Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Iulie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            
Cautare
FC Arges va juca un amical in Belgia cu Antwerp Fotbal ClubPDF Print E-mail
Anvers, Belgia / Romanian Global News
Accesari :284
Saturday, 23 July 2005

Clubul roman de fotbal FC Arges si echipa belgiana Antwerp Fotbal Club vor disputa o partida amicala sambata, 23 iulie, cu ocazia aniversarii a 125 de ani de relatii diplomatice romano-belgiene si a 125 de ani de existenta a Clubului Royal Anvers. Partida va incepe la ora 20:00 si va avea loc pe stadionul din Antwerpen (Anvers).

Meciul este organizat sub auspiciile Ambasadei Romaniei din Belgia si al Consulatului onorific al Romaniei in Antwerp si va fi precedat de o receptie cu specialitati gastronomice si muzica romaneasca, informeaza pagina oficiala de web a misiunii diplomatice romane din Bruxelles. Mai multe informatii se pot obtine de la adresa RAFC - Mr, Carl Geeraerts, Bosuilbaan, 54, e-mail carl.geeraerts@rafc.be, sau de la numarul de telefon 03/328.08.64.

 
Ansamblul Doina din Cluj-Napoca va canta si la HamiltonPDF Print E-mail
Hamilton, Canada / Romanian Global News
Accesari :242
Saturday, 23 July 2005
Parohia ortodoxa romana Invierea Domnului din Hamilton ii invita pe romanii din aceasta zona a Canadei sa particiope la un concert al ansamblului Doina din Cluj-Napoca, care va avea loc sambata, 23 iulie, la Casa Romana din localitate. Evenimentul deosebit va incepe la ora 18:00 si ii asteapta pe toti membrii parohiei, si nu numai, informeaza site-ul oficial al bisericii romanesti. Ansamblul Doina are un palmares impresionant, din care nu lipsesc participari la evenimente desfasurate in afara tarii, in Belgia, SUA, Cipru, Italia, Coreea de Sud, Germania, Ungaria, Canada. Totodata, grupul folcloric este detinator a o serie de premii si distinctii obtinute la concursuri desfasurate in Romania si in strainatate.
 
Dedisse Park din Evergreen loc de intalnire pentru romanii din SUA in acest week-endPDF Print E-mail
Colorado, SUA / Romanian Global News
Accesari :270
Saturday, 23 July 2005
Organizatia Romanian American Freedom Alliance din Colorado, RAFA, continua sa se ocupe in luna iulie de organizarea unor evenimente care sa ii destinda pe romanii din aceasta parte a Statelor Unite ale Americii. Urmatoarea manifestare programata sa aiba loc in aceasta luna se va desfasura duminica, 24 iulie, la Dedisse Park din Evergreen, si va fi picnicul anual pe care RAFA il deruleaza in mod traditional, anunta portalul asociatiei. Picnicul va incepe la ora 13:00 si se preconizeaza sa se termine in jurul serii. Intrarea pentru membrii organizatiei este gratuita, iar pentru cei care nu fac parte din RAFA, taxa de intrare este de 5 dolari de persoana. In ziua picnicului se pot obtine mai multe amanunte despre adresa exacta a locului care va gazdui intalnirea de la numarul de telefon 303-818-1303.
 
Muzica si voie buna la romanii din British ColumbiaPDF Print E-mail
British Columbia, Canada / Romanian Global News
Accesari :142
Saturday, 23 July 2005
Traditionalul picnic de vara an pentru parohia ortodoxa romana Sfantul Nicolae din localitatea canadiana Surrey, provincia British Columbia, se va desfasura in acest sambata, 23 iulie, informeaza portalul bisericii.

Romanii care se strang in jurul acestei parohii se pot lauda cu faptul ca picnicul a ajuns la cea de-a opta editie si reprezinta un important eveniment social si comunitar. Manifestarea se va desfasura la iarba verde, intr-un loc deschis, in aer liber, respectiv in gradina bisericii, si va oferi participantilor voie buna, muzica romaneasca, loc de joaca si concursuri pentru copii, dar si bucate romanesti pregatite proaspat, din care nu vor lipsi mititeii facuti dupa reteta delicioasa a organizatorilor. Romanii care doresc sa ajute la acest important eveniment, prin donatii, sponsorizari sau voluntariat, sunt rugati sa il contacteze din timp pe parintele paroh Corneliu I. Dragomir la adresa de e-mail corneliu@shaw.ca sau la numerele de telefon 604-540-1822 sau 604-788-4432, ori pe Catalin Ristea, la telefon 604-936-3433.

 

 
Austria ajuta sinistratii din Romania si BulgariaPDF Print E-mail
Viena, Austria / Romanian Global News
Accesari :217
Saturday, 23 July 2005
Vineri 22 iulie, la Viena au fost colectate 3 000 de pachete pentru sinistratii afectati de inundatiile din Romania si 10 000 de pachete pentru sinistratii afectati de calamitatile din Bulgaria, transmite postul public bulgar de radio - BNR, care citeaza agentia austriaca de presa APA.

 

Ajutoarele au fost stranse in urma unei actiuni comune a Ministerului austriac de Interne si a institutiei de binefacere a Bisericii Catolice - Caritas, a informat un purtator de cuvant al MI de la Viena.
 
Diaspora - stare si conditie specialaPDF Print E-mail
Izvoru Muresului, Romania / Romanian Global News
Accesari :526
Saturday, 23 July 2005

Cuvantul par. Prof. dr. Nicolae Dura de la Biserica Ortodoxa Romana din Viena, rostit cu prilejul lucrarilor Universitatii de Vara Izvoru Muresului din perioada 10-16 iulie 2005, la tema Biserica si societate.

Cuvantul diaspora provine din limba greaca (diaspora) si insemna imprastiere. In decursul istoriei s-a folosit, notiunea de diaspora, cu sensul de comunitate etnica si religioasa care traieste in alte locuri decat cele de origine. Cea dintai diaspora era cea iudaica, intelegand toate comunitatile evreiesti din afara Palestinei in urma captivitatii babiloniene (secolul 6 i.H), apoi a caderii Ierusalimului sub romani, in anul 70 d.H. Mentiuni exprese despre existenta unei diaspore iudaice gasim in revelatia Nou Testamentara, in Evanghelia dupa Ioan 7, 35, iar despre o diaspora crestina in epistolele Sf. Iacov (1,1) si Sf. Ap. Petru (I.1.1). O alta diaspora, de asemenea, foarte veche este si cea greaca, cea armeana s.a. In Evul Mediu s-au constituit mai multe diaspore. S-ar putea afirma, in mod general, ca ambele continente americane sunt produsul si implinirea diasporei. Diaspora este grupul de oameni, care desi imprastiati sau plecati de acasa nu se lasa asimilati de spatiul comunitar in care traiesc, ci isi pastreaza identitatea etnica, de limba si de credinta. Sfantul Apostol Petru scrie despre crestinii din diaspora definindu-I ca cei care traiesc imprastiati printre strainialesi dupa cea mai dinainte stiinta a lui Dumnezeu Tatal si sfintii de catre Duhul (I.1.1). Deci starea si trairea diasporala este o vocatie si are un sens special inaintea lui Dumnezeu, are o menire spre implinirea omului. Cand grupul diasporal traieste in comunicare cu Dumnezeu si pazeste poruncile divine atunci ei sunt niste alesi ai lui Dumnezeu, atunci ei sunt ajutati intru viata si desavarsirea lor de harul sau puterea Duhului Sfant.

 

Diaspora sau imprastirea neamurilor

 

Diaspora a aparut ca fenomen al imprastierii in lume, ori din cauza prigonirilor, ori din motive de ordin ecnomic. Diaspora s-a constituit prin misiuni, emigrari, ori schimburi teritoriale. Ea este comunitatea integrata intr-o alta comunitate, dar nu asimilata. In Romania au trait si traiesc, de asemenea, comunitati diasporale: iudaice, grecesti, germane, ungare, ucrainene, armene, lipovene, sarbe, turce, tatare, bulgare, slovace s.a. Plecarea omului de acasa si imprastierea lui in lume poate fi o sansa, dar si o capcana. Omul se poate implini sau creste spiritual, uneori si material, dar el poate sa si rataceasca sau sa se piarda. Se cunoaste ca invataturile crestine, rastalmacite ale Sfintei Scripturi au fost aduse in tara noastra prin anii 20 ai secolului trecut de cativa oameni care s-au intors din plecarea lor, spre casa, dar ca instrainati in credinta ortodoxa stramoseasca si s-au transformat in colportori ai unor invataturi straine de adevarul Evangheliei si de duhul stramosesc. Astfel s-au nascut miscari asa-numite neo-protestante, asa au aparut pocaitii la noi in Romania.

Comunitatile diasporale sunt mai expuse acestei crize acute si ample a secularizarii. Aceasta boala devoratoare a spiritului este contagioasa si se intinde si la o parte din ortodocsi. Cei din diaspora sunt mult mai usor luati de spiritul secularizarii decat cei care traiesc in parohiile omogene de acasa. Din sufletele lipsite de dragoste, indepartate de Dumnezeu si de cei dragi provin mahnirea si intristarea, amaraciunea si duhul scindarilor. Sfintii Parinti vorbesc adesea despre pacatul imprastierii gandurilor, despre risipirea omului. Diaspora ca stare de imprastiere fizica poate deveni si o risipire duhovniceasca. Se poate ajunge la un sindrom al diasporei, al imprastierii, al risipirii, al pierderii. Omul a fost zidit de Dumnezeu ca sa fie o fiinta unitara in ei insusi si astfel cu semenii si cu Dumnezeu, Izvorul unitatii si al pacii. Spiritul imprastierii, al conflictelor si neintelegerilor, este adesea mai prezent in comunitatile diasporale. Unitatea este insa un dar al Duhului Sfant, dar este si o vocatie si o preocupare ontologica, permanenta a omului duhovnicesc.

Diaspora ortodoxa respecta principiul etnic (national). Aceasta stare se bazeaza pe canonul 2 al Sinodului 2 ecumenic (din anul 381 de la Constantinopol) si pe canonul 34 apostolic, caci episcopii erau ai fiecarui neam. Credinciosii ortodocsi traitori in diaspore au pastrat legatura prin comuniune spirituala cu Bisericile autocefale, nationale . Biserica mama se ocupa de propriile ei unitati diasporale. Numai Biserica Ortodoxa Greaca si-a cedat dreptul asupra diasporei grecesti in favoarea Patriarhului de la Constantinopol, la 12 mai 1924. Exista azi grupe diasporale ortodoxe in curs de asimilare la natiunile in care traiesc si in care ar dori sa se constituie ca biserici locale autonome sau autocefale impreuna cu celelalte diaspore ortodoxe din tara respectiva.

 

Natiunile, bogatiile omenirii

Problema diasporei este deosebit de complexa si s-a analizat temeinic la doua intruniri ortodoxe (1990 si 1993). Toate Bisericile autocefale isi au propriile unitati diasporale si pastreaza legaturi firesti ca intre mama si fiice, cu drepturi si indatoriri reciproce. Exista o fuziune profunda intre constiinta nationala si intre credinta. Natiunile sunt bogatia omenirii, sunt personalitatile ei colective, oricare dintre ele isi poarta culorile specifice si reprezinta o fateta deosebita a Persoanelor Divine, spunea Soljienitin, la acordarea Premiului Nobel, in anul 1970. Tema diaspora se afla inscrisa si pe agenda Sfantului si Marelui Sinod. Aceasta tema este stufoasa, adeseori chiar confuza. Comunitatile diasporale sunt grupuri religioase sau etnice care sunt foarte receptive la nou, dar poarta grija si de identitatea lor. Orice nivelare generala atat pentru persoana umana in parte, cat si pentru comunitati nu este prielnica pentru dezvotarea personalitatii (Nicolae Stroescu-Stinisoara). Trebuie sa se pastreze calea unei sinteze, un echilibru intre identitatea primara si integrarea in societatea in care traim.

Mircea Eliade scria: Exilul face parte din destinul poporului roman. Adica prezenta romaneasca in spiritualitatea si cultura universala are o indelungata istorie, incepand cu Olahus, Cantemir si Milescu. Un traitor si creator in diaspora afirma: Daca nasterea e o moarte, exilul e a doua. Intaia forteaza intrarea in limbaj, a doua, plecarea din limbaj sau ratacirea prin el ca printr-un labirint. Cu toate acestea oameni de cultura si simtire romaneasca, cu spirit robust si puternic, au creat minunat si in diaspora. Aceasta dovedeste ca diaspora, aceasta imprastiere sau risipire nu a insemnat nicidecum risipa, ci s-a dovedit a fi fost implinire. Este suficient sa amintim aici la loc proeminent tripticul de exilati: Mircea Eliade, Eugen Ionescu si Emil Cioran. Opera acestora apartine convingator si definitiv intregii umanitati. Orice intelectual al lumii contemporane are cunostinta si de acestia si de opera lor. Daca ar fi sa enumeram doar cateva dintre marile spirite romanesti care au creat in diaspora, la loc de cinste ar fi: Elena Vacarescu, Martha Bibescu, Aron Cotrus, Vintila Horia, Paul Goma, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Virgil Nemoianu, Alexandru Papilian, Matei Calinescu, Nicolae Balota, Virgil Tanase, Dorin Tudoran, Dumitru Tepeneag, George Uscatescu, Monica Savulescu - Voudorius, Nicoale Stroescu - Stanisoara s.a. Mag. Maria Elena Schimanonovich - Galidescu a prezentat la Viena, in teza sa de doctorat, o analiza a operei literare a patru reprezentanti ai exilului romanesc: Anna de Noailles - descendenta din familia domnitorului Constantin Brancoveanu, Tristan Tzara, Mircea Eliade si Panait Istrati.

 

Dezbinarea diasporei romane, mana masinii de securitate ceausista

 

Una dintre caracteristicile diasporei romanesti este si dezbinarea. Pentru dezbinarea diasporei romane ar putea sa fie gasita o explicatie:

statistici si studii recente dovedesc ca romanul este foarte religios, exista o profunda religiozitate la noi, pentru aceasta ateismul nu a convins real ori profund pe romani. Din 22.810.035 locuitori ai Romaniei doar 10.331 s-au declarat atei (recensamantul din 1992). In 1998 din populatia Romaniei 97% apartineau unei confesiuni, situatie valabila si in diaspora;

 generalul Iulian Vlad marturisea: cea mai mare reusita a securitatii ceausiste a fost crearea dihoniei in diaspora romaneasca. Transmiteti asta din partea mea tuturor celor care se preocupa de diaspora si care deplang situatia sau acuza cu usurinta. Nici KGB-ul nu se poate lauda cu o asemenea anulare a unitatii diasporei sale. De aceea cred ca romanii din imigratie fac o imensa greseala perpetuand o dihonie sadita atunci, dar care azi nu-si mai are obiect. Ei sunt manipulati din trecut, fara s-o stie. Dl. Trintu Maran sustine ca datorita legaturilor Capelei vieneze cu Ambasada Romana din Viena, in vremea guvernului comunist din Romania, multi azilanti nu au mai mers la biserica ortodoxa, ci s-au indreptat spre gruparile neo-protestante din Viena. Legatura slujitorului din diaspora cu oamenii statului sau cu o anumita linie partinica este un mare examen si o cruce. Preotul ortodox mai ales in diaspora trebuie sa traiasca in perspectiva Jertfei si a Invierii Mantuitorului Hristos.

Daca conditia exilatului contine in sine o decizie generata de constrangere sau ultima sansa, cea a omului care a decis sa traiasca in diaspora are totusi un coeficient al libertatii in alegere si in decizie. Exilatul nu-si mai poate vedea tara si rudele decenii sau niciodata, pe cand traitorul din diaspora se poate reintoarce la cei de acasa cand el doreste si cand considera ca este potrivit. Evenimentul din Rasaritul Europei de la sfasitul anilor 80 ai secolului XX au transfigurat diaspora. Exilul s-a transformat in diaspora. Este interesant ca numai din perspectiva profana s-a vorbit despre exil (iesire, plecare de acasa). Iar in limbaj bisericesc s-a folosit mereu termenul de diaspora, intelegand prin aceasta pe omul care nu mai traieste acasa, ca o persoana umana care traieste in imprastiere. De aceea orice roman care a trait sau traieste in diaspora a fost si este vazut si tratat de Biserica ca un fiu, frate, sau parinte ai altora care au ramas acasa. Cel exilat era un rupt definitiv de tara, era considerat un disparut. Statul roman socialist i-a tradat tot timpul pe cei din exil ca pe niste dusmani potentiali, nicidecum ca pe niste compatrioti, a incercat mereu sa infiltreze coloniile romanesti cu agenti provocatori spre a semana suspiciune si a descuraja orice reactie de opozitie coerenta. Cel din diaspora era si este un membru al Bisericii si al Neamului, dar poate fi, in acelasi timp, si cetatean loial, harnic si cinstit al statului in care a ales sa traiasca, stat care l-a acceptat ca cetatean sau ca locuitor. Aceasta conditie de traitor in diaspora conduce la starea de sarire sau de depasire a granitelor dintre culturi si crearea unui Third space al sentimentului de apartenenta la o lume multi-culturala si multi-etnica.

 

Comunitatile ortodoxe, locul de intalnire cu acasa

 

Cu toate acestea, Comunitatile diasporale ortodoxe romanesti au fost si sunt sanctuare de pastrare a credintei si a limbii de acasa, locuri de reantalnire cu bucuriile si cu sentimentele din casa parinteasca. Iata o marturisire semnificativa de acum o suta de ani: Ne intoarcem multumiti sufleteste de la slujba, de la aceasta oaza a romanilor rupti si indepartati de acasa, unde ne astamparam dorul si nostalgia, precum si inveseliti. Asa simteau romanii traitori la Budapesta, care erau geografic totusi atat de aproape de casa, cu atat mai mult cei care se aflau in locuri mult mai indepartate.

Biserica noastra stramoseasca de acasa a sustinut si sprijinit pe romanii de pretutindeni, caci cu totii suntem parti constitutive ale trupului Bisericii lui Hristos. Biserica se publica de-a pururi in duhul liturgic al comuniunii, nu numai pentru cei de acasa, ci lamurit se roaga, precum auzim mereu in timpul sfintelor noastre slujbe pentru binecredinciosul popor roman de pretutindeni. Patriarhul Teoctist scria la 1 decembrie 1992: Istoria ne dovedeste cu prisosinta ca secretul dainuirii noastrea ca neam, in istorie, a constat in pastrarea unitatii de cuget si de simtire a romanilor de pretutindeni, prin si in jurul mamei noastre comune: Biserica neamului nostru. Prin aceste comunitati bisericesti se intareste constiinta legaturii sufletesti, ne simtim uniti prin aceeasi credinta ortodoxa si prin acelasi grai romanesc pe care stramosii ni le-au lasat in pastrare, ca daruri sacre.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions