Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Octombrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
Documentele justificative valabile doar pentru Spatiul SchengenPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :292
Thursday, 06 October 2005

Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a semnat, miercuri, un act normativ privind conditiile in care cetatenii romani pot calatori in strainatate.

Ordinul prevede ca prezentarea, la trecerea frontierei, a unor documente care justifica scopul si conditiile sederii planificate, nu mai este obligatorie decat pentru cetatenii care calatoresc in tarile ce fac parte din spatiul Schengen (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Islanda, Italia, Grecia, Luxemburg, Norvergia, Olanda, Portugalia, Spania si Suedia). Eliminarea acestei conditii in cazul calatoriei in alte state a fost posibila ca urmare a semnarii, de catre politiile de frontiera din Romania si Ungaria, a unui protocol privind impiedicarea migratiei ilegale. Celelalte conditii privind calatoria in state membre ale UE sau in state pentru care nu este necesara viza de intrare raman in vigoare in forma prevazuta de Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 820/2005.

 
Romania de langa noiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :497
Thursday, 06 October 2005

Pe malul drept al raului Prut, pe un deal incadrat de un pitoresc atragator, e asezata capitala Tinutului Suceava, Cernautii. Ca marime e al doilea oras al tarii (140.000 de locuitori), important prin industrie si comert" (Cernauti, 1930).

Animatie mare pe Golovna 14, la Consulatul Romaniei din Cernauti. "Sunt aproximativ 100 de solicitari de viza pe zi", ne spune Romeo Sandulescu, consul general al Romaniei la Cernauti. In biroul sau te simti ca la expozitie. Icoane, carti, picturi si obiecte de arta. Icoanele sunt realizate de copiii talentati ai bucovinenilor. Casatorii, vizite la rude, burse de studii pentru copiii merituosi. Mihaela studiaza jurnalistica la Moscova. La intrarea in Ucraina, supracontrolul vamal i-a confiscat 500 de euro nedeclarati. "Legea ucraineana e dura in astfel de cazuri. Platesti amenda. Apoi, vei recupera o parte din bani", o informeaza Sandulescu. Un ceh de langa Timisoara a venit cu saru' mana. Vrea viza pentru ucraineanca lui. Lucreaza de ani buni prin Cehia, la constructii. Ucraineanca, o tarancuta blonda cu ochi migdalati verzi-albastri, are un suras irezistibil. Nu stie o boaba romaneste. S-au casatorit la biserica. "Vreau sa o iau in Romania cu acte", spune "cehul". Consulul are o dilema.

I-au moldovenizat in pasapoarte

Statiunea Selionai Ozero (Lacul Sarat), o acumulare rezultata dintr-o veche exploatare de sare, se afla la circa 3 km de Biserica Alba. Langa ruinele fabricii de sare a rasarit o statiune. Localnicii ii spun "La mare". Drumul e prafuit si plin de gunoaie. Doua rusoaice mai in varsta se tarasc spre blocurile din marginea Slatinei. "Cum ajungem la Selionai Ozero?", intrebam noi. Femeile ne arata calea. "Romanii astia... Si-au facut numai palate...", bodoganesc ele in spatele nostru. Nu se stie cu exactitate cati romani sunt in Ucraina. Recensamantul din 2001 a evidentiat o jumatate de milion, din care numai 150 de mii sunt romani in acte. Surse neoficiale vorbesc de peste un milion de romani raspanditi in Transcarpatia, sudul Basarabiei, Cernauti, Herson. Regimul sovietic i-a moldovenizat in pasapoarte pe toti romanii din regiunea Odessa si din jurul Cernautiului: Mahala, Boian, Ostrita, Voloca, Molodia, Corovia, Ceahor, Valea Cosminului. Cei din Transcarpatia sunt masati in cateva sate de-a lungul Tisei. Apsa de Jos, Apsa de Mijloc, Biserica Alba, Slatina, Stramtura si Topcino constituie inima Maramuresului istoric. Raioanele Teacev si Rahovo au 2,6% populatie romaneasca. In Tinutul Hertei si fostul judet Hotin sunt circa 182 de mii de romani.

Romanul si palatal

Oamenii se descurca cum pot. Mai o contrabanda cu tigari, mai o munca la negru pe la barosani. Cernauti, Moscova, Mama Rusia, Cehia, Romania, Polonia sunt destinatii preferate de bucovineni. Plecati la munca pe distante mari, barbatii traiesc prea putin in vilele pe care le ridica. Biserica Alba este un fel de Certeze mai de bun-gust. Sovietizati si moldovenizati cu forta, bucovinenii au incercat sa-si afirme identitatea. Romanul si palatul. Fiecare om este mai gospodar decat vecinul sau. Vile cu unul sau cu mai multe etaje dotate cu tot confortul si multe flori. Mai putin gaze. Desi pe langa satele romanilor din Transcarpatia trece conducta de gaz. Mafia lemnului traieste bine pe seama oamenilor care nu au de ales. Se incalzesc cu lemne. Din pacate, ca peste tot in lume, romanii sunt dezbinati. Numai in Transcarpatia sunt patru asociatii care-i "reprezinta". In zona Cernauti sunt 16. Gheorghe Opris, presedintele asociatiei "Gheorghe Cosbuc" din Slatina, spune ca seful cel mare, responsabil cu romanimea, este omul ucrainenilor. Si-a dat copiii la scoala ucraineana. "La reuniunea romanilor de pretutindeni de la Mangalia a lipsit. Pe cine reprezinta el?", intreaba Opris. Presa in limba romana e inexistenta pe tarabe. Cateva fituici se distribuie prin abonament. Batranii citesc saptamanale primitive ca: "Maramuresenii", "Concordia", "Libertatea cuvantului", "Zorile Bucovinei". Pretul negociabil. Sectia romana de la Radio Ucraina International si o redactie din Televiziunea Ujgorod realizeaza cateva emisiuni in limba romana. Numai ei stiu cum supravietuiesc. Lipsa releului TVR de la Sighet ii vaduveste pe romani de emisiuni in limba materna. Releul de la Baia Mare a fost desfiintat. Programele de limba romana receptionate in apropierea granitei sunt de proasta calitate. Manelele si sit-com-urile romanesti nu pot concura cu emisiunile de divertisment ucrainene sau rusesti. Limba romana se pierde. Se vede la copiii bucovineni veniti in Romania la studii. Cu tot anul pregatitor de la Complexul Crevedia, le este foarte greu sa se adapteze. Anul acesta nu a mai venit la studii nici un bursier roman din Ucraina. Ministerul Educatiei da din umeri. Asteapta semnarea protocolului romano-ucrainean.

"Biznizmeni" de ocazie

Se apropie alegerile locale. Primarul Cernautilor, un fel de Ontanu de-al lor, a desfundat trotuarele. Peste tot, muncitorii robotesc zi si noapte la noul tip de pavaj cu dale tip lego. Ca un facut, dupa prima ploaie, dalele se scufunda. Pe ultima suta de metri, zugravitul stradal e in toi. Casele vechi de pe bulevardul central Golovna capata fata noua pentru inca un mandat. Bucovina este cel mai titrat hotel. Si cel mai cautat in sezon pentru fetele cu picioare lungi de 40 de dolari ora. Cladirea impodobita cu statui a Hotelului Nistru, actualul Dnister, ne aduce aminte ca pe aici au trecut habsburgii.

In centru, in apropiere de statuia poetului Taras Sevchenko, incepe strada Kobileanskaia. Pe aceasta "Cale a Victoriei" cernauteana nu circula automobile. E un spatiu de promenada. Indivizi imbracati in treninguri taie frunze la caini pe trotuare. "Salut, baieti! Merge treaba?", intrebam din mers. Cu zambete largi, baietii ne fac semne prietenoase. "Biznizmeni" de ocazie, bucovinenii o duc bine la Cernauti. La ei gasesti tot ce-ti doreste inima. Chilipiruri, valuta, fetite. In mijlocul drumului s-a deschis o berarie. Mai jos, pe stanga, un american are afacerea lui. Internet Cafe Chicago. O impozanta catedrala ortodoxa de culoare roz domina Kobileanskaia. La fiecare sfarsit de saptamana, preotii ucraineni oficiaza nunti pe banda rulanta. In asteptarea miresei, pe trotuar, o formatie de muzica usoara isi acordeaza instrumentele. Lumea se strange ca la circ.

"Rachila de Verdes, vaduva de amploaiat"

Strazile romanesti de odinioara poarta acum nume rusesti. Piata Unirii adaposteste acum statuia poetului ucrainean Taras Sevchenko. Strada Ruskaia este fosta strada Romana. Strada Alexandru cel Bun se numeste acum Oleksandro Dobrovo. Societatea Golgota a asezat anul trecut un panou comemorativ. Aflam in limbile ucraineana si romana ca domnitorul a atestat Cernautiul pentru prima oara la 8 octombrie 1408, printr-un document oficial emis din cancelaria sa. Pe strada Septiskovo se afla Scoala generala nr. 29, cu predare in limba romana. Fostul Palat al Mitropoliei adaposteste Universitatea din Cernauti. O camaruta de doi pe doi reprezinta catedra de limba romana. "Cea mai grandioasa si monumentala cladire din Romania intreaga" a fost cladita in stil mauro-bizantin in 1864 de catre arhitectul ceh Iosif Hlawka. Pe Golovna, un panou de marmura rosie comemoreaza eliberarea orasului de sub dominatia romanilor in 1919, la concurenta cu statuia marelui poet, traducator si eseist Paul Celan. O alta placa ne vorbeste in limba ucraineana despre Mihai Eminescu. Clasicul literaturii romane si... moldovene. Statuia poetului care a invatat si a scris primele versuri la Cernauti are mai degraba un aer funerar. Chiar si asa, a fost acceptata cu greu de autoritati. Cimitirul central, un fel de Bellu bucovinean, adaposteste mormantul lui Aron Pumnul. Invadat de eroii sovietici si de nepasare, cimitirul se scufunda. O data cu el, criptele unor vechi familii romanesti se prabusesc sau sunt inghitite de balarii. Timpul si nepasarea oamenilor au pus stapanire pe monumentele funerare ale familiei Sbierea, Olinescu sau a profesorului Dimitrie Onciul, fost presedinte al Academiei Romane, director general al Arhivelor Statului. "Aice odichneste roaba lui Dumnezeu Rachila de Verdes. Vaduva de amploaiat", sta scris pe unul din monumente.

Voloca, satul mireselor

La vreo 10 km de Cernauti, printre dealuri, palcuri de padure ramase din Codrii Cosminului ascund un sat de romani. Voloca este una dintre cele mai bogate zone din Ucraina. Vilele cu mai multe etaje si gospodariile satenilor, pe alocuri adevarate palate, sunt inconjurate de flori, pomi fructiferi si legume. Romanii din Ucraina s-au descurcat cum au putut mai bine. Tiristi de cursa lunga inainte de '90, satenii au prins mestesugul lumanarilor de nunta si inmormantare. Ulterior, afacerea s-a extins. Mai tot omul are atelier de fabricat rochii de mireasa. Materialele aduse din strainatate se transforma in rochii vaporoase cu mare cautare prin lume. Din Arhanghelsk, la Vladivostok, in Spania, Italia si chiar in Romania, afacerea merge struna. O duzina de carciumi se inghesuie in mijlocul satului. Barbatii, numai romani, sprijina mesele si injura cu foc UE si pe Iuscenko, banditul. Un peisaj rar romanca. La bucatarie, una, doua femei maxim. Si alea rusoaice. Un sofer mai gras cu ochii injectati de bautura scoate din buzunar un purcoi de bancnote verzi. Vreo cinci mii de dolari. S-au scumpit toate. Recent benzina a trecut de 3 grivne jumate. Carnea la fel. Ucraina intoarce spatele Rusiei. Localnicii se asteapta la vize. "Bleat, huio znaiet! Rusul plateste. E beat doua saptamani, dar dupa aia se apuca serios de treaba. Decat o afacere de un milion de dolari cu romanul, mai bine una de 10 mii cu rusul", spune soferul indesand o bucata de branza in gura. Nea Vasile comanda bautura si potol gretos. Sudoarea i se prelinge pe costumul slinos. Ochii bulbucati stau sa-i iasa din orbite. Cartofi si salate cu branza, carne cu sosuri grele, vodci si bere la halba. Bucuria romanului dupa o cursa grea de 15.000 km prin fosta URSS. S-a incins alcoolul in ei. Grasunul cu ochii injectati s-a pilit bine. Il face turnator pe Gica. Nea Vasile ii impaca. Inca un gat de Miagkov. Vodca adevarata. Peste drum, cea mai mare biserica de lemn din Bucovina pare pustie. Mai incapatoare decat o catedrala, vegheaza de doua sute de ani. Sfantul Nicolae, al carui hram il poarta, a fost darnic cu romanii din Voloca. Pana acum.

Sfintii cu ochii scosi

La numai o aruncatura de bat de Cernauti, intr-un fost sat romanesc, Lujeni, o bisericuta veche se ofileste la umbra unei buruieni mai inalte. O matahala cu cruci se ridica la nici 20 de metri de vechea bisericuta. Monumentul istoric dateaza cel mai probabil de pe la 1400. Nu mai putin de 17 straturi de pictura acopera interiorul. Specialistii restauratori au ajuns cu greu la primul strat. Lucrarile de restaurare s-au oprit din lipsa de bani. Sfintii din pictura originala sunt imbracati cu costume populare asemanatoare straiului romanesc. Semnele timpului si ale navalirilor barbare sunt peste tot. Sfintii au ochii scosi, iar crucile poarta taieturi de sabie. Lovitura de gratie au dat-o comunistii. Ultimul strat de pictura s-a realizat in vopsea duco. Cu bidineaua. Despre ctitor nu se stie mare lucru. Se crede ca ar fi fost ridicata de domnitorul Alexandru cel Bun. Preotul ucrainean ne-a aratat o inscriptie veche de pe vremea "litvanului Vitold". Acelasi care l-a ajutat pe domnitorul roman sa ridice cetatea Hotinului. De 8 august, e ziua Sf. Pantelimon Vindecatorul, satenii, in mare parte batrani, s-au strans la biserica. Numai unul stie romaneste. Biserica ortodoxa din Ucraina s-a spart in trei rituri: moscovit, kievean si autocefal. Martorii lui Iehova profita din plin de schisma. Ucraina a devenit de cativa ani raiul pocaitilor. Biserica Kieveana este cea mai mare. "Arhiepiscopia Ortodoxa a Cernautilor si Bucovinei", citim o inscriptie in limba romana. Cocheta resedinta a mitropolitului Daniel cuprinde si un magazin de icoane. Sunt 16 biserici in Cernauti. Adevarate catedrale. Singura in care se mai slujeste in limba romana este biserica Sfantul Nicolae. Construita la 1607 din lemn de stejar, a "ars" pe jumatate. Nimeni nu stie de ce si mai ales cine a "aranjat-o". Fiecare lemn a fost insemnat si pus la locul sau. S-a pus sindrila noua si s-au inlocuit bucatile putrezite. Izolatia e din canepa. Interesant este ca nu s-a folosit nici un cui metalic. Scandurile s-au imbinat in cheie. Asamblarea constructiei a fost realizata in "coada de randunica". Un joc lego de sute de ani.

(Preluare din cotidianul Romania Libera, editia de joi, 6 octombrie. Un material semnat de Eduard Ovidiu Ohanesian).

 
SUA isi va trimite un nou emisar la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :359
Thursday, 06 October 2005

Nicholas Taubman, un om de afaceri in varsta de 75 de ani, este noul ambassador al Statelor Unite in Romania.

Pana va fi numit in functia de la Bucuresti, Taubman va trebui audiat si aprobat de Senatul American. Procedura mai presupune prezentarea scrisorilor de acreditare ale noului diplomat american catre presedintele Romaniei, Traian Basescu. Taubman va intra, foarte curand, intr-un program special al Departamentului de stat al SUA, in urma caruia isi va insusi date legate de Romania, dar si de politica americana in zona.

Nicholas Taubman s-a nacut in 1930 si este un sustinator de traditie al Partidului Republican. Numele sau apare pe lista sponsorilor presedintelui George W. Bush cu donatii financiare in campania electorala de anul trecut. Averea estimata a familiei Taubman este de aproximativ 1 miliard de dolari, ceea ce o plaseaza printre cele mai bogate 100 de familii din SUA.

 
O tanara romanca isi reprezinta tara la StrasbourgPDF Print E-mail
Strasbourg, Franta/Romanian Global News
Accesari :304
Thursday, 06 October 2005

Liana Andreea Ionita, eleva in clasa a XI-a la sectia filologie a Colegiului National Mihai Viteazul din judetul Ialomita, va participa in perioada 6-7 octombrie la Strasbourg la consultarea cu parintii si copiii Viziuni asupra unei educatii parentale non violente organizata de Consiliul Europei.

Scopul intalnirii este de a strange opinii ale acestora cu privire la ingrijirea parinteasca in general, educatia fara violenta si idei ale copiilor pentru solutii alternative. Evenimentul reuneste copii din fiecare stat membru al Consiliului Europei si reprezinta o etapa in implementarea Planului de Actiune intitulat Constructia unei Europe pentru copii, informeaza Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, cea care a facut posibila reprezentarea Romaniei la acest eveniment. Fetita a fost selectata din randul a mai multor candidati din toate judetele tarii, in functie de varsta, interesul pentru tematica consultarii precum si capacitatea de comunicare in limbile engleza sau franceza.

 
Militarii romani au facut o captura record in AfganistanPDF Print E-mail
Paktia, Afganistan/Romanian Global News
Accesari :234
Thursday, 06 October 2005

O echipa mobila de insotire din Detasamentul romanesc ANA Training, impreuna cu 261 de militari afgani si doi militari americani, au confiscat joi, 5 octombrie, peste trei tone de hasis, munitie si armament in urma unei misiuni de scotocire din Afganistan.

Misiunea s-a desfasurat pe o suprafata de 90 de km patrati, in provincia Paktia, situata la aproximativ 100 km sud de Kabul. In urma acesteia, militarii implicati au capturat 3,3 tone hasis, 70 de grenade de mana, 90 de focoase pentru grenade, aproximativ 15.000 cartuse, un aruncator de grenade AG-7 cu patru lovituri explozive, un proiectil de tun, un aruncator calibru 37 mm., sase pistoale mitraliera, doua carabine si o pusca mitraliera, anunta MApN. Tot ei au mai descoperit o cultura de hasis cu o suprafata de aproximativ 5000 metri patrati.

Detasamentul ANA Training IV, format din 46 de militari romani actioneaza in cadrul misiunii Enduring Freedom si are ca principale misiuni pregatirea militarilor afgani in diferite specialitati si participarea la misiuni impreuna cu unitati ale armatei nationale afgane.

 
Oficiali romani la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :297
Thursday, 06 October 2005

Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, participa, in perioada 6-7 octombrie, la Paris, la un program de contacte stabilit pe durata vizitei oficiale a delegatiei condusa de premierul Calin Popescu-Tariceanu.

Cu acest prilej, ministrul va avea o intrevedere cu omologul sau francez, Nicolas Sarkozy, ministru de stat, ministru de Interne si al Amenajarii Teritoriului. Dialogul dintre cei doi ministri va fi axat in principal pe reforma administratiei publice in Romania, precum si pe evaluarea rezultatelor obtinute in cadrul cooperarii dintre structurile operative romane si franceze. Intrevederea va contribui la consolidarea parteneriatului romano-francez in domeniul administratiei si afacerilor interne, in corelare cu prioritatile de actiune si obiectivele stabilite prin Programul de Guvernare pe perioada 2005 2008, cu accent pe accelerarea reformei administratiei publice, a procesului de descentralizare, potrivit practicii europene, intensificarea conlucrarii pe componentele de prevenire si combatere a fenomenului infractional.

Si premierul Calin Popescu-Tariceanu se afla zilele acestea in Franta, pentru a sustine ratificarea Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si intensificarea relatiilor dintre cele doua state. Seful Executivului va prezenta oficialilor francezi progresele inregistrate de Romania in ceea ce priveste reformele pe care Guvernul romani intentioneaza sa le promoveze. "Romania vrea sa fie evaluata in functie de progresele sale. Suntem pe drumul cel bun inainte de Raportul de tara si vom continua sa ne indeplinim angajamentele asumate. Vrem sa intram cu fruntea sus in Uniunea Europeana", a declarat presei Tariceanu. Seful Executivului va avea o serie de intrevederi cu inalti demnitari francezi: premierul Dominique de Villepin, presedintele Adunarii Nationale Jean-Louis Debre, presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului, Serge Vincon, presedintele delegatiei pentru UE, Hubert Haenel, raportorul pentru Romania al Parlamentului European, Pierre Moscovici. In cadrul intrevederii cu premierul francez, Popescu-Tariceanu va prezenta principalele reforme aplicate de Guvernul roman si va pleda pentru ratificarea, cat mai rapida, a Tratatului de aderare. "Sustinerea ratificarii Tratatului de aderare este in acest moment un obiectiv cheie pentru noi" a afirmat primul-ministru Tariceanu. De asemenea, cei doi premieri vor discuta despre posibilitatea dezvoltarii relatiilor de parteneriat strategic dintre cele doua tari, cu accent deosebit pe cresterea substantiala a cooperarii economice. De altfel, seful Executivului se va intalni cu reprezentanti ai unor importante firme franceze in cadrul seminarului "La Roumanie", organizat de UBIFRANCE si va participa la un dineu cu oameni de afaceri oferit de Camera de Comert si Industrie Franco-Romana. Delegatia romana are in program si o intrevedere cu reprezentanti ai conducerii OCDE, urmata de reuniunea Consiliului OCDE, la nivel de ambasadori. Din delegatie fac parte Mihai-Razvan Ungureanu, ministrul Afacerilor Externe, Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor, Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor Publice, Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii, Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii si Cultelor, Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comert, informeaza Prompt Media.

 
Produsele romanesti vor purta eticheta Made in EuropePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :340
Thursday, 06 October 2005

Societatile, institutiile si organizatiile din Romania pot sa acceseze obtinerea Certificatului de Utilizare a Marcii Made in Europe, pe baza unui prim program care certifica teritorialitatatea produselor si serviciilor in conformitate cu regulamentul oficial al programului.

Programul se desfasoara sub egida Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Produselor si Serviciilor din Romania, organizatie ce este titulara a drepturilor aspura marcii programului, informeaza un comunicat de presa emis de aceasta. Prin intermediul acestui program, utilizatorii pot sa isi promoveze intens produsele/serviciile din program, marca fiind ea insasi o reclama, pot sa cucereasca si sa isi pastreaze clientii. Lista beneficiilor mai contine si consolidarea perceptiei pozitive a consumatorilor fata de oferta firmei, includerea in elita pietei europene a produselor de calitate pe care le gireaza Programul M.I.E., oferirea de oportunitati de afaceri cu parteneri noi, cu reputatie, conditii favorabile de piata pentru companie si certificarea calitatii produselor / serviciilor la standarde europene. Pentru a accesa acest program, cel interesat trebuie sa faca cel putin 50% din cheltuielile de productie pe teritoriul Europei sau produsul sa sufere transformari substantiale in zona europeana, in functie de specificul sau; lista de produse/servicii trebuie insotita de documente de certificare, producatorul trebuie sa respecte reglementarile legale privind protectia consumatorului conform legislatiei in vigoare si sa plateasca o taxa pentru obtinerea dreptului de utilizare a marcii M.I.E.

Initiatorii programului sunt o organizatie neguvernamentala, reprezentativa, ce apara drepturile consumatorilor si promoveaza produsele si serviciile din Romania, de drept privat, fara scop lucrativ, cu patrimoniu distinct si indivizibil, independenta, intemeiata pe principii democratice. Pentru informatii si detalii se poate accesa chiar portalul programului www.madeineurope.ro.

 
Romania va gazdui Eurovision Junior 2006PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :269
Thursday, 06 October 2005

Romania va gazdui in luna noiembrie a anului viitor cea de-a patra editie a Concursul International Eurovision Junior.

European Broadcasting Union, EBU, a hotarat ca, in urma candidaturii depuse, Televiziunea Romana sa organizeze in 2006 acest concurs care se va desfasura in premiera pentru tara noastra. Spectacolul pe care il va derula postul national de televiziune va fi transmis in direct de toate televiziunile din Europa, care sunt membre ale EBU.

Atat Eurovision Junior, cat si Eurovision Song Contest sunt organizate de EBU in colaborare cu tarile gazda, iar prima sedinta organizatorica va avea loc saptamana viitoare la Bruxelles, informeaza TVR. EBU va sustine evenimentul gazduit de Romania atat logistic, cat si financiar - suma pusa la dispozitie fiind 1.500.000 de franci elvetieni. De asemenea, EBU va mai asigura echipa tehnica ce va coordona si realizarea editiei din Romania, in 2006. TVR urmeaza sa stabileasca echipa de coordonare a evenimentului, bugetul si locul de desfasurare al evenimentului, precum si alte detalii tehnice. In cele mai multe dintre tarile care au gazduit Eurovision-ul, spectacolele s-au desfasurat in sali de sport, cu o capacitate de circa 6.000 de locuri.

Tarile care au gazduit editiile anterioare ale Eurovision Junior au fost pana acum Danemarca (2003) si Norvegia (2004). In acest an editia se va desfasura in Belgia, in orasul Hasselt. Romania este reprezentata de Alina Eremia, de 11 ani, care a fost desemnata castigatoarea selectiei nationale organizate de TVR la data de 20 august 2005.

 
Zbor comun romano-britanicPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :246
Thursday, 06 October 2005

Fortele Aeriene Romane si cele ale Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord vor desfasura, pe aerodromul Mihail Kogalniceanu, in perioada 7 -17 octombrie, exercitiul bilateral de zbor in comun, Lone Foil 2005.

Romania participa la exercitiu cu 130 de persoane, opt avioane MiG 21 LanceR si doua elicoptere IAR-330, iar Marea Britanie cu 200 de militari, sase avioane Tornado GR-4 si doua aeronave de transport tactic, se arata intr-un comunicat al MApN. Scopul exercitiului este antrenarea pilotilor prin executarea de zboruri in comun, in formatii mixte romano-britanice, pentru misiuni de sprijin aerian apropiat, aparare aeriana, actiuni aeriene ofensive si de interdictie aeriana. Totodata, vor fi exersate metode si procedee de sprijin in misiuni multinationale de mentinere a pacii sau umanitare si vor fi analizate posibilitatile de crestere a nivelului de interoperabilitate intre structurile NATO implicate in actiuni comune. Din 2003 fortele aeriene ale celor doua tari se antreneaza in comun, anual, pe aerodromul Mihail Kogalniceanu. Activitatea de anul acesta este continuarea exercitiului comun, desfasurat la baza aeriana Lossiemouth (Marea Britanie), in perioada 14- 17 iulie.

 
Germanii sunt interesati de mediul de afaceri din RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :335
Thursday, 06 October 2005

Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comert, s-a intalnit luni, 3 octombrie, cu Primul Ministru al landului Saxonia Inferioara, Christian Wulff, si cu o delegatie de oameni de afaceri germani, prilej cu care a prezentat mediul de afaceri din Romania si facilitatile acordate investitorilor straini.

Demnitarul roman a precizat ca Germania se afla pe pozitia secunda in topul partenerilor comerciali ai Romaniei, ajungand in luna august 2005 la un volum de schimburi bilaterale de cca. 4,8 miliarde de euro, cu aprox. 1,3 miliarde de euro mai putin decat Italia, informeaza un comunicat de presa emis de ministerul Economiei si Comertului.

De asemnea, ministrul delegat pentru comert a mai spus ca in ultimii 15 ani comertul bilateral a crescut de peste 9 ori si in urmatoarea perioada Germania isi va pastra locul secund, dupa Italia, in topul schimburilor comerciale. Diferenta dintre primele doua pozitii se va reduce pe masura ce investitiile vor creste si numarul firmelor germane care vin in Romania va fi mai mare, iar pe baza evolutiei schimburilor bilaterale de pana acum se poate aprecia ca se va atinge la sfarsitul acestui an pragul de 8 mld. Euro.

Germania este cel de-al 4-lea investitor strain in Romania, cu peste 1 miliard de Euro investiti, reprezentand cca. 8.7% din total ISD.

 
Fotbalistii romani au ajuns la HelsinkiPDF Print E-mail
Helsinki, Finlanda/Romanian Global News
Accesari :327
Thursday, 06 October 2005

Cele doua reprezentative de fotbal ale Romaniei, seniorii si tineretul, sosesc joi, 6 octombrie, la Helsinki, pentru a disputa in compania Finlandei, meciurile de fotbal din preliminariile CM 2006.

Echipa nationala va efectua primul antrenament oficial vineri, 7 octombrie, de la ora 11:00, pe Stadionul Olimpic din capitala finlandeza, iar dupa sesiunea de acomodare cu terenul vor acorda si autografe celor prezenti, informeaza portalul romanilor din Finlanda. Tot vineri, la ora 19:00, echipa de tineret va intalni reprezentativa Finlandei, pe stadionul din Valkeakoski. Partida dintre primele selectionate ale Romaniei si Finlandei se va desfasura sambata, 8 octombrie, incepand cu ora 17:00, pe Stadionul Olimpic din Helsinki.

 
Pompierii romani, cei mai buni din Balcani la sportPDF Print E-mail
Kocaeli, Turcia/Romanian Global News
Accesari :358
Thursday, 06 October 2005

Echipa sportiva a Romaniei s-a clasat pe locul intai in clasamentul general in cadrul celei de-a III-a Competitii Internationale a Sporturilor Balcanice pentru Pompieri din Turcia.

Evenimentul s-a desfasurat in perioada 26-30 septembrie, tara noastra fiind reprezentata de o delegatie a Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, infotrmeaza ministerul Administratiei si Internelor. In afara acestui rezultat, pomierii romani au mai obtinut locul intai la proba de stafeta 4x100 m si trei locuri II, la pista cu obstacole pe 100 m, scara de fereastra si realizarea dispozitivului de interventie la motopompa. Participarea s-a datorat unei invitatiei primite din partea Brigazii de Pompieri a municipiului Kocaeli Turcia.

Competitia s-a desfasurat sub patronajul Federatiei Balcanice a Sporturilor pentru Pompieri si a reunit reprezentanti ai pompierilor din Turcia, Grecia, Romania, Bosnia-Hertegovina, Macedonia, Bulgaria si Serbia Muntenegru.

 
Spre deosebire de Romania, Ungaria stie sa-si protejeze conationalii din afara frontierelorPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :339
Thursday, 06 October 2005

Ungaria va introduce o viza nationala speciala de la 1 ianuarie 2006. Ministerul ungar de Externe a trimis, miercuri, note informative in acest sens ambasadorilor la Budapesta din patru tari vecine - Ucraina, Serbia-Muntenegru, Romania si Croatia.

Viza nationala va permite celor care o detin sa intre in Ungaria de cateva ori si sa ramana in aceasta tara mai mult de trei luni, in scopul de a studia si practica limba ungara, de a-si pastra identitatea culturala nationala, de a studia in alte institutii decat universitatile si colegiile de stat si de a mentine legaturile familiale. Aceasta viza va fi acordata gratuit tuturor cetatenilor din Ucraina, Serbia-Muntenegru, Romania si Croatia la noua reprezentante diplomatice ungare.

Reamintim ca la ora actuala romanii din Serbia- Muntenegru (circa 400.000), Macedonia (circa 160.000), Albania (circa 300.000), Ucraina (peste 500.000) sunt nevoiti sa plateasca o taxa de viza substantiala, pentru a ajunge in Tara mama. Dezinteresul autoritatilor romane pentru acesti oameni este dovada proastei calitati a marii majoritati a clasei politice romanesti. In timp ce pentru toate guvernele maghiare, ungurii din afara frontierelor sunt o prioritate nationala, guvernele Romaniei de dupa 1989 nu au fost interesate decat in mica masura de acesti romani, care pe langa presiunea asimilationista a tarilor in care Istoria i-a asezat, mai sunt obligati sa suporte si indolenta unor autoritati pentru care interesul national se masoara, de 15 ani incoace, in comisioanele primite de la diverse privatizari.

 
Apelul Consiliului Mondial Roman pentru ajutorul sinistratilor a avut efectPDF Print E-mail
Atlanta, SUA/Romanian Global News
Accesari :229
Thursday, 06 October 2005

Cu putin timp in urma Consiliul Mondial Roman (CMR) lansa un apel membrilor sai, si nu numai, de a veni in ajutorul familiilor de sinistrati din toata tara care au avut de suferit de pe urma inundatiilor, atat a celor din Vestul tarii cat si a celor din Sud.

"La apelul lansat pe internet catre donatorii din toata lumea pentru a aduna o suma lunara timp de un an, intelegand ca problemele sunt de durata si nu pot fi solutionate printr-o donatie de moment, au raspuns un numar impresionant de oameni, in asa fel ca pana acum avem promisiuni de aproximativ $ 1.200 lunar, semn ca Dumnezeu lucreaza", a declarat pentru Romanian Global News secretarul general al organizatiei, Niculae Popa. "Astazi am reusit sa trimitem prima sarja de $ 1.000, suma ce va fi gestionata de Reprezentanta CMR de la Bucuresti. Credem in generozitatea oamenilor si ne simtim obligati fata de cei de acasa, care in aceste timpuri de mare necesitate ne obliga sa reflectam mai mult la tarisoara inca prezenta in inimile noastre", a mai precizat reprezentantul CMR din SUA.

 
10 ani de activitate si 100 de numere pentru Tribuna RomaneascaPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :299
Thursday, 06 October 2005

Echipa editoriala a Center Focus Publishing va sarbatori la inceputul lunii noiembrie 10 ani de activitate si 100 de numere ale ziarului Tribuna Romaneasca, un ziar dedicat romanilor din Statele Unite.

Aceasta aniversare deosebita se va desfasura timp de doua zile, in cadrul a doua programe distincte, marcand fiecare dintre progresele si realizarile Center Focus Publishing.

O prima zi de aniversare va fi cea de vineri, 4 noiembrie, in cadrul Serii Romanesti de Veneratie, Rugaciune si Recunostinta, ce se va desfasura cu incepere de la ora 19.00, la North Shore Center, in Illinois. In cadrul programului vor putea fi admirati unii dintre cei mai talentati interpreti si grupuri de muzica crestina de traditie romaneasca.

Cea de-a doua zi, sambata, 5 noiembrie, organizatorii invita la o festivitate selecta si deosebita, Cina de gala si Seara de apreciere, ce se va desfasura de la ora 19.00, la Monasteros Banquets. Accesul este limitat si va fi permis numai celor care beneficiaza de rezervari. Printre invitatii acestei seri se vor afla reprezentanti ai autoritatilor de la Bucuresti, precum si ai guvernelor federale si locale americane, la fel ca si oaspeti de marca din randurile comunitatii romano-americane. Pentru prima oara in Statele Unite, va fi prezent la aceasta festivitate si renumitul interpret de muzica religioasa Liviu Bocaniala, insotit de Grupul Agape, care de altfel va fi prezent si in prima seara de aniversare a Tribunei Romanesti.

 
Trei zile de sarbatoare pentru romanii din QuebecPDF Print E-mail
Quebec, Canada/Romanian Global News
Accesari :245
Thursday, 06 October 2005

Comunitatea Romana din Quebec va organiza in perioada 7-9 octombrie cea de-a doua editie a Zilelor Culturii Romanesti in Quebec.

Evenimentul se va desfasura la Universitatea Laval, Galeriile capitalei (Mega-Parc), Biserica Notre-Dame-de-Jacques-Cartier si Centrul Horizon, informeaza publicatia Reper Romanesc. Cele trei zile de manifestari vor fi alcatuite din expozitii, ateliere, conferinte, activitati sociale culturale si sportive, care sunt destinate tuturor gusturilor si care ii vor face pe participanti sa descopere traditiile si cultura romanesti. Prima zi a evenimentului va incepe cu un curs intitulat Limba romana o limba latina, care se va desfasura in intervalul orar 11:00-12:00 la Universitatea Laval, urmat de o masa rotunda pe tema Imigratiei romanesti in Quebec, in acelasi loc, dar de la ora 14:00. Pe parcursul intregii zile si pe durata zilei urmatoare la aceasta institutie de invatamant si la Galeriile Capitalei vor fi prezentate mai multe expozitii diverse, care trateaza diferite aspecte: Bucuresti-capitala Romaniei, Descoperiti Romania turistica, Personalitatile romanesti-personalitati mondiale, Comori de patrimoniu romanesc la Quebec, Ii cunoasteti pe romanii din Quebec? si Quebechezi ca si altii. Totodata, ziua de sambata, 8 octombrie va mai fi dedicata si unui atelier de artizanat textil romanesc care se va desfasura la Universitatea Laval de la ora 10:00 pana la ora 16:00, si in Galeriile Capitalei, in intervalul 10:00-17:00. Ziua de sambata va cuprinde si un atelier pentru copii, un spectacol de muzica si dans cu artisti romani din Quebec, precum Valuri de Matase, interpreta de muzica populara Mariana Ilutiu, acompaniata de Ioan Oancea si Nicolae Margineanu, si ansamblul de dansuri populare romanesti Hora, din Montreal. Ambele actiuni vor avea loc la galeriile mentionate, in timp ce ultima zi a manifestarii va fi dedicata spiritualitatii. Biserica Notre-Dame va gazdui o expozitie de icoane bizantine si slujba Sfintei Liturghii Ortodoxe, mai informeaza publicatia romaneasca . Nici aspectul sportiv nu a fost uitat, atat sambata, cat si duminica urmand sa se desfasoarae Cupa Zilelor Culturii Romanesti in Quebec la fotbal, tenis de masa si un campionat de sah. Manifesatrile se vor incheia duminica, 9 octombrie, cu o mare seara romaneasca gazduita de sala Dalpe a Centrului Horizon din localitate, incepand cu ora 18:00.

 
Castellon, patria romanilorPDF Print E-mail
Castellon, Spania/Romanian Global News
Accesari :347
Thursday, 06 October 2005

In Castellon, romanii se simt ca la ei acasa. O dovedesc prin prezenta lor, prin afacerile pe care le-au deschis aici, ceea ce indica faptul ca nu au de gand sa plece prea curand de pe insoritele plaiuri iberice.

In Castellon exista patru discoteci, cinci restaurante, o pizzerie, o emisiune romaneasca la un post de radio, trei biserici, o revista, trei asociatii, o scoala in limba romana si peste 30 de firme de constructii, toate apartinand comunitatii romanesti din zona, informeaza Actualitatea Romaneasca. Potrivit lui Daniel Ionita, presedintele Asociatiei Romanilor din Castellon, romanilor de aici nu le mai lipsesc decat cativa consilieri municipali, care sa se bata pentru interesele lor. Inceputul a fost greu. Prima biserica romaneasca din Castellon a functionat intr-un magazin, informeaza portatul romanilor din Spania (Spaniaromaneasca), citand un articol despre romanii din Castellon, aparut in El Mundo. Acum, la slujbele oficiate de parintele Arsenie se duc 400 de credinciosi, in fiecare duminica. In zilele de sarbatoare, numarul lor ajunge le 10.000.
Exista in jur de zece macelarii si mici magazine de preparate traditionale romanesti in centrul orasului. Afaceri ca Gugulanu, pusa pe picioare de Tudor Stemkovichi, de 47 de ani, au facut deja istorie. A fugit din Romania pe Dunare inotand, din motive politice, in 1983. S-a stabilit in Florida, in SUA, pana in 2001, cand s-a decis sa revina in Romania. Dar cand s-a reintors in localitatea sa natala, aproape de Timisoara, si a vazut ca nu s-a schimbat nimic, a plecat din nou, de data asta in masina. Destinatia: Castellon. A muncit timp de cateva luni ca zidar. Dar scopul sau era altul: Ce voiam eu era sa deschid o afacere si sa triumfez. Sa demonstrez ca un roman poate fi mai apreciat in Occident decat in propria sa tara. Este un fel de razbunare personala. Un dac se poate adapta la orice lucru, spune patronul de la Gugulanu unui reporter de origine romana care a scris un material pentru ziarul iberic El Mundo.

Se pare ca este pe punctul de a reusi. Desi nu a avut nici o experienta anterioara in sectorul produselor din carne, acest om vinde propriile produse in toata provincia Castellon si prin Valencia. Strainii sunt tot mai numerosi in Spania, dupa cum o arata si ultimele statistici oficiale. Ei reprezinta aproape 10% din populatia Spaniei, informeaza Jurnalul National. Se vorbeste de patru milioane de imigranti care au reusit sa se legalizeze. Potrivit datelor oferite de reprezentantii Institutului National de Statistica, anul acesta, intre lunile ianuarie si iulie, populatia straina din Spania a crescut cu zece procente. Cea mai mare crestere a numarului de imigranti s-a produs in primele patru luni ale anului, in timpul procesului de regularizare a strainilor. Atunci, peste 700.000 de persoane au aplicat pentru legalizarea statutului pe teritoriul spaniol. Printre ei si numerosi muncitori romani. Cei mai multi aplicanti proveneau din Africa, America Latina si Romania. De altfel, romanii sunt pe locul trei in topul imigrantilor din Spania, fiind vorba de 314.300 de persoane.

 
Consulatul Romaniei la Chisinau face dezmintiri privitor la restrictiile la frontiera de EstPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :327
Thursday, 06 October 2005

Consulul Ambasadei Romaniei la Chisinau, Ion Dinu, a dezmintit informatiile potrivit carora cetatenii basarabeni care intra in Romania ar fi datori sa confirme la granita faptul ca dispun de bani pentru a locui pe teritoriul romanesc.

Conform Infotag, consulul a declarat ca basarabenii trebuie doar sa declare scopul venirii in Romania si sa prezinte suficiente dovezi ca sunt gata sa se asigure pentru perioada aflarii in tara, precum contractele de munca, biletele de odihna sau actele de delegatie, anunta curaj.net. Vamesii romani vor aplica aceste masuri pentru a preveni intrarea in tara a persoanelor care practica cersitul.

Potrivit unor informatii publicate in presa, cetatenii basarabeni care intra pe teritoriul Romaniei sunt datori sa dispuna de cel putin 50 de euro pentru fiecare zi de aflare pe teritoriul tarii vecine, a mai anuntat Infotag.

 
Jurnalistii basarabeni vor fi ajutati sa isi creeze un cod profesionalPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :348
Thursday, 06 October 2005

Jurnalisti basarabeni care sunt membri ai Asociatiei Presei Electronice, APEL, efectueaza un proces de instruire prin intermediul caruia li se va permite sa afle care sunt principiile functionarii mass-media democratice si sa examineze chestiuni referitoare la raporturile intre stat, presa si societatea civila.

Lectiile sunt tinute de Michael Delahaye, consultant al BBC, informeaza Noutati Moldova. Printre obiectivele practice se numara crearea prin eforturi conjugate a unui Cod intern al radiodifuziunii sau al televiziunii. Ca un exemplu, Codul BBC contine 345 de pagini si stipuleaza toate aspectele activitatii acestei corporatii. Michael Delahaye este un specialist recunoscut, care a consultat jurnalisti in Qatar, Irak, Rusia, Uzbekistan, Georgia, Armenia si alte tari ale lumii, informeaza APEL, citat de curaj.net.

 
Romanii din Elvetia se intalnesc periodicPDF Print E-mail
Stans, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :282
Thursday, 06 October 2005

Romanii din partea centrala a Elvetiei se vor intalni joi, 6 octombrie, in restaurantul Engel din localitatea Stans, incepand cu ora 20:00.

Intrunirea comunitatii de romani stabilite in aceasta zona elvetiana va fi succedata de o serie de alte intalniri care se vor desfasura in prima zi de joi a fiecarei luni, informeaza Casa Romanilor din Elvetia. La suita de intrevederi nu este necesara o rezervare in prealabil.

 
Cimitirul Vesel de la Sapanta in atentia americanilorPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :297
Thursday, 06 October 2005

O selectie de fotografii din Romania, reunite sub denumirea Cimitirul Vesel din Sapanta este deschisa publicului din Statele Unite, la Galeria Est-Vest, pana la data de 15 octombrie.

Expozitia care aduce o bucata de romanism mai aproape de romanii stabiliti la New York, dar si de publicul american, este alcatuita din fotografii realizate de Peter Kayafas, fotografii ale faimoaselor cruci de la Sapanta, in Maramures, insotite de traducerile epitafurilor realizate de Adrian Sahlean si de un microeseu al profesoarei Sanda Golopentia. O alta sectiune a expozitiei cuprinde o selectie de fotografii alb-negru realizate de Kayafas in Romania intre anii 2003 si 2005.

 
Aparitii editoriale pentru romanii din lumea intreagaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :275
Thursday, 06 October 2005

{mosimage}In Aula Bibliotecii Centrale Universitare, Prof. dr. Gheorghe Zbuchea si Cezar Dobre au lansat volumele 1 si 2 din lucrarea "Romani in lume" secolul XX.

{mosimage}Concepute ca o radiografie a diasporei romane si a comunitatilor romanesti din jurul granitelor, cele doua volume se adreseaza publicului larg atat din tara cat si din afara frontierelor, intrucat aduc in atentie atat comunitati romanesti de pe diverse continente cat si personalitati ale diasporei romane cum au fost Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, George Emil Palade si multi, multi altii. "La inceputul celui de-al treilea mileniu d.H. se considera ca in lume traiesc aproape 35 milioane de romani. In fapt avem de-a face cu trei cercuri concentrice, daca ar fi sa fixam, imaginar, raspandirea conationalilor nostri pe mapamond. Astfel primul cerc l-ar alcatui acei romani care traiesc intre actualele frontiere ale statului roman, asa cum au fost ele fixate in urma cu peste o jumatate de veac. Al doilea cerc e constituit de comunitatile istorice romanesti imprastiate in jurul actualelor frontiere, practic in toate cele patru puncte cardinale. Cel de-al treilea cerc cuprinde la ora actuala intregul mapamond, din Noua Zeelanda si Republica Sud Africana, pana in statele americane si toate tarile central-apusene ale continentului european, unde traiesc milioane de confrati ai nostri, plecati din tara sau descendenti ai acestora", a declarat pentru Romanian Global News prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea.

 
Testul de limba decisiv pentru copiii romanilor din AustriaPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :268
Thursday, 06 October 2005

Executivul de la Viena a propus o schimbare semnificativa la proiectul de lege privind acordarea cetateniei austriece.

Modificarea este destul de dura si a intampinat imediat numeroase critici din partea celorlalti actori politici aflati in opozitie. Guvernul propune sa nu se mai acorde cetatenia sau sa se retraga cetatenia austriaca pentru copiii imigrantilor care nu-si trec examenele la scoala si raman repetenti. Noua lege ar oferi o sansa acestor copii, daca ei ar putea trece testul de limba germana pe care trebuie sa-l ia adultii aflati in proces de integrare in comunitatea austriaca, informeaza Actualitatea Romaneasca. Din cauza criticilor, ministrul de interne a nuantat modificarea adusa legii si a propus ca toti copiii straini mai mici de noua ani sa nu fie afectati de noua lege a cetateniei, iar copiii mai mari trebuie sa primeasca note de trecere la cursurile de germana sau sa treaca testele de limba potrivite varstei si cunostintelor lor. Conform datelor publicate de Consiliul Scolar al orasului Viena, cea mai mare parte a copiilor imigranti se inscriu la scoli bune, unde se inregistreaza cazuri rare de repetentie, iar ministrul de interne considera ca modificarea legislativa va afecta un numar foarte mic de elevi straini. Anul trecut, 17.090 de copii au primit cetatenia austriaca. Parlamentarii vor vota versiunea finala a legii privind acordarea cetateniei in luna octombrie a acestui an.

 
Mesaje si urari in noua emisiune live a postului Radio Dor de TaraPDF Print E-mail
Stockholm, Suedia/Romanian Global News
Accesari :298
Thursday, 06 October 2005

Postul de radio care se adreseaza tuturor romanilor de pe glob, Radio Dor de Tara, va include o noua emisiune in grila sa de programe, incepand de sambata, 8 octombrie.

Emisiunea va fi moderata de Pici din Suedia si se va numi Dedicatii Live. Urarile si mesajele romanilor din diaspora vor putea fi trimise la adresa de e-mail pici@dordetara.ro , inregistrate, impreuna cu preferinta muzicala a fiecaruia, informeaza postul de radio romanesc. In acest fel persoanele dragi vor putea asculta mesajele si dedicatiile cu vocea si cu intonatia expeditorului. Totusi, redactia Radio Dor de Tara isi rezerva dreptul de a nu difuza toate dedicatiile care sosesc, daca acestea nu intra in parametrii tehnici (inregistrarea sa fie clara fara interferente) sau daca mesajul nu este considerat decent.

 
Au inceput inscrierile pentru Loteria VizelorPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :333
Thursday, 06 October 2005

Romanii care doresc sa isi vada realizat visul american se pot inscrie incepand de miercuri, 5 octombrie, la Loteria Vizelor pentru 2007, care a fost oficial deschisa in acea zi.

Inscrierile au inceput in prima zi de inaugurare a loteriei si se vor incheia pe data de 4 decembrie la ora 12:00, informeaza romanian-portal.com. Romania face parte din tarile admise pentru DV-2007, iar inscrierile se fac numai in sistem on-line, nefiind acceptate formularele trimise prin posta. Inscrierea se poate face la adresa de web http://www.dvlottery.state.gov/, iar instructiunile complete si modificarile survenite fata de anii precedenti se pot gasi pe paginile de web http://travel.state.gov/visa/immigrants/types/types_2645.html si http://travel.state.gov/visa/immigrants/types/types_1318.html, anunta forumul romanilor din Statele Unite ale Americii.

 
Ioan Miclau lanseaza o noua carte romaneasca in AustraliaPDF Print E-mail
Sydney, Australia/Romanian Global News
Accesari :257
Thursday, 06 October 2005

{mosimage}O noua aparitie editoriala care a avut darul sa ne retina atentia (fie si numai pentru ca e scrisa de unul din romanii de mare suflet din...Cringila, Wollongong-dar, totusi, nu numai de asta-, nimeni altul decat cel care conduce biblioteca de carte romaneasca Mihai Eminescu) este cartea dlui. Ioan Miclau, "Teatru".

{mosimage}Autorul pune sub reflectorul constiintei doua mari plagi din perioada comunista, care au rupt trupul taranului, intai de bucatica lui de pamant, apoi in doua: colectivizarea si industrializarea, inceputa intai ca un stranut si continuata in ritm isteric timp de jumatate de secol. Cele doua piese care fac subiectul acestei carti, Mitrea Sucitu si Mireasa si Limbuta Strugurel pe post de director, ambele comedii in patru acte, se vor a fi "o cronica, fie si de sorginte epica, care sa tina vie atentia viitorimii la pericolul totalitarismului comunist".A oricarui tip de totalitarism, as nuanta eu, daca mi-este permis. Extremele sunt periculoase,de cele mai multe ori, si ce altceva este totalitarismul daca nu o ideologie/atitudine dusa la extrem?!? Dar, intrucat autorul cartii a  facut el insusi precizari despre propria-i lucrare, la inceputul cartii, schitand-o in putine cuvinte  si justificandu-si actul creatiei, genul ales, timpul asteptat si expectatiile/intentiile sale privind mesajul acestei lucrari de dramaturgie, multe nu-mi mai raman de adaugat. Poate doar ca, in seceta pe care o indura cultura romaneasca in mica noastra comunitate de la antipod, cartea domniei-sale se dovedeste ploaie bogata pe pamant insetat. Si, de asemenea, ca dintr-un iubitor de pamant romanesc ca bihoreanul Ioan Miclau, nascut intre argintul Crisurilor, nu putea iesi altceva decat o bijuterie care sclipeste diamantin pe fruntea de fecioara despletita a Romaniei. 

(Pentru Romanian Global News de la Sydney, a transmis Loredana Tudor Tomescu)

 
Andrei Serban, regizor si la VienaPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :250
Thursday, 06 October 2005

Regizorul Andrei Serban isi pune amprenta si asupra spectacolului Werther de Jules Massenet prezentat la Opera de Stat din Viena joi, 6 octombrie, de la ora 18:30, ora locala.

Distributia spectacolului cuprinde nume precum tenorul Giuseppe Sabbatini, sopranele Julia Gertseva, Bori Keszei si baritonul Adrian Erod, in timp ce dirijorul operei este Miguel Gomez Martinez, informeaza pagina oficiala de web a institutiei culturale vieneze.

 
Apozitia si-a desemnat un nou comitet de conducerePDF Print E-mail
Munchen, Germania/Romanian Global News
Accesari :587
Thursday, 06 October 2005

Societatea Culturala Romano-Germana Apozitia din Munchen si-a ales vineri, 30 septembrie, noul comitet de conducere, in cadrul unei adunarii generale.

Din componenta acestuia fac parte presedintele prof. dr. Gelu Ionescu, presedintele executiv dr. arh. Gheorghe Sasarman, primul vicepresedinte, dipl. ing. Anca Gerner, al doilea vicepresedinte, Alina Cozan, secretarul Florin Octavian Filipescu, casierul dipl. arh. Maria Schuler si administratorul dr. med. Irina-Natalia Petala, informeaza un comunicat de presa al societatii, citat de Liga Asociatiilor Romano-Germane din Germania. Din comisia de cenzori fac parte dipl. mat. Raluca Ilinca Schmitt si dipl. arh. Horst Weber.

 
Juliette Aderca, distinsa de statul romanPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :253
Thursday, 06 October 2005

Scriitoarea belgiana de origine romana Juliette Aderca-Leon de Bouton a primit la resedinta ambasadorului Romaniei in Belgia, din partea statului roman, decoratia Meritul Cultural in grad de Comandor.

Distinctia a fost acordata saptamana trecuta in prezenta a peste 40 participanti la ceremonie, in majoritate belgieni, printre care oameni de cultura, artisti, poeti, dar si membri marcanti ai diasporei, informeaza misiunea diplomatica romana. In cadrul ceremoniei, ambasadorul Romaniei in Belgia a dat citire Decretului Prezidential si a inmanat decoratia acordata doamnei Aderca prin care se recunosc meritele doamnei Juliette Aderca la promovarea culturii romanesti, ea fiind atat poet belgian, cat si roman.

Juliette Aderca s-a nascut la Corabia si a ales sa urmeze cursurile Facultatii de Filozofie si Jurnalism la Bucuresti. Poeta decide sa se stabileasca in Belgia imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial unde devine presedinta Sectiunii Litere a Consiliului National al Femeilor Belgiene. Profeseaza ca jurnalist la Televiziunea publica belgiana RTB inca din anul 1960 si este membra a Asociatiei scriitorilor de limba franceza. Ca o recunoastere a valorii sale literare, Juliette Aderca a fost distinsa cu decoratia Cavaler al Ordinului Leopold al II lea, pentru opera sa. Totodata, poeta este o excelenta traducatoare din romana, italiana, engleza, spaniola si olandeza, iar in Romania a obtinut premiul de onoare la Salonul Cartii Internationale din Oradea.

 
Juliette Aderca, distinsa de statul romanPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :138
Thursday, 06 October 2005

Scriitoarea belgiana de origine romana Juliette Aderca-Leon de Bouton a primit la resedinta ambasadorului Romaniei in Belgia, din partea statului roman, decoratia Meritul Cultural in grad de Comandor.

Distinctia a fost acordata saptamana trecuta in prezenta a peste 40 participanti la ceremonie, in majoritate belgieni, printre care oameni de cultura, artisti, poeti, dar si membri marcanti ai diasporei, informeaza misiunea diplomatica romana. In cadrul ceremoniei, ambasadorul Romaniei in Belgia a dat citire Decretului Prezidential si a inmanat decoratia acordata doamnei Aderca prin care se recunosc meritele doamnei Juliette Aderca la promovarea culturii romanesti, ea fiind atat poet belgian, cat si roman.

Juliette Aderca s-a nascut la Corabia si a ales sa urmeze cursurile Facultatii de Filozofie si Jurnalism la Bucuresti. Poeta decide sa se stabileasca in Belgia imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial unde devine presedinta Sectiunii Litere a Consiliului National al Femeilor Belgiene. Profeseaza ca jurnalist la Televiziunea publica belgiana RTB inca din anul 1960 si este membra a Asociatiei scriitorilor de limba franceza. Ca o recunoastere a valorii sale literare, Juliette Aderca a fost distinsa cu decoratia Cavaler al Ordinului Leopold al II lea, pentru opera sa. Totodata, poeta este o excelenta traducatoare din romana, italiana, engleza, spaniola si olandeza, iar in Romania a obtinut premiul de onoare la Salonul Cartii Internationale din Oradea.

 
Luna romanilor la Covent GardenPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :279
Thursday, 06 October 2005

Octombrie va aduce romanilor stabiliti la Londra unele dintre cel mai importante reprezentatii de pe scena de la Covent Garden, spectacole care vor avea pe afise artisti romani de exceptie, printre care designerul Marie Jeanne Lecca si balerina Alina Cojocaru.

Importante productii care au mai fost jucate pana acum pe scena Operei Regale, The Ring: Siegfried, de Wagner si Maskerade de Carl Nielsen, vor beneficia de costume purtand semnatura lui Marie-Jeanne Lecca. The Ring: Siegfried este programata la Royal Opera House, Covent Garden, in zilele de 2, 7, 10, 14, 18 si 22 octombrie. Ciclul The Ring a inceput la Londra inca de sezonul trecut, iar sezonul acesta ea continua cu aceasta a treia opera, intr-o noua productie a lui Keith Warner, cu scenografia semnata de Stefanos Lazaridis si costumele de romanca Marie Jeanne Lecca. Maskerade, cel de-al doilea spectacol in care vor putea fi vazute costumele designerului roman, are reprezentantii programate in zilele de 5, 8 si 13 octombrie.

Alina Cojocaru, prima balerina la Baletul Regal de la Covent Garden va urca pe una dintre cele mai celebre scene ale lumii in distributia spectacolului La Sylphide, in zilele de 6, 12 si 29 octombrie, iar luni, 24 octombrie, va putea fi vazuta si in productia The Lesson, ambele productii apartinand unor celebri artisti danezi.

 
Alina Cojocaru este Silfida la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :286
Thursday, 06 October 2005

Celebra balerina romanca Alina Cojocaru se va afla din nou pe scena de la Covent Garden in aceasta seara, de la ora 19.30, in spectacolul La Sylphide.

Al doilea spectacol danez in aceasta stagiune a Baletului Regal, La Syplhide este cel mai celebru balet al marelui coregraf August Bournonville, si care marcheaza la Londra 200 de ani de la nasterea acestuia. Productia sosita la Covent Garden poarta semnatura lui Johan Kobborg si muzica lui Lovenskjold.

 
Andy Simionescu pe scena la PittsburghPDF Print E-mail
Pittsburgh, SUA/Romanian Global News
Accesari :289
Thursday, 06 October 2005

{mosimage}Violonistul roman Andy Simionescu va imparti vineri, 7 octombrie, scena de la Club Cafe cu celebrul violoncelist Matt Haimovitz.

{mosimage}Prima reprezentatie sustinuta de cei doi la Pittsburgh, intr-un cadru atat de intim si in fata unei audiete pe care au impresionat-o, a fost sambata, 1 octombrie, iar seria de spectacole va mai continua in aceasta formula pana duminica, 9 octombrie. Aceste concerte fac parte din turneul de promovare a celui mai recent album al lui Matt Haimovitz, Goulash!.

Andy Simionescu este nascut in Romania, iar la varsta de 10 ani a ajuns, alaturi de familia sa, in Statele Unite ale Americii, unde si-a desavarsit studiile muzicale, atingand in prezent o cariera de violonist extrem de activa si de variata. A terminat Liceul de Arte din New York, Juilliard Pre-College Division si Institutul Curtis de Muzica. Andy a castigat premiul intai la Concert Artist Guild la Washington si medalia de argint in 1987, in cadrul Concursului International de Vioara de la Montreal. De-a lungul carierei sale s-a aflat de multe ori pe scene precum cea de la Carnegie Hall, Lincoln Center, Vienna's Musikverein, Tokyo's Casals Hall, precum si in Statele Unite, Europa si in Orientul Indepartat.

Haimovitz are 34 de ani, iar la aceasta varsta este deja un geniu atunci cand vine vorba despre muzica clasica. Este nascut la Tel Aviv, crescut in Sillicon Valley, si foarte puternic influentat de o cultura europeana, mai ales prin prisma radacinilor...romanesti ale familiei sale.

 
Suflatorii din Bucuresti vor canta si la HaifaPDF Print E-mail
Haifa, Israel/Romanian Global News
Accesari :233
Thursday, 06 October 2005

Formatia de Suflatori a Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti va sustine joi, 6 octombrie, la Cercul Cultural din Haifa, de la ora 16:00, un concert comemorativ dedicat lui George Enescu.

Evenimentul este prilejuit de implinirea a 50 de ani de la moartea muzicianului si este organizat de Institutul Cultural Roman din Tel-Aviv, in colaborare cu Uniunea Pictorilor si Sculptorilor din Haifa si Regiunea de Nord si Cercul Cultural din Haifa, informeaza portalul romania-israel.com. Artistii romani sunt condusi de de prof. dr. Vasile Gantolea si asist. univ. Adrian Buciu si vor interpreta Serenada in mi bemol major de Wolfgang Amadeus Mozart, Caprisma nr.6 de Michael Wolpe si Dixtuor, nr.1 op 14 de George Enescu. Concertul va incepe cu un cuvant introductiv pe care il va rosti muzicologul dr. Saviana Diamandi. Locul de desfasurare al spectacolului se afla la adresa Sd. Hatzionut 24 Haifa, tel.04-8522355. Formatia de Suflatori a Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti a mai sutinut un concert la Tel-Aviv, duminica, 2 octombrie, in colaborare cu Academia de Muzica si Dans din Ierusalim.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions