Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Iulie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            
Cautare
156 de ani de la prima intonare a imnului national Desteapta-te RomanePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :210
Friday, 29 July 2005

156 de ani de cand Imnul National al Romaniei, Desteapta-te Romane a fost intonat in timpul Revolutiei de la 1848 se implinesc vineri, 29 iulie.

Cu prilejul sarbatoririi Zilei Imnului National al Romaniei, la Bucuresti vor avea loc o serie de manifestari de celebrare ale acestui eveniment semnificativ. Astfel, incepand cu ora 19.00, in Piata Tricolorului din fata Palatului Cercului Militar National, va avea loc un ceremonial militar si religios. Activitatea este organizata de Ministerul Apararii Nationale, in colaborare cu Prefectura Capitalei, Primaria Generala a Municipiului Bucuresti si Primaria Sectorului 4. La eveniment au fost invitate personalitati militare, civile si religioase, atasati militari straini acreditati in Romania, veterani de razboi, cadre militare in rezerva si in retragere. Programul manifestarii include si un spectacol, care va fi sustinut de formatii corale si muzici militare. Subunitati ale Ministerului Apararii Nationale si muzici militare participa, de asemenea, la ceremonii publice de sarbatorire a Zilei Imnului National al Romaniei, care se desfasoara si in alte garnizoane din tara, pe baza solicitarilor autoritatilor administratiei publice locale.

Imnul National al Romaniei, Desteapta-te romane are la baza poemul Rasunet scris de poetul romantic, jurnalistul si revolutionarul roman Vasile Alecsandri, iar muzica este compusa de Anton Pann. A devenit imnul national al Romaniei dupa evenimentele din 1989 si dupa caderea regimului comunist, reprezentand trezirea poporului roman la libertate si democratie.

Pentru ca multi dintre romanii de pretutindeni isi doresc sa aiba partitura Imnului National al Romaniei, Romanian Global News le da acestora sansa de a intra in posesia sa. Speram sa va fie de folos.
 
Se cauta un nou ministru al CulturiiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :112
Friday, 29 July 2005

Mona Musca si-a prezentat joi, 28 iulie, demisia in fata premierului Calin Popescu Tariceanu si a celorlalti ministri ai cabinetului.

 

Referindu-se la votul de neincredere pe care fostul ministru al Culturii l-a dat primului ministru, Musca a spus ca a facut-o exact din motive de principiu si ca demisia sa nu face decat sa puna in acord situatia sa cu votul pe care l-a dat.

Premierul Tariceanu are la dispozitie doua variante pentru a asigura conducerea ministerului Culturii: sa numeasca un ministru interimar sau direct un nou ministru. Mona Musca va ramane in functie pana la numirea unui nou ministru, iar in aceasta privinta exista doua nume care se vehiculeaza, conform ministrului pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu: cel al compozitorului Adrian Iorgulescu si al istoricului Adrian Cioroianu, senator PNL..
 
450 de refugiati uzbeci vor avea azil in RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :192
Friday, 29 July 2005
Timp de sase luni, tara noastra va gazdui temporar pe teritoriul sau 450 de refugiati din Uzbekistan, a anuntat joi, 28 iulie, la Palatul Victoria, ministrul roman de Externe, Mihai Razvan Ungureanu.

Decizia autoritatilor de la Bucuresti reprezinta un raspuns pozitiv fata de cererea inaintata in urma cu cateva zile de Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati si de catre Organizatia Internationala pentru Migratie, in acest sens, si este menita sa previna o criza umanitara internationala de proportii.

Cei 450 de refugiati uzbeci vor fi gazduiti in centrele de la Timisoara si Buzias pentru o perioada de 6 luni, sub stricta coordonare si supraveghere a Ministerului Administratiei si Internelor. Cheltuielile ocazionate de gazduirea refugiatilor (transport, sanatate, cazare) vor fi suportate de catre Inaltul Comisariat al ONU pentru Refugiati si de catre Organizatia Internationala pentru Migratie. Administratia de la Washington, la fel ca si presedintia britanica a Uniunii Europene au salutat decizia tarii noastre. Primul avion cu refugiati este asteptat sa aterizeze la Bucuresti in cursul acestei zile. MAE a mai anuntat, totodata, ca Statele Unite, Canada, Olanda si Danemarca vor primi si ele refugiatii uzbeci.

Reamintim ca in urma revoltei din luna mai de la Andijan, sute de cetateni uzbeci si-au parasit tara si s-au refugiat in Kargazstan, iar incepand de vineri, 29 iulie, va incepe relocarea lor catre alte tari europene si americane, printre care si Romania.
 
Fara publicitate la tutun din 31 iuliePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :127
Friday, 29 July 2005

In tarile Uniunii Europene, de la 31 iulie intra in vigoare directiva potrivit careia se va interzice publicitatea articolelor de tutungerie. Interdictia se extinde asupra publicitatii tutunului la televiziune, radio, in presa scrisa si Internet, precum si asupra reclamei de sponsorizare la desfasurarea pe teritoriul UE a manifestarilor culturale si sportive internationale.

Scopul directivei antitabac a UE este lupta pentru un mod sanatos de viata a europenilor. Comisarul european pentru ocrotirea sanatatii si protectia drepturilor consumatorilor, Marcos Ciprianu, a salutat apropiata intrare in vigoare a directivei, precum si decizia unui sir de tari ale UE de a interzice fumatul in locurile publice. Potrivit cercetarilor Bancii Mondiale, implementarea interdictiei la publicitatea articolelor de tutungerie ar putea reduce consumul de tutun cu sapte la suta, informeaza Prompt Media.

 
Nu se cere o suma minima la iesirea din tara pe baza de invitatiePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :202
Friday, 29 July 2005

Cetatenii romani care calatoresc in statele membre ale Uniunii Europene pe baza de invitatie nu vor fi obligati sa prezinte la granita o suma minima in valuta liber convertibila, stabileste o Ordonanta adoptata in sedinta Guvernului de joi, 28 iulie.

Romanii care calatoresc in comunitatea europeana pe baza de invitatie vor avea acelasi regim pe care il au persoanele care pleaca in strainatate pentru a urma tratament medical, a participa la simpozioane, conferinte, studii, manifestari cultural-sportive, ori in situatia imbolnavirii sau decesului unei rude stabilite in strainatate. In aceste situatii se vor prezenta documente doveditoare din care sa rezulte scopul calatoriei si asigurarea financiara a acesteia, mai prevede articolul respectiv. Ministerul Administratiei si Internelor, initiatorul acestui act normativ, a pus in dezbatere publica, pe site-ul institutiei, Ordinul ministrului Administratiei si Internelor pentru stabilirea cuantumului sumei minime in valuta liber convertibila pe care cetatenii romani trebuie sa o detina la iesirea din tara cand calatoresc in scopuri particulare in statele Uniunii Europene sau in alte state. Acest ordin va intra in vigoare incepand cu 1 octombrie 2005.

Ordonanta de Guvern adoptata in sedinta de ieri mai stabileste ca pentru eliberarea in regim de urgenta a pasapoartelor simple se va percepe un tarif de 100 RON. Eliberarea pasapoartelor in regim de urgenta se va face in termen de 3 zile de la momentul solicitarii. In regim normal, pasapoartele simple se elibereaza in termen de 20 de zile de la data inregistrarii cererii.
 
Copiii romani vor ingriji mormintele eroilor neamuluiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :156
Friday, 29 July 2005

Oficiul National pentru Cultul Eroilor (O.N.C.E.) organizeaza la Oradea o tabara
scolara de ingrijire a mormintelor eroilor in perioada 1-8 august 2005.

Manifestarea este prima de acest gen in activitatea O.N.C.E. si face parte dintr-o campanie de stimulare a spiritului civic in randul tinerei generatii. Initiativa a beneficiat si de sprijinul administratiei publice locale: Prefectura Bihor, Consiliul Judetean, Primaria Oradea si Primaria Nojorid, precum si al unor asociatii neguvernamentale. Copiii care vor merge in tabara sunt de la scoala nr. 162 din Bucuresti, sectorul 1, si apartin unor familii cu posibilitati materiale reduse. Principalele obiective ale taberei sunt: constientizarea de catre copii a importantei cinstirii memoriei celor care s-au jertfit pentru Romania; intretinerea si ingrijirea mormintelor eroilor inhumati in Cimitirul Municipal
Oradea, in Cimitirul din comuna Nojorid si in cel din localitatea Les. Miercuri, 3 august, ora 11, va avea loc o intalnire cu presa in incinta Cimitirului Municipal Oradea. Sunt asteptati reprezentantii locali ai televiziunilor, corespodentii radio si din presa scrisa interesati de domeniu. Echipa O.N.C.E. care va participa la acest proiect va mai intreprinde, de asemenea, documentari in teren si intocmirea fiselor de evidenta pentru cimitirele eroilor din zona. in Cimitirul Municipal Oradea sunt vizate mai ales parcelele in care au fost inhumati militari romani si sovietici cazuti in Al
Doilea Razboi Mondial. Tinerii vor mai participa la vizitarea zonei urmand trasee istorice, la activitati cu scop educativ si de divertisment.

 
Cei care depasesc termenul de sedere intr-o tara straina raman fara pasaportPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :197
Friday, 29 July 2005

In conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 28/2005 pentru modificarea si completarea unor acte normative, masura suspendarii dreptului de folosinta a pasaportului poate fi luata si impotriva persoanei care a savarsit in strainatate fapta de cersetorie, constatata potrivit legii, precum si impotriva persoanei returnate in baza acordurilor de readmisie incheiate de Romania cu alte state si impotriva cetatenilor romani care au depasit, in mod nejustificat, termenele de sedere in statele pe teritoriul carora au calatorit. 

Pe cale de consecinta, in situatia in care politistii de frontiera vor constata faptul ca un cetatean roman, la intoarcerea in tara, a depasit termenul legal de sedere in statele unde a calatorit, indiferent daca au avut nevoie sau nu de viza de intrare, vor proceda la ridicarea documentului de calatorie si eliberarea unui document doveditor in acest sens, exceptie facand persoanele care sunt posesoare de permise de sedere/munca valabile sau care prezinta dovezi privind aprobarea obtinerii vizei de munca de la reprezentanta diplomatica din Romania a statului respectiv. Totodata, persoanei in cauza i se va intocmi un act de constatare (talon), in care vor fi precizate, daca este cazul, inscrisuri justificative ale depasirii termenului de sedere, talonul fiind trimis, alaturi de pasaport, serviciului comunitar de pasapoarte emitent, institutie competenta sa stabileasca si dispuna, potrivit legii, masura de suspendare a dreptului de folosinta al pasaportului, pe o perioada cuprinsa intre unu si cinci ani. Ca urmare a celor precizate, Politia de Frontiera Romana reaminteste persoanelor interesate sa calatoreasca in strainatate ca­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­, cetateanul roman are drept legal de sedere in Spatiul Schengen o perioada de 90 zile intr-un interval de sase luni. Pot fi facute mai multe calatorii in acest interval, dar totalul zilelor de sedere nu trebuie sa depaseasca 90, de la data primei intrari in Spatiul Schengen), informeaza Prompt Media.
 
Noi masuri de sprijin pentru persoanele afectate de inundatiiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :201
Friday, 29 July 2005

Guvernul a aprobat un pachet de masuri de sprijinire a persoanelor afectate de inundatii.

Executivul a aprobat suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu suma de 20 milioane de lei noi (200 miliarde de lei vechi), pentru inlaturarea efectelor inundatiilor asupra caselor de locuit din zonele calamitate. Suma provine din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului, care va fi suplimentat in acest scop cu suma mentionata, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului pe anul 2005, informeaza Prompt Media. 

 
Florea in finala de 200 de metri spatePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :240
Friday, 29 July 2005

Inotatorul roman Razvan Florea s-a calificat joi, 28 iulie, in finala probei masculine de 200 de metri spate din cadrul Campionatului Mondial de Natatie din Canada.

Timpul reusit de Florea la Montreal a fost al treilea din cursa (1 minut, 58 de secunde si 3 sutimi), romanul calificandu-se astfel in finala dupa americanul Aaron Peirson (1 minut, 56 sec. si 60 de sutimi) si austriacul Markus Rogan (1 minut, 57 sec. si 16 sutimi).

 
Rapid nu se dezminte: inca un succes romanesc in cupele europenePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :235
Friday, 29 July 2005

Returul partidei Rapid Bucuresti-Sant Julia Andorra s-a incheiat joi, 28 iulie, cu scorul de 5-0 pentru romani, acelasi rezultat pe care giulestenii l-au obtinut si in tur.

Rapidul a inscris de 4 ori in primele 30 de minute (prima oara in secunda 40), prin Mugurel Buga, devenit golgeter al UEFA. Ultimul gol reusit de Rapid a fost inscris de capitanul Marius Maldarasanu, care a stabilit scorul final al partidei la un irevocabil 5-0.

Partida sustinuta in fata amatorilor de la Sant Julia a aratat un efectiv alb-visiniu hotarat sa joace si sa castige, insa adevaratele competitii nu au inceput inca. Rapidul merge, asadar, mai departe in turul al doilea preliminar al Cupei UEFA, acolo unde se va intalni si cu Dinamo, calificata direct in aceasta faza a competitiei. Tragerea la sorti pentru meciurile din turul doi preliminar se va desfasura vineri, 29 iulie, la Nyon, si va include 25 de echipe care au trecut de turul intai preliminar al Cupei UEFA si alte 37 care s-au calificat direct in turul al doilea (printre acestea se afla si Dinamo). Rapid Bucuresti va evolua in grupa sud-mediteraneana 2, cap de serie, in timp ce Dinamo in grupa sud-mediteraneana 1, si ea cap de serie.

 
Comunitatea Romanilor din Serbia a aderat la Partidul DemocratPDF Print E-mail
Varset, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :207
Friday, 29 July 2005

Miercuri, 27 iunie, in localitatea Straja, din comuna Varset, a avut loc semnarea oficiala a protocolului de colaborare intre Comunitatea Romanilor din Serbia (CRS) si Partidul Democrat (DS).

Semnatarii acordului au fost presedintele CRS, Ion Cizmas, si vicepresedintele DS si presedintele Consiliului Executiv a Provinciei Autonome Voivodina, Bojan Pajtici. Semnarea protocolului a fost precedata de inscrierea colectiva in DS a conducerii CRS. La manifestare au fost prezenti reprezentanti ai ambasadei Romaniei din Belgrad, inalti functionari ai Partidului Democrat si numerosi jurnalisti din Serbia si Romania, informeaza corespondentul Romanian Global News in Serbia. Presedintele DS, Bojan Pajtici, a afirmat ca acesta este un eveniment important pentru DS si ca incorporarea CRS in structurile Partidului Democrat reprezinta o imbunatatire calitativa pentru activitatea partidului in Banat. El a subliniat ca aceste organizatii au semnat Acordul de colaborare fiindca impartasesc aceleasi valori europene. De asemenea Pajtici a accentuat ca acest Acord nu este important doar pentru CRS si DS, ci si pentru cele doua state si pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale. Presedintele CRS, Ion Cizmas, a declarat, la randul sau, ca prin acest act Comunitatea intra in DS pentru ca impartasesc atitudini comune si pentru ca doar acest partid are vointa si puterea necesara sa duca Serbia spre integrarea Europeana. Cizmas a subliniat, totodata, ca romanii aflati in mare numar in Banat vor sa contribuie la viitorul european comun. Semnarea Acordului a fost urmata de un program cultural artistic si de un adevarat ospat in aer liber, mai informeaza corespondentul Romanian Global News.

 
SUA cer Rusiei retragerea trupelor din BasarabiaPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :345
Friday, 29 July 2005

Statele Unite spera ca Federatia Rusa si Republica Moldova vor putea incheia un acord privind evacuarea trupelor ruse, asa cum au procedat anterior Rusia si Georgia, a declarat miercuri, la Washington, fostul secretar adjunct al SUA pentru tarile Orientului Mijlociu William Berns, desemnat in functia de ambasador al Statelor Unite la Moscova, informeaza RIA "Novosti".

"Salutam recentul acord dintre Rusia si Georgia in aceasta privinta si asteptam si in Moldova acelasi progres", a declarat Berns. In alt context, presedintele comitetului pentru relatii externe a senatului american, senatorul republican Richard Lugar, a declarat ca izolarea Rusiei nu corespunde intereselor americane, insa SUA trebuie sa exercite presiune asupra Rusiei, pentru ca aceasta sa respecte principiile democratiei, drepturile omului si suprematia legii. Candidatura lui William Berns la functia de ambasador al SUA la Moscova a fost propusa de catre presedintele Bush la 14 iulie curent. Berns a ocupat anterior functia de secretar adjunct pentru tarile Orientului Mijlociu. El a detinut functia de ambasador al SUA in Iordania, de ambasador-consilier in probleme politice in cadrul ambasadei SUA a Moscova. Cariera diplomatica si-a inceput-o in 1982, in functia de consilier prezidential special in problemele statelor din Orientul Mijlociu si Asia de Sud.

 
 
Ministrul rus al apararii Serghei Ivanov recunoaste raionele de est ale Basarabiei ca statPDF Print E-mail
Ivanov la Vilucinsk/Romanian Global News
Accesari :218
Friday, 29 July 2005

Rusia nu-si va evacua pacificatorii din zona conflictului din Transnistria atata timp cat acolo se afla depozitele rusesti cu armament si munitii, a declarat joi, 28 iulie, ministrul rus al Apararii Serghei Ivanov la Vilucinsk (Orientul Indepartat al Rusiei) informeaza RIA "Novosti".

"Fortele noastre militare nu vor pleca pana cand va fi evacuat tot patrimoniul Federatiei Ruse pe teritoriul rusesc", a precizat ministrul, adaugand ca in prezent, in afara misiunii de pacificare, fortele militare ruse in Transnistria pazesc depozitele cu armament si munitii, care apartin Rusiei. Mai mult, Ivanov a spus ca in ultimul timp, tot mai insistent se fac auzite apelurile de evacuare a pacificatorilor rusi din Transnistria si ca, pornind de la ultimele declaratii, politica autoritatilor moldovene este indreptata spre deteriorarea relatiilor moldo-ruse. El sustine ca pacificatorii rusi se afla in Transnistria "in baza mandatului a doua state - Moldova si Transnistria". Reaminteste ca miercuri, 27 iulie, ambasadorul american desemnat in Federatia Rusa William Berns a chemat Mosocva sa incheie un acord cu Chisinaul privind evacuarea trupelor ruse din Transnistria dupa "modelul Tbilisi".
 
Tudor Petrov Popa a primit cetatenie romanaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :342
Friday, 29 July 2005

Guvernul Romaniei a decis, in sedinta de joi, acordarea cetateniei romane lui Tudor Petrov Popa, in vederea urgentarii eliberarii acestuia si a lui Andrei Ivantoc, celalalt cetatean roman din Grupul Ilascu, detinut in inchisoarea de la Tiraspol de autoritatile ilegale transnistrene, a anuntat joi, intr-o conferinta de presa, ministrul afacerilor externe, Mihai-Razvan Ungureanu.

"Acordarea cetateniei romane si lui Tudor Petrov Popa, singurul din Grupul Ilascu care nu primise inca acest statut, ne da prilejul sa intensificam eforturile pentru obtinerea eliberarii lor. Situatia in care se gasesc poate fi cu greu descrisa, conditiile de detentie sunt insuportabile si ne deranjeaza si mai tare ca exista o hotarare a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), din iulie 2004, prin care s-a dispus eliberarea lor de urgenta, dar la Tiraspol nu s-a miscat inca nimic in acest sens", a declarat seful diplomatiei romane. Acesta a subliniat ca eliberarea celor doi este o chestiune vitala pentru demnitatea statului roman. Mihai-Razvan Ungureanu a aratat ca pe langa decizia CEDO din iulie 2004, Consiliul de Ministri al Consiliului Europei, organismul care monitorizeaza aplicarea deciziilor acestei instante internationale, a adoptat, in aprilie 2005, o rezolutie prin care atentioneaza Chisinaul si Moscova de raspunderea lor in acest caz. "Noi credem ca amintind de aceste lucruri, forurile politice competente de la Moscova si Chisinau vor avea in vedere, in modul cel mai serios cu putinta, situatia celor doi cetateni romani", a evidentiat ministrul roman al Afacerilor Externe. Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa sunt retinuti de autoritatile  Autoproclamatei Republici Transnistrene din iunie 1992, ei fiind  condamnati in decembrie 1993 la 15 ani de inchisoare. Colegii lor de detentie, Ilie Ilascu si Alexandru Lasco, au fost eliberati in 2001, respectiv 2004. Ilie Ilascu a fost eliberat la presiunile comunitatii internationale, iar Alexandru Lesco a fost eliberat dupa executarea in intregime a condamnarii de 12 ani, informeaza Rompres.
 
Polonia, spre deosebire de Romania, stie sa-si apere conationalii din afara frontierelorPDF Print E-mail
Varsovia, Polonia/Romanian Global News
Accesari :178
Friday, 29 July 2005

Ambasadorul Poloniei la Minsk a fost rechemat la Varsovia, ca urmare a unei "grave crize intervenite intre cele doua tari, din cauza tratamentului practicat de autoritatile belaruse fata de minoritatea poloneza din Belarus", a anuntat, joi, 28 iulie, ministrul polonez de externe Adam Rotfeld.

Tinand cont de situatia creata, ne-am rechemat ambasadorul pentru consultare. El nu va reveni la post atat timp cat situatia nu se va schimba in Belarus", a precizat seful diplomatiei de la Varsovua in cadrul unei conferinte de presa. "Relatiile dintre Polonia si Belarus traverseaza in prezent o grava criza in urma actiunilor autoritatilor fata de Asociatia Polonezilor din Belarus", a mai afirmat ministrul polonez. Guvernul de la Varsovia urmeaza sa tina, joi, o reuniune de urgenta consacrata situatiei din Belarus, Varsovia denuntand deja "incalcarea drepturilor omului" in tara vecina, unde se afla o minoritate puternica de 400.000 de etnici polonezi din cele 10 milioane de locuitori ai acestei foste republici sovietice. Retragerea ambasadorului polonez de la Minsk survine in contextul expulzarilor reciproce de diplomati din cele doua tari si la cateva ore de la preluarea controlului asupra sediului Asociatiei Polonezilor din Belarus de catre autoritatile de la Minsk. Conform publicatiei electronice "Charter'97" Fortele speciale (OMON) din Grodno au intrat in forta, spargand usa, in sediul Uniunii polonezilor din Belarus, unde au arestat 20 persoane, printre care liderul uniunii, Anjelika Boris, si jurnalisti polonezi. In prezent, sediul Uniunii polonezilor din Belarus (UPB) este ocupat de fosta conducere a uniunii. In cadrul ultimului congres al UPB, Tadeuch Kruchkowski a fost demis din functia de presedinte al uniunii. Autoritatile belaruse nu au dorit, insa, sa recunoasca noua conducere democratica, in persoana Anjelikai Boris, preferand sa-l sustina pe servilul Kruchkowski. Rezultatele congresului au fost anuntate in afara legii, iar noul conducator - ilegal.

 
150 de burse suplimentare pentru absolventii scolilor din partea stanga a NistruluiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :200
Friday, 29 July 2005

Guvernul de la Chisinau a oferit 150 de burse suplimentare absolventilor scolilor din partea stanga a Nistrului in institutiile de invatamant superior basarabene pentru anul de studii 2005-2006.

O hotarare in acest sens a fost luata miercuri 27 iulie, in cadrul sedintei ordinare a Guvernului. Potrivit Ministrului Educatiei, Tineretului si Sportului, Victor Tvircun, respectivele burse au fost oferite in urma insistentelor din partea Asociatiei Studentilor din Transnistria (AST), care a cerut si asigurarea cazarii acestora, iar Ministerului Transportului - sa le acorde facilitati pentru deplasarea la bastina, similare celor de care beneficiaza in prezent studentii care locuiesc in partea dreapta a Nistrului. Potrivit AST, in anul curent, in regiunea de est a R. Moldova, au absolvit diferite institutii de invatamant preuniversitar 5430 de tineri, dintre care 2000 au depus actele in institutiile de invatamant superior din Republica Moldova. Potrivit sursei citate, autoritatile transnistrene au declarat ca vor oferi 55 la suta de locuri bugetare in institutiile de invatamant superior, insa majoritatea absolventilor prefera sa treaca Nistrul, sa plece la studii in Ucraina sau Rusia, deoarece diploma transnistreana nu este recunoscuta decat in Transnistria. Potrivit ministrului Victor Tvircun, initial pentru absolventii institutiilor preuniversitare din stanga Nistrului au fost rezervare 60 de locuri bugetare in universitatile din capitala, pana la moment fiind inregistrate peste 800 de cereri, informeaza Info-Prim.

 
Diaspora romana mai pierde un suflet marePDF Print E-mail
Giula, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :147
Friday, 29 July 2005

Cu adanca si nemarginita durere, in ziua de 25 iulie 2005, romanii din Giula si din toata Ungaria, au condus pe ultimul drum pe unul din oamenii de omenie pe care i-a avut comunitatea romanilor din Ungaria, Ioan Sz. Kiss.

S-a nascut in anul 1948, luna februarie, in localitatea Bedeu din judetul Bihor. Aici a urmat cursurile scolii generale, dupa care a continuat la Liceul Romanesc din Giula, desavarsindu-le la Catedra de Romana a Facultatii Pedagogice din Seghedin. Intre anii 1971-1984 a lucrat ca ziarist la saptamanalul romanilor din Ungaria, Foaia Romaneasca, apoi intre anii 1984-1996 la Uniunea Democrata a Romanilor din Ungaria si Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria. In ultimii ani ai vietii a lucrat la Centrul de Documentare si Informare din Giula. La ceremonia inhumarii au participat multe persoane, cunoscuti, rude, prieteni, colegi de scoala si de serviciu, in semn de pretuire pentru cel ce a fost  Ioan Kiss. Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca moartea este implinirea unei datorii si ca intristarea nu e logica in astfel de momente. Noi ne-am intristat, insa tristetea noastra nu a fost ca a unora care nu stiu nimic despre inviere si se mandresc de viata viitoare scrie intr-un mesaj emotionant redactia Foaia Romaneasca, colectivul alaturi de care a lucrat Ioan Kiss si care transmite sincere condoleante familiei. Redactia Romanian Global News isi exprima, la randul sau, tristetea fata de disparitia inca unui coleg din presa de limba romana si a unui om remarcabil pentru comunitatea romaneasca din Ungaria. Dumnezeu sa il odihneasca.
 
Romanii din Ungaria alaturi de sinistratii din tara mamaPDF Print E-mail
Bichisciaba, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :199
Friday, 29 July 2005

Autoguvernarea Romaneasca din Bichisciaba se adreseaza, intr-un comunicat dat publicitatii la sedinta sa din saptamana trecuta, tuturor cetatenilor Ungariei, precum si tuturor romanilor din aceasta tara sa faca donatii pentru sinistratii din Romania, sa ajute la reconstruirea cat mai urgenta a caselor distruse de inundatiile din ultimele saptamani si sa contribuie la crearea conditiilor normale de trai a persoanelor afectate de aceste evenimente tragice.

In acest scop, reprezentanta din Bichisciaba a deschis un cont bancar, la care se pot face donatiile pentru sinistratii din Romania. Numarul contului este: BRSZ 53200118 - 11070801.Romanii din resedinta judeteana au si facut prima donatie, transferand 50.000 de forinti pe acest cont.

La randul sau, Autoguvernarea Romaneasca din sectorul III din Budapesta a hotarat, la ultima sa sedinta, sa doneze pentru sinistratii din Romania un ajutor banesc de 100.000 de forinti. Suma a fost transferata pe conturile bancare deschise in acest scop. Reprezentantii romanilor din Capitala doresc sa-si manifeste prin aceasta donatie solidaritatea cu cei ajunsi in situatii de catastrofe.
 
Pensionarii romani din Giula pe meleagurile maramuresenePDF Print E-mail
Giula, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :141
Friday, 29 July 2005

La sfarsitul acestei saptamani, in zilele de 29-31 iulie, membrii Clubului Pensionarilor Romani din Jula vor face o excursie in Maramures, vizitand orasul Baia Mare si reperele turistice din aceasta zona.

"Dorim sa vizitam cele mai frumoase locuri ale Maramuresului, renumite biserici si manastiri din aceasta zona, si, bineinteles, renumita localitate Sapanta, unde se gaseste Cimitirul Vesel" - ne-a informat inainte de calatorie Gheorghe Marc, presedintele Clubului Pensionarilor, mentionand ca aceasta excursie se va realiza cu sprijinul financiar al Autoguvernarii Romanesti din Jula si al Fundatiei Publice pentru Minoritati, informeaza corespondentul RGN in Ungaria.

 
Tabara de creatie pentru copii la MicherechiPDF Print E-mail
Micherechi, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :144
Friday, 29 July 2005

Primaria din Micherechi, impreuna cu Coalitia Romanilor din Ungaria si Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria a organizat in perioada 25-31 iulie o tabara de creatie pentru copii, la care au participat 70 de tineri, sositi din Leta Mare, Bedeu, Madaras (Romania) si, bineinteles, din Micherechi.

Scopul declarat al acestei tabere de o saptamana a fost initierea copiilor in diferite domenii ale artei si ale mestesugurilor traditionale, printre care olaritul, modelajul, sculptura in lemn, impletiturile, pictura naiva, aranjamentele decorative, pictura sau desenul. In cursul zilei de miercuri, participantii la tabara au facut o excursie in orasul Giula, vizitand cetatea si cele mai importante institutii romanesti din orasul balnear, informeaza corespondemtul RGN in Ungaria.

 
Romanii din diaspora - gata sa ajute sinistratii din RomaniaPDF Print E-mail
Atlanta, SUA/Romanian Global News
Accesari :177
Friday, 29 July 2005

Consiliul Mondial Roman (CMR), organizatie a romanilor din diaspora, si-a manifestat dorinta de a sprijini comunitatile sinistrate in urma inundatiilor recente, a declarat miercuri, 27 iulie, secretarul general al acestei organizatii, Neculai Popa.

In acest scop, CMR a solicitat Institutului National de Administratie (INA), in calitate de partener al sau, sa-i faciliteze obtinerea de date privind localitatile devastate de viituri si lista nominala a familiilor sinistrate. Demersul CMR vizeaza identificarea acelor comunitati romanesti din diaspora dispuse sa sustina comune si familii romanesti din zonele calamitate, informeaza Prompt Media.

 

 
Israelul se mobilizeaza pentru ajutorarea sinistratilor romaniPDF Print E-mail
Tel Aviv, Israel/Romanian Global News
Accesari :196
Friday, 29 July 2005

Camera de Comert si Industrie Israel-Romania a initiat la mijlocul lunii iulie un cont bancar pentru ajutorarea sinistratilor in urma inundatiilor din Romania.

Contul este deschis la banca israeliana Hapoalim, filiala 511 Hacastel din Tel Aviv si se numeste Donatii pentru sinistratii inundatiilor din Romania. Sumele depuse in acest cont vor fi transmise pe adresa unei institutii oficiale romanesti care se ocupa de ajutorarea sinistratilor, adresa ce va fi indicata de Ambasada Romaniei din Israel. Numarul contului de ajutor este Bank Hapoalim 445563 iar adresa postala este Tel Aviv, strada Ibn Gvirol 161.
 
Inca o initiativa de ajutor pentru sinistrati vine din FinlandaPDF Print E-mail
Helsinki, Finlanda/Romanian Global News
Accesari :200
Friday, 29 July 2005

In timp ce 1-2 transporturi de haine vor fi trimise in curand spre sinistratii din Romania, romanii din Finlanda pun la cale o alta modalitate de a veni in sprijinul fratilor ajunsi la necaz.

Initiativa vine din partea membrilor ARF, Rodica Moldovan si Calin Hera, care, in urma unei intalniri fata-in-fata cu coordonatorul organizatiei Lazarus Human Aid, Kalle Auguston, au stabilit sa trimita un transport de alimente neperisabile catre sinistratii din Romania. Pentru a stabili modalitatile de punere in practica a planului, duminica, 31 iulie, romanii din Finlanda se vor intalni, in jurul orelor 13.00, langa podul ce leaga Otaniemi de Lehtisaari (Otaniemi fiind inchis datorita Campionatului de Atletism). Daca vremea va ingadui, participantii la intrunire vor avea posibilitatea de a face un grill si sa se delecteze cu o partida de pescuit, transmite din Finlanda Rodica Moldovan. In caz contrar noul Restaurant Cerasela din Myllypuron Ostoskeskus, va sta la dispozitia participantilor, duminica, cu mici din partea casei. Rezervarile se pot face la numarul de telefon  040-5100361, persoana de contact Jonh Bna.
 
Dansuri romanesti interpretate de belgieniPDF Print E-mail
Oignies-en-Thierarche, Belgia/Romanian Global News
Accesari :171
Friday, 29 July 2005

Ansamblul belgian de dans Vitrifolk va sustine duminica, 31 iulie, un spectacol de dansuri folclorice, printre care se vor afla si doua serii de dansuri specific romanesti.

Reprezentatia grupului originar din Vitrival face parte din week-end-ul special Eurofetes (Sarbatori europene), organizat zilele urmatoare la Oignies-en-Thirarche. Spectacolul va incepe de la ora 13.30, intr-un spatiu al scolii din localitate. Toti cei interesati de cultura, traditiile si dansurile specific romanesti sunt invitati sa participe la aceste momente inedite.

Prima serie de dansuri romanesti va cuprinde Breaza de la Floroaia, Geamparale Dobrogeana, Neagra, Hangul, Drumul Dracului, Hora Mare cu Strigaturi, Hora si Sarba Munteneasca. Din partea a doua vor face parte Hora din Valea Horincei, Tropotica, Jiana, Joc din Slatina, Braulet Valcean, Hora si Sarba Dobrogeana, Sarba de la Poiana Stampei si Sarba de la Bran.
 
Imigratia vine in ajutorul EuropeiPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :247
Friday, 29 July 2005

"Fara noii sositi, Uniunea Europeana ar putea pierde 14.8 milioane de locuitori pana in anul 2030, scrie cotidianul francez Liberation, ca o concluzie a discutiilor Congresului International al Populatiei.

 Batranul Continent salvat de noii imigranti? Pana in prezent, la reuniunile demografilor uzantele cereau sa dedice o zi de dezbateri tarii gazda. Ca dovada ca in acest domeniu esalonul national nu mai este suficient, organizatorii celei de-a XXV-a editii a Congresului International al Populatiei, desfasurata la Tours (Indre-et-Loire), pana sambata, au modificat traditia, iar joi, s-a dezbatut pe marginea subiectului Europa. De la Atlantic la Urali, specialistii n-au putut decat sa constate riscul unui declin demografic masiv al batranei Europe. O amenintare pe care, deocamdata, numai continuarea fenomenului imigratiei ar putea sa o mai atenueze. Conform unor proiectii ale Eurostat, prezentate de Serge Feld, de la Universitatea din Louvain, Uniunea ar pierde 14.8 milioane de locuitori pana in 2030 in ipoteza unei imigratii 0. Aceasta este consecinta unei rate a natalitatii atat de scazute, iar reinnoirea populatiei va deveni imposibila in doua treimi dintre tarile UE, dar cu precadere in Spania (-1.6 milioane de locuitori), in Italia (-5 milioane) si in Germania (-7.5 milioane): acestea sunt trei tari in care rata natalitatii se situeaza undeva in jurul valorii de 1.3 si 1.4 de copii de fiecare femeie. Franta, pe de alta parte, continua sa-si mentina locul de lider demografic in Europa, culegand roadele politicii sale familiale. Rata sa de natalitate (1.88) nu este devansata decat de cea a Irlandei. Franta este urmata de Marea Britanie (850.00 de locuitori in plus), de Belgia, Olanda si Finlanda. Aceste cifre trebuie puse in relatie cu cele prezentate, tot in cadrul Congresului, de Thomas Liebig, reprezentantul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, referitoare la evolutia recenta a fenomenului imigrational in tarile Europei de Vest. Fluxurile tind sa se indrepte catre tarile cel mai afectate de aceste evolutii demografice. Franta si, intr-o mai mica masura, Marea Britanie inregistreaza o incetinire evidenta a ritmului intrarilor imigrantilor, in timp ce Spania si Italia, tari din care odinioara se emigra, cunosc de aproximativ 5 ani un aflux masiv de muncitori straini, veniti mai ales din Maroc si Ecuador in prima, si din Romania si Albania, in ce a de-a doua tara amintita. Germania a cunoscut si ea in anii 90 un aflux de imigratie dinspre tarile Europei de Est.

Imigratia ar putea functiona, astfel, ca un contrabalans la scaderea natalitatii. Spania ar trebui sa primeasca pana in 2030 un numar de 3.6 milioane de imigranti, ceea ce va permite populatiei sale sa creasca. Cu 5.2 milioane de intrari, Germania va ajunge aproape sa isi mentina linia, trecand de la 82.6 milioane la 81.1 milioane de locuitori. Per total, imigratia va duce la o crestere de 25 milioane de locuitori in intreaga Uniune Europeana mai adauga Liberation. 
 
SIRA ii sprijina pe imigrantii romani din Noua ZeelandaPDF Print E-mail
Cristchurch, Noua Zeelanda/Romanian Global News
Accesari :288
Friday, 29 July 2005

Asociatia Romanilor din South Island, Noua Zeelanda, (SIRA) a luat fiinta in noiembrie 2002 din dorinta romanilor din insula de sud de a avea o forma de organizare care sa ii ajute in indeplinirea diverselor obiective ale comunitatilor romanesti din Canterbury si regiunile invecinate.

 

Printre scopurile pe care si le propune SIRA se numara sporirea gradului de cunoastere a populatiei neo-zeelandeze in legatura cu Romania, crearea oportunitatii pentru toti romanii de a se intalni intre ei. SIRA organizeaza diferite evenimente culturale, sociale, dar si sportive pentru membrii sai cu scopul de a creea legaturi intre acestia si in acelasi timp sa dezvolte un mediu pur romanesc care sa ale aminteasca romanilor din Noua Zeelanda de tara de origine. Totodata, un obiectiv important pentru Asociatia Romanilor din Noua Zeelanda este acela de a-i ajuta pe imigrantii romani din aceasta tara sa se adapteze mediului social al acestei tari, precum si sa intemeieze o Biserica Ortodoxa Romana in regiunea Cristchurch.

Membru al SIRA poate fi oricine, indiferent de nationalitate, daca plateste o taxa de membru de 5 dolari pe luna.
 
Folclor romanesc cu Grigore Lese in SpaniaPDF Print E-mail
Santiago de Compostela, Spania/Romanian Global News
Accesari :144
Friday, 29 July 2005
{mosimage}Grupul vocal Grigore Lese din Romania va oferi la acest sfarsit de saptamana pentru toti romanii din Spania, dar cu precadere pentru cei din Santiago de Compostela un spectacol de exceptie.

{mosimage}Muzica folclorica romaneasca va rasuna sambata, 30 iulie, de la ora 21.30, in Plaza de Toural, in cadrul unei serii de manifestari ce vizeaza o mai buna cunoastere a culturii romanesti in Spania.

Grigore Lese a pastrat o maniera interpretativa arhaica invatata in satul sau din Tara Lapusului, in Maramures. Daca folclorul adevarat se defineste prin insusi faptul ca se manifesta in mediul sau natural, iar o adaptare scenica poate denatura actul artistic autentic intr-un fel sau altul, transpunerea pe care o face Grigore Lese este cat se poate de fireasca, atat in interpretare cat si in decor. Arhaismul, sobrietatea si inalta tinuta artistica sunt atribute firesti si totodata garantii ale unui concert Grigore Lese.
 
Golan al lumii civilizate, ApatridulPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :198
Friday, 29 July 2005

{mosimage}In primavara anului 90, Piata Universitatii gemea de golani. Cu ecusoane de carton in piept si diplome universitare acasa. In Piata Libera de Comunism, infierata cu mai animalule, sute de mii de oameni, pentru care Revolutia n-a fost nici comanda de la centrala, nici eveniment TV, au avut, pentru cateva saptamani, tarkovskiana impresie de cu credinta clintesti muntii. N-a fost sa fie asa. Nici la Bucuresti, nici la Timisoara, si niciunde in tara. Unii dintre golanii cu capete si inimi sangerand dupa mineriada din 90, au luat drumul strainatatii. Arhitectul Dragos Trica este unul dintre acestia, cartea lui Apatridul rasuceste cutitul in rani mai vechi si mai noi.

{mosimage}Intelectuali si guzgani

Decebal si Liliana Triescu sunt  eroii romanului lui Dragos Trica (Apatridul, Ed. Masina de scris, Buc. 2005). Sot si sotie. Arhitect de varf si balerina pe poante de Opera Romana. Ambii cu visul cel albastru despre Occident. Locatia, Germania. Anii 90. Tulburii ani 90 ai politicii si economiei romanesti in zvarcolirile reformei si ale eradicarii umbrelor trecutului  comunisto- securist. Tot  atat de tulburii ani ai reunificarii Germaniei puse brusc in fata unui val de Ossies (est-germani) si de repatriati etnici germani din Blocul de Est (sute de mii din Romania, doua-trei milioane din fostul URSS). Val peste valuri, refugiati economici din tarile sarace ale fostului bloc comunist, sinti si rroma in migratie libera peste granite, aventurieri si visatori. Cativa politici cu dosare beton. Al lui Triescu e caramida, se sparge sub ciocanele nemtesti. Ca si  vana sa germana, de la bunicul din Ploiesti, deportat dupa razboi si mort, fara sa-si mai fi vazut nepotul, aspirant la germanitate in fosta sa patrie. Recunoasterea acesteia se refuza  nu pe criteriul genealogic, ci de insuficiente dovezi ale atasamentului  fata de cultura si traditiile germane, in speta limba si religie. Pentru descendentul familiei Triescu si sotia sa nu e loc in Germania, nici ca azilanti politici, nici ca repatriati, nici ca apatrizi. Astfel, familia Triescu incepe razboiul, cand  rece, cand fierbinte, cu autoritatile si legea germana. In anul 1990, imigrantii romani, fie cu pasapoarte, fie strecurati printre ghimpii si molozul fostului Zid berlinez, au luat prin surprindere tipicul autoritatilor germane responsabile pentru straini. Acestea  s-au repliat insa repede, emitand ordine interioare restrictive la acordarea germanitatii si a azilului politic. In caminele de azilanti -de fapt solicitanti de azil-  sunt inghesuiti de-a valma, pe 4,5 mp de caciula, romani si originari din Romania, de toate conditiile sociale si  de toate culorile  In custile cu maimute din Est domneste legea junglei, supravietuieste cine-i mai tare de pumn si de inger, sub blanda obladuire a aparatului functionaresc de la primarii si institutii caritative. Mancare la pachet dozata pe trei zile, marcute cu taraita, 10-25 oameni la o bucatarie si un dus comun. Cinci ani interdictie oficiala de munca, in 1991 redusi la un an, pentru a preveni infractionalitatea crescanda a strainilor someri de nevoie. Triestii supravietuiesc curati, se integreaza social si profesional mai bine ca multi dintre nemti. El, arhitect cu proiecte deosebite, ea profesoara de balet si balerina de succes. Decebal deseneaza, Liliana danseaza. Ziua. Noaptea, se intocmesc dosare peste dosare de argumente legale, de justificare a spetei Triescu in zeci de procese; se scriu scrisori la autoriitati, chiar si la cele mai de varf din tara si din Germania. Se contacteaza mass-media, reprezentante oficiale si mai putin oficiale, persoane sus-puse sau doar binevoitoare. Se comploteaza in grup sau pe cont propriu cum sa facem sa nu ne trimita inapoi  in tara. UNSPREZECE  ani la rand, in care, intre timp, Triestii devenisera apatrizi (Staatenlos). Prin toate mijloacele legale, familia din Romania incearca sa-si regularizeze sederea ca imigranti in Germania. In fiecare noapte insa, somn in stare de alerta si  bagajul de expulzare la locul lui, sub perna. Toate acestea se intampla, in romanul lui Trica si  in tara Recht&Ordnung, in anii de gratie 1990-2001. In tot acest timp, Decebal isi duce in amintire, mai departe, Golaniada din Piata Universitatii, de la Bucuresti. Capitolele in care el traieste intens atat frenezia Revolutiei, cat si mizeria politica si umana rascolita in timpul ei (in planul evocarii) alterneaza cu cele ale prezentului, ale luptei de supravietuire si obtinere a rezidentei pe timp nelimitat, in Germania.  Interludiile poetice, de evadare din cotidian impreuna cu sotia sa, in mici escapade turistice, culturale, sau pur si simplu sentimentale, dau dimensiunea cuplului care IMPREUNA  vrea sa razbata intr-o lume prea adesea presarata de NEIN si JAWOHL.

Fragment de manuscris

In urma unor comunicate de presa din primavara anului 2001, apatrizii romani au aflat ca "Romania s-a obligat sa preia cei cca. 800 de apatrizi care traiesc in Germania", la schimb cu eliberarea de obligativitatea vizelor Schengen. Ion Munteanu relata despre cazurile de expulzare ale lui Carol Romanov  si Manuelei Ursu, care, cu un  nou-nascut de sase saptamani in brate, a fost intimpinata, pe aeroportul Otopeni, cu amenintari si santaje de genul:" Daca nu intri de buna voie pe teritoriul national, sora-ta cu firmele ei s-ar putea sa aiba probleme". Apatrizii mai informati si mai tenace, au refuzat definitiv  pe aeroport intrarea in tara, invocand Conventia internationala de la New-York din 28 septembrie 1954, care reglementeaza statutul apatrizilor. Altii au stat si poate ca mai stau inca extraterestru, caci sunt cetateni ai lumii, dar si ai nimanui. Afland, prin conexiile subterane ale apatrizilor, ca din tara va veni o persoana sus-pusa pentru a negocia cu autoritatile germane cazul acestora, Decebal se porneste cu un maldar de documente la Berlin. In capitolul optsprezece din roman are loc o intalnire hotaratoare pentru destinul familiei Triescu. Se expun faptele, se dau actele, acordul e tacit.  Adevar sau fictiune? Thriller sau document? Vor reusi Triestii sa ramana in Germania?

La un moment dat, in timpul desertului, Decebal a strecurat intrebarea: De ce nu spuneti odata nemtilor clar, fara dubii, ceea ce s-a tot declarat si in scrisori, si la televiziune. Nu ar fi nimic mai simplu, asta e legea, asta e intelegerea si basta!

Din pacate nu e asa de simplu. Esti istet si ai realizat, dupa cum chiar tu ai spus mai devreme, ca venirea mea aici este o dovada ca se trateaza in continuare. Romania este intr-o pozitie ingrata. Ne aflam la cheremul nemtilor, care nu se dau inapoi de la santaj si amenintari. Noi vrem sa intram in Europa si daca nemtii ne pun bete in roate, nu vom fi acceptati nici la Pastele Cailor. Vrem, nu vrem, trebuie sa le cantam in struna. Nu ii vom prelua pe toti, dar unii vor fi sacrificati. Si nu e doar atat, mai sunt cateva motive atat de delicate, incat, stii replica de film, daca ti-as destainui acest secret...

   .. ar trebui apoi sa te lichidez. A completat Decebal. Era o expresie folosita si de el cu placere, o dovada in plus ca cei doi erau sensibili la acelasi soi de umor. Subiectul era insa foarte grav. Decebal a considerat ca era necesar ca el sa faca pasul urmator in tematica, devenita extrem de delicata: Stiu ca e vorba de bani, de foarte multi bani. La masa celor doi s-a asternut tacerea. Oare am mers prea departe? s-a intrebat Decebal. In acel moment le-au fost aduse cafelele. Si-au aprins amandoi cate o tigara. Blanaru a tras un fum adanc, apoi inca unul, dupa ce a mai cugetat cateva clipe, a spus, aproape in soapta:   Nici nu am sa recunosc, nici nu te voi contrazice. Nu stiu in ce masura cunosti detalii, dar sa stii insa ca nu este asa cum probabil banuiesti. Romanii sunt poate corupti, dar in cazul de fata, cei manjiti cu rahat se afla mai spre vest. Sunt detalii pe care eu le cunosc, dar in care nu sunt amestecat si care ma revolta si imi repugna. Hai mai bine sa schimbam subiectul.  Atmosfera prietenoasa a revenit dupa scurt timp. Dupa aproape doua ore petrecute in micul restaurant au facut plata, in ciuda insistentelor lui Decebal, nemteste, fiecare pentru el. S-au intors apoi la hotel, unde si-au luat ramas bun. Decebal l-a invitat la Hechingen, impreuna cu sotia.  Mai intai sa terminam cu toata mascarada, dupa aceea cu placere. Sper sa cunoastem si doamnele fiecaruia. Iti doresc sa ne revedem cat mai repede in Romania, dar nu asa cum te temi tu, ci ca turist, cu pasaportul de apatrid sau mai bine de neamt in buzunar. Privind in oglinda retrovizoare, l-a vazut pe Blanaru facandu-i cu mana, in timp ce Fordul coupe se indeparta in viteza.   Intrevederea fusese constructiva. Aflase ceea ce sperase si poate chiar mai mult decat atat.

Epilog: Ioani  fara de tara

Toti romanii au sarit in sus de bucurie cand, la 1 ianuarie 2002, s-a scos viza pentru spatiul Schengen. Chiar si cei care nu aveau nici rude prin strainatate, nici 100 de Euro pe zi pentru a calatori. Existau insa, la momentul respectiv, in Germania, cel putin 750 de oameni, romani de origine, care nu s-au putut bucura de aceasta noua "eliberare" a Romaniei, pentru ca, in demersurile de reglementare a rezidentei lor in Germania, aflasera ca soarta lor viitoare ar fi fost fost pecetluita de un troc germano-roman. Acestia sunt apatrizii, Ioanii-fara-de-tara, oameni de toate virstele si profesiile care au renuntat la catatenia romana in perioada 1991-93, cand aceasta era neconditionat posibil in Germania. Acesti oameni au trait, unii chiar peste 10 ani de zile, cu sabia lui Damocles deasupra capului, incercand sa-si dea iluzia unei vieti normale, zi de zi si ceas de ceas. Parinti care lucreaza, copii care merg la scoala. Cu  drepturi insa restrinse de circulatie in spatiul german, chiar si in interes profesional. Exclusi de la munca, odata cu terminarea ingaduirii rezidentei limitate la cateva luni si prelungite cu chiu, cu vai, adeseori cu sicane. Interzisa activitatea autonoma, cum ar fi deschiderea unei firme proprii. In plus, expulzarea din Germania i-a pandit, si ii mai pindeste poate, tot timpul dupa colt. Unul dintre acesti Ioani-fara-de-tara care locuieste in Baden-Wrttemberg, isi relata astfel propria experienta in Vestul mult visat: "In fapt, este o crima de tip nou, tot tratamentul care ni se aplica de mai mult de zece ani. Esti distrus cu incetul, intii nervos, apoi psihic, iar in cele din urma apar bolile organice. Ti se interzice, ti se ia posibilitatea, dreptul, nevoia fireasca de a trai si a te dezvolta ca fiinta umana capabila sa creeze valori, sa fie utila societatii, sa dea sens timpului si propriei vieti. De 10-12 ani sintem exclusi, din ambitia nefireasca a unora, si cu concursul altora, de la viata... Si toate acestea, pentru ca esti apatrid, fost cetatean roman!" Cineva spunea o data, elegant si poetic: "Incertitudinea e o stare de gratie". In dragoste, poezie sau filosofie, afirmatia e la locul ei. In schimb, in viata de zi cu zi, in configurarea prezentului si viitorului unui om sau al unei familii, incertitudinea sapa adinc in suflet si in minte, creind falii ce pe parcursul anilor devin prapastii. Incertitudinea se asociaza cu teama de prezent si de viitor, cu frica de autoritati si neincrederea in sisteme sociale si in ceilalti oameni. A  sta "intre doua lumi", dintre care nici una nu te vrea, pune la indoiala nu numai justetea unor conventii politice si sociale, ci si rostul omului sub soare, intr-o lume care se vrea din ce in ce mai globala.

(Pentru Romanian Global News, transmite Dani Rockhoff)

 
Cristi Puiu ajunge si la Festivalul de Film de la CopenhagaPDF Print E-mail
Copenhaga, Danemarca/Romanian Global News
Accesari :151
Friday, 29 July 2005

Zece filme europene, printre care si Moartea Domnului Lazarescu, filmul de succes al lui Cristi Puiu la Cannes, vor fi aduse in fata publicului european la Festivalul International de Film de la Cannes.

Evenimentul cinematografic se va desfasura in capitala daneza in perioada 18-28 august si va cuprinde filme din intreaga Europa, printre care si filmul tanarului regizor roman dar si pelicula O iarna lunga fara foc, a regizorului elvetian Grzegorz Zglinski si Factotum, o productie norvegiano-americana, realizata de regizorul Bent Hammer. Vor mai fi prezentate, totodata, pelicula Fateless a regizorului maghiar Lajos Koltai, Harrys Daughters a suedezului Richard Hobert, Live and Become, o productie franco-israeliana semnata de romanul Radu Mihaileanu si Murk regizat de danezul Jannik Johansen. Ultimele trei filme de pe lista de proiectii a Festivalului de la Copengaha sunt Up and Down al cehului Jan Hrebejk, A Way of Life, realizat de regizoarea britanica Amma Asante si productia germana Willenbrock a lui Andreas Dresen.

"Moartea domnului Lazarescu un film subtil si fara mila despre agonia unui batran, cum il numea cotidianul francez Liberation dupa prezentarea sa la Festivalul de Film de la Cannes, a castigat premiul special la Cannes, la sectiunea Un Certain Regard la care a participat.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions