Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Iunie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    
Cautare
Macedo- romanii se considera parte din natiunea romana!PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :540
Saturday, 11 June 2005

Scopuri mercantile si politice

Danut Culetu prefectul judetului Constanta: Dupa parerea mea, este o aberatie sustinuta de oameni care nu au nici cele mai elementare cunostinte de istorie. Sunt date stiintifice care concura la ideea ca aromanii sunt romani. Cei care, probabil, gandesc la modalitatea de a sugera ca aromanii sunt o etnie, cred ca au doar niste scopuri mercantile la care nu vreau sa fac referire. Cred ca sunt si scopuri politice, dar dupa parerea mea domeniul economic e cel care primeaza.

Noi suntem romani

Prof.univ.dr. Justin Tambozi presedintele Asociatiei Mitropolitane: Societatea de cultura macedo-romana este o organizatie de veche traditie din capitala Romaniei, la care se alatura si Fundatia Societatea Academica Moscopolitana Constanta. Se ataseaza firesc argumentelor Departamentului pentru romanii de pretutindeni, adresate ca raspuns unor cereri, credem, neinspirate ale unui asa-numit Consiliu director al comunitatii aromanilor din Romania. Am aflat cu stupoare ca acest consiliu, constituit relativ recent, se erijeaza in organism reprezentativ al intregii comunitati a aromanilor de sorginte sud-dunareana din Romania, numit si macedo-roman, cerand prin nenumarate memorii adresate autoritatilor statului considerarea lor ca minoritate nationala, cu interese politice aferente.

Acest consiliu scapa din vedere un lucru fundamental: atat romanii din spatiul carpato-danubiano-pontic, cat si romanii balcanici au radacini multiseculare, o obarsie si o istorie comuna, aromanii facand parte din triunghiul romanitatii orientale, ca si fratii lor din spatiul dacic. De asemenea, acest consiliu scapa din vedere ca, de la mari istorici romani, incepand cu Mihail Kogalniceanu, Nicolae Iorga si atatia altii, romanii balcanici au fost considerati fratii de peste Dunare ai romanilor. Sau ca de la Unirea Principatelor Romane de la 1859 si pana la al doilea razboi mondial, tara a sprijinit prin scoli si subventii formarea unei intelectualitati aromane si a facut peste 150 de scoli si biserici pentru aromani, in spatiul balcanic.

Ma adresez Academiei Romane

Dr. Aurel Papari - rectorul Universitatii Andrei Saguna Constanta: Va pot spune un punct de vedere personal. Imi pare rau ca se fac astfel de aventuri si anume de a vorbi in numele altora. Sunt presedintele Universitatii si Fundatiei aromane Andrei Saguna infiintata in anul 1992. Aceasta fundatie, la 13 ani de la infiintare, face o dubla manifestare, un festival Armaneasca dimandare dublat de un simpozion stiintific intitulat Perenitatea vlahilor in Balcani. Parerea noastra este ca aceasta actiune este o aventura, daca nu cumva se incadreaza, in functie de premeditare, in diversiune. Ma tem ca ei sunt constienti de toate consecintele, pe care si le asuma in numele tuturor. Cred ca sunt si unele interese politice si materiale. Se intentioneaza ca prin aceasta diversiune, aromanii, daca ar capata statutul de minoritate, sa intre pe o fereastra in Parlament prin reprezentanti, care deja se profileaza. Cred ca ar trebui sa fie cunoscut si larg difuzat acest fenomen, si acum fac apel la dvs. si sa fie facut cunoscut Academiei Romane. Sunt surprins ca acest comunicat nu si-a gasit locul in paginile ziarelor. Este foarte important si corect ca acest comunicat sa se faca public. Or, Academia Romana, trebuie sa gaseasca loc pentru comunicatul dat. Personal, cred ca am sa incerc sa realizez un SRL care sa se cheme "Comunitatea" pentru ca sunt de parare ca ar fi trebuit sa se permita unui grup sa poarte numele de comunitar. Eu cred ca aici este vorba despre o diversiune, la care se adauga niste stalciri ale scrierii aromane, tocmai ca sa apara niste deosebiri fata de scrierea romana. Sigur, este democratie, fiecare poate sa spuna ce vrea, iar asa nimeni nu poate contesta dreptul unor aromani de a spune ca vorbesc alta limba. Dar trebuie sa ne gandim cat este adevar si ce consecinte va avea.

Situatie jenanta

Av. Eugen Bola - consilier CJ Constanta: Aromanii au fost si vor fi in continuare romani. Este o situatie jenanta pentru intregul grup de magistrati din judetul Constanta, obligati sa se pronunte intr-un proces pe tema aceasta, judecatori care au dovedit ca au coloana vertebrala. Ca aroman imi exprim indignarea. Suntem oripilati de aceasta conceptie cu iz medieval.

Atentat la interesul national

Puiu Hasotti, senator PNL: Pentru a rezuma, de la bun inceput, as spune ca este o ofensa adusa ideii de romanism si este un atentat la interesul national al poporului roman. As spune acestor cativa aromani ca aromanii, care sunt parte constitutiva a romanitatii si romanitatii sud-dunarene, au facut circa 1 milion de ani de puscarie (cateva zeci de mii de oameni), exact pentru ideea nationala. A veni acum sa spuna ca ei sunt din punct de vedere etnic si lingvistic altceva decat romanii sud-dunareni, mi se pare o jignire adusa memoriei si luptei dusa pentru natiunea romana si pentru o nationalitate pe care au cultivat-o acesti aromani, si in sudul Dunarii, si in nordul Dunarii, in Romania. Prin urmare, demersul lor este unul cat se poate de neavenit. Eu as putea sa invoc, o pleiada de istorici, incepand cu istoricii bizantini si terminand cu Iorga sau cu Bratianu, si o suma intreaga de lingvisti care au aratat ca aromanii sunt o latura a poporului roman. Academia Romana, insa, s-a pronuntat in repetate randuri, nu mai departe de alaltaieri, intr-un comunicat mai amplu asupra acestui lucru.

In final, as putea sa-l citez pe Petre Tutea, in spusele lui despre aromani: ma intreba Marin Preda cum era cu macedo-romanii. I-am spus asa: Domnule Preda, macedo-romanii nu sunt romani, sunt super-romani Pe acestia care considera ca aromanii nu sunt romani trebuie sa-i contrazica Academia Romana, Ministerul Culturii, Departamentul pentru romani de pretutindeni. Sa se emita comunicari in acest sens.

(Ancheta realizata de Ion Predosanu)

{moscomment}

 
Parlamentul basarabean a aprobat cu numeroase amendamente planul ucraineanPDF Print E-mail
Chisianu, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :168
Saturday, 11 June 2005

Parlamentul moldovean a adoptat, in cadrul sedintei de vineri, Hotararea cu privire la initiativa Ucrainei despre reglementarea conflictului transnistrean si masurile pentru democratizarea si demilitarizarea zonei transnistrene. Prin aceasta Hotarare, deputatii au aprobat Declaratia cu privire la initiativa Ucrainei in problema reglementarii conflictului transnistrean, Apelul cu privire la criteriile de democratizare a zonei transnistrene a Republicii Moldova si Apelul cu privire la principiile si conditiile demilitarizarii zonei transnistrene a Republicii Moldova.

Potrivit Declaratiei Parlamentului cu privire la initiativa Ucrainei in problema reglementarii conflictului transnistrean, "calificand solutionarea pasnica si democratica a conflictului transnistrean, restabilirea integritatii teritoriale a Republicii Moldova, precum si realizarea unitatii poporului drept o prioritate incontestabila a dezvoltarii interne a tarii, pornind de la intelegerea importantei unui larg consens intern si international in problema identificarii cailor de reglementare a conflictului transnistrean, Parlamentul Republicii Moldova saluta initiativa presedintelui Ucrainei, Victor Iuscenko, de a sustine aspiratiile de reintregire ale Republicii Moldova si apreciaza inalt oferta Ucrainei, considerand-o drept un pas esential in calea consolidarii unitatii teritoriale a statului nostru si eliminarii din zona transnistreana, cat mai curand posibil, a unui regim separatist, autoritar si criminal, care constituie o amenintare evidenta la adresa securitatii regionale". "Parlamentul Republicii Moldova constata ca propunerea avansata de Ucraina contine o abordare noua si eficienta a problemei reglementarii transnistrene - realizarea reglementarii prin democratizare. Aceasta abordare poate sa consolideze eforturile internationale ale statelor democratice pentru solutionarea conflictului si sa activizeze societatea civila din zona transnistreana in vederea exercitarii de catre membrii ei a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului", se mentioneaza in aceeasi declaratie.

In document mai sunt mentionate unele aspecte negative ale planului ucrainean de reglementare a conflictului transnistrean. "Parlamentul Republicii Moldova mentioneaza ca in initiativa Ucrainei nu si-au gasit reflectare unele principii ale reglementarii, inclusiv cele ce tin de evacuarea trupelor rusesti, demilitarizarea, principiile si conditiile de democratizare a zonei, instituirea unui control transparent si legal asupra segmentului transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene. Parlamentul Republicii Moldova considera ca aceste probleme trebuie sa-si gaseasca rezolvare prin eforturi suplimentare din partea comunitatii internationale, conjugate cu eforturile energice ale Ucrainei. Parlamentul Republicii Moldova constata, de asemenea, ca unele aspecte ale planului propus pot leza suveranitatea Republicii Moldova si ridica semne de intrebare asupra eficientei unor elemente ale sale. Intre acestea se numara ideea participarii zonei transnistrene la promovarea politicii externe a Republicii Moldova, precum si cea de a crea un asa-zis comitet de conciliere. Cu toate acestea, Parlamentul Republicii Moldova isi exprima speranta ca unele elemente care trezesc indoieli isi vor gasi rezolvare in baza normelor Constitutiei Republicii Moldova si dreptului international, precum si in cadrul unui dialog constructiv cu noii lideri democrati din zona transnistreana", se arata in declaratia citata.

Parlamentul Republicii Moldova considera ca planul reglementarii conflictului transnistrean, propus de Ucraina, constituie o dovada de deschidere si un inceput pozitiv pentru dezvoltarea unui dialog international constructiv asupra acestei probleme la un nivel calitativ nou. Legislativul isi exprima speranta ca initiativa Ucrainei va deveni un factor major pentru realizarea reintregirii statului si a societatii, precum si a perspectivelor europene ale Republicii Moldova.

In Apelul cu privire la promovarea criteriilor de democratizare a zonei transnistrene a Republicii Moldova se mentioneaza ca Parlamentul "isi reafirma atasamentul fata de conventiile internationale privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului; apreciaza restabilirea integritatii teritoriale a tarii pe cale pasnica si democratica drept cea mai importanta prioritate, care constituie garantia dezvoltarii ei stabile si durabile; considera ca existenta unui regim separatist si autoritar in zona transnistreana a Moldovei, care a lipsit populatia de drepturile si libertatile fundamentale ale omului si care ignoreaza deschis standardele si criteriile ONU, OSCE si CE este intolerabila intr-o Europa moderna; considera ca acest "conflict inghetat" constituie un focar de instabilitate regionala; constientizeaza ca lipsa unui control din partea organelor centrale ale puterii de stat asupra unei parti a teritoriului sau si asupra unui segment al frontierei de stat este incompatibila cu optiunea europeana a tarii; saluta initiativele presedintelui Ucrainei, Victor Iuscenko, orientate spre reglementarea definitiva si durabila a conflictului transnistrean si subliniaza importanta prevederilor cuprinse in propunerile Ucrainei privind necesitatea democratizarii zonei transnistrene ca o conditie indispensabila pentru restabilirea suprematiei legii in zona, pentru crearea de conditii care sa garanteze drepturile si libertatile tuturor cetatenilor, indiferent de nationalitate, convingere si confesiune si, in consecinta, pentru rezolvarea echitabila si durabila a acestui conflict". In document se arata ca "desfasurarea de alegeri libere si democratice in zona transnistreana este imposibila in conditiile nesocotirii normelor Constitutiei Republicii Moldova si standardelor democratice internationale, absentei pluralismului politic si a libertatii cuvantului, ale reprimarii oricarei manifestari de atitudini diferite de cea impusa cu forta".

"Parlamentul Republicii Moldova porneste de la faptul ca, pentru dezradacinarea abuzurilor sus-mentionate, se impune un proces larg si complex de democratizare a zonei cu un control si monitoring din partea comunitatii internationale, care trebuie sa includa unele masuri, printre care lichidarea politiei politice (a asa-zisului minister al securitatii statului), care suprima orice manifestare de libertate si elimina oponentii politici ai actualului regim separatist, ceea ce face imposibila pregatirea si organizarea unor alegeri libere si democratice in corespundere cu standardele OSCE si CE, reformarea asa-numitei puteri judecatoresti din zona transnistreana, eliberarea detinutilor politici care sunt detinuti in mod ilegal in inchisorile din zona transnistreana, in conformitate cu decizia CEDO din 8 iulie 2004, inlaturarea piedicilor pentru libera activitate a partidelor politice din Republica Moldova pe teritoriul zonei transnistrene, inlaturarea piedicilor pentru activitatea libera a institutiilor mass-media nationale si locale pe teritoriul zonei transnistrene, inlaturarea piedicilor pentru activitatea libera a organizatiilor neguvernamentale si dezvoltarea societatii civile in zona ca element important al vietii publice intr-un stat democratic, desfasurarea alegerilor in zona transnistreana a Republicii Moldova sub egida exclusiva a unei Comisii Electorale Internationale, mandatate de OSCE, cu cea mai larga reprezentare in cadrul ei a tarilor-membre, exercitarea dreptului de participare la procesul electoral in zona doar in baza confirmarii cetateniei Republicii Moldova si monitorizarea standardelor democratice trebuie efectuata de Comisia Electorala Internationala cu, cel putin, cinci luni inainte de data desfasurarii alegerilor", se mentioneaza in apel.

"Parlamentul Republicii Moldova isi exprima convingerea ca, fara asigurarea prealabila a conditiilor enumerate mai sus, este imposibila garantarea drepturilor cetatenilor Republicii Moldova din aceasta zona la libera exprimare a vointei lor ca element-cheie pentru rezolvarea pasnica si democratica a conflictului transnistrean, precum si face imposibila crearea unor organe reprezentative in zona transnistreana. Pornind de la acestea, Parlamentul Republicii Moldova solicita CE, OSCE si UE sa se includa activ in procesul de democratizare a zonei transnistrene si spera sa gaseasca sustinere din partea acestor institutii europene in realizarea criteriilor expuse privind democratizarea acestei zone ca element fundamental in reglementarea politica a conflictului transnistrean", se mai arata in apelul citat.

In Apelul Parlamentului cu privire la principiile si conditiile demilitarizarii zonei transnistrene se arata ca, "reafirmand atasamentul Republicii Moldova fata de respectarea actelor internationale in domeniul securitatii, controlului asupra armamentului si dezarmarii, pornind de la prevederile Declaratiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene din 24 martie 2005 si, in special, de la principiile privind solutionarea pasnica, democratica si definitiva a problemei transnistrene, intelegand ca factorul militar al problemei transnistrene constituie o sfidare asupra securitatii nationale si regionale, necesitand o solutionare imediata, Parlamentul Republicii Moldova solicita OSCE, UE, CE, SUA, Federatiei Ruse, Ucrainei si Romaniei asistenta pentru inlaturarea amenintarilor reprezentate de factorul militar al conflictului transnistrean pe calea demilitarizarii zonei prin eforturile conjugate ale comunitatii internationale". De asemenea, pornind de la prevederile articolului 11 din Constitutia Republicii Moldova, Parlamentul reafirma ca teritoriul Republicii Moldova, ca stat neutru, nu poate fi folosit pentru dislocarea fortelor armate ale altor state. "Bazandu-se pe aceasta prevedere constitutionala, precum si fiind convins de interesul deosebit al comunitatii internationale pentru solutionarea cat mai grabnica a conflictului transnistrean, Parlamentul Republicii Moldova stabileste urmatoarele conditii indispensabile pentru demilitarizarea zonei transnistrene: retragerea si lichidarea arsenalului rusesc, precum si retragerea fortelor militare rusesti de pe teritoriul Republicii Moldova pana la sfarsitul anului 2005; recunoasterea de catre Federatia Rusa a faptului ca unitatile militare, dislocate in temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992 in zona de securitate a Republicii Moldova, si-au atins scopurile prevazute, urmand a fi reduse treptat si retrase in totalitate de pe teritoriul tarii pana la 31 decembrie 2006; concomitent, in termenul mentionat, in urma unui demers al Republicii Moldova catre OSCE, sa se realizeze transformarea treptata si deplina a operatiunii de pacificare existente intr-un mecanism international de observatori militari si civili, care sa actioneze cu mandatul OSCE, Acordul moldo-rus din 21 iulie 1992 pierzandu-si actualitatea, iar misiunea Internationala de Observatori Militari si Civili cu mandatul OSCE desfasurandu-si activitatea in Republica Moldova pana la reglementarea politica deplina a conflictului transnistrean; asumarea de catre Republica Moldova a obligatiei de a propune, in cadrul Programului NATO "Parteneriat pentru Pace", si de a realiza prin intermediul Misiuni Internationale de Observatori Militari si Civili in Moldova dizolvarea formatiunilor militare din zona, casarea armamentului si tehnicii militare, precum si reabilitarea sociala si recalificarea persoanelor care fac parte din efectivul asa-numitelor formatiuni militare transnistrene", se subliniaza in apel.

In finalul acestuia se arata ca Parlamentul Republicii Moldova "adopta prezentul apel si il comunica OSCE, UE, CE, SUA, Rusiei, Ucrainei si Romaniei, in scopul obtinerii sprijinului pentru realizarea eficienta, in varianta propusa, a demilitarizarii zonei transnistrene a Republicii Moldova, precum si in vederea conjugarii eforturilor pentru consolidarea securitatii regionale, a stabilitatii si a dezvoltarii democratice durabile in aceasta parte a Europei".

"Adoptarea Hotararii Parlamentului cu privire la initiativa Ucrainei despre reglementarea conflictului transnistrian si masurile pentru democratizarea si demilitarizarea zonei transnistrene a fost necesara pentru a exprima nuantat, clar si prin consens pozitia Republicii Moldova asupra diferendului transnistrian", a declarat, vicepresedintele Legislativului, Iurie Rosca. In opinia lui, adoptarea acestei hotarari este o situatie fara precedent in tot rastimpul existentei Republicii Moldova ca stat independent, in care Parlamentul a adoptat un pachet de documente care nuanteaza exhaustiv viziunea statului nostru asupra acestui diferend si care propune detaliat masurile minime necesare pentru restabilirea unitatii teritoriale a tarii. "Subliniez caracterul exceptional al acestui eveniment prin faptul ca, pentru prima data, s-a reusit identificarea unui consens national larg intre toate grupurile politice reprezentative si factorii de decizie din Republica Moldova. Este important ca aceasta optica comuna sa ramana si de acum incolo chezasia succesului Republicii Moldova pentru depasirea problemei, care nu poate fi solutionata altfel decat prin solidaritatea tuturor fortelor politice din tara", a spus Rosca.

El nu a exclus faptul ca toate conditiile incluse in hotararea Parlamentului nu vor fi acceptate imediat de partile implicate in solutionarea conflictului. "Ne putem imagina care va fi reactia la Tiraspol, dar s-a putut observa, cu o mica dar nesemnificativa exceptie, faptul ca nimeni dintre cei care au luat cuvantul in cadrul sedintei de azi nu a sugerat ca ar fi cazul ca textele respective sa fie discutate, intr-o forma sau alta, cu Smirnov si echipa lui. Aceste texte se adreseaza tarilor vecine, organismelor internationale, SUA, Rusiei si tuturor institutiilor care pot sa ne ajute pentru depasirea diferendului transnistrian. Prin urmare, la acest nivel trebuie sa obtinem un consens", a subliniat vicepresedintele Legislativului.

In opinia lui Rosca, retragerea arsenalului militar rusesc de pe teritoriul Republicii Moldova in termenul indicat de Parlament este absolut posibila. "Acest subiect a fost discutat pana in prezent de catre experti militari si este evident ca, pana la sfarsitul anului, este suficient timp pentru a retrage complet intregul arsenal militar al Federatiei Ruse", a spus el. "Nu a fost prea usor sa se ajunga la acest consens la care s-a ajuns in urma luarii in consideratie a tuturor propunerilor si viziunilor. Consider ca in Parlament a aparut vointa politica, confirmata azi unanim, care va permite apropierea de solutionarea problemei", a conchis vicepresedintele Parlamentului, Iurie Rosca.

{moscomment}

 
Istoria aromanilor se discuta la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania / Romanian Global News
Accesari :189
Saturday, 11 June 2005

Freie Universitat invita luni, 13 iunie, la o seara de lectura gazduita de Winckelmann Institut, in Berlin. Evenimentul va incepe de la ora 19.00 si va avea ca tema Istoria primilor aromani, o dezbatere cu fotografii, documente si exemple legate de "limba". In cadrul dezbaterilor vor lua cuvantul profesorul dr. Bernd Sosemann, prof. dr. Konstantinos si prof.dr. Henning Wrede.

Desi Romanian Global News a primit invitatia de a participa la aceasta manifestare abia pe 9 iunie, in asa fel incat nici sa fi vrut nu se putea realiza deplasarea intr-un termen atat de scurt, ne manifestam increderea ca cercetatorii germani si cel grec vor incerca sa caute numai adevarul despre istoria aromanilor, care, ca un detaliu deja arhicunoscut, in Grecia nici macar nu sunt recunoscuti ca minoritate. Interesele de a-i face pe acestia o minoritate nationala in Romania sunt mari si ele apartin unor puteri straine, care si-au facut poate socoteala eliminarii influentei, sau posibilei influente a Romaniei din Balcani, care in perspectiva integrarii in U.E. ar fi putut dezvolta relatii economice si culturale cu comunitatile aromanilor. Timpul le va demonstra pe toate. 

 
Romania participa cu European Influenza la Bienala de la VenetiaPDF Print E-mail
Venetia, Italia / Romanian Global News
Accesari :180
Saturday, 11 June 2005
Artistul Daniel Knorr reprezinta Romania la cea de-a 51-a editie a bienalei de arta de la Venetia care se desfasoara in perioada 12 iunie-6 noiembrie. Romanul va prezenta la acest eveniment de notorietate mondiala o expozitie intitulata European Influenza, al carei curator este Marius Babias, informeaza ministerul Culturii si Cultelor.

Spatiul expozitional din pavilion este gol purtand doar urmele unor evenimente desfasurate anterior, care in acest stadiu devin elemente ale noii prezentari. Lucrarea European Influenza activeaza gandurile vizitatorului avizat de mass media si societate asupra unificarii europene. Printre alte obiecte, Daniel Knorr lucreaza din 2001 la o serie de lucrari invizibile. Aceste lucrari exista sub forma de informatie orala si naratiune. Documentatia lucrarilor ca si materializarea lor sunt facute numai prin mass media.

 
Ultimele zile ale expozitiei de arta Mariana Gordan la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia / Romanian Global News
Accesari :130
Saturday, 11 June 2005
Romanii din Londra, dar si alte persoane interesate de o noua mostra de arta romaneasca, mai au la dispozitie numai acest sfarsit de saptamana pentru vizitarea expozitiei Marianei Gordan.

Expozitia intitulata Face Value este organizata in cadrul Institutului Cultural Roman din capitala britanica, in perioada 1-13 iunie si poate fi vizitata numai prin programare anterioara, la numarul de telefon 020 7937 8125, sau la adresa de e-mail cultural@roemb.co.uk.

Expozitia Face Value reuneste 100 de portrete, plasate in tripticuri ample. Fascinatia mea pentru portrete a inceput in primii ani de Scoala de Arte, cand am descoperit ca trasaturile umane sunt, de fapt, foarte asemanatoare in close-up si, cu toate acestea, foarte diferite cand sunt private intr-un context mai amplu. Portetele mele sunt produse cu economie de mijloace si cu scopul unei expresii maxime, eu fiind foarte interesata de spiritul din spatele chipului. Tripticurile exploreaza si relatia dintre personaj si fata, prin limbajul trupului. Toate portretele mele au maini. Mainile si pozitiile sezand (chiar daca sunt limitate de un scaun) spun o poveste despre personajul din imagine spune artista despre lucrarile sale. Imaginile expuse sunt, in principiu, pasteluri despre oamenii dintr-un sat romanesc si din Londra.

Artista nascuta in Romania a realizat o serie de mozaicuri pentru reteaua londoneza de transport, pentru statiile Oxford Circus, Tottenham Court Road si Finsbury Park, in perioada 1984-1985. Ea a mai avut anterior la Londra o serie de expozitii, ca si alte evenimente personale. 

 
Ziua Tatalui, sarbatorita de romanii din HamiltonPDF Print E-mail
Hamilton, Canada / Romanian Global News
Accesari :171
Saturday, 11 June 2005
Parohia ortodoxa romana Invierea Domnului din Hamilton ii va aduna vineri, 19 iunie, la ferma bisericii din Ancaster, Book Road West, numarul 2148, pe romanii din localitate la picnicul prilejuit de Ziua Tatalui. Serviciul religios duminical care ar fi trebuit sa se desfasoare in acea zi la biserica va avea loc in aer liber pe terenul de picnic, anunta revista FaptuDivers. Picnicul va incepe la pranz, imediat dupa slujba si, ca in fiecare an, se vor servi mititei, cotlete, piept de pui si carnati la gratar, garnitura si desert, iar barul va avea bere la gheata. Atmosfera muzicala va fi asigurata la acest picnic de solista vocala Flori Ticau, acompaniata de Gabriel Calotescu, la orga electronica, si Ioan Crisan, la vioara. La pivcnic sunt asteptati toti membrii comunitatii romanesti din Hamilton si din imprejurimi, impreuna cu familia si prietenii.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions