea mai buna solutie este acceptarea ideii ca singurul loc natural al fostei provincii romanesti este impreuna cu Romania. Nu propunem neaparat o reunificare urgenta a Basarabiei cu tara si nici schimbarea imediata a politicii Statelor Unite, dar insistam ca aceasta optiune sa fie explorata. Suntem convinsi ca realizarea acestui tel va fi favorabila ambelor tari, va promova interesele Americii in sud-estul Europei, va continua sa asigure prietenia fara rezerve a romanilor pentru America si va ajuta chiar si Rusia sa se debaraseze de o sursa de frictiuni regionale. Avand in vedere acest scop, suntem gata sa ne aducem toata contributia pentru a promova cele mai bune interese ale tarii de adoptie, America, ale tarii de origine, Romania incluzand si Moldova, precum si pentru asigurarea pacii in sud-estul Europei.

In incheiere, d-le Presedinte, am aprecia raspunsul si ajutorul dvs. si v-am ramane recunoscatori daca ne-ati acorda o audienta pentru a aborda personal acest subiect.

Cu toata sinceritatea,

Pr. Gheorghe Calciu,

Dr. Nicholas Dima,

Valentin Tepordei,

Dr. Silviu Ziscovici.

 

 

 
Cross Lander 244X, realizat la Campulung nu are sanse prea mari in SUAPDF Print E-mail
Miami, SUA/Romanian Global News
Accesari :389
Thursday, 26 May 2005

Pentru multi dintre americani, bine-cunoscutele exporturi din Romania sunt gimnastele precum Nadia Comaneci. Acesta este numai unul dintre factorii care stau impotriva planului lui John Perez de a populariza un vehicul off-road produs in Romania.

Compania sa, Cross Lander USA Inc. incearca sa intre pe piata din Statele Unite intr-un moment nepotrivit, scrie portalul American The Business Week, mentionand ca acum pretul vehiculelor sport pe benzina a scazut, pe fondul unei cresteri a pretului la combustibili. Modelul Cross Lander 244X nu intruneste nici cererile din SUA vis-a-vis de siguranta. Perez si altii ca el au mai esuat si in alte incercari de a importa acest vehicul, inca din anii 80. Fabrica romaneasca care il produce a ajuns la un punct limita. Si va trebui sa se lupte cu amintirile urate legate de o alta masina est-europeana mult mai raul Yugo.

Aceasta afacere este plina de schimbari a spus Perez, fondator si director executiv al Cross Lander. Am venit din Cuba la varsta de 12 ani si de atunci, am avut tot o lupta aceasta este doar una noua. Constructorul de masini din Romania, ARO S.A, realizeaza masini de teren inca din 1957. Armata romana le-a folosit, la fel ca si dictatorul Ceausescu, care avea, de altfel, plafoane speciale pentru soare in masina. Vehiculele cu aspect de cutie seamana cu un Land Rover din era 1980, cu un interior plin de fiare. Ar putea fi comercializate drept un Hummer pentru saraci, la pretul de 20.000 de dolari, comparativ cu cel de 136.000 de dolari pentru un Hummer H1 mult ravnit. 244X este destinat folosirii off-road de catre vanatori, fermieri si altii asemenea, mai spune Perez, citat de Business Week.

Insa inainte ca primul 244X sa intre in noroaiele din State, factorii de decizie federali ar trebui sa ii aprobe oferirea spre vanzare. Cross Lander a cerut, pana in decembrie 2007, o derogare de la regulile de siguranta care cer air-bag-uri pentru sofer si pasagerul din dreapta la vehiculele care cantaresc mai mult de 5.500 de pounds. Cross Lander a declarat ca a pierdut aproximativ 1.6 milioane de dolari anul trecut, iar proiectarea si instalarea air-bag-urilor s-ar ridica la costuri de 2-3 milioane de dolari, bani pe care compania nu ii poate obtine decat dupa ce va incepe sa vanda in Statele Unite. Agentia Federala poate garanta o derogare pentru greutati economice substantiale unui constructor de masini care produce mai putin de 10.000 de vehicule pe an. De obicei Agentiei ii trebuie aproximativ 120 de zile pentru a analiza cererea facuta, iar de cele mai multe ori raspunsul a fost unul pozitiv.

Cererea celor de la Cross Lander nu a ramas insa fara critici, din partea organizatiilor americane. Astfel, grupul Public Citizen a numit ceea ce se intampla o amenintare deranjanta. Organizatia a facut o intensa activitate de lobby impotriva acestei derogari pe care o cere constructorul american de masini, aratand ca cererea da dovada de dispret fata de siguranta si ca va risca mii de vieti. Nu vad de ce vanatorii sau oricine altcineva ar folosi asa ceva. Este vorba despre niste conditii de condus periculoase (off road). Poti foarte usor sa intri intr-un copac sau sa te rastorni cu masina. Vrei sa ai air-bag-uri la dispozitie a declarat unul dintre reprezentantii Public Group, Laura MacCleery, citata de Business Week.

Prima data cand Perez a incercat sa aduca acest vehicul in SUA a fost la inceputul anilor 90, ca investitor pentru East European Imports. Incercarile sale au esuat din cauza problemelor legate de productie si disputelor cu guvernul roman si cu muncitorii. Fostul dealer de masini a decis, in cele din urma, sa mearga pe cont propriu si a creat Cross Lander, care a cumparat compania romana ARO, anul trecut.

 
Sub presiunea OSCE la Tiraspol s-ar putea infiinta o televiziune publicaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :182
Thursday, 26 May 2005

Autoritatile auto-proclamate de laTiraspol vor infiintarea unei televiziuni publice transnistrene, informeaza agentia basarabeana de monitorizare a presei, Monitor Media.

In acest sens, autoritatile secesioniste au elaborat deja un proicet de lege in acest sens, conform caruia reformarea canalului de televiziune al Transnistriei (TV PMR) consta in stabilirea clara a modului de finantare a institutiei, scrie Olvia Press. Aceesi sursa mentioneaza ca postul public de televiziune nu va apartine nici unor structuri private, dar nici statului, iar in plan editorial va fi independent de partide politice si de autoritati, desi conform initiatorului acestui proiect finantarea de la bugetul regiunii Transnistria va mai continua aproximativ 2-3 ani. Autorul proiectului este vicepresedintele sovietului suprem de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk.

Redactorul-sef al ziarului Novaya gazeta din Tighina, Grigorii Volovoi, a declarat pentru Monitor Media ca proiectul este rezultatul presiunilor exercitate de Misiunea OSCE asupra asa-ziselor autoritatilor transnistrene. Problema reformarii mediilor de informare finantate de la bugetul regiunii a facut si anterior subiectul unor intrevederi intre cele doua parti. Monitor Media aminteste ca la mijlocul lunii martie curent, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, Miklos Haraszti, s-a aratat ingrijorat la Viena de starea presei din regiunea transnistreana. Responsabilul OSCE mentiona atunci ca presa transnistreana, care nu favorizeaza administratia auto-impusa de la Tiraspol, se afla intr-o situatie extrem de dificila. In prezent, in regiunea transnistreana majoritatea mediilor de informare sunt controlate de catre autoriti. Potrivit expertilor, aici activeaza circa patru medii de informare care nu se afla sub influenta administratiei separatiste. 

 
Elevii straini din Spania au nevoie de ajutorPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :273
Thursday, 26 May 2005

60% (18.516) dintre cei 28.601 elevi la care au fost remarcate necesitati de compensare educative, in anul scolar 2004-2005 in Spania sunt imigranti, conform unor date oferite de Ministerul Educatiei.

Restul de 9.645 sunt copii spanioli, dintre care 3.904 (40%) sunt de etnie gitana, dupa cum se arata in documentul mentionat. Toti acesti copii au la dispozitie o echipa de 986 de profesori, cu 43 mai multi fata de anul anterior. Pentru elevii de alta origine decat cea spaniola, 93.386 cati erau inregistrati in luna noiembrie 2004, Ministerul Educatiei dispune de clase speciale si de servicii de sprijin (SAI), ca si de traducatori si interpreti (SETI). Din cele 190 de clase destinate invatarii limbii spaniole ca a doua limba, 110 se afla in componenta centrelor publice si 70 in celelalte centre de invatamant. Din SAI fac parte 18 profesori, iar SETI, destinat familiilor pentru a facilita comunicarea cu centrele de invatamant, ofera interpretari in 30 de limbi, dintre care cele mai solicitate sunt romana, araba si chineza. Ministerul pune, de asemenea, la dispozitia elevilor straini, 579 de locuri de compensare educativa pentru elevii de 15 ani care au grave probleme de integrare in sistemul obisnuit. Acest serviciu are la dispozitia sa 94 de profesori. Totodata, Ministerul Educatiei are si alte actiuni, in afara orarului scolar, de compensatie externa pentru a spori educatia instrumentala, pentru a dezvolta obiceiurile sociale si pentru a lucra cu familiile. In acest an scolar se desfasoara 237 de astfel de proiecte in diferite centre de invatamant. O alta politica a ministerului o reprezinta clasele de ospitalitate, din care fac parte 328 de elevi. Acestea exista in toate spitalele si sunt gestionate de 27 de profesori. Exista de asemenea Serviciul de Sprijin Educativ la Domiciliu, care numara 5.554 de elevi, ingrijiti de 73 de profesori. Sunt in functiune si doua centre educativ-terapeutice, unul in capitala si unul in Alcala de Henares, destinate elevilor cu probleme psihiatrice. Ministerul Educatiei mai intentioneaza sa deschida inca doua astfel de centre in Comunitatea madrilena, unul in Leganes si unul in Alcobendas.

 
De ce avem nevoie de romanii din afara Romaniei?PDF Print E-mail
Vancouver, Canada/Romanian Global News
Accesari :733
Thursday, 26 May 2005

In afara Romaniei traiesc in prezent peste 12 milioane de romani; ei pot fi astazi intalniti pretutindeni in lume, de la cele mai sudice sau nordice paralele, pe toate meridianele, in comunitati insumand de la cateva zeci pana la sute de mii sau milioane.

Existenta lor pe teritoriul altor state are o dubla sursa: unii se afla acolo pentru ca statul roman nu i-a mai cuprins si pe ei in granitele sale, si aici ne referim la cei din jurul Romaniei, cei mai numerosi de altfel, fie ca au ales exilul politic sau au plecat manati de interese economice si/sau vocationale.

O atare situatie, ar fi fost de asteptat, sa genereze si un interes special din partea statului roman pentru mentinerea legaturilor cu ei. Din pacate, acest lucru nu s-a intamplat decat in perioada regatului roman care s-a implicat activ in sprijinirea culturala a romanilor din statele invecinate. Perioada comunista a insemnat practic inghetarea acestor legaturi, iar perioada de dupa 1989 a consemnat un dezinteres asemanator, poleit din cand in cand cu declaratii politicianiste. O tentativa timida de reluare a sprijinului putem consemna dupa 1999, dar crearea in cadrul guvernului a unei firave structuri, putin numeroase si cu fonduri de zeci de ori mai mici decat necesitatile nu ne fac a consemna momentul si perioada ca reprezentand o cotitura in politica relatiilor cu romanii din afara Romaniei. O implicare mai mare a existat in randul societatii civile, ea insasi in reconstructie si deci grevata de toate impedimentele acestei etape.

Sondajele arata o plaja larga a situarii romanilor din interior in dezbaterea acestei teme, cu perceptii si pozitii diferite, uneori chiar de respingere fata de fratii lor din afara. Unii, tot mai putini, vad necesitatea unor relatii profunde si complexe cu acestia, considerand ca statul roman, si noi toti, avem obligatia de a fi aproape de ei, de a nu-i pierde, de a-i ajuta pe cei aflati in dificultate. La celalalt capat, sugrumati de lipsuri, de dezamagire si confuzie, altii intreaba pur si simplu: Ce nevoie avem sa ne ingrijim de altii cand noi insine suntem in mizerie si dezordine?

Pentru ca nu consideram aceasta tema ca fiind una secundara pentru viitorul poporului roman, deci a fiecaruia dintre noi si urmasii nostri, vom incerca sa oferim, atat indiferentului guvernant cat si cetateanului dezinteresat sau negationist, cateva motive dintr-o gama larga de raspunsuri posibile, de la cele filosofice pina la unele extrem de pragmatice.

Un prim argument

Neamul. Inaintea statului national, a statului regat, imperiu, a statului oras (cetate), a existat neamul. De fapt, el este cel care a generat, sub o forma sau alta, statul tocmai in scopul de a se organiza mai bine si a-si asigura viitorul. Este, daca vreti, o problema de sange si de supravietuire. Nu iti ajuti copiii pentru ca asa este strategic sau corect, ci pur si simplu pentru ca au acelasi sange. Fie ca membrii unui neam sunt adunati intre frontierele aceluiasi stat, fie ca ei au ramas pe afara sau au plecat, raman pentru totdeauna apartinatori ai acelui neam si, fata de ei, natiunea mama continua sa pastreze obligatia grijii sale. Masura in care aceasta grija exista sau nu este si masura in care aceasta este interesata sau nu de supravietuirea sa. Acest interes se manifesta atat prin asigurarea conditiilor de viata cat si prin conservarea trecutului si a specificului. Este, adica, o datorie interioara.

Diversitatea extraordinara, si de aici frumusetea acestei lumi, prea des neglijata sau chiar atacata, este data tocmai de trecerea prin timp a neamurilor pana astazi. Supravietuirea lor, cu tot tezaurul propriu, este deci o datorie fata de umanitate. Multe din urmele romanesti, din elementele culturale specifice sunt de gasit tocmai in zonele locuite de comunitatile ramase, din trunchiul etnic romanesc, pe teritoriul altor state. Mostenirea si specificul neamului nu pot fi depline fara conservarea si valorificarea acestor valori. Nu suntem noi insine daca nu ne prezentam in fata celorlalti cu tot ceea ce am fost, cu tot ceea ce suntem. Este, in final, o chestiune de vointa si responsabilitate.

Cateva argumente pragmatice

Interese culturale si stiintifice. Oamenii de cultura sau de stiinta romani din afara Romaniei, asumati ca reprezentanti ai neamului, pot spori reprezentativitatea acestuia in fata celorlalte natiuni ale lumii. Ei pot sa-si duca o parte din activitate in Romania imbogatind astfel peisajul cultural si stiintific intern sau pot directiona catre ea o parte din prestigiul si avantajele activitatii lor.

Interese economice. Romanii, fie cei din jurul Romaniei, fie cei din diaspora aparuta in ultimii o suta cincizeci de ani prin emigrare, sunt un potential extraordinar pentru dezvoltarea unui parteneriat economic reciproc avantajos. As mentiona aici numai exemplele, deosebit de graitoare, ale relatiilor dintre Israel si Ungaria cu etnicii lor din alte state.

Interese geopolitice. Mentinerea unui spatiu etnic romanesc in jurul frontierelor, chiar in actuala conjunctura a probabilei integrari europene, este un element de siguranta suplimentar in relatiile cu statele din jur. In plus, chiar in conditiile, extrem de probabile, ale inexistentei unor ciocniri de forte cu acestea, prezenta si manifestarea unor comunitati romanesti puternice pot duce la o atitudine mai binevoitoare si la o colaborare cat mai profitabila intre Romania si aceste state.

Interese strategice. Multe dintre deciziile care privesc zone intinse ale globului in ceea ce priveste configuratia, viitorul, politicile aplicate in acele zone sunt luate, dupa cum se stie, in capitalele statelor importante si sunt influentate sau chiar directionate de activitatea de lobby a reprezentantilor unor comunitati etnice puternice. Este suficient, cred, exemplul lobby-ului evreiesc, maghiar sau polonez. Din pacate, lobby-ul romanesc este aproape inexistent, chiar daca numeric romanii din afara granitelor reprezentantii multor state din zona cu care se fac in mod obisnuit comparatiile.

Integrarea europeana si evolutia demografica. Dupa cum se stie, posibilitatea participarii la decizie in U.E. este dependenta, conform actualului sistem de alocare a voturilor. de dezvoltarea economico-sociala dar si de marimea populatiei fiecarui stat membru. Europa de vest are insa un deficit demografic pe care l-a suplinit prin imigranti, pana de curand veniti din sud. Este de asteptat ca, dupa 11 septembrie, acest aflux sa fie directionat de la est catre vest si mult mai putin de la sud catre nord. Conform datelor ultimului recensamant, au disparut (nu au decedat, s-au volatilizat pur si simplu) din populatia tarii, in zece ani, cca. 700.000 de persoane din zona de populatie intre 20 si 40 de ani, adica populatie tanara. Cel mai probabil, acestia au luat drumul Occidentului ca emigratie ilegala temporara sau definitiva, pentru a munci sau chiar a se stabili acolo. Accentuarea acestei tendinte poate genera si dezavantaje interne grave, nu numai reducerea ponderii Romaniei in viitoarea constructie europeana. Pericolul real al emigrarii de forta de munca tanara catre vestul Europei poate fi suplinit prin primirea de etnici romani din statele din jur asigurandu-se astfel si echilibrul demografic si coeziunea etnica.

Ungaria. Politica Ungariei fata de maghiarii din afara tarii este mult mai mult decat un argument; ea este pur si simplu un model functional si de succes, si inca unul aflat in imediata noastra apropiere, care uneori ne calca pe bataturi dar pe care, avem toate motivele sa-l admiram, sa-l studiem si sa-l folosim.

De ungurii din afara Ungariei se ocupa un Oficiu pentru maghiarii din afara granitelor care coordoneaza activitatea tuturor ONG-urilor unguresti specializate in problematica maghiarilor din afara granitelor incepand cu Uniunea Mondiala a Ungurilor, organizatie cu peste un milion de membri si terminand cu diverse asociatii si fundatii cu specific profesional sau patronal (Asociatia Maghiara de Economie sau Uniunea Mondiala a Oamenilor de Afaceri Maghiari) din Ungaria. Tot el coordoneaza direct si, mai ales, indirect, prin intermediul ONG-urilor mentionate mai sus, activitatea tuturor formulelor asociative, civile sau politice, ale maghiarilor din afara tarii. Politica statului este transpusa de catre oficiu in strategii puse in aplicare de acesta, de ONG-uri, de ministere, societati comerciale si institutii financiare (banci si fonduri de investitii). Nivelul ajutoarelor financiare directe si indirecte (de la bani alocati, la ajutoare, burse, credite nerambursabile sau extrem de avantajoase pentru dezvoltarea mediului de afaceri maghiar din tarile respective) se ridica la sute de milioane de dolari, la care se adauga chetuielile generate de functionarea oficiului. In masura in care modalitatile de finantare sunt la vedere sau extrem de sofisticate (investitii ale firmelor de stat sau ale celor private incurajate de stat, credite pentru pornirea afacerilor etc.) o evaluare exacta este greu de facut si ea ar putea aduce surpriza unor cifre semnificativ mai mari. Asistenta statului maghiar pentru cetatenii din afara lui si mai ales pentru cei din teritoriile care au apartinut regatului ungar se manifesta pe toate planurile insotind persoana etnic maghiara de la nastere pana la batranete.

Nu ne mai ramane decat sa ne intrebam pentru ce? Care sa fie motivul unei astfel de implicari umane si financiare? Au ungurii prea multi bani si nu mai stiu pe ce sa ii cheltuie? Sa fie plictisul? Un capriciu? Mintea putina? Sau e dovada unei admirabile si solide fratii de neam si a unui exemplar pragmatism national?

La aceste intrebari suntem datori cu un raspuns cu totii si in primul rand guvernantii nostri.

Articol de Paul Ghitiu, preluat prin intermediul portalului www.rovancouver.com, comunitatea romana virtuala din Vancouver, Canada.

 

 

 
Incepe Eurofest- Festivalul Tarilor EuropenePDF Print E-mail
Burnaby, Canada/Romanian Global News
Accesari :200
Thursday, 26 May 2005

Participarea Romaniei la Eurofest- Festivalul Tarilor Europene a fost definitivata recent, tara noastra urmand sa ia parte la evenimentul de sambata, 28 mai, care se va desfasura la Scandinavian Community Centre din localitatea canadiana Burnaby, cu un program variat, reprezentativ pentru Romania.

. Festivalul va incepe la ora 11:00, pentru acces fiind necesare biletele de intrare care au pretul de 5 dolari canadieni, copii cu varsta mai mica de 12 ani intrand gratuit. La standul Romaniei din acest an contribuie din plin biserica ortodoxa romana Sfantul Nicolae din Surrey, British Columbia, cea care ii si roaga pe vizitatori sa isi procure biletele anticipat de la casieria bisericii. Tara noastra participa la festival alaturi de alte 22 de tari europene care vor oferi un program artistic non-stop, informeaza site-ul parohiei romanesti. La standul romanesc se va gasi si o sectiune culinara care va cuprinde mititei, cartofi prajiti, salata, racoritoare, si, ca o noutate, varza cu carne afumata, clatite si gogosi proaspete. In ceea ce priveste latura artisica a manifestarii, Romania va oferi privitorilor un program divers care va incepe la ora 17:30 si care va fi sustinut de Corul Crescendo, dirijat de Catalin Ursu,
Ansamblul de dansuri populare Miorita al bisericii Sf. Nicolae, condus de Leon Strajescu, si Taraful de muzica populara "Rapsodia", alcatuit din Mihai Maga, Sorin Rotaru si Remus Trif, impreuna cu Aida Boiesan la vioara. Totodata, persoanele fizice sau juridice care doresc sa isi expuna carti de vizita sau brosuri la standul romanesc, se pot adresa lui Catalin Ristea, la numarul de telefon 604-936-3433 sau la mail-ul
cristea@shaw.ca.

Alaturi de tara noastra, la festival mai participa Cipru, Cehia, Serbia si Muntenegru, Austria, Germania, Grecia, Croatia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Estonia, Slovacia, Norvegia, Polonia, Suedia, Elvetia, Ucraina, Portugalia, Olanda, Lituania, Letonia, Ungaria si Finlanda.

 
Ars-Longa va organiza si in acest an Simpozionul ArcadaPDF Print E-mail
Nurnberg, Germania/Romanian Global News
Accesari :184
Thursday, 26 May 2005

Asociaia Interculturala Romaneasca Ars Longa din Nurnberg organizeaza sambata, 4 iunie, incepand cu ora 17:30, cea de-a doua editie a simpozionului literar-artistic Arcada 2005, informeaza pagina de web a organizatiei.

Evenimentul cultural se va desfasura la Haus der Gemeinde, care se afla la adresa Dr.-Gustav-Heinemann-Str.55, Nurnberg. Programul acestei manifestari va include Cenaclul literar "Ars Longa", care va incepe la ora 17:30, de la ora 18:00 are loc deschiderea oficiala a Simpozionului, iar la ora 19:00 va avea loc un moment artistic pe care il va sustine Ansamblul Folcloric din Gherla "Valea Somesului. Informatii suplimentare si rezervari se pot solicita la numerele de telefon 0162- 48 66 222 sau 0173 - 93 21 725, mai anunta portalul asociatiei.

 
Recital Radu Lupu la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :191
Thursday, 26 May 2005

Pianistul roman Radu Lupu ii va incanta pe melomanii din capitala Frantei cu un recital care se va desfasura joi, 26 mai, la Teatrul Chatelet din Paris.

Muzicianul va sustine un concert ce va cuprinde lucrarile 32 de variatiuni in do minor de Ludwig van Beethoven, Sonata op.1 de Alan Berg, Sonata op.101 in La major de acelasi Ludwig van Beethoven si Sonata D 894 in Sol major de Franz Schubert, informeaza site-ul institutiei culturale franceze. Recitalul de joi face parte din seria de concerte intitulate Pian **** care a inceput la Paris in anul 1971 si care i-a avut ca protagonisti pe Vladimir Ashkenazy, Alfred Brendel, Murray Perahia, Maurizio Pollini, Radu Lupu, dar si alti mari muzicieni, disparuti intre timp, precum Claudio Arrau, Arturo Benedetti Michelangeli, Annie Fischer, Friedrich Gulda, Nikita Magaloff sau Rudolf Serkin. Anul 2005 este cel de-a patrulea an consecutiv in care Teatrul Chatelet din Paris gazduieste aceste recitaluri de exceptie.

 
Romania si Basarabia participa la cel mai important festival de scurt-metraje din ItaliaPDF Print E-mail
Lenola, Italia/Romanian Global News
Accesari :168
Thursday, 26 May 2005

Romania si Moldova participa la festivalul italian "Inventa un Film" care se desfasoara in perioada 26-29 mai in localitatea Lenola.

Evenimentul cinematografic reuneste 467 de scurt-metraje produse de tineri realizatori din 38 de tari si este cel mai important festival de profil din Italia, informeaza pagina de web a festivalului. Cea de-a opta editie a festivalului, este organizata de Asociatia Culturala Cinematografie si Societate, se va desfasura sub genericul Cera una volta..., (A fost odata). Tara gazda s-a inscris in competitie cu 199 de filme, Moldova cu un numar impresionant de 52 de pelicule, Franta cu 17 filme, SUA cu 12 filme si Romania cu doua pelicule. Una dintre acestea doua este Trafic, de Catalin Mitulescu, care concureaza la sectiunea Lenolafilmfestival.

Pe parcursul festivalului va avea loc difuzarea unor filme in afara concursului, in cadrul proiectului
Laborator Video pentru tineri giovani- 2004, organizat de OWH TV Studio si UNICEF Moldova. La acest proiect, coordonat de Virgiliu Margineanu, au participat 47 de tineri basarabeni care au vazut timp de o saptamana lumea cinematografiei.

 
Ajutorul pentru parintele George Pop a venit prea tarziuPDF Print E-mail
Winnipeg, Canada/Romanian Global News
Accesari :212
Thursday, 26 May 2005

Parintele George Pop de la biserica romaneasca Sfantul Stefan" din orasul american South Saint Paul, statul Minnesota, care avea nevoie urgenta de un transplant de ficat, a decedat recent, dupa ce inima sa nu a putut sa reziste operatiei de transplant, initial efectuata cu succes.

Parintele a cautat un timp destul de lung un donator potrivit, mai multe biserici, asociatii si portaluri romanesti facand cunoscut apelul sau disperat. In urma sa ramane familia sa, sotia Agnes si fiul Alin, care au nevoie de ajutor moral si material. Deoarece spitalizarea si orice asistenta medicala in Statele Unite ale Americii nu sunt suportate de guvern, ci de pacienti, familia parintelui Pop trece prin dificultati financiare si are nevoie de ajutor. Parohia Sfantul Dumitru din orasul canadian, provincia Manitoba, a inceput sa sprijine familia indurarata si a lansat o colecta ce va fi trimisa ulterior celor doi urmasi ai parintelui Pop. Cei care doresc sa contribuie la acesata colecta, sunt rugati sa ia legatura cu parintele Malanca sau cu Terry Holunga, informeaza site-ul acestei parohii. Toate persoanele donatoare vor primi chitante pentru Income Tax.

 
Seara literara germano-romana la HamburgPDF Print E-mail
Hamburg, Germania/Romanian Global News
Accesari :259
Thursday, 26 May 2005

Societatea Germano-Romana pentru Germania de Nord Hamburg ii invita pe romanii din aceasta zona a Germaniei sa ia parte luni, 30 mai, la atelierul Erich Dohrendorf, la o seara de literatura din Romania si Germania, al carei invitat de onoare va fi scriitoarea hamburgheza Mia Victor.

Manifestarea culturala va incepe la ora 18:00, pentru cei interesati locul de desfasurare fiind situat la adresa Karolinenstrasse 2 A, informeaza pagina de web a societatii. Mia Victor s-a nascut in Bucuresti sub numele Mya Cristea si s-a stabilit in anul 1979 la Hamburg. Editura Eminescu din Bucuresti a publicat in anul 2000 volumul Singuratati al scriitoarei romance, carte care a aparut trei ani mai tarziu si in limba germana sub titlul Die Last der Unschuld, tiparita de casa editoriala R.G. Fischer din Frankfurt. Lucrarile Miei Victor au mai fost publicate in Romania, editura Cartea Romaneasca scotand pe piata in ultimul an piata volumul de povestiri scurte Colivia cu papagali".

Seara de litratura va avea loc bilingv, atat in romana, cat si in germana, si va fi succedata de un mic cocktail la care se va servi vin romanesc. De asemenea, cei interesati vor putea sa achizitioneze cartile Singuratati si Colivia cu papagali, pe care le vor primi insotite de autograful scriitoarei.

 
Romanii din Lyon sunt invitati la o conferinta religioasaPDF Print E-mail
Lyon, Franta/Romanian Global News
Accesari :314
Thursday, 26 May 2005

Biserica ortodoxa romana Sf. Arhangheli Mihail si Gavril din Lyon va organiza in acest sfarsit de saptamana un eveniment religios la care sunt asteptati toti enoriasii parohiei romane.

Acesta consta intr-o conferinta care se va desfasura sambata, 28 mai, de la ora 14:30, la Parohia Ortodoxa cu hramul Intampinarea Domnului din St. Just. Conferinta va fi sustinuta de parintele Placide Deseille de la Manastirea Sfantul Antonie cel Mare, din Vercors, si va avea ca tema Biserica Ortodoxa din Franta in ziua de astazi, informeaza pagina de web a bisericii romanesti din Lyon.

 
Muzicienii romanii ii invata jazz pe franceziPDF Print E-mail
Avignon, Franta/Romanian Global News
Accesari :198
Thursday, 26 May 2005

Pianistul Harry Tavitian si saxofonistul Edi Neumann se afla in aceasta perioada in Franta, unde sustin un program de jazz la prima editie a Festivalului International "Cinema Jeune Public autour du Ventoux".

Acesta se desfasoara in perioada 20-27 mai in localitatea Saint Pierre de Vassols, langa orasul Avignon, informeaza postul muzical national de radio. Muzicienii romani au fost invitati in cadrul manifestarii sa sustina un workshop cu studentii Conservatorului din orasul Carpentras.

Festivalul isi propune sa adune filme inedite care provin din orizonturi cinematografice variate, din intreaga lume, dar si expozitii, spectacole si concerte inedite care se desfasoara in locuri mai putin conventionale.

 
Muzica si voia buna ca la romani rasuna pe TamisaPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :200
Thursday, 26 May 2005

Inca o petrecere romaneasca de senzatie se va desfasura la finele acestei saptamani la Londra. Intalnirea romanilor din capitala britanica va avea loc vineri, 27 mai, intre orele 18.00 si 23.00 pe vasul HMS President, amplasat la Victoria Embankement, Blackfriars.

Petrecerea va fi animata de muzica de acasa, si veche si noua, pentru toate gusturile. Biletele s-au putut rezerva in avans, insa vor mai fi disponibile si la urcarea pe vas. In cadrul petrecerii va fi organizat si un bufet gratuit, de la ora 20.30, urmat de o tombola anuntata pentru ora 21.30. Premiile acestei tombole vor consta in CD-uri cu teatru si muzica romaneasca, vinuri romanesti de Cotnari, plus un premiu special o tranzactie in valoare de 100 de lire sterline oferita de sponsorul evenimentului, MoneyGram. Cat despre CD-uri, acestea sunt unul cu trupa romaneasca rock de succes Compact, iar celalt cu Muzica tiganeasca din Transilvania, un album realizat din inregistrari din colectiile Muzeului Taranului Roman. Premiul cel mare este un dublu CD cu o inregistrare istorica din 1952 O scrisoare pierduta de Ion Luca Caragiale, un spectacol in regia regretatului SIca Alexandrescu, ce ii are in rolurile principale pe Niki Atanasiu, Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Elvira Godeanu, Ion Fintesteanu, Grigore Vasiliu Birlic si Marcel Anghelescu.

 
Romanii se intalnesc din nou in ChicagoPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :203
Thursday, 26 May 2005

Echipa Seara Romaneasca din Chicago va invita si in aceasta saptamana, ca in fiecare zi de joi, la o noua intalnire a romanilor din Statele Unite si, mai ales din Chicago programata pentru data de 26 mai.

Astfel de seri romanesti se intampla in fiecare saptamana, la Juliana Restaurant and NightClub, de pe 3001 W.Peterson din Chicago. Intalnirile de luna aceasta se vor desfasura sub auspiciile cuvintelor marelui poet roman George Cosbuc, care incearca sa defineasca acele calitati care fac un om sa fie virtuos: Acela ce si-n fericire/Nu-si pierde capul si-i cinstit/Cel ce ramane umilit/ Cand are avere si marire/ Si-acel ce-si tine juramintul/ Si fata cu dusmanii sai:/ Tu da-mi tovarasi p-acesti trei/ Si-ti biruiesc cu ei pamantul. Echipa Seara Romaneasca, cei care va asteapta in fiecare saptamana la aceste intalniri este formata din Luminita Boldovici, fondator al proiectului si responsabil PR, Daniel Mitrus DJ Danny si Cezar Rachieru DJ Cezar.

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions