Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Septembrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  
Cautare
17 judete si Capitala se lupta cu apelePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :239
Wednesday, 21 September 2005

De 48 de ore ploile cad fara incetare in 17 judete din intreaga tara, ca si in Bucuresti. Argesul, Calarasiul, Gorjul, Dambovita, Buzaul si Doljul sunt, inca o data, cele mai afectate dintre judetele din tara, la fel ca si Olt si Mehedinti.

Sute de oameni s-au retras sau au fost evacuate, aici, din cauza cantitatilor mari de apa care au cazut. Sute de case si gospodarii au fost si ele afectate de ape, iar oamenii din cateva localitati si-au pierdut intreaga agoniseala. Nici la Bucuresti lucrurile nu au stat mai bine. Precipitatiile au creat efecte de necrezut intr-o capitala a unei tari europene din anul 2005 multe dintre strazile principale din cartierele bucurestene au fost inundate de apa, aceasta ajungand uneori pana la nivelul portierelor masinilor. Oamenii au fost nevoiti, in zonele marginase ale Capitalei, sa mearga cu barca, pentru ca deplasarea intr-un alt mod ar fi fost imposibila. Subsolurile celor mai multe dintre imobilele din sectoarele 3,4 si 5 au fost inundate de apa, iar oamenii care locuiesc la curte au asistat neputinciosi la apa care le intra in case si impotriva careia nu aveau cum sa lupte. Mai multe unitati de pompieri din Bucuresti au fost chemate sa intervina cu motopompe si pompe submersibile, insa nici munca acestora nu a dat rezultate prea bune, mai ales ca ploaia a cazut timp de 48 de ore fara contenire. Nu numai casele oamenilor simpli au avut de suferit, ci chiar si vilele costisitoare din cartierele rezidentiale din Bucuresti. Mai mult decat atat, apa a afectat si cateva dintre institutiile publice din Capitala, printre care Spitalul Marie Curie, Spitalul CFR, Institutul de Medicina Sportiva, Palatul Copiilor, Manastirea Antim, Ambasadele Turciei si Cehiei, Muzeul Taranului Roman, Muzeul Satului, etc. Chiar si cladirea recent renovata a Senatului Romaniei a avut de suferit din pricina ploii. Senatorii au fost nevoiti sa isi desfasoare marti lucrarile intr-o sala in care apa picura din tavan, iar in diferite colturi ale incaperii se formasera balti.

Ministerul de Interne a ridicat, pentru urmatoarele ore, gradul de alerta in 9 judete, noi precipitatii cantitativ insemnate asteptandu-se sa cada. Pericolul de inundatii se va mentine pana sambata, 24 septembrie, pentru 22 de judete din toata tara. Judetele care au primit avertizari sunt Arad, Alba, Hunedoara, Sibiu, Covasna, Mures, Harghita, Brasov, Mehedinti, Gorj, Valcea, Olt, Dolj, Arges, Teleorman, Damboivita, Giurgiu, Prahova, Buzau, Vrancea, Constanta si Tulcea. Raurile care ar putea iesi din matca, atingand cotele de pericol, sunt Jiul, Oltul, Muresul, Argesul sau Buzaul.

 
"Noi suntem uitati si de patria noastra istoricaPDF Print E-mail
Cernauti, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :539
Wednesday, 21 September 2005

Ca in fiecare toamna, comunitatea romaneasca nord-bucovineana din regiunea Cernauti si-a cinstit limba neamului la Marea Sarbatoare Nationala Limba noastra cea romana.

Grupuri de romani din capitala Bucovinei istorice si din localitatile invecinate, multi dintre ei imbracati in costume populare, frati de dincolo de frontiera, din Suceava, Radauti si Botosani, s-au intalnit in piata din fata Primariei, unde se afla sediul Societatii pentru Cultura Romaneasca Mihai Eminescu, organizatoarea sarbatorii, si-au pornit cu alai, desfasurand pe strazi drapelul tricolor, si poposind pentru a depune flori la monumentul Luceafarului poeziei romanesti (si in semn de respect si fratietate la cel al Cobzarului ucrainean, Taras Sevcenko) catre Palatul Tineretului, unde a avut loc manifestarea.

Sub semnul multietnicitatii bucovinene

Si daca anul trecut manifestarea, care-i aduna laolalta pe toti cei de-o fiinta si de-o mama intru pastrarea identitatii de neam, s-a desfasurat sub steaua calauzitoare a Dreptcredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant, care, cu crucea si sabia stat-a in calea paganismului, urias, ca un atlet al lui Hristos, editia din acest an a stat sub semnul multietnicitatii bucovinene, aducand pe scena, alaturi de romani, formatii si interpreti apartinand comunitatilor etnice traitoare in perimetrul comun. Asa ca, alaturi de Corul Dragos Voda al Societatii pentru Cultura Romaneasca Mihai Eminescu, condus de prof. Elena Nandris, de orchestra de instrumente populare din Herta sau de solistii Mariana Tovarnitchi (Cernauti), Diana Velea (Storojinet) sau Marius Zgiianu (Suceava) au evoluat copiii (ucraineni) ai Ansamblului Izvoras din Hliboca (condusi de un roman din Noua Sulita), Corul Societatii Poloneze din Cernauti (in care Elena Nandris s-a incadrat cantand impreuna in limba romana Suflecata pan la brau) sau un pusti din comunitatea armeneasca, Edmund Kazarian, care manuia un acordeon aproape la fel de mare ca el. Desigur, pe scena au aparut multi altii pe care, cu regret, nu am acum spatiu sa-i pomenesc, as aminti doar de micuta Svetlana Cuciurean din Ostrita, raionul Herta, care, de dupa uriasul buchet de flori pe care-l tinea in maini, a cantat Mama poate fi faloasa ca ma are (moment in care-l priveam in sala pe Vasile Tarateanu care-si tinea de mana mama ce ocrotea grijulie in poala teancul de carti primite in dar de fiul ei).

Numaidecat, pana in toamna aceasta, trebuie sa convocam o Adunare Nationala care sa pregateasca un Congres al Romanilor

Dar Limba noastra cea romana nu este doar o sarbatoare, ci si (asa cum a spus, in deschiderea manifestarii, o frumoasa prezentatoare) o durere de inima. Iar cel care a dat glas problemelor si neimplinirilor comunitatii romanesti nord-bucovinene a fost scriitorul Dumitru Covalciuc, cel care, sub egida Societatii Culturale Arboroasa, editeaza Almanahul cultural-literar Tara Fagilor. Neimpliniri care tin si de framantarile existente in comunitatea romaneasca, de conditia de minoritari a romanilor bucovineni, de felul in care sunt tratati de administratia ucraineana, dar si de relatia lor cu Tara mama. Tot ce am cladit noi in 10-12 ani, totul, noi cu mainile noastre am distrus si distrugem, a spus el. Vorbim de limba, vorbim de scoala dar am uitat de scoala din Moldia, din Corovia, din Storojinet; prezenta noastra nu e nicaieri. Pe de alta parte, prea multi lideri apar, prea multe programe si problemele noastre nu se pot rezolva la ziua limbii. Noi, numaidecat daca suntem romani, pana in toamna aceasta trebuie sa convocam o Adunare Nationala care sa pregateasca un Congres al Romanilor, la care delegatii sa decida asupra sortii noastre de mai departe. Se creeaza impresia - a continuat Dumitru Covalciuc incurajat de aplauzele participantilor la adunare - ca ne certam nu stiu pentru ce. Prea multe probleme se rostogolesc asupra noastra. De 75 de ani noi suntem aici ai nimanui, suntem martiri aici. Daca bunicii si parintii ne-au murit in Kazahstan sau in Siberia, noi trebuie zilnic sa stam pe baricade in apararea limbii.

Cine-s turcii in Germania si cine-s romanii in Bucovina?

Dumitru Covalciuc nu a ocolit problema invatamantului in limba romana si nici dorinta membrilor comunitatii romanesti de a recupera Palatul National al Romanilor din Cernauti: Ce frumos a vorbit dl. Baglei aici, dar deunazi ce propunea: ca istoria, geografia si chiar toate obiectele sa se predea in limba de stat, ca turcii in Germania, vezi Doamne, invata in limba germana. Cine-s turcii in Germania si cine-s romanii in Bucovina? Pe de alta parte, noi suntem uitati si de patria noastra istorica. Ma gandeam intr-o zi: oare de ce nu si-ar lua cineva curajul, in mod oficial, sa-si ceara iertare de la neamul romanesc din Bucovina, ca a fost lasat de izbeliste, al nimanui. Ca mai vine cate o carte, sau mai este invitat cineva, asta-i incomparabil prea putin dupa atatea pierderi morale si umane. Patria uita ca noi suntem aici. Ne-am ridicat in apararea fostului Palat Cultural, 7 societati am semnat doua documente. D-l Opait a plecat, pe cheltuiala lui, la Kiev si a fost primit, a transmis si pentru Presedintia Romaniei acelasi lucru cu rugamintea ca presedintele sa intervina pe langa omologul domniei sale ca aceasta casa sa nu fie instrainata. Curiozitatea este ca presedintele Ucrainei ne-a raspuns, Ministerul Apararii Nationale a raspuns, numai de la Bucuresti nu avem nici un raspuns. De fapt, toate memoriile noastre de cand Romania democrata are 3 presedinti au ramas fara raspuns. Nu sunt consilieri, nu sunt secretari la Presedintie sau la Consiliul de ministri? Sunt, dar pur si simplu am fost lasati in voia soartei. Totusi - a adaugat el - cu toate durerile care se acumuleaza in sufletele noastre, anul acesta a fost un an rodnic. Vedeti cu cata ravna gospodarii din Movila s-au apucat sa restaureze biserica lui Stefan cel Mare, cu cata dragoste se strang acum bani la Vancicauti sa se ridice monumentul victimelor staliniste. Datorita unor oameni de suflet din Vatra Dornei s-a reluat repararea, restaurarea unor monumente funerare din cimitirul din Cernauti. E lucru greu, mare, dar fiindca avem prieteni si avem sponsori, lucrul acesta se va face.

Noi cantam si dansam, epuizam programul, ne ducem acasa si carul de probleme ramane nerezolvat

Daca anul trecut, cand tot Dumitru Covalciuc a fost purtatorul de cuvant al comunitatii romanesti nord-bucovinene la aceasta manifestare, se semnala faptul ca aparitia cartii romanesti este ingreunata, de data aceasta nemultumirea lui a vizat calitatea acesteia. A fost un an al cartii a spus el. Atata carte romaneasca a aparut la Cernauti si in centrele noastre raionale anul acesta cat n-au aparut in 5 ani mai inainte. A aparut, in sfarsit, monografia satului Boian, una dintre cele mai bune carti care-au vazut lumina tiparului in limba romana in nordul Bucovinei. Carti au scos Mircea Lutic, Ilie Popescu, Nicolae Mintencu, Gheorghe Mihailiuc, Dragos Tochita, Radu Irimiciuc, Eleonora Schipor, dar uitati-va ce se-ntampla: cu cat ne bucuram ca avem carte romaneasca, cu atat ne enervam mai mult cand o rasfoim. Acuma este era computerului; gasesti un om, ti-o culege, omul e certat cu legile gramaticii, o duci la o editura sau la o tipografie ti-o tipareste si Doamne, fiecare pagina are greseli. Eu as propune astazi, in fata acestei adunari, sa fie creat numaidecat un Consiliu Editorial, fie el si obstesc. Cartea trebuie sa aiba si redactor si corector. Pe de alta parte, a accentuat el - ceea ce fac unii nu este bine. Asta iarna am vazut un manual de clasa a V-a scos de o doamna; atata s-a scris in presa despre manualul asta, nu era atat vinovat manualul, cat autorul. Pana ce la Odessa s-au gandit si-au scos un manual de clasa a V-a de limba moldoveneasca, care-o sa ne vina in scoli. L-ati auzit aici pe domnul de la Hliboca cum facea diferenta intre poporul moldovenesc si poporul roman. Tacem toti, desi la Noua Sulita se fac importuri, se organizeaza Societatea Moldovenilor si vom avea probleme. Noi cantam si dansam, epuizam programul, ne ducem acasa si carul de probleme ramane nerezolvat.

Ne impuneti ca intr-o zi sa ne cumintim si sa cerem autonomie culturala

Este trista - a subliniat Dumitru Covalciuc - situatia in scoli. Anul acesta in gradinitele din Cernauti erau 34 de copii cu ambii parinti romani care plecau in clasa intai. La toate rugamintile si la toate staruintele, un singur copil s-a dus la studii in limba romana. Oare cine e vinovat de starea aceasta, ca se imputineaza numarul de copii si de clase? Nu tot noi? Ce-o sa ne dea limba asta pe care n-o s-o invatam si-o s-o tot neglijam? Cum mai vreti ca profesorii sau invatatorii sa cunoasca limba romana cand toate programele sunt in ucraineana? Toate masurile extrascolare sunt in limba ucraineana, toate planurile de lucru trebuie sa se scrie asa. La cursurile de reciclare, in afara de profesorii de limba romana, nu aude nimeni o vorba romaneasca. Nu poti sa intocmesti un scenariu in scoala ca sa desfasori o mica sarbatoare decat in ucraineana. De ce vorbim noi de fratie si ca n-a curs sange si suntem toti frati? Nu mai suntem frati pentru ca dvs., d-lor sefi, ne impuneti ca intr-o zi sa ne cumintim si sa cerem autonomie culturala. Avem tot dreptul si eu cred ca atunci o sa rezolvam noi soarta limbii. Spuneam - si-a continuat Dumitru Covalciuc discursul - ca nu avem noi mare sprijin de nicaieri. Vedeti, timp de 3 ani n-a fost nici un conducator al regiunii, de prima marime, la Ziua limbii romane. Nici presedintele Consiliului Regional. De ce oare? Suntem de mina a doua? Tin minte din istorie ca asa o situatie s-a creat in anul 1911, cand Habsburgii nu mai aveau nevoie de romani, inchideau scoli, biserici, cum se intampla si acum, si atunci, la o adunare nationala, s-a scris un memoriu pe care l-au semnat 46.700 de romani din Bucovina, pentru imparatul Austriei. A fost apoi repetat si s-au inceput a lua masuri cardinale in favoarea romanilor la inceputul primului razboi mondial. Oare noi nu putem sa inaintam memorii peste memorii?. S-a deschis Muzeul Aron Pumnul, s-a deschis Biblioteca Romaneasca, s-a inaltat monumentul lui Stefan cel Mare a fost creata trupa romaneasca pe langa Teatrul Dramatic Ucrainean? Nimic! Astazi - a adaugat el cu tristete - trebuia sa ne vina o parte, prima, a acelei Carti Negre a Bucovinei, scrisa cu lacrimi si cu sange de noi, dar n-au putut sa ajunga aici si targu-muresenii ne-au trimis o telegrama prin care ne spun ca sunt cu noi si vor continua sa ne sprijine. Acum amintiti-va dvs. cite probleme au fost inaintate cu un an in urma. S-a deschis Muzeul Aron Pumnul, s-a deschis Biblioteca Romaneasca, s-a inaltat monumentul lui Stefan cel Mare, a fost creata trupa romaneasca pe linga Teatrul Dramatic Ucrainean? Nimic! Se trece pe langa doleantele noastre. Noi nu meritam nimic. Atata doar, cand e Ziua Orasului, romanii trebuie sa fie prezenti cu bucataria lor nationala. Atata e nevoie de noi. Indata acest oras va avea 600 de ani de atestare documentara si noi, toti ca unul, trebuie sa cerem ca in fata Primariei din Cernauti sa fie ridicat bustul lui Alexandru cel Bun, ca este ctitorul orasului. A doua dorinta a noastra este sa se predea la universitate un curs de istoria romanilor, sa nu fim identificati cu moldovenii, cu tiganii, sau cu nu stiu cine. Cadre sunt, studenti avem destui si, cu regret, in incheiere spun ca, pe anul acesta, locuri la studii in Romania inca nu ne-au trimis. De la Kiev ni se raspunde ca nu e vinovata partea ucraineana, e vinovata cealalta parte. Noi stim, fratilor, ce calamitati s-au rostogolit anul acesta peste Romania, cate familii au ramas fara acoperis si totusi, simbolic, macar 10 locuri s-ar fi putut gasi pentru, caci dispare acea continuitate pe care noi am pastrat-o.

Oameni buni de la tara, mai organizati si dvs. sarbatori nationale, nu lasati sa se stinga flacara romanismului. Pe noi ne-a lasat Dumnezeu aici si-acum, sintem buni sau rai, altii nu avem, iar noi trebuie sa lasam generatiilor care vin ceea ce-am mostenit din strabuni: limba noastra cea romana!. Acestea sunt problemele cu care se confrunta romanii nord-bucovineni, iar problemele lor trebuie sa fie si ale noastre caci toti de-o fiinta si de-o mama suntem. Si reiau aici vorbele rostite cu un an in urma tot de Dumitru Covalciuc (cu obida fiului abandonat in teritoriul detrunchiat de tara), cind a spus ca 2005 va fi Anul Demnitatii Nationale la Cernauti: Romania are o mare datorie morala fata de noi, pentru ca ne-a lasat, la un moment dat, cand nu trebuia sa ne lase!

(Preluare Monitorul de Suceava, editia de miercuri, 21 septembrie 2005)

 
Jandarmii in alerta de gradul IPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :135
Wednesday, 21 September 2005

Jandarmii si personalul Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta din 12 judete ale tarii se afla in alerta, ca urmare a precipitatiilor abundente cazute in ultimele 24 de ore, a caror continuare a fost anuntata de previziunile meteorologice.

Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a decis, printr-un ordin semnat marti, extinderea gradului I de alertare (care prevede ca efectivele unitatilor sa fie la dispozitie, pregatite sa intervina in orice moment) a Jandarmeriei si Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta, dispusa initial pentru Bucuresti si judetele Dolj si Arges, la inca noua judete. Aceste judete sunt: Prahova, Dambovita, Ilfov, Gorj, Calarasi, Ialomita, Teleorman, Buzau si Olt. Potrivit ordinului semnat de ministrul Administratiei si Internelor, unitatile din aceste judete vor fi pregatite sa treaca, in cel mai scurt timp, la un nou ordin, la aplicarea masurilor prevazute pentru gradul II (care prevede suplimentarea efectivelor prezente in unitati), informeaza Prompt Media.

 
Artistii romani din diaspora, grupati intr-un singur albumPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :201
Wednesday, 21 September 2005

Volumul "Artisti romani in Occident" a fost lansat luni, 20 septembrie, in editia in limba romana, la Ministerul Culturii si Cultelor, dupa ce primul volum in limbile engleza si franceza a aparut in urma cu 20 de ani.

Cartea care a deschis seria a fost editata de Academia Romano-Americana pentru Arte si Stiinta, la Los Angeles, in anul 1986, aceeasi echipa fiind raspunzatoare pentru noua apritie pe piata editoriala, informeaza postul national de televiziune. Cartea contine 188 de pagini cu lucrarile a 170 de artisti romani, care traiesc in prezent in 19 tari. Fiecare artist in parte are cate o pagina personala in acest volum, alcatuita dintr-o nota biografica, un comentariu critic, o biografie, o lista a expozitiilor personale, o lista a sculpturilor si a operelor de arhitectura, adresa si portretul artistului si o reproducere a operelor sale. Din cele 500 de reproduceri cuprinse in antologie, doua treimi sunt color. Cartea a fost tiparita la la Editura Logos, sub egida Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc, si poate fi achizitionata contra sumei de 90 de lei.

 
Universitatea din Cernauti a implinit 130 de aniPDF Print E-mail
Cernauti, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :167
Wednesday, 21 September 2005

Orasul Cernauti va gazdui in perioada 23-25 septembrie conferinta internationala dedicata celor 130 de ani de la infiintarea Universitatii din aceasta localitate.

Evenimentul va consta in prezentari de teme pe sectiunile Istoria Universitatii din Cernauti, Istoria Bucovinei, Istoria Ucrainei, Istoria mondiala, Etnologie si politologie, Politologie si sociologie, Ucraina in relatiile internationale, informeaza postul de radio al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. O prezentare aparte va fi facuta de diaconul profesor doctor Vasile Demciuc, de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava, care va lectura pe tema Facultatea de Teologie din Cernauti-una dintre cele mai prestigioase facultati de teologie ortodoxa din sud estul Europei, in fostul Imperiu Austro-Ungar.

 
Romanii din sud-estul Transilvaniei subiect de dezbatere la Miercurea-CiucPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :194
Wednesday, 21 September 2005

Cea de-a XI-a editie a Sesiunii Nationale de Comunicari Stiintifice Romanii din sud-estul Transilvaniei - Istorie, cultura, civilizatie, isi va deschide portile in zilele de 23-24 septembrie, la Miercurea-Ciuc.

Evenimentul beneficiaza de organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, Muzeului Carpatilor Rasariteni, Centrului Eclesiastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, Directiilor judetene Harghita si Covasna ale Arhivelor Nationale, cu spijinul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a judetului Covasna, Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna si a Federatiei Arhivistilor din Romania.

Lucrarile in plen ale Sesiunii vor incepe vineri, 23 septembrie, de la ora 16.00, la Centrul Eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, cu binecuvantarea si participarea P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei. In acest cadru vor fi lansate si prezentate mai multe lucrari de specialitate si se va prezenta un film etnografic. Sambata, 23 septembrie, ora 9.00, lucrarile Sesiunii se vor desfasura pe sectiunile: Istorie laica, Istorie bisericeasca, Etnografie si Sociologie. In aceeasi zi, la sediul Directiei Judetene Harghita a Arhivelor Nationale va avea loc sedinta Biroului Executiv al Federatiei Arhivistilor din Romania. La lucrari vor participa cadre didactice universitare, teologi, istorici, etnografi, sociologi, arhivisti, profesori si alti cercetatori din domeniul stiintelor socio-umane cu preocupari privind cercetarea interdisciplinara a realitatilor din sud-estul Transilvaniei.

Duminica, 25 septembrie, la Catedrala Episcopala din Miercurea-Ciuc, va fi oficiata Liturghia arhiereasca prilejuita de implinirea a 11 ani de la intronizarea in scaunul arhieresc a P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei.

 
"Moartea domnului Lazarescu" se va lupta pentru o nominalizare la OscarPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :170
Wednesday, 21 September 2005

Filmul "Moartea domnului Lazarescu", regizat de romanul Cristi Puiu, a fost propus de Centrul National al Cinematografiei sa reprezinte Romania la nominalizarile la Oscarul pentru cel mai bun film strain.

Academia Americana de Film va alege cinci filme din totalul de pelicule inscrise la categoria respectiva, castigatorul urmand sa fie anuntat la ceremonia de decernare a premiilor Oscar care va avea loc la inceputul lunii martie 2006, informeaza TVR. Alaturi de filmul romanesc, pe lista inscrisilor se mai afla Franta - "Joyeux Noel", regizat de Christian Carion si turnat partial in Romania, Africa de Sud - "Tsotsi", o drama care a castigat premiul cel mare la festivalul de la Toronto, Belgia - "L'enfant" al fratilor Dardenne, castigator al premiului Palme d'Or la Cannes, si Finlanda - "Mother of Mine". Filmul propus de tara noastra la editia de anul trecut a celebrelor premii a fost "Orient Express", in regia lui Sergiu Nicolaescu.

Pelicula premiata in acest an la Cannes, dar si la alte festivaluri importante de profil, va ajunge pe ecranele din Romania incepand cu vineri, 23 septembrie.

 
Eric Bana in rolul unui roman celebruPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :216
Wednesday, 21 September 2005

Inca o data numele de Romania va fi in atentia intregului Hollywood. Un nou film, care are la baza o poveste reala - biografia scriitorului de origine romana Raimond Gaita - va incepe sa fie turnat din luna ianuarie a anului viitor.

Cel care va interpreta in film rolul principal, acela al lui Gaita, va fi celebrul actor hollywoodian, Eric Bana, cunoscut publicului din Romania mai ales din pelicula Gladiatorul.

Filmul are la baza romanul lui Raimond Gaita, Romulus, My Father, publicat in 1998, o carte care vorbeste despre cele mai ascunse si semnificative aspecte din viata autorului. Cartea atinge subiecte precum importanta prieteniei, emigrarea, familia, boala, etc. Filmul va fi regizat de Richard Roxburgh.

 
Danemarca ne va sustine in integrarea in UEPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :258
Wednesday, 21 September 2005

In cadrul unei intalniri cu ministrul Integrarii, Anca Boagiu, ambasadorul Regatului Danemarcei, Ole Harald Lisborg, a anuntat marti, 20 septembrie, ca tara sa va sustine Romania in demersurile intreprinse in vederea aderarii la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.

Intalnirea a avut ca scop informarea oficialilor danezi asupra progreselor facute de Romania in pregatirea procesului de aderare la Uniunea Europeana, informeaza un comunicat de prea emis de ministerul roman.

Ministrul Integrarii a multumit delegatiei daneze pentru sprijinul si asistenta acordate tarii noastre de Regatul Danemarcei, in vederea indeplinirii angajamentelor asumate de Romania pe parcursul negocierilor.

 
Bucataria si turismul sucevean vor ajunge la LillePDF Print E-mail
Suceava, Romania/Romanian Global News
Accesari :206
Wednesday, 21 September 2005

Judetul Suceava va avea un stand special la Salonul de expozitie de turism si arta culinara care se va desfasura in perioada 10-13 noiembrie in orasul francez Lille.

Presedintele Consiliului Judetean, Gavril Mirza, a anuntat ca la acest eveniment vor participa 10-15 agenti economici din judet, desemnati de Camera de Comert, Industrie si Agricultura a judetului, anunta un cotidian local. Standul sucevean se va intinde pe o suprafata de 400 de metri patrati si va fi impartit in alte 15 standuri. Presedintele CJ a mai declarat ca francezii vor suporta cheltuielile de masa si de cazare ale participantilor, dar si de promovare a firmelor prezente la expozitie, fara a asigura transportul acestora.

 
Ucraina mai vrea romaniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :299
Wednesday, 21 September 2005

Inca trei fotbalisti romani au intrat in colimatorul oficialilor ucraineni de la Dinamo Kiev. Ionut Mazilu, Razvan Cocis si Ovidiu Petre, adusi de selectionerul Piturca in esalonul fruntas al partidei cu Cehia, au trezit, pe cat se pare, interesul mai-marilor de la echipa la care evolueza si Cernat, Ghioane si Irimia.

In acest moment Ionut Mazilu evolueaza la Sportul Studentesc, Cocis la Sheriff Tiraspol, iar Ovidiu Petre la Poli Timisoara.

Ucrainienii se gandesc, probabil, ca romanii pot salva Kiev-ul din situatia dificila in care se afla, mai ales dupa ce a fost recent eliminata din cupele europene. Nici in campionatul intern, Dinamo Kiev nu este in pozitia de lider, ci abia pe locul al doilea, dupa Sahtior Donetsk, echipa antrenata de un alt roman, Mircea Lucescu.

 
Romanii din Portugalia ar putea avea o Casa RomaneascaPDF Print E-mail
Setubal, Portugalia/Romanian Global News
Accesari :191
Wednesday, 21 September 2005

Romanii din Setubal vor avea in curand o Casa Romaneasca. Proiectul apartine Asociatiei Fratia din Portugalia, care a solicitat deja Departamentului pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni (DRRP) din cadrul Ministerului roman al Afacerilor Externe (MAE) un ajutor material pentru o dotare corespunzatoare.

Tot ce am facut pana acum si tot ce am realizat se datoreaza sprijinului oferit de primaria orasului Setubal si Ordinului Avocatilor din Portugalia. Pentru a trimite materiale, ne-am folosit de Internetul unei scoli unde se preda limba engleza, a declarat pentru Actualitatea Romaneasca, presedintele Asociatiei Fratia, Maria Iancu.

Asociatia dispune de un mic spatiu, dar nu si de mobilier, conexiune la Internet sau telefonie. Acest loc va fi transformat intr-o mica Romanie. Nu mai putem continua asa. Am adus de acasa de la mine calculatorul personal pentru a edita materialele pentru asociatie si pentru a ne desfasura in bune conditii activitatea. Lasand modestia la o parte, depun o munca de Sisif, ca ai mei (n.r. - familia) ma tot intreaba cat vom continua asa?, mai spune Maria Iancu. Din Casa Romaneasca nu vor lipsi obiectele care amintesc de specificul national, de traditiile culturale romanesti. Aici va exista si o mica biblioteca romaneasca, pentru ca romanii de aici sa nu-si uite limba. Casa Romaneasca va fi locul de intalnire al tuturor romanilor din zona. Cei care-i vor trece pragul vor fi cu siguranta mai aproape de tara lor, potolindu-si pentru un timp dorul de Romania si de cei dragi.

 
8.500 de dolari au ajuns la sinistrati de la romanii din AustraliaPDF Print E-mail
Sydney, Australia/Romanian Global News
Accesari :212
Wednesday, 21 September 2005

Inundatiile care au afectat Romania in aceasta vara i-au sensibilizat si pe romanii din Australia care s-au mobilizat si au adunat suma de 8500 de dolari pentru a veni in sprijinul sinistratilor.

Cea mai mare parte a banilor, respectiv 3412 dolari, a fost donata de asociatiile ARA, Semenicul, Unirea si Mihai Eminescu, in cadrul evenimentului Seara Romaneasca, informeaza portalul Asociatiei Romanilor din Australia. Cele patru organizatii romanesti multumesc pe aceasta cale membrilor comunitatii romane din Sydney pentru participarea si generozitatea demonstrata la evenimentul derulat cu scopul de a-i ajuta pe cei napastuiti de acasa. De exemplu, unul dintre romanii prezenti, Paul Pascu, a donat o antena parabolica TVRI in valoare de 350 dolari, pentru tombola. Intreaga suma stransa, care, convertita in dolari americani,  reprezinta 6494 USD, a fost trimisa pe data de 15 septembrie Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane a Timisoarei. Alte donatii se mai pot face direct in contul eparhiei, la adresa Arhiepiscopia Ortodoxe Romana a Timisoarei, Bd. C. D. Loga Nr. 7, Timisoara cod 300021, Banca Cormerciala Romana Timisoara, R066. RNCB. 4500.0000.0081.0298.

 
Vom cauta prieteni din Romania pentru scolarii nostri"PDF Print E-mail
Chitigaz, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :302
Wednesday, 21 September 2005

In ultimii 2-3 ani, scoala generala romaneasca din Chitighaz a tot asteptat sa se rezolve situatia conducerii scolii.

Cu doi ani in urma, din cauze de sanatate, directoarea Cornelia Mocan Covaci a petrecut mai mult de un an in concediu de boala, iar sarcinile de conducere i-au revenit directoarei adjuncte. Dupa un timp de asteptare, Erica Borbil Nedrau a fost numita director interimar pentru o perioada de un an. Dupa ce in primavara acestui an, directoarea a iesit la pensie, Consiliul Local a publicat un concurs pentru postul de director al scolii romanesti. Concursul a fost castigat de Erica Borbil, care a fost numita director pentru urmatorii cinci ani. Despre situatia scolii din Chitigaz, despre cadrele didactice si despre elevii care invata anul acesta pe bancile scolii de aici, ca si despre alte subiecte interesante, a stat de vorba corespondentul Romanian Global News in Ungaria, cu Erica Borbil.

- Cu cateva luni in urma, cand ati lucrat inca ca director interimar, am stat de vorba despre situatia de atunci a scolii. Ati trecut peste greutati?

- Din decembrie 2003 implinesc sarcinile unui director de scoala generala, perioada in care m-am obisnuit cu aceasta activitate. Peste greutati cred ca am trecut, dar bineinteles, avem mereu de lucru. Pot sa spun ca si acest an scolar l-am inceput cu bine, multumita si colegilor, care ma ajuta foarte mult. Trebuie sa marturisesc ca n-a fost usor sa ma obisnuiesc cu nenumaratele sarcini si n-am avut nici adjunct. A fost destul de grea perioada trecuta, dar cred ca m-am acomodat. Omul invata pe pielea lui proprie.

- Ce fel de preocupari aveti la inceput de an scolar?

- Noi, profesorii ne pregatim pentru anul scolar deja de la mijlocul lui august. Am pregatit orarul, planul de munca pentru 2005-2006, in care am stabilit sarcinile pentru fiecare luna aparte si multe alte treburi marunte, dar foarte importante. Trebuie sa rezolvam problemele administrative cu profesorii, care predau doar cateva ore pe saptamana. Avem si un profesor nou angajat in cursul superior.

- Cati profesori si invatatori aveti in acest an?

- Avem 120 de copii, insa doar 13 posturi avem pentru pedagogi, sapte in cursul inferior si sase in cel superior. Si avem cativa profesori, care predau la noi, dar nu sunt angajatii scolii.

- Ca director numit oficial, care va sunt acum scopurile pentru activitatea de viitor?

- Neaparat vreau sa respect metodele care au folosite si pana acum. Dar, bineinteles, am si eu planurile mele pentru viitor. Impreuna cu colegii, vrem sa ridicam munca de specialitate din scoala, care de fapt si pana acum era la un nivel bun, dar vrem sa-l ridicam si mai mult. Numarul copiilor din localitate este destul de mic. Ei pot alege intre scoala maghiara sau cea romaneasca, iar noi vrem sa fim alesi de cat mai multi parinti si copii. Ne bucuram pentru faptul ca si in anul acesta ne-au ales relativ multi parinti si s-au inscris 19 de copii pentru clasa intai. Fiind o scoala romaneasca, punem mult accentul pe predarea limbii si culturii romane. Cultura si civilizatia romaneasca o avem de cativa ani ca obiect de studiu, datorita careia elevii fac cunostinta cu valorile romanesti. Anul trecut am prezentat pentru prima oara traditiile stramosesti din Chitighaz in cadrul unei serate adresate localnicilor nostri, ceea ce a avut un mare succes. Acest program folcloric local vrem sa-l organizam in fiecare an. O alta initiativa este cursul facultativ de limba romana, condus de profesoara Maria Ambrus. Planuim sa aranjam o camera traditionala romaneasca, in care ar fi expuse obiecte stramosesti ale profesoarei Maria Sarca Zombai, camera in care s-ar putea desfasura orele de cultura si civilizatie romaneasca. Un alt plan pentru viitor ar fi sa ne infratim cu o alta scoala generala din Romania, ceea ce a fost planuit inca atunci cand Florica Santau a fost directoarea scolii. Dar, deoarece inca nu s-au realizat astfel de relatii de infratire intre scoli, tinem sa-l infaptuim cat de curand, pentru ca elevii nostri sa aiba posibilitatea sa insuseasca cat mai bine limba romana si prin prietenii cu copiii romani.

Alaturi de predarea limbii romane, vrem sa dezvoltam sala de informatica si sa cumparam calculatoare noi. Fiecare clasa, incepand din clasa a 3-a, are posibilitatea sa participe separat la ore de informatica. Apoi se mai pot invata doua limbi in plus, engleza si germana. Bineinteles, organizam multe cursuri facultative de dupa-masa. Profesorii participa in continuu la cursuri de perfectionare atat la limba romana, cat si la alte obiecte de studii. Eu personal sunt studenta la sectia de biologie a Institutului Pedagogic din Eger si studiez cursurile de conducator in invatamantul public.

- La scoala, fiind vorba despre o munca didactic-educativa, trebuie sa aveti relatii bune cu parintii. Asa este si in cazul Dvs.?

- Cred ca o institutie de invatamant numai atunci poate avea succes, daca corespunde cerintelor parintilor care isi inscriu acolo copiii. Este foarte importanta colaborarea permanenta, informarea reciproca, pentru ca doar in acest fel se poate realiza o munca rodnica. Pentru folosul copiilor, este esentiala colaborarea dintre profesor si parinte. Tocmai din aceasta cauza vrem sa organizam din acest an o zi sportiva comuna: parinti, copii si profesori. Eu ca directoare ma voi stradui ca munca de conducere sa fie o slujba pentru mine, si nu o pozitie.

 
Politica si mass-media est-europene, tema simpozionului international de la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :263
Wednesday, 21 September 2005

PEN Club Moldova, sectie a organizatiei mondiale a scriitorilor, si Grupul pentru Dialog Social din Iasi vor organiza in perioada 26 27 septembrie la Chisinau un Simpozion international cu tema Conectarea mediului politic si al mass-mediei tarilor din Europa de sud-est la realitatile Uniunii Europene.

Manifestarea va avea loc la Hotel Dedeman Grand Chisinau si ii are ca parteneri pe Goethe-Institut Bukarest, Revista Contrafort, Centrul Independent de Jurnalism Chisinau, cu sprijinul Pactului de Stabilitate in Europa de Sud-Est, promovat prin Ministerul de Externe al Republicii Federale a Germaniei, si al Centrului Ceh Bucuresti, informeaza curaj.net. La simpozionul de la Chisinau se va discuta asupra modului in care comentatorii independenti si mass media abordeaza teme de actualitate, precum disputa/dezbaterea de fond intre Franta, Germania Marea Britanie, Olanda, Irlanda si unele tari din est privind viziunea Europei comune, perceptia societatilor occidentale asupra largirii UE, sperantele reale de aderare ale Moldovei si Ucrainei si noua politica externa regionala a Romaniei, raportarea ei la Washington si Bruxelles. Printre cei care vor prezenta diferite tematici se numara redactorul-sef al revistei Contrafort, Vitalie Ciobanu, directoarea Institutului Goethe din Bucuresti, Sabine Hentzsch, consilierul Presedintelui Republicii Cehe, Jaroslav Veis, redactorul-sef adjunct la Revistei 22, Armand Gosu, Directorul Departamentului de politica externa al publicatiei Ziua, Victor Roncea, cercetatorul Dan Dungaciu, expertul la Comitetul Helsinki, Dorin Chirtoaca, editorul general la EurActiv, Manuela Preoteasa, profesorul universitar Iulian Chifu, presedintele Asociatiei e-Romania Gateway, Alexandru Lazescu, Predrag Dragosavac, jurnalistul/editorul publicatiei sarbe Glas Javnosti, si directoarea Centrului Independent de Jurnalism Chisinau, Angela Sirbu.

 
Voronin si Iuscenko se intalnesc la KievPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :187
Wednesday, 21 September 2005

Presedintele basarabean, Vladimir Voronin, se va intalni miercuri, 22 septembrie, la Kiev cu omologul sau ucrainean, Victor Iuscenko, ca urmare a celor stabilite intre cei doi sefi de stat la recentul summit CSI, de la Kazani.

Punctul principal pe agenda de discutii a celor doi presedinti il vor reprezenta relatiile bilaterale moldo-ucrainene, precum si problema transnistreana, se arata intr-un comunicat de presa al administatiei Voronin.

La finele lunii august, Voronin a declarat ca, in capitala Ucrainei va stabili, cu omologul sau, programa dupa care vor actiona participantii la consultarile de la Odessa, preconizate pentru 26-27 septembrie. Tot atunci, Voronin a spus ca in ultimul timp, practic toate intalnirile bilaterale cu Iuscenko se axeaza pe tema transnistreana.

Reamintim ca la 20 mai, Ministerul de Externe al Ucrainei a facut public Planul Iuscenko de reglementare a diferendului transnistrean, document salutat de Chisinau. Planul prevede reglementarea transnistreana prin democratizarea acestei regiuni.

 
Noul ambasador basarabean in Rusia este Vasile SturzaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :248
Wednesday, 21 September 2005

Vasile Sturza a fost numit Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Moldova in Federatia Rusa, printr-un Decret al Presedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin.

Noul reprezentant basarabean in Rusia a fost din anul 2003 Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Moldovei in Bulgaria, Serbia si Muntenegru, Macedonia si Albania, cu resedinta la Sofia, informeaza Infotag. Functia de ambasador al Moldovei in Rusia a devenit vacanta in martie 2005, cand fostul ambasador, Vladimir Turcan, a fost ales deputat in parlament pe listele Partidului Comunistilor si numit presedinte al Comisiei parlamentare pentru probleme juridice.

Vasile Sturza are 52 de ani si a absolvit facultatea de drept a Universitatii de Stat din Moldova. A lucrat in calitate de anchetator, procuror al orasului Ribnita, iar in perioada 1988-1991 a activat in cadrul CC al Partidului Comunist al Moldovei. Dupa anul 1991, Vasile Sturza a lucrat la Procuratura Generala, in 1994-1998 a condus Ministerul Justitiei, urmand ca in intervalul 1998-1999 sa fie prim-viceprocuror general. In perioada anilor 2000-2003 a condus grupul de experti al Moldovei si a fost reprezentant al presedintelui la negocierile pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Numirea lui Vasile Sturza in noua functie face ca postul de ambasador al Moldovei in Bulgaria sa ramana vacant, nici ambasadele basarabene din Israel si Polonia neavand reprezentant.

Un alt decret prezidential a hotarat transferul la Baku al Ambasadei Moldovei la Taskent si inaugurarea, pana la sfirsitul anului, a unei reprezentante diplomatice in Portugalia. La inceputul lui 2006, Moldova isi va deschide reprezentante diplomatice la Riga si Stockholm, care au ca misiune dezvoltarea relatiilor cu Tarile Baltice si cu cele scandinave.

 
Cursurile de limba, istoria si cvilizatia romaneasca reincep la MunchenPDF Print E-mail
Munchen, Germania/Romanian Global News
Accesari :207
Wednesday, 21 September 2005

Asociatia "Alianta Civica Munchen", sub auspiciile si cu sprijinul Ligii Asociatiilor Romano-Germane din Germania, va reincepe cursurile de limba romana, de istorie, civilizatie si cultura romaneasca de la Munchen, odata cu noul an scolar 2005-2006.

Cursurile vor avea loc la Centrul Cultural Roman din localitae si isi propun invatarea si aprofundarea limbii romane, expuneri pe teme de cultura si civilizatie romana (literatura, folclor, muzica, arte plastice, etc.), dar si cunoasterea momentelor esentiale ale istoriei romane, prezentari de filme si alte teme menite sa popularizeze limba, cultura si traditiile din Romania. Cursurile se vor desfasura de doua ori pe luna, in trei grupe de varsta - pentru copii si tineri intre 6 si 10 ani, respectiv 10-14 ani si peste 14 ani. Taxa lunara pentru fiecare elev este de 10 euro, informeaza pagina oficiala de web a LARG. Pentru a putea sa ia parte la cursuri, persoanele interesate trebuie sa ia legatura cu Anca Gerner, tel./fax: 089/6789531, mail: a-ger@gmx.de sau Nora Kasalicky, mobil: 0175/8584039, e-mail : kasalicky@gmx.de. Inscrieri vor mai putea fi facute si pe parcursul anului scolar.

Prima intalnire organizatorica, la care sunt rugati sa participe parintii copiilor, respectiv tinerii interesati, va avea loc vineri, 23 septembtrie, la orele 17:30, tot la sediul Centrului Cultural Roman, din Kreutzstr. 16/I 80331 Munchen. Cursurile vor fi predate de Eleonora Kasalicky, care are o bogata experienta didactica, activand ca profesor de limba romana la Colegiul National Liviu Rebreanu din Bistrita si la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava, sectia studenti straini. In prezent, aceasta preda limba romana la Europaische Schule din Munchen.

 
Picnicul Toamnei deschide luna octombrie pentru romanii din Los AngelesPDF Print E-mail
Los Angeles, SUA/Romanian Global News
Accesari :161
Wednesday, 21 September 2005

Consiliul Parohial al bisericii Sfanta Treime din Los Angeles va organiza sambata, 8 octombrie, de la ora 18:00, intr-un local din oras, un Picnic al Toamnei.

Locul de desfasurare al manifestarii se afla la adresa 3315 Verdugo Rd, Los Angeles, CA 90065, informeaza Clipa, publicatie romaneasca din California. Romanii care vor participa la eveniment vor lua parte si la un program cultural pe care il va sustine David Cassapu si formatia sa, dar si Camelia Ginoveanu, invitata serii, virtuosul Mihai Chiriuc si Anatol Rasmeritza, ambii din Basarabia, Gabriel Vamvulescu si Prof. Valeriu Arvat.

In afara programului cultural, romanii vor avea la dispozitie un meniu bogat alcatuit din gratar cu garnitura, pastrama de miel stropita cu must, friptura din carne de pasare pentru copii si pentru persoanele care nu agreaza pastrama, placinte cu branza si prajituri romanesti, cafele si racoritoare. Organizatorii promit ca la picnic va fi o atmosfera comunitara, cu veselie si versuri inchinate dragostei de toamna. Biletele de intrare au pretul de 10 dolari pentru persoanele cu varsta mai mare de 15 ani, si sunt gratuite pentru cei care sunt sub aceasta varsta. La aceste preturi se mai adauga taxa de 6 dolari pentru fiecare portie de mancare sau 10 dolari in cazul in care invitatii vor sa combine mai multe feluri din gama oferita.

 
O noua intalnire de toamna pentru romanii din OlandaPDF Print E-mail
Utrecht, Olanda/Romanian Global News
Accesari :188
Wednesday, 21 September 2005

Comunitatea de romani din Olanda se va intalni din nou si in aceasta toamna, prima intrunire din sezon fiind programata sa aiba loc sambata, 1 octombrie, la cafeneaua Broers din Utrecht.

Toti cei care vor sa fie alaturi de alti conationali ai lor sunt asteptati la cafenea incepand cu ora 20:00, intrarea fiind libera, informeaza poartalul romanilor din Olanda. Pentru cei care nu cunsoc orasul, Stadscafe Broers poate fi gasita la adresa Janskerkhof 9, Utrecht, telefon de contact 030-2343406. Intalnirea va dura pana la inchiderea barului, care va pune la dispozitie mai multe bauturi, dar contra-cost.

 
O romanca creeaza arta orientalaPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :324
Wednesday, 21 September 2005

Intre artistii romani din New York, Rose Ibsen Sigal ocupa un loc aparte. Rose a cucerit arta caligrafiei si a picturii orientale, iar povestea drumului ei spre sumi-e este de-a dreptul fascinanta.

Sumi-e inseamna pictura cu cerneala neagra; cerneala neagra pe hartie alba, redand imagini simple, elegante si serene.

Rose a fost inconjurata toata viata ei de arta. Primul ei sot, Albert Sigal, a fost un cunoscut pictor originar din Cluj. Cu el a ajuns Rose la New York si alaturi de el a lucrat in atelierul lor de emailuri ani si ani de zile. Dar niciodata nu s-a gandit ca ea ar putea deveni artista, cu atat mai putin pictorita specializata in caligrafie orientala si sumi-e.

Rose s-a casatorit cu Albert Sigal la Bucuresti, orasul ei natal. Cu Albert si cu fiul lor de un an si jumatate Rose a plecat in 1947 spre ceea ce avea sa devina statul Israel. Au plecat cu doua vapoare mici de marfa, ticsite cu paturi mici supraetajate: asa am fost acolo ca sardelele 17 mii de oameni. Nefiind lasati de britanici sa ajunga in Palestina, cele doua vapoare au fost trimise intr-un lagar de refugiati din Cipru, unde Rose si familia ei au stat sase saptamani. Rose isi aduce aminte de acest lucru de parca ar fi fost ieri: eram noua persoane din familia noastra, si ne-a dat o camera cu ciment pe jos, cu geamuri sparte, foarte rece. Ne-am culcat unul peste altul ca sa ne dam caldura. Rose si Albert si-au refacut viata de la capat in Israel, dar nu le-a fost scris sa ramana aici. Invitat la o expozitie in New York la care aveau sa fie expuse si cateva tablouri de-ale sale, Albert a trimis-o pe Rose sa il reprezinte, stiind ce mult vrea ea sa vada America. Ajunsa in New York in 1957, Rose s-a indragostit imediat de oras: mi-am dat seama ca viata aici este cu totul altfel, ca daca omul munceste, poate sa ajunga la ceva, ca atata timp cat am trait in Romania si Israel mergeam un pas inainte si doi indarat.

La 7 ani dupa pierderea iubirii sale, Albert Sigal, sotul ei vreme de multi, multi ani, Rose si-a propus sa invete ceva, sa aiba un hobby. Dupa tentative de design de bijuterii si desen, si-a dat seama ca inca nu gasise arta care sa ii ajunga la suflet. Dar nu a incetat cautarile. La un targ de hobby-uri de pe Lexington Avenue, Rose a dat peste o profesoara de origine chineza care facea demonstratii de pictura orientala. Am fost asa de fascinata, am vrut asa de mult sa ma inscriu cum nu pot sa iti spun. Dar vorbeam cu mine: cum sa te inscrii ca habar n-ai de pictura orientala? Incurajata de profesoara, Rose s-a inscris si doi ani de zile a studiat aceasta arta pentru ca mai apoi sa se indrepte spre sumi-e, pictura japoneza, pe care a studiat-o timp de noua ani. O intamplare ciudata, o coincidenta a soartei a facut ca la cateva luni dupa ce a inceput pictura chinezeasca, cautand prin garderoba primului ei sot, sa gaseasca o cutie mare. Cand a deschis-o, a vazut cu uimire ca era un set pentru pictura chinezeasca. Cand am vazut, spun, Dumnezeule, asta e pentru mine! Albert se gandise, fara sa isi dea seama, la Rose si la viata ei de dupa el. Dumnezeu m-a indrumat atunci. Dumnezeu stia ce o sa fie in viata mea Si asa, Dumnezeu i-a oferit lui Rose darul picturii care sa ii tina companie pentru restul vietii.

Profesoara de sumi-e a indreptat-o pe Rose si spre caligrafie, deoarece caligrafia sta la baza picturii orientale. Primul caracter invatat a fost pentru totdeauna deoarece contine toate cele 8 linii principale ale caligrafiei. Asa am inceput sa fac caligrafie. A iesit cevaoribil! Am fost atat de frustrata.

Rose a studiat sumi-e la o scoala din China acum 15 ani. Plecarea i-a fost aranjata in secret de cel de-al doilea sot al ei: cand mi-a spusooonu pot sa-ti spun cum a fost! Asa a plecat la Academia de Arte Frumoase din Zhejiang, cu un grup de 11 pictorite profesioniste, lucru de care isi aduce aminte cu placere de o intamplare de la Academie: Intr-o zi, profesorul incepe si vorbeste de fiecare tablou [facut de elevi, n.r.]. Despre cele 2 chinezoaice din California spune lucrarile voastre sunt frumoase, dar au prea multa influenta vestica. Apoi arata cu degetul spre directia unde stateam eu: daca nu m-as uita la aceasta femeie si as privi doar picturile ei, as jura ca sunt facute de un artist oriental autentic! Si intr-adevar, lucrarile Rosei sunt extrem de apreciate de chinezi, coreeni, japonezi, care sunt uimiti de capacitatea de a picta in stil oriental adevarat. La aceasta academie, Rose a invatat in sfarsit si caligrafie si de atunci, spune ea, nu stiu ce s-a intamplat in inima mea, sunt innebunita sa fac caligrafie! Ceva s-a intamplat.

Pe 2 septembrie anul acesta a avut loc o expozitie organizata de Japan Artists Association in New York. Din cei 26 de artisti, doi erau vestici, iar unul dintre acestia era doamna Rose Ibsen Sigal. Multi invitati asiatici se perindau prin fata tablourilor Rosei. Din gesturi si priviri se vedea ca le placeau tablourile. Ca o gazda adevarata, Rose statea in preajma si se prezenta ca fiind autoarea. Uimire si neincredere apareau pe fata oaspetilor. O europeanca, o romanca sa creeze arta pur orientala?! Pentru sceptici, Rose facea o mica demonstratie pe spatele cartii ei de vizita, asternand rapid cateva ideograme cu creionul de caligrafie pe care il poarta intotdeauna la ea, si cu care isi semneaza toate tablourile. Scepticismul se spulbera de pe fata privitorilor, lasand doar un zambet uimit.

Un japonez elegant, imbracat in costum, si-a exprimat impresiile despre picturile Rosei, dupa ce le-a studiat si a schimbat cateva cuvinte cu ea. Caligrafia ei este foarte corecta, foarte dinamica si surprinde cu precizie spiritul oriental. Este incredibil ca Rose picteaza cu atata corectitudine caligrafie asiatica. Daca nu as fi vazut numele ei, daca nu as fi cunoscut-o mai apoi, as fi crezut ca este lucrarea unui japonez. Domnul s-a prezentat mai apoi ca fiind consul onorific al Japoniei la New York. O tanara artista de sumi-e a marturisit si ea incantata: Rose are suflet asiatic.

Cand pictez imi aduce pace sufleteasca si serenitate. Si intr-adevar, privind tablourile Rosei mintea este cuprinsa de liniste si calm. Este extraordinar ca ceea ce simte ea in timpul procesului de creatie, este capabila sa transmita publicului. Un adevarat artist oriental!

(Preluare Gandacul de Colorado, autor Luminita Cuna)

 
Zilele Interculturalitatii la Irun, in SpaniaPDF Print E-mail
Irun, Spania/Romanian Global News
Accesari :222
Wednesday, 21 September 2005

Consiliul local din Irun, prin directia sa sociala, in colaborare cu Directia Imigratie a Guvernului Basc au organizat cea de-a treia editie a Saptamanii Interculturalitatii Irun Zabalik 2005.

Manifestarea, avand ca punct de plecare si Planul Local pentru Imigratie, se desfasoara pe perioada acestei saptamani, pana duminica, 25 septembrie, si se va adresa in primul rand populatiei imigrante din regiune. Unul dintre principalele obiective ale acestei initiative este acela de a sensibiliza populatia in materie de imigratie si de a favoriza integrarea sociala a persoanelor straine care se stabilesc in oras. Tocmai in acest scop, numarul de activitati destinate acestora in cadrul acestei a treia editii a Saptamanii Interculturalitatii, este mai mare decat cele din anii trecuti si vor fi deschise participarii unui numar cat mai mare de persoane membre ale societatii iruneze.

Consiliera pe probleme sociale a consiliului local Irun, Juana de Bengoechea, citata de Diario Vasco, a explicat ca vor fi zile pur tehnice la care vor asista profesionisti care lucreaza in domeniul interculturalitatii. Insa va exista si o parte dedicata activitatilor deschise tuturor cetatenilor. Printre acestea se vor numara, de pilda, o degustare de preparate africane, ce va avea loc joi, 22 septembrie, la Asociacion de Vecinos de Ventas, la ora 19.30. Ziua va fi completata si cu muzica traditionala africana, dar si cu jocuri specifice acestei zone. Zilele Interculturalitatii vor avea, de asemenea, si activitati dedicate celor mici si in care protagonisti vor fi tot copiii. Astfel, in ultima zi a festivitatilor, duminica, 25 septembrie, va avea loc la Plaza del Ensanche, o serie de jocuri interculturale pentru copii, realizate de Asociatia Urtxintxa.

Conform unor statistici oficiale in primavara lui 2005 erau inregistrate in Irun 59.487 de persoane, dintre care 2.707 erau cetateni straini, ceea ce reprezinta 4.55% din totalul populatiei din oras. Acest numar ii include atat pe extracomunitari cat si pe comunitari, impartiti dupa cum urmeaza:

1.861 dintre imigrantii inregistrati sunt extracomunitari (3.12%), iar 846 sunt comunitari, ceea ce reprezinta 1.42% din totalul de cetateni din Irun. Dintre extracomunitari, romanii se afla pe locul al patrulea ca numar de persoane, cu o prezenta de 149. Pe locul intai se afla columbienii (315), ecuadorienii (247), marocanii (174), iar pe ultimul, dupa romani, sunt brazilienii, in numar de 127.

 
Si romanii din Laval vor petrece la Balul ToamneiPDF Print E-mail
Laval, Canada/Romanian Global News
Accesari :151
Wednesday, 21 September 2005

Federatia asociatiilor Romanesti din Canada ii asteapta pe toti romanii din Laval sa ia parte la finalul lunii octombrie la Balul Toamnei, care se va desfasura in saloanele Madrid si New York din Chateau Royal din localitate.

Evenimentul are loc vineri, 28 octombrie, incepand cu ora 20:00, iar organizatorii au inceput deja sa faca rezervari pentru aceasta manifestare, informeaza portalul romonca.com. Informatii suplimentare si inscrieri se pot face la numerele de telefon: (514) 341 5652 (514) 807 5135 (514) 821 9135. Salile care vor gazdui acest bal al sezonului de toaman se afla la adresa 3500, boul. Souvenir, Laval.

 
Cartea de sejur da romanilor dreptul de a se stabili in ItaliaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :262
Wednesday, 21 September 2005

Cartea de sejur (Carta di Soggiorno) este documentul care da dreptul cetatenilor straini de a se stabili in Italia pe timp nedeterminat.

Titularul cartii de sejur poate fi expulzat doar pentru motive grave de ordine publica sau securitate nationala sau daca reprezinta un pericol national. Conform ziarului romanilor de pretutindeni, Actualitatea Romaneasca, cartea de sejur trebuie sa fie autentificata o data la 10 ani si da dreptul titularului de a intra si de a iesi din Italia fara a avea nevoie de viza; de a desfasura orice tip de activitate legala, care sa nu fie rezervata doar cetatenilor italieni si sa aiba acces la serviciile si prestatiile administratiei publice. Carta di Soggiorno poate fi ceruta de cetateanul strain care este stabilit legal in Italia de cel putin sase ani si are un permis de sejur care poate fi reinnoit de mai multe ori; de cel care este casatorit(a) cu un alt(a) cetatean(ca) strain(a) care este in posesia unei Carti de sejur, precum si de catre cetateanul strain care nu a implinit 18 ani si este fiul unui cetatean strain care are Carte de sejur. De asemenea, pot solicita eliberarea Cartii de sejur, sotul (sotia), fiii si parintii cetateanului italian (cetateanul strain care a obtinut cetatenia italiana) sau cetateanul comunitar rezident in Italia. Cererea pentru obtinerea Cartii de sejur se depune direct la Chestura. In cerere, strainul trebuie sa specifice: datele personale; locurile in care a trait in ultimii cinci ani; locul de rezidenta din momentul cererii; resursele financiare care ii permit sa se intretina in Italia. La cerere trebuie anexate urmatoarele acte: copia unui document de identitate; copia declaratiei de venit sau a ultimei declaratii de castiguri derivate din activitatea de munca salariala; cazierul judiciar; certificatul care atesta lipsa procedurilor penale in curs si o fotografie tip legitimatie (formato tessera). Dupa verificarea existentei tuturor cerintelor, Chestura elibereaza cartea de sejur in timp de 90 de zile de la prezentarea cererii. Cartea de sejur poate fi anulata in cazul condamnarilor pentru infractiuni penale grave. Persoana stabilita in Italia, in posesia unui permis de sejur, poate obtine inscrierea la Starea Civila si in consecinta eliberarea unei carti de identitate (cu acelasi termen de valabilitate ca acela al permisului de sedere) si a unui cod personal fiscal (codice fiscale).

 
Norman Manea la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :218
Wednesday, 21 September 2005

Scriiitorul de origine romana, Norman Manea, stabilit in SUA, se afla in prezent in rezidenta la American Academy de la Berlin. Vineri, 23 septembrie, el va sustine la sediul Academiei o lectura intitulata The Fifth Impossibility (A cincea imposibilitate), al carei moderator va fi Michael Kruger.

Norman Manea s-a nascut in anul 1936 la Suceava si in copilarie a fost deportat impreuna cu familia sa, in Transnistria. Intors in Romania dupa razboi, Manea a studiat ingineria hidraulica la Bucuresti si a publicat prima sa scriere in anul 1966. Opt ani mai tarziu devine liber-profesionist si publica o serie de nuvele cu tenta sociala, ceea ce ii face pe critici sa-l compare cu Kafka sau Joyce. Dupa ce a obtinut o serie de premii in literatura, deranjat de cenzura existenta in Romania, Norman Manea se hotaraste sa isi paraseasca tara natala in anul in 1986, stabilindu-se la New York. Scriitorul este in prezent profesor la "Bard College", dar nu a renuntat la activitatea literara. Ultimul sau roman se intituleaza "Intoarcerea huliganului" si s-a bucurat de un real succes, fiind publicat in Romania, Statele Unite ale Americii, Germania, Italia si Spania.

 
Un Concert de Gala va marca 125 de ani de relatii diplomatice romano-britanicePDF Print E-mail
Southampton, Anglia/Romanian Global News
Accesari :221
Wednesday, 21 September 2005

Un concert de muzica clasica sustinut de tinerii muzicieni romani care studiaza Londra va celebra sambata, 24 septembrie, 125 de ani de relatii diplomatice romano-britanice.

Puterea culturala a Romaniei va fi adusa in fata publicului britanic de unii dintre cei mai talentati tineri muzicieni romani, printre care Diana Ionescu (pian), Andrei Gocan (vioara), Victor Nicoara (pian), Vlad Maistorovici (vioara), Paula Popa (harpa). Aceste nume se vor afla laolalta pe afisul unui spectacol din care nu vor lipsi opere semnate de George Enescu, Franck, Bach si Rachmaninov.

Concertul va avea loc, de la ora 18.30, la Sala de Concerte Turner Sims, de la Universitatea Southampton. In foaierul de la Turner Sims va fi organizata o expozitie din care fac parte opere de arta ale unor celebri artisti romani. Seara este organizata cu sprijinul Ambasadei Romaniei la Londra si de Universitatea Southampton. Biletele pot fi rezervate in avans la Turner Sims Concert Hall Box Office, la numarul de telefon 023 8059 5151, sau la adresa de email info@turnersims.co.uk, si costa 12 lire, sau pentru studenti, pensionari si someri, 9 lire sterline.

 
2 zile deschise la resedinta ambasadorului roman la BruxellesPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :196
Wednesday, 21 September 2005

{mosimage}La finele acestei saptamani, in cadrul manifestarii Zilele Patrimoniului la Bruxelles, 175 de ani ai unei capitale, resedinta ambasadorului Romaniei in Belgia, Ion Jinga, a fost inclusa in circuitul celor 100 de obiective selectate de Directia pentru monumente si situri istorice a Regiunii Bruxelles-Capitala.

{mosimage}Zilele Patrimoniului, organizata sambata, 17 si duminica, 18 septembrie, reprezinta un eveniment major de imagine organizat anual in Belgia, care ofera publicului larg posibilitatea vizitarii unor monumente si situri rareori accesibile in restul anului.

Deschiderea pentru public, timp de doua zile, a resedintei ambasadorului Romaniei, a fost plasata sub semnul implinirii a 125 de ani de relatii diplomatice romano-belgiene si a apropiatei aderari a Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007. Evenimentul a avut loc in prezenta secretarului de stat pentru monumente si situri istorice din Guvernul Regiunii BruxellesCapitala, Emir KIR, participarea acestuia alaturi de ambasadorul Romaniei fiind o recunoastere a apartenentei reprezentantei diplomatice a tarii noastre la mediul cultural si institutional din capitala Belgiei si a Europei unite.

Resedinta a fost vizitata de peste 1.000 de persoane, afluxul foarte mare de public fiind datorat si faptului ca acest obiectiv a fost introdus pentru prima data anul acesta in circuitul Zilelor Patrimoniului. Construita in anul 1910 dupa planurile arhitectului Alban Chambon, cladirea care adaposteste resedinta Ambasadorului Romaniei a fost cumparata in 1936 de Guvernul roman ca sediu al Ambasadei, in perioada in care ministrul de Externe al Romaniei era Nicolae Titulescu. Chambon, cunoscut in special ca arhitect de teatre si cazinouri, a adoptat si pentru cladirea din Rue Washington nr. 37 decoruri de inspiratie istorica, cu lambriuri, plafoane pictate si stucaturi aurite.

 
Turneu muzical romanesc prin GermaniaPDF Print E-mail
Stuttgart, Germania/Romanian Global News
Accesari :209
Wednesday, 21 September 2005

Gheorghe Gheorghiu, Alexandru Lulescu, Formatia A2 si Cristiana vor efectua in perioada 30 septembrie 9 octombrie un turneu prin Germania, in organizarea Asociatiei germano-romane Agero Stuttgart.

Seria de spectacole de varietati muzicale va poposi oprin orasele Berlin, pe 30 septembrie, Schmitten, pe 1 octombrie, Boblingen, pe 2 octombrie, Nurnberg, pe 7 octombrie, Markelfingen-Radolfzell, pe 8 octombrie, si Kenzingen, in ultima zi a turneului. Cu exceptia spectacolului final, care va incepe la ora 16:00, toate celelalte reprezentatii vor putea fi vazute de la ora 20:0, informeaza portalul agero-stuttgart.de. Informatii generale referitoare la turneul romanesc prin Germania pot fi obtinute de la numarul de telefon 01733008253.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions