Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Octombrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
Mircea Raceanu sustine Procesul ComunismuluiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :314
Wednesday, 12 October 2005

Sunteti ultimul condamnat la moarte de catre regimul Ceausescu. Pentru ca in ultimii ani in Romania au existat multe comentarii in legatura cu circumstantele condamnarii dv., unii acuzandu-va in continuare de tradare, va rugam sa raspundeti si acestei acuzatii.

- Raspunsul la aceasta intrebare l-a dat Curtea Suprema de Justitie pe 23 octombrie 2000, care admitind recursul in anulare promovat de procurorul general al Romaniei, Mircea Criste, a anulat sentinta ce mi-a fost data de regimul comunist. De asemenea, Curtea Suprema de Justitie a acceptat argumentatia procurorului general potrivit careia prin activitatea desfasurata eu nu am "facut deservicii tarii", ci, dimpotriva, am "servit interesul national". Asa cum am declarat in repetate randuri, activitatea mea nu a fost indreptata impotriva intereselor nationale si de securitate ale Romaniei, ci a fost dusa impotriva regimului totalitar de dictatura impus tarii din afara de un sistem si de o ideologie straina poporului roman. Este vorba de regimul comunist.

- Cine credeti ca sunt cei care continua sa va acuze?

- Sa fiu sincer, i-am ignorat intotdeauna, dovada ca niciodata in ultimii 15 ani nu am considerat necesar sa raspund acuzatiilor si calomniilor lor. Dar, pentru ca m-ati intrebat, sunt convins ca este vorba de cei care au impus, promovat si sustinut pana la capat si fara rezerve sistemul comunist din Romania si care astazi nu se pot impaca cu gandul ca de fapt au pierdut partida cu istoria.


- V-ati referit in mai multe randuri, si mai ales in cartea dv. "INFERN '89," aparuta in anul 2000, la ofiterii de securitate din cadrul Ministerului roman al Afacerilor Externe. Acum, dupa 15 ani, ne puteti da si alte detalii despre aceste nume?

-Numele persoanelor mentionate in "INFERN '89" vorbesc de la sine si nu cred ca este nevoie de alte detalii. Cum am precizat si in trecut, nu este vorba de "lista lui Raceanu", cum s-a scris si s-a vorbit in Romania, ci este vorba de o lista a organelor de ancheta ale Securitatii ce mi-a fost aratata in timpul interogatoriilor la care am fost supus la Rahova, "Citadela Securitatii", cum o denumesc eu, sub diferite forme: liste, fotografii sau dosare. Faptul insa ca aceste nume mi-au fost prezentate de organele de ancheta spune foarte mult, de fapt esentialul, si anume: existenta unei colaborari a persoanelor respective cu organele de securitate.

- Credeti ca in actualul MAE mai exista ramasite ale Securitatii, avand in vedere ca ministrul Mihai Razvan Ungureanu a amintit ca au ramas 7% din vechiul aparat?


- Imi este greu sa raspund la aceasta intrebare pentru simplul motiv ca, fiind plecat din tara in ultimii 15 ani, nu cunosc deloc componenta actuala a aparatului Ministerului Afacerilor Externe. Ca o pura speculatie: procentul de 7 indicat de dl ministru Mihai Razvan Ungureanu ma face sa cred ca ceva ramasite ale securitatii tot mai misuna prin centrala ministerului sau la oficiile diplomatice si consulare romane din strainatate.

- Atunci cand a fost elaborata legea privind deconspirarea fostei Securitati s-a facut distinctia intre "cei care au facut politie politica" si "cei care nu au facut politie politica", adica intre "securisti buni" si "securisti rai". Printre "securistii buni" au fost evocati de nenumarate ori ofiterii fostei Directii de Informatii Externe, care nu ar fi facut altceva decat sa "serveasca Patria si ar trebui onorati ca eroi nationali". Din experienta dv. de diplomat specialist in relatiile cu Statele Unite, credeti ca DIE a servit patria sau dictatura? Exista "securisti buni"?

- In opinia mea, Securitatea a fost un tot unitar, care a avut un singur obiectiv, si anume sa serveasca regimul comunist din Romania in toate domeniile de activitate. A fost stalpul si paza regimului totalitar de dictatura, cunoscut ca cel mai opresiv in Europa de Rasarit, un regim care a impus tarii un cult al personalitatii fara precedent in istoria poporului roman, concomitent cu incalcarea drepturilor si libertatilor propriilor cetateni si un nivel de trai extrem de scazut, la care se adauga si izolarea in care s-a gasit Romania pe plan international la sfarsitul anilor '80. Toate aceste "performante" ale regimului de dictatura nu ar fi fost posibile fara existenta aparatului de opresiune care a fost Securitatea, cea mai fidela institutie a regimului comunist, care si-a depasit cu mult atributiile pe care o astfel de institutie le are intr-o societate democratica. Securitatea, in numele cultului personalitatii, controla intreaga societate romaneasca. In aceste conditii a vorbi de doua securitati, "una buna" si "alta rea", este o aberatie. Cum se poate vorbi, de exemplu, ca aparatul DIE a servit "patria" cand economia Romaniei era la pamant, cand austeritatea a ajuns la limita infometarii populatiei, cand Romania nu mai avea parteneri nici in lumea libera si nici printre aliatii sai traditionali din Tratatul de la Varsovia, cu alte cuvinte cand tara era complet izolata pe plan international? DIE a servit nu Romania, ci patria dictaturii si a sistemului comunist. Nu este nici un secret ca principala preocupare a ofiterilor DIE la oficiile diplomatice si consulare romane din strainatate nu era - in anii cei mai teribili ai dictaturii - sa culeaga date si informatii privind tarile unde se aflau, ci sa-i urmareasca pe asa-zisii "dusmani" ai regimului comunist de la Bucuresti, din randul comunitatilor romanesti din strainatate in vederea anihilarii si uneori lichidarii acestora. Si astazi, dupa 15 ani de la evenimentele din decembrie 1989, se mai simt in comunitatile romanesti din SUA urmarile acestei nefaste activitati. De asemenea, misiunea reprezentantilor DIE era de a promova cultul personalitatii dictatorului si politica falimentara a regimului totalitar. In acelasi timp, nimeni nu poate nega faptul ca in randul aparatului de Securitate, atat cel intern, cat si cel cu atributii pe plan extern, au existat oameni care nu au agreat dictatura si caracterul represiv al institutiei din care faceau parte, unii dintre ei chiar angajandu-se in activitati impotriva regimului totalitar. Pe unii dintre ei i-am cunoscut si apreciat. Dar acestea au fost cazuri individuale si izolate si nu au reprezentat aparatul de Securitate, care in ultima instanta va fi asociat, chiar identificat in istoria Romaniei - indiferent de intensitatea cu care unii vor incerca sa promoveze teza dublei securitati, "una buna" si "una rea" - cu regimul comunist de dictatura, impus tarii din afara, contrar vointei poporului roman.

- Cand ati fost arestat, pe 31 ianuarie 1989, asupra dv. s-a gasit un document despre Tratatul de la Varsovia pe versoul caruia aveati notate informatii privind arestarea ziaristilor si tipografilor de la "Romania libera" care scosesera o publicatie ilegala anticeausista. Ce intentionati sa faceti cu informatiile despre "Romania libera"?

- Intentia mea era sa pun aceasta informatie la dispozitia partii americane. Principala concluzie pe care o desprindeam in materialul respectiv se referea la faptul ca opozitia impotriva dictaturii ceausiste incepuse sa imbrace, spre deosebire de trecut, forme colective, ceea ce in opinia mea constituia un salt calitativ in lupta impotriva regimului totalitar. In context dadeam ca exemplu activitatea grupului de ziaristi si tipografi de la cotidianul "Romania libera".


- In 1993 Procuratura Generala a incercat reincarcerarea dv. A fost o comanda politica? Din partea cui?

- Fara indoiala. Se dorea reincarcerarea mea pana in anul 2009. Din partea cui? Aceasta intrebare trebuie sa o puneti celor care au initiat-o. In ceea ce ma priveste, am ignorat-o complet, iar la o intrebare a unui ziarist am raspuns ca este vorba de "un spectacol vechi si prafuit, avand la baza un scenariu scris in spiritul realismului socialist, care nu ma intereseaza si in consecinta il ignor", ceea ce am si facut.

- De ce v-a decorat Iliescu in 2002?

- Raspunzand la aceasta intrebare nu pot decat sa citez cele scrise in decretul ce a insotit Ordinul National "Pentru Merit" in grad de "Comandor" care mi-a fost conferit si in invitatia de participare la ceremonia decorarii ce a avut loc la Centrul International al Institutului Woodrow Wilson din capitala SUA. In decret se afirma ca ordinul este acordat "pentru sprijinul constant acordat Romaniei in eforturile sale de democratizare si dezvoltare" iar in scrisoarea de invitatie se sublinia ca acordarea distinctiei respective "reprezinta recunoasterea contributiei semnificative si a angajamentului dumneavoastra in promovarea si apararea libertatii, drepturilor omului, impotriva abuzurilor fostului regim totalitar". Multi prieteni, americani si romani, considera ca acordarea decoratiei vine sa confirme spiritul hotararii Curtii Supreme de Justitie, data in perioada guvernarii presedintelui Emil Constantinescu, despre care am vorbit mai sus.


- Cum comentati intentia presedintelui Basescu de a orienta politica externa a Romaniei spre SUA si Marea Britanie si de a se implica mai mult in democratizarea regiunii Marii Negre?
- Eu nu cred ca este vorba de o intentie. Asa cum inteleg eu, este deja o decizie a presedintelui Traian Basescu de a pune un accent deosebit pe relatia Romaniei cu SUA, pe care, ca fost diplomat roman, care m-am ocupat de aceasta relatie de 45 de ani, nu pot decat sa o salut. Este in interesul national al Romaniei sa aiba o relatie solida si durabila cu Statele Unite. Si in trecut au existat perioade de relatii apropiate intre cele doua tari iar in anii '70 si inceputul anilor '80 chiar relatii speciale. Atunci insa aceste relatii s-au desfasurat in conditiile in care SUA si Romania se aflau in sisteme politico-ideologice si aliante militare opuse. Astazi este pentru prima data in istoria relatiilor romano-americane cand cele doua tari fac parte nu numai din aceeasi familie a tarilor democratice, ci si din aceeasi organizatie politico-militara, care este NATO, existand astfel toate premisele pentru un viitor optimist al acestor relatii. In acelasi timp, nu trebuie neglijate relatiile Romaniei cu tarile europene, avand in vedere obiectivul integrarii. De altfel eu vad accentul pus pe relatia cu SUA si eforturile legate de integrarea europeana nu ca doua politici opuse, ci mai degraba complementare, promovarea carora va servi cel mai bine interesele Romaniei pe plan politic, economic si militar. Initiativa legata de democratizarea regiu-nii Marii Negre este extrem de importanta pentru ca indica intentia Romaniei de a juca un rol de lider pe plan regional. Realizarea acestor obiective majore ale politicii exter-ne romanesti va depinde in ultima instanta de consecventa si perseveranta cu care vor fi promovate si aplicate in mod concret.

-In Romania exista pe rolul instantelor un proces al comunismului prin care se solicita ca institutiile statului sa-si ceara scuze pentru nelegiuirile acestei perioade. Nimic mai mult. De ce credeti ca autoritatile de la Bucuresti evita aceste minime reparatii?

-Refuzul principalelor institutii ale tarii (Presedintia si Parlamentul) de a condamna oficial si public regimul comunist din Romania si nelegiuirile acelei perioade constituie cea mai neagra pata care planeaza asupra societatii romanesti de la prabusirea dictaturii din decembrie 1989 si pana in prezent. Cred ca cei in responsabilitatea carora intra realizarea acestui important deziderat moral al timpurilor noastre trebuie sa se gandeasca serios la modul cum vor fi judecati de viitoarele generatii si in general de istorie.

- La ce carte mai lucrati, dle Raceanu?

- La o carte care se va referi la diferite situatii si intamplari din viata mea de diplomat.

(Preluare Romania Libera, editia de miercuri, 12 octombrie, un articol de Mihaela Matachita)

 
Presa romana de peste Prut se zbate in nevoiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :333
Wednesday, 12 October 2005
Piata media din Republica Moldova este controlata in continuare de puterea politica care detine si parghiile economice. Atunci cand exista dependenta economica nu se mai poate vorbi despre libertatea presei, sustine Valeriu Saharneanu, presedintele Uniunii Jurnalistilor din Moldova si directorul general al holdingului Euronova Media Grup.

In mica republica de peste Prut sunt autorizate sa emita, potrivit raportului anual elaborat de Uniunea Jurnalistilor din RM, 44 de posturi de televiziune. Dintre acestea, doar Televiziunea Romana (TVR 1) transmite emisiuni numai in limba romana, 26 de canale transmit si retransmit emisiuni doar in limba rusa, iar restul difuzeaza in romana si rusa. Firav au aparut si holdinguri de presa independente, dar acestea intampina mari dificultati mai ales din punct de vedere economic. Este si cazul societatii Euronova Media Grup, al carul director general, Valeriu Saharneanu, a venit la Bucuresti, saptamana trecuta, pentru a se intalni cu Mihai Gheorghiu, seful Departamentului Romanilor de Pretutindeni, de pe langa Secretariatul General al Guvernului, pentru a-i cere sprijinul. Acesta insa nu a gasit timp pentru a-l primi. Saharneanu ne-a declarat ca dorea sa-i transmita lui Mihai Gheorghiu ca "toate proiectele si investitiile societatii, facute cu mari sacrificii atat de investitori privati din Romania si din strainatate, cat si de Guvernul Romaniei, risca sa se piarda daca noua administratie de la Bucuresti nu-i va ajuta cu fonduri. Euronova Media Grup a recurs la imprumuturi de la banci si de la persoane particulare, jurnalistii nu si-au mai primit salariile din luna mai, iar cei de la Gazeta romaneasca sunt in concediu fara plata. Pe 15 septembrie, Saharneanu spune ca a prezentat, ca in fiecare an, proiectele pentru finantare Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, acestea "au fost vazute de parlamentul roman, dar nu a primit pana acum decat promisiuni".

(Preluare Adevarul, editia de marti, 11 octombrie, un articol de Viorica Mari)

 

Nota redactiei: Incepand cu luna aprilie a acestui an, Departamentul Romanilor de Pretutindeni nu se mai afla pe langa Secretariatul General al Guvernului, ci in subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

 
Ministrul Educatiei si-a inaintat demisiaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :233
Wednesday, 12 October 2005
Ministrul Educatiei, Mircea Miclea, i-a inaintat, marti, 11 octombrie, primului-ministru Calin Popescu Tariceanu, demisia de onoare.

Motivul acesteia il reprezinta bugetul prea mic alocat invatamantului pentru anul 2006, demnitarul roman sustinand ca educatia trebuie sa obtina minimum 5 la suta din PIB in conditiile in care media europeana este de 5,22 la suta iar a tarilor care au intrat de curand in Uniunea Europeana este de 5,31 la suta. Mircea Miclea a mai declarat ca, desi pentru 2006 s-a obtinut o crestere substantiala pentru cercetare, bugetul pentru invatamant a ramas la nivelul anului anterior, chiar mai redus, ceea ce duce la o subfinantare cronica a invatamantului, cu care ministrul roman nu paote fi de acord, informeazaTVR, citand Mediafax.

La aflarea vestii referitoare la demisia ministrului Educatiei, Uniunea Studentilor din Romania a anuntat ca il felicita pe demnitar pentru actul de cuaj si de onoare ce a dat dovada prin demisia domniei sale. Totodata, acesata a mai declarat ca remarca cu placuta surprindere ca in actuala guvernare exista si un om deosebit al carui gest releva faptul ca este o persoana de o integritate morala deosebita.

 
Romania participa in Grecia la reuniunea ministrilor de ExternePDF Print E-mail
Atena, Grecia/Romanian Global News
Accesari :254
Wednesday, 12 October 2005

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, participa in perioada 13-14 octombrie la reuniunea informala a ministrilor afacerilor externe din statele participante la Procesul de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), organizata sub egida Presedintiei-in-Exercitiu a procesului, exercitata de Grecia.

Agenda de discutii a reuniunii din acest an va cuprinde aspecte referitoare la relansarea dialogului politic intre statele din regiune, promovarea cooperarii regionale, dezvoltarea infrastructurii regionale, rolul SEECP si conceptul de regional ownership, institutionalizarea SEECP, respectiv initiativa crearii unui secretariat permanent, perspectiva europeana a statelor participante la acest proces, desemnarea unui liaison officer al SEECP pe langa Uniunea Europeana, precum si dezvoltarile recente din regiune.

Romania a predat Greciei presedintia Procesului pe 11 mai 2005, cu ocazia reuniunii de la Bucuresti a sefilor de stat si de guvern din statele participante la SEECP. Pe durata mandatului Romaniei in calitate de PiE a SEECP, s-a urmarit cu eficienta consolidarea vocatiei SEECP drept platfoma de integrare europeana pentru statele participante, cu accent indeosebi pe regiunea Balcanilor de Vest, valorificandu-se conceptul de regional ownership, pe baza colaborarii cu institutii importante pentru regiune (Comisia Europeana, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est).

 
Italia sustine integrarea Romaniei in UEPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :242
Wednesday, 12 October 2005
Italia si poporul italian sustin integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, a anuntat miercuri, 12 octombrie, Gianfranco Fini, ministrul italian al Afacerilor Externe, la finalul intrevederii cu premierul Calin Popescu-Tariceanu.

"Italia a prezentat in sedinta Consiliului de ministrii proiectul de Lege privind ratificarea Tratatului de aderare a Romaniei. Dorim sa fim prima tara fondatoare a Uniunii Europene care sa ratifice acest tratat, care priveste aderarea unei tari prietene" a afirmat Fini. Oficialul italian a apreciat progresele realizate in indeplinirea angajamentelor asumate de Romania si determinarea cu care autoritatile s-au angajat sa respecte acquis-ul comunitar, informeaza Guvernul Romaniei.

La randul sau, premierul roman a declarat ca Romania se asteapta la o atitudine prieteneasca din partea Italiei, la o atitudine de sustinere pentru semnarea Tratatului de aderare, dorind ca Italia sa fie prima tara dintre tarile fondatoare ale UE care sa faca acest gest. Totodata, prim-ministrul roman a mai afirmat ca acesta nu trebuie sa fie numai reflexul unei atitudini de prietenie, ci sa aiba loc datorita respectarii angajamentelor si a dovedirii capacitatii Romaniei de a-si indeplini angajamentele pe care si le-a luat la finalul procesului de negociere.

Seful Executivului a mai apreciat ca ratificarea Tratatului de aderare de catre Italia va reprezenta un semnal puternic pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene.

 
Puiu si Mihaileanu se lupta pentru The Hollywood World AwardPDF Print E-mail
Beverly Hills, SUA/Romanian Global News
Accesari :335
Wednesday, 12 October 2005
"Moartea domnului Lazarescu", in regia lui Cristi Puiu, si "Va, vis et deviens", semnat de Radu Mihaileanu, au fost nominalizate alaturi de alte opt pelicule la celebrul premiu The Hollywood World Award.

Castigatorul va fi anuntat in cadrul unei ceremonii care va avea loc luni, 24 octombrie, dupa ce se va termina editia di acest an a Festivalului de Film de la Hollywood. In afara celor doua filme romanesdti, pe lista nominalizatilor se mai numara "4" (Rusia) - regia Ilya Khrzhanovsky, "Battle in Heaven" (Mexic) - Carlos Reygadas; "The Beat That My Heart Skipped" (Franta) - Jacques Audiard, "Cache" (Franta/Austria) - Michael Haneke, "Fateless" (Ungaria) - Lajos Koltai, "L'Enfant" (Belgia) - Jean-Pierre Dardenne, "Mrs. Henderson Presents" (Marea Britanie) - Stephen Frears si "Sympathy for Lady Vengeance" (Coreea de Sud) - Chan-wook Park, informeaza TVR.

 
Doua pelicule romanesti au fost premiate in UngariaPDF Print E-mail
Miskolc, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :222
Wednesday, 12 October 2005
Documentarul romanesc Podul peste Tisa, semnat de Ileana Stanculescu, si lung-metrajul Italiencele, de Napoleon Helmis, au obtinut premii la Festivalul International al Tinerilor Realizatori CineFest din localitatea maghiara Miskloc.

Primul  a plecat acasa cu marele premiu, iar celui de-al doilea i-a fost decernat Premiul Special al Municipalitatii din Miskolc. Peliculele romanesti au luat parte la aceasta manifestare in perioada 3 - 9 octombrie, reusind sa devanseze mai mult de 80 de productii din toata lumea, informeaza postul national de televiziune.

 
Noul Cupon Raspuns International va putea fi conceput de romaniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :280
Wednesday, 12 October 2005
Designul noului Cupon postal Raspuns International (CRI) care va intra in circulatie pe 1 iulie 2006 va putea fi conceput de tinerii romani, care vor participa la un concurs mondial in acest sens.

Competitia Timbru postal, vector de comunicare este organizata pe plan local de Posta Romana, sub egida Uniunii Postale Universale (UPU), si se adreseaza elevilor de la liceele de arta, studentilor la arte plastice, membrilor cercurilor de pictura, artistilor plastici, graficienilor, designerilor. Acestia va trebui sa se inscrie la concurs cu desene realizate in orice tehnica care sa contina cel mult doua culori, iar intensitatea pentru fiecare dintre acestea nu trebuie sa fie mai mare de 20-30 la suta. Lucrarile vor avea formatul A4 landscape si pot fi trimise pe hartie sau in format electronic la sediul central al Postei Romane, in atentia Departamentului Relatii Publice, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sector 4, Bucuresti, pana cel tarziu 2 decembrie 2005, data postei.

Un juriu national format din reprezentanti ai Postei Romane si artisti plastici va selectiona lucrarea care va participa la etapa internationala a concursului. Juriul international se va reuni la Berna, in perioada 27 martie-1 aprilie 2006, pentru a alege castigatorul concursului. In cazul in care desenul inscris in concurs de Posta Romana va fi declarat castigator al etapei internationale, compania va oferi autorului roman contravaloarea tirajului de 10.000 de exemplare din noul Cupon Raspuns International, informeaza un comunicat de presa emis de Posta Romana.

Cuponul raspuns international este un imprimat de valoare ce poate fi utilizat pe termen nelimitat pe teritoriul oricarei tari membre a Uniunii Postale Universale ca modalitate de procurare a timbrelor aferente francarii unei scrisori externe simple par avion. Valoarea unui cupon raspuns international este de 0,74 DST (aproximativ un euro).

 
Ministrul Atanasiu, prezent la o reuniune oficiala in Marea BritaniePDF Print E-mail
Lyneham, Anglia/Romanian Global News
Accesari :192
Wednesday, 12 October 2005
Ministrul Apararii Nationale, Teodor Atanasiu, va participa joi, 13 octombrie, la Reuniunea Informala a Ministrilor Apararii din statele membre si in curs de aderare la UE, care se va defasura in baza aeriana Lyneham, din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii sunt Politica Europeana de Securitate si Aparare, operatiunile de management al crizelor si prezenta Uniunii Europene in Bosnia si Hertegovina. De asemenea, vor fi abordate subiecte legate de activitatea si perspectivele dezvoltarii Agentiei Europene de Aparare. Ministrul Atanasiu va evidentia rolul Romaniei ca stat viitor membru al UE aflat la frontiera estica a organizatiei si se va referi la disponibilitatea tarii noastre de a contribui, in continuare, la sporirea rolului UE in sud-estul Europei, informeaza un comunicat de presa emis de MApN. Armata Romaniei participa in prezent la operatiunea UE din Bosnia si Hertegovina cu 124 de militari si patru elicoptere de sprijin.

 
O strada din Cluj va purta numele lui Teo PeterPDF Print E-mail
Cluj, Romania/Romanian Global News
Accesari :244
Wednesday, 12 October 2005
O strada din municipiul Cluj-Napoca va purta numele fostului membru al formatiei Compact, Teo Petre, originar din acest oras, care si-a pierdut viata la sfarsitul anului trecut, in urma unui accident de masina.

Hotararea a fost luata de consilierii locali din Cluj-Napoca care au aprobat in aceasta saptamana, cu 18 voturi pentru si in urma unui vot nominal, atribuirea numelui fostului basist al trupei Compact, Teo Peter, unei strazi din Cluj. Strada se afla in cartierul Zorilor si face legatura intre strazile Victor Papilian si George Bacovia, informeaza Monitorul de Cluj. Desi consilierul UDMR, Molnos Lajos, a cerut inlocuirea unor nume de pe lista, printre care si cel al lui Teo Peter al carui loc ar fi urmat sa fie luat decompozitorului Erkel Ferenc, propunerea sa a fost respinsa.

In cadrul proiectului de hotarare au mai fost aprobate alte 29 de denumiri de strazi unor artere fara nume, precum si cinci denumiri de noi cartiere. Comisia Judeteana de Atribuire de Denumiri a mai aprobat atribuirea numelor lui Adrian Marino, critic si istoric literar clujean decedat in acest an, sau al sculptorului Fadrusz Janos, autorul grupului statuar Matei Corvin din centrul municipiului Cluj-Napoca, dar si numele scriitorilor Marin Preda, Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu si Camil Petrescu.

 
Asociatia de Prietenie Deva - Cherbourg se va infiinta la HunedoaraPDF Print E-mail
Hunedoara, Romania/Romanian Global News
Accesari :277
Wednesday, 12 October 2005
Asociatia de Prietenie Deva - Cherbourg (Franta) se va infiinta in cel mai scurt timp la Hunedoara, in urma discutiilor dintre cele doua parti implicate.

O delegatie a acestei localitati franceze, din Regiunea La Manche, s-a aflat in judetul  Hunedoara pentru a discuta cu conducerea Consiliului Judetean ultimele detalii  referitoare la infiintarea asociatiei. De fapt, initiatorii acestei actiuni au fost reprezentantii Clubului Rotary din Deva, care au lansat invitatia delegatiei franceze. Schimburi culturale, sportive intre cele doua parti sau  punerea in practica a unor proiecte destinate protectiei mediului sunt cateva dintre scopurile pe care Asociatia de Prietenie Deva-Cherbourg si le-a propus sa le atinga dupa constituire. Marius Vargas, presedintele Clubului Rotary din Deva a afirmat ca partea franceza a pus deja la punct statutul si bazele Asociatiei de Prietenie Deva-Cherbourg, care va avea personalitate juridica, urmand ca aceleasi proceduri sa fie repetate si de catre partea romana, informeaza Prompt Media. Pe langa membrii celor doua Cluburi Rotary din Deva si Cherbourg ne propunem sa aducem in aceasta asociatie si reprezentanti ai celor mai importante institutii din judet, asa cum, in Cherbourg, in aceasta asociatie au intrat reprezentanti ai primariei orasului si ai Consiliului Regional La Manche, a mai spus Vargas.

Intre localitatile Deva si Cherbourg exista de cativa ani un protocol de infratire, iar dupa afirma Mircea Molot, presedintele Consiliului Judetean, noua asociatie va pune bazele unei infratiri intre judetul Hunedoara si orasul din Franta. Bernard Lehoux, presedintele Clubului Rotary din Cherbourg, cel care a condus delegatia franceza, a afirmat ca se va ocupa personal de incheierea protocolului de infratire si il va prezenta si presedintelui Consiliului General al Regiunii La Manche.

Colaborarea dintre Deva si Cherbourg a fost foarte fructuoasa pana acum, si s-a concretizat in cele cateva transporturi umanitare de aparatura medicala donate de localitatea franceza, unor spitale din judet. Cele peste 200 de aparate donate de catre francezi au fost cuantificate simbolic fiecare la valoarea de un euro. Marius Vargas a afirmat ca, pe baza aceluiasi protocol de infatire, pana in luna ianuarie a anului 2006, sectia de neurologie a Spitalului Judetean Deva va fi utilata si dotata conform ultimelor standarde, tot cu ajutorul partii franceze.

 
Consiliul Mondial Roman ii cere presedintelui Basescu o zi a martirilor anticomunistiPDF Print E-mail
Atlanta, SUA/Romanian Global News
Accesari :246
Wednesday, 12 October 2005

Intr-o noua scrisoare adresata presedintelui Romaniei, Traian Basescu, Consiliul Mondial Roman ii cere acestuia instituirea unei zile comemorative a martirilor romani morti in inchisorile comuniste.

Aflarea adevarului

Domniei sale, Traian Basescu, Presedintele Romaniei,


Domnule Presedinte,


Plecand de la recenta dumnevoastra declaratie, ca o natiune care se respecta trebuie sa-si asume faptele bune sau rele asa cum au fost si ca nu se mai poate trai in miciuna, va rugam sa binevoiti a da ascultare glasului celor aproximativ 25.000 de supravetuitori ai inchisorilor comuniste, care propune o dezbatere publica pentru instituirea unei zile comemorative a martirilor romani ce au platit cu viata indraznela de apara demnitatea poporului in fruntea caruia ati fost ales presedinte.
Probabil ca numarul lor nu se va cunoaste cu adevarat  niciodata . Cert este ca acestia reprezentau in marea lor majoritate, indivizi cu o mare incarcatura patriotica, patura educata a neamului ce tinea treaza constiinta nationala romaneasca, reprezentand un pericol permanent pentru exploatarea sovieto-comunista a Romaniei.
Mare parte dintre ei, ajunsi la varste inaintate, supusi torturii fizice si spirituale, slab alimentati, cei mai buni fii, floarea natiunii romane si-a dat obstescul sfarsit in speranta unei zile a adevarului, zi care a si sosit acum.
Lituania, tara mai mica numeric deca populatia Bucurestiului, a instituit patru zile comemorative care sa amintesca tinerii generatii ororile , inchisorile , crimele si raptul facut de comunisti, tarii si populatiei Lituaniene.
Cerem alcatuirea unei comisii care sa studieze prioada anilor 1945-1989, prioada in care multi cetatenii de atunci ai Romaniei au fost aruncati in inchisori si supusi unui tratament inuman si bestial in lagare si inchisori.
Cerem dupa exemplu Lituanian instituirea unei zile de comemorare a tuturor martirilor ucisi de comunisti si condamnarea acestuia de catre Presedintele Romaniei.
Cerem sa se predea in scoli adevarata istorie, buna sau rea asa cum ati motivat Domnia voastra, deoarece o natiune care nu isi respecta eroii este sortita pieirii.
Dumnezeu sa binecuvinteze Romania!


     Consiliu Mondial Roman
               Presedinte
    Prof Smaranda-Cazan Livescu                                     Secretar General
                                                                                        Neculai Popa

 
Un lux nepermis, existenta a doua state moldovenesti sau a trei state romanestiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :429
Wednesday, 12 October 2005

Propuneri romanesti (?) pentru Transnistria ?

Propunerile Societatii Academice Romane din august   Cum putem ajuta Moldova sa se ajute  au produs o surpriza si usoara iritare.

Cei care au compus acest document de o calitate proasta din toate punctele de vedere, au operat cu formule si constructii logice si politice care fac parte din bagajul ideologic rusesc de apreciere a cauzelor conflictului si a cailor de rezolvare.

Raportorii incearca si reusesc sa invoce si sa amestece intr-un amalgam cresterea preturilor mondiale la petrol, problema tranzitului de gaze prin Moldova, soarta Centralei de la Kuciurgan, faptul ca UE importa din Rusia petrol, cu reglementarea conflictului nistrean si ajung la concluzia ca  solutia este autonomizarea Moldovei fata de Transnistria  . Sa remarcam ca in analiza SAR a proiectelor care au fost propuse pana acum, s-au comis grave greseli de apreciere, astfel planul Iuscenko este apreciat ca  stat unitar cu Transnistria avand statut de republica  ceea ce este gresit, caci daca Transnistria va fi Republica deja va fi o federatie (poate sa fie nedeclarata, dar federatie este). Iar legea din 22 iulie a Parlamentului Moldovei este prezentata ca  Transnistria statut special de republica, in rest stat unitar , eroare, caci Smirnov si Rusia tocmai de asta s-au suparat pe Parlamentul de la Chisinau, ca le oferea doar statut de autonomie nu si Republica. Toate acestea sunt expuse ca sa ne fie invocat modelul Ciprului, unde afirma autorii  Ciprul grecesc s-a integrat in UE fara partea de insula ocupata de Turcia . Dar raportorii trec peste faptul ca turcii ciprioti au votat la referendum pentru reunificarea cu partea greaca, care a refuzat planul ONU. Oare o sa voteze vreo data si Transnistria la referendum pentru reunificarea cu RM ? Raportul nu spune nimic despre SUA si rolul sau in reglementarea conflictului, negand astfel contributia americana care este importanta mai ales prin prizma relatiilor cu Rusia.

Raportul sfarseste cu concluzia ca  nici un actor international nu va interveni in Transnistria ca sa realizeze un echilibru mai favorabil Moldovei, o teza falsa caci dupa cum se stie deja, UE si SUA vor participa incepand din luna octombrie la negocieri in calitate de observatori. Celor de la SAR doresc sa le mai comunic ca reglementarea conflictului a fost inghetata in 1992 dupa conflictul militar, deci au trecut 13 ani de atunci. Traian Basescu recunoaste ca Romania s-a retras din dosarul transnistrean in 1992 pe timpul lui Iliescu, iar SAR in necunostinta de cauza ii propune Romaniei sa o faca acum.

Nu trece mult timp si vine alt proiect romanesc si acesta ?

Adrian Severin in ziarul Ziua la 13.09.05 declara ca  Saptamana trecuta, la doar cateva ore diferenta, la Bucuresti si Moscova, Institutul "Ovidiu Sincai" si, respectiv,  Centrul de Strategii Politice al Universitatii Bertrand Russel  au dat publicitatii doua planuri privind o posibila solutie pentru criza transnistreana . Raportul face o evaluare a situatiei conflictului si a planurilor de reglementare care au fost propuse din 1992 incoace. Analizand documentul am descoperit la capitolul 5 al raportului intitulat  Implicarea OSCE  ca autorii comit fapta de copiere a unui fragment din textul  Comentariu asupra legii din 22 iulie privind reglementarea conflictului transnistrean  ce-mi apartine, care a fost publicat pe http://www.azi.md/tribune, la data de 4 august 2005 si la 11 august pe http://politicom.moldova.org/ .

Acest fragment -   Parlamentul a reusit sa demonteze unele mecanisme din planul Iuscenko(Smirnov-Porosenko) de recunoastere internationala a Transnistriei folosind Parlamentul Moldovei. Este vorba in primul rand de inlocuirea notiunii de republica cu autonomie in textul legii si conditionarea alegerilor in Consiliul Suprem al Transnistriei de demilitarizarea si democratizarea regiunii , il veti gasi si in textul din august si in textul publicat in septembrie de Institutul  Ovidiu Sincai . Nu protestez, nici o problema, important este sa progreseze reglementarea conflictului. Severin mai spune in Ziua   In consecinta se propune decuplarea temporara a Transnistriei de Republica Moldova . Iar litera e) a raportului mi se pare cea mai sincera  Transnistria poate deveni un Monaco sau Lichteinstein care transfera pe baze contractuale o parte din gestiunea institutiilor sale unor state vecine Rusia si(sau) Ucraina. In acest caz Transnistria ar deveni o enclava intre CSI si UE . Bine domnule Severin, dar cum ramane cu Ucraina si R.Moldova care vor sa se integreze in UE si NATO? Diferenta majora intre Cipru, Kosovo si Transnistria consta in primul rand in faptul ca pe malul estic al Nistrului sub regimul lui Smirnov locuiesc circa 260 mii de cetateni ai RM, de toate nationalitatile, iar din populatia de circa 500.000 circa 40% sunt moldoveni(romani). Inca o diferenta este faptul lipsei unui conflict religios, toate nationalitatile conlocuitoare a RM in marea majoritate fiind crestin-ortodocsi, insa turcii din Cipru si albanezii din Kosovo fiind musulmani iar grecii si respectiv sarbii crestin-ortodocsi. Ceea ce nu doresc sa inteleaga unii analisti bucuresteni este faptul ca conflictul transnistrean este unul eminamente politico-economic. Deci nu exista o segregare pe baze nationale si religioase. Masele de moldoveni(romani), ucraineni, rusi, bulgari, gagauzi nu se urasc si nu se lupta in razboaie interetnice nici in spatiul controlat de regimul Smirnov, nici in spatiul constitutional al R.Moldova. In sustinerea acestei teze vine si faptul ca pe malul vestic al Nistrului locuiesc mai multi rusi si ucraineni decat in regiunea separatista, iar reprezentantilor lor le sunt garantate drepturile nationale mai bine ca in orice alta fosta tara desprinsa din fosta URSS, dovada fiind posibilitatea dobandirii dublei cetatenii si circulatia libera, chiar excesiva a limbei ruse in administratie si mass-media. O alta chestiune importanta este si faptul ca Chisinaul oficial controleaza cateva localitati din partea estica a Nistrului, iar Thighina si inca citeva sate din partea vestica se afla sub controlul lui Smirnov, adica solutia sugerata de Severin si altii de separare pe teritoriile istorice este complicata. Orice guvernare ar fi la Chisinau nu va fi de acord niciodata la nici un fel de autonomizare a Transnistriei pana nu se rezolva situatia Tighinei. Astfel aplicarea planului Severin ar insemna tradarea definitiva de catre UE si Romania a etnicilor moldoveni(romani) din Transnistria si asimilarea lor fortata de catre un regim dictatorial de factura nationalista ruseasca si pierderea increderii in Romania a moldovenilor(romanilor) din teritoriul legitim controlat de Chisinau. Se pare ca aceste planuri  romanesti  vin sa justifice cumva faptul excluderii Romaniei de la negocieri, incercand sa convinga opinia publica romaneasca ca Romania nu are ce cauta acolo, in rest aceste texte nu au nici o valoare de aplicare practica, mai ales prin prizma schimbarilor de ultim moment in reglementarea conflictului cum ar fi implicarea UE si SUA in calitate de observatori s.a..

Pe fondul acestor propuneri, vine inca o veste trista, Romania va detine presedintia Consiliului de Securitate al ONU, dar nu va plasa subiectul conflictului transnistrean in dezbatere pe durata detinerii presedintiei acestuia, dupa cum a declarat ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Razvan Ungureanu. Asta dupa ce Traian Basescu, a ridicat problema Transnistriei chiar in plenul ONU, la reuniunea festiva recent derulata la New York.

Un plan rusesc lansat odata cu proiectul Severin

Dar sa vedem ce prevede si Planul asa numitului  Centru de Strategii Politice al Universitatii Bertrand Russel , pomenit de domnul Severin, in care cica au fost formulate propuneri din partea Federatiei Ruse. Apropo pana la urma s-a dovedit ca acest institut nu exista, planul nefiind semnat si revendicat de vreun autor, insa a fost publicat integral de agentia ruseasca Novosti-Moldova, ceea ce nu este intamplator. Planul propune o uniune dintre doi subiecti egali, Moldova si Transnistria, care va avea statut de republica in cadrul R.Moldova. Dupa alegerile din Transnistria sustinute de Parlamentul de la Chisinau, se propune formarea unui forum interparlamentar format din deputati din Parlamentul de la Chisinau si Tiraspol care sa elaboreze legea statutului Transnistriei. Apoi se propun alegeri in Parlamentul comun care trebuie sa fie bicameral, totul culminand cu un tratat international care sa-i acorde Tiraspolului garantii de executare a intelegerilor cu Chisinaul. Se pare ca aceste idei vin in dezvoltarea Planului Iuscenko, ceea ce se numeste planul redactat Kozak si a ideii separatistilor de formare a unei confederatii intre Moldova si Transnistria pe modelul Serbia-Muntenegru. Inca odata ne convingem ca Rusia si separatistii sustinuti de ea stiu ce doresc sa obtina. Scopul acestei propuneri anonime a fost sa pregateasca opinia publica si guvernul de la Chisinau ca unica solutia agreata de Rusia este o constructie confederala construita din doi subiecti cu drepturi egale Chisinaul si Tiraspolul .

In sfarsit - UE si SUA in calitate de observatori

 

Dupa 15 luni de retragere din procesul de negocieri Chisinaul a obtinut o mica victorie, participantii la consultarile de la Odessa au decis reluarea procesului de negocieri in format extins 5+2, la masa de tratative au fost invitate, in calitate de observatori, SUA si UE. S-a mai decis ca negocierile vor fi reluate la 27-28 octombrie la Chisinau si Tiraspol. Ce vor aduce implicarea UE si SUA nou in reglementarea conflictului  ? Vladimir Socor a declarat ca Intrarea Statelor Unite si a Uniunii Europene in rolul limitat de observatori la negocieri este, de fapt, un non-eveniment pentru Republica Moldova  si ca  in urmatorii doi-trei ani nu va exista vreo conjunctura favorabila pentru rezolvarea conflictului in conformitate cu interesele Republicii Moldova si ale Occidentului . Pe de alta parte mult mai optimist se declara Presedintele Vladimir Voronin care a spus in cadrul unei intrevederi cu Comisarul pentru Relatii Externe si Politica Europeana a Uniunii Europene, Benita Ferrero-Waldner - Participarea UE si SUA in calitate de observatori la negocierile in problema transnistreana constituie un succes la care Republica Moldova a ravnit pe parcursul ultimilor 3 ani. Este clar ca in cadrul noului format partile vor incerca sa-si impuna propriile viziuni asupra reglementarii conflictului. Astfel asa zisul ministru de externe de la Tiraspol, Valeri Litcai a declarat ca Tiraspolul renunta la planul ucrainean si ca noul proiect rus de rezolvare a problemei transnistrene va fi subiectul principal al negocierilor in formula "5+2". Litcai a informat ca proiectul a fost prezentat in cadrul intrevederii reprezentantilor Chisinaului si Tiraspolului, care a avut loc la Odesa si ca proiectul include in proportie de 75% Planul Kozak si de 15-20% - Planul Iuscenko. Litcai a mai spus ca Tiraspolul a fost nevoit sa accepte participarea UE si SUA in calitate de observatori deoarece asupra acestui fapt au insistat Ucraina si Rusia. Faptul existentei unui nou plan rusesc a fost confirmat si de Javier Solana care a spus ca domnul Putin la summitul UE-Rusia de la Londra i-a inmanat o serie de modificari la planul Iuscenko. Dovada ca UE se implica serios in problema conflictului transnistrean si a destinului european al R.Moldova este faptul ca la 6 octombrie la Chisinau a avut loc ceremonia de inaugurare a reprezentantei Comisiei Europene in RM si Comisarul pentru Relatii Externe si Politica Europeana de Vecinatate al UE, Benita Ferrero-Waldner a declarat la ceremonie ca acest eveniment va contribui la extinderea relatiilor dintre UE si Moldova. Comisarul UE a mai spus ca instituirea Misiunii de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene care isi va incepe activitatea la 1 decembrie 2005 urmeaza sa asigure transparenta si legalitatea la granita dintre Republica Moldova si Ucraina. Aceste evenimente pot fi considerate ca fiind de o importanta exceptionala pentru R.Moldova, un semn clar ca UE va lupta pentru integritatea teritoriala si europenitatea Republicii Moldova.

Unele concluzii

Ultimul conflict nerezolvat din Europa in sfarsit a ajuns pe agenda marilor puteri. UE si SUA vor fi prezenti in calitate de observatori in formatul 5+2 si vor contrabalansa partizanatul Rusiei in favoarea Tiraspolului. Trist dar adevarat, Romania s-a retras sau a fost retrasa din dosarul transnistrean in 1992 si acum nu a putut reveni, cu toate ca Traian Basescu a facut tot ce este posibil pentru asta. Se pare ca marii jucatori mondiali sunt decisi sa convinga Chisinaul si Tiraspolul sa se impace si sa accepte o solutie de reglementare. Care va fi aceea ? Federalizare, confederalizare sau autonomie conform legii din 22 iulie votata de Parlamentul moldovean? Nu ne-a ramas mult timp si vom afla. Cert este ca Transnistria nu va obtine independenta mult ravnita, deoarece nu pentru asta s-au adunat marile puteri la masa de negocieri. Ceea ce nu au inteles separatistii transnistreni este ca atit SUA, UE cat si Rusia nu sunt interesate in crearea unui precedent periculos de secesiune a unui teritoriu de la un stat recunoscut de ONU, pentru ca astfel ar izbucni in flacari toate conflictele separatiste din spatiul postsovietic si de pe intreg continentul european. Si apoi in Transnistria nu exista un popor distinct care lupta pentru independenta, caci conform Cartei ONU doar popoarele au dreptul la autodeterminare. Populatia majoritara de acolo fiind moldovenii(romanii), minoritari ucraineni si rusi, pentru comunitatea internationala ar fi un lux nepermis existenta a doua state moldovenesti sau a trei state romanesti in Europa. Noua cetatenilor acestei tari ne ramane sa speram ca reunificarea Moldovei nu se va solda cu blocarea initiativelor euroatlantice de catre elita de astazi de la Tiraspol, ci va conduce la asistarea R.Moldova reintregita de catre UE si SUA pentru integrarea in UE si NATO impreuna cu Ucraina.

(Comentariu transmis pentru Romanian Global News de la Chisinau, de Roman Mihaes - avocat, magistru in politologie)

 
Rusia a trimis un greu al Consiliului de Securitate la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :276
Wednesday, 12 October 2005

Prim-vicepresedintele Consiliului de Securitate de pe langa presedintele Federatiei Ruse, Iuri Zubakov (ex-ambasador rus in Republica Moldova - n.n.), se afla intr-o vizita de lucru la Chisinau, urmand sa examineze cu presedintele Voronin problema transnistreana.

Potrivit purtatorul de cuvant al Ambasadei Federatiei Ruse la Chisinau, Alexei Babenko, Zubakov va avea intrevederi si cu premierul Tarlev si cu unii ministri moldoveni, dar totul va decurge in functie de rezultatul intalnirii cu Voronin. Solicitat sa precizeze care este scopul vizitei oficialului de la Moscova, Babenko a declarat ca nu este abilitat sa spuna presei nimic in acest sens, deoarece acest lucru il va face chiar Zubakov.

Este de remarcat faptul ca responsabilul din cadrul Serviciului de presa al Ministerului Afacerilor Externe Sergiu Teodor, dar si directorul adjunct al Departamentului protocol diplomatic al MAE, Andrei Dragancea, au declarat ca nu dispun de informatii privind vizita lui Zubakov la Chisinau.

 
Primarul intrerimar al Chisinaului spera sa fie ales primar generalPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :246
Wednesday, 12 October 2005

Vasile Ursu, primarul general interimar al municipiului Chisinau, a declarat ca intentioneaza sa participe la alegerile pentru postul de primar al capitalei, in calitate de candidat independent.

Actualul edil al capitalei basarabene va participa, astfel, la viitorul tur de scrutin care este programat sa se desfasoare duminica, 27 noiembrie.

Ursu nu si-a depus candidatura in alegerile pentru fotoliul de primar in luna iulie, pentru ca abia isi intrase in exercitiul functiunii si locuitorii Chisinaului nu reusisera sa il cunoasca in aceasta calitate, conform declaratiilor personale, citate de Infotag. El este optimist in privinta strangerii numarului de 10 mii de semnaturi necesare inregistrarii in calitate de candidat independent si isi exprima speranta ca va fi sprijinit de alegatori.

"Cunosc bine situatia in domeniul gospodariei urbane in care activez de 40 de ani. Orasul are nevoie de un stapan care sa se poata orienta in realitatea care il inconjoara si sa adopte deciziile necesare", a mai spus Vasile Ursu.

 
Studentii romani de la Ryerson isi prezinta specificul nationalPDF Print E-mail
Ryerson, Canada/Romanian Global News
Accesari :249
Wednesday, 12 October 2005

Asociatia Studentilor Romani de la Universitatea Ryerson din Toronto se alatura joi, 20 octombrie, celorlalte organizatii studentesti care vor sarbatori diversitatea si culturile din cadrul universitatii canadiene printr-un spectacol multicultural in campus.

Pe langa scopul declarat al acestei actiuni, participantii si-au mai propus sa doneze victimelor uraganelor Katrina si Rita jumatate din banii stransi in urma evenimentului, informeaza Clubul Studentilor Romani de la Universitatea din Toronto. Manifestarea va incepe la ora 18:30 si asociatia romaneasca va defila cu steagul Romaniei si in costume nationale. Celelalte asociatii participante vor oferi un recital de dansuri, cantece, tobe, moda si reprezentari specifice culturilor participante.

Printre grupurile care vor lua parte la eveniment se numara Organizatia Studentilor din America Latina, Clubul Cultural Italian, Organizatia Studentilor Sarbi de la Ryerson, Societatea Culturala Punjabi sau Asociatia Poloneza. Pretul biletului este de zece dolari, acesta putand fi achizitionat de la Mona la 647-222-6446 sau RoSA la rosa@ryerson.ca. Participantii au sansa de a castiga o calatorie in Montrel de Revelion pentru doi, multumita companiei TNT Tours.

 
Casa Romana din California gazduieste o intalnire consularaPDF Print E-mail
Los Angeles, SUA/Romanian Global News
Accesari :207
Wednesday, 12 October 2005

Reprezentantii Consulatului General al Romaniei din Los Angeles vor veni sambata, 29 octombrie, la Casa Romana din Hayward, California, pentru indeplinirea unor servicii consulare.

Romanii care locuiesc in statul California vor putea sa ia parte la aceasta intrunire incepand cu ora 09:00, dar numai pe baza de inscrieri. Acestea se vor fi face la Teodora Dumitrescu, care raspunde la numarul de telefon 510-780-9627, informeaza portalul Casei Romane din Hayward.

 
Final fericit de octombrie pentru romanii din StuttgartPDF Print E-mail
Stuttgart, Germania/Romanian Global News
Accesari :215
Wednesday, 12 October 2005

Asociatia Agero Stuttgart va organiza sambata, 29 octombrie, la Degerloch, Turn und Versammulungshalle din localitate, un bal al persoanelor originare din Romania.

Evenimentul se afla la editia cu numarul sapte si va include in program si o actiune aparte, respectiv concursul Missis Agero, informeaza portalul asociatiei romanesti din Germania. Acest concurs se va organiza in conditiile in care vor exista cel putin 10 concurente dornice sa participe. Premiile concursului vor fi, insa, destul de motivante, castigatoarea locului intai urmand sa primeasca 250 de euro, locul doi primind 150 de euro, iar locului trei revenindu-i 50 de euro. Romancele care vor sa se inscrie la concurs trebuie sa aiba varsta minima de 30 de ani, sa fie casatorite si sa faca fata cu brio catorva probe de concurs. Acestea sunt prezentare personala, aptitudini si cultura generala, iar juriul care le va desemna pe castigatoare va fi stabilit la fata locului, din persoanele aflate in sala. La bal se vor servi preparate culinare traditionale si va avea loc si o tombola. Totodata, romanii prezenti la eveniment vor mai avea si posibilitatea sa danseze. Biletele de intrare costa zece euro si trebuie rezervate din timp la numerele de telefon 0711 29 13 44 si D2: 0173 300 8253.

 
Intalnirile Cercului Dialog din Koln incep in octombriePDF Print E-mail
Koln, Germania/Romanian Global News
Accesari :294
Wednesday, 12 October 2005

Cercul Cultural Romano-German"Dialog din Koln ii invita pe romanii din aceasta parte a Germaniei sa participe la seria de intalniri pe care le organizeaza acesta in duminicile din 16 octombrie, 31 noiembrie si 11 decembrie, la Melanchthon-Akademie.

Acestea se vor desfasura incepand cu ora 16:00 si vor avea ca tema Tehnici de dezinformare si arme psihotronice; capacitatile ascunse ale omului in atentia serviciilor secrete cu aspecte inedite din razboiul parapsihologic - cu exemplificari video despre proiectul Stargate, exemple din cercetarile in domeniul paranormalului din fosta si actuala URSS, si din celelalte tari estice, inclusiv din Romania, cu aspecte inedite, din evenimentele ultimelor decenii (in limba romana); "O voce de neuitat din Bucovina - Josef Schmidt" cu Andrei Baleanu, de la "Deutsche Welle", cu exemplificari din filme documentare si inregistrari audio originale (in limba germana); si Evolutii actuale in domeniul ecumenismului, actualitati din viata ortodoxiei, in special dupa "Weltjugendtag" si vizita Papei la Koln, cu parintele protopop Radu Constantin Miron (Bruhl), care a participat la o serie de intalniri pe aceste teme (in limba germana).

Cercul va anunta in scurt timp si care vor fi salile in care se va desfasura fiecare eveniment in parte.

 
Tinerii ortodocsi romani din America se intrec la fotbalPDF Print E-mail
Ohio, SUA/Romanian Global News
Accesari :296
Wednesday, 12 October 2005

Asociatia Tineretului Ortodox Roman din America, AROY, a anuntat recent care va fi programul turneului sportiv de toamna care se va desfasura in perioada 29-30 octombrie in localitatea americana Fairlawn/Akron.

Competitia se axeaza pe fotbal si fotbal american si va fi gazduita de biserica ortodoxa romana din Fairlawn, statul Ohio. Cele doua zile de manifestari vor contine atat competitia sportiva propriu-zisa, cat si momente de rugaciune, slujbe religioase, dar si o seara de petrecere care se va desfasura sambata, 29 octombrie, sub genericul Frenezie de toamna. In cadrul acesteia, tinerii vor sta la un gratar, vor dansa si se vor amuza alaturi de ceilati participanti, toate pentru taxa de cinci dolari. Ziua de duminica va incepe cu Sfanta Liturghie si se va incheia cu un pranz si cu decernarea premiilor editiei de toamna a turneului sportiv, informeaza asociatia romaneasca.

Toti cei care vor sa participe la intrecere trebuie sa se inscrie pana pe 22 octombrie, formularele putand fi descarcate de pe site-ul www.aroy.org. Jucatorii terbuie sa primeasca aprobare de participare la turneu de la preotul paroh, aceasta fiind o conditie esentiala pentru inscriere. Totodata, la acest concurs se va percepe si o taxa de 125 de dolari de echipa sau 200 de dolari pentru doua echipe.

 
Festival romano-spaniol de muzicaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :220
Wednesday, 12 October 2005

Mai multe organizatii non-guvernamentale ale romanilor din Spania, impreuna cu autoritati spaniole, vor organiza vineri, 14 octombrie, primul festival romano-spaniol de muzica, in Leganes si Castellon de la Plana, unde traiesc peste 40.000 de romani.

In aceasta actiune sunt implicate Comunitatea Romanilor din Spania Intereses Bilaterales, coordonata de Alexandru Petrescu, Directia Generala de Imigratie Cooperare Dezvoltare si Voluntariat, Cancelaria Familiei si Afacerilor Sociale, Seven Music prin Ciprian Serban, precum si alte ONG-uri romanesti.

In Leganes manifestarile legate de acest festival se vor desfasura, in arenele de tauri acoperite, incepand cu ora 19.00. Romanii de aici vor fi martori si participanti la peste sapte ore de muzica, la care sunt invitati marea vedeta a spectacolului Pepe-spaniolul, Vicente Segui-castigatorul concursului TV "Operacion Triunfo", urmati de Parazitii, Mioritic, Sexxy, AnimalX, etc. Puteti rezerva bilete de pe internet, la adresa www.ticktackticket.com, sau la restaurantul "La Ronda", telefon 620.41.34.50-649.76.32.19, Comunitatea Romanilor din Spania telefon: 661049867, Grupo Nicolas Mateos-Inversiones - 902.249.248. Sponsorul acestei manifestari este compania romana de transport aerian low-cost Blue Air. Biletele costa 25 de euro, insa pentru cei care cumpara doua bilete, al treilea este gratuit.

 
Initiative private - Eveniment editorial la CraiovaPDF Print E-mail
Craiova, Romania/Romanian Global News
Accesari :279
Wednesday, 12 October 2005

{mosimage}Fundatia Scrisul Romanesc in parteneriat cu Asociatia Culturala Pro Europa Lamura, a tiparit, recent, volumul bilingv (romana-bulgara), intitulat "Romanii din Bulgaria miracol al romanitatii sud-dunarene".

{mosimage}Aparuta la Imprimeria Editura MJM, cartea (184 pag.) este publicata in colectia Romanii uitati si reuneste unsprezece (11) dintre cele mai importante studii si articole de atitudine publicate in LAMURA (revista europeana de cultura si educatie nationala, editata in Craiova) in perioada iunie 2002 martie 2005.

Editia este ingrijita de Diana Nedelcea-Cotescu, are ca redactor de carte pe Tudor Nedelcea, coperta apartinandu-i cunoscutului grafician Gabriel Bratu Mib. Machetare grafica: Jean-Mihail Bailesteanu. "Putem afirma fara teama de a gresi ca tomul in discutie reprezinta un veritabil eveniment editorial, dedicat soartei romanilor de dincolo de fruntariile tarii", a declarat pentru Romanian Global News dl. Dan Lupescu, director executiv in cadrul Directiei Judetene pentru Cultura Dolj. Volumul va fi lansat maine, 13 octombrie, la Galeriile Radio Arts ale Studioului Teritorial de Radio Craiova, in cadrul unei emisiuni transmise in direct, intre orele 14 si 15, si avandu-l ca moderator pe conf. univ. dr. Gabriela Rusu-Pasarin. Partenerii de dialog ai acestuia vor fi Florin Rogeanu, directorul Muyeului de Arta din Craiova, prof.univ.dr. Ovidiu Ghidirmic, directorul revistei "Lamura", poetul i publicistul Virgil Dumitrescu, Viorel Badea, consilier n cadrul Departamentului pentru Relaia cu Romnii de Pretutindeni, Ivo Filipov Gheorghiev, preedintele Uniunii Tinerilor Etnici Romani din Bulgaria - "AVE", Daniela Soros, vicepresedinta Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni, Dan Lupescu, director executiv al Directiei pentru Cultura Dolj, Romulus Turbatu, consilier al DJCCPCN Dolj, editor coordonator al revistei "LAMURA".

 
Artistul Daniel Iliescu expune la New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :223
Wednesday, 12 October 2005

Artistul roman Daniel Iliescu, stabilit in Statele Unite ale Americii, isi va inaugura sambata, 22 octombrie, un studio de arta vizuala inclus in cadrul evenimentului anual Gowanus Artists Studio Tour din New York.

Studioul va fi deschis si a doua zi, duminica, 23 octombrie, in acelasi interval ca si sambata, de la ora 13:00 la 18:00, informeaza Institutul Cultural Rioman din metropola americana. Lucrarile semnate de artistul roman sunt diverse si vor mai putea fi vazute, alaturi de cele ale celorlalti artisti participanti la aceasta actiune, si la 94 Ninth Street Gallery, 3rd Floor, in perioada 14-23 octombrie. Studioul lui Daniel Iliescu se afla la adresa 75 3rd street, 3rd floor ,Brooklyn 11231, fiind relativ usor de gasit in apropierea statiei de metrou Carol. Mai multe amanunte despre modalitatea de a ajunge la expozitie sau alte intreabari se pot solicita personal de la artistul roman, care raspunde la numarul de telefon 347 223 4610.

 
Un nou omagiu adus lui Enescu la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :217
Wednesday, 12 October 2005

Ciclul inaugurat la Paris si intitulat George Enescu: precursorii, contemporanii si mostenitorii sai continua si in luna octombrie cu un nou spectacol.

Salonul de Aur al Hotelului Behague, resedinta Ambasadei Romaniei in Franta, va gazdui marti, 18 octombrie, de la ora 20.00 un concert sustinut in cinstea marelui compozitor roman, de clasa profesorului Jeanne-Francois Ballevre, de la Conservatorul National din Saint-Maur. Tineri muzicieni precum Clara Izambert, Francois Warcollier, Sebastien Boudria, Damien Cardi, Olivier Laville si Agnes Boin vor prezenta publicului un program ce va cuprinde lucrari semnate de Enescu, Stan Golestein, Gabriel Faure, Marcel Mihailovici si Mihai Mitrea Celarianu. Intrarea la concert este libera, insa rezervarea prealabila este neaparat necesara. Cei interesati pot face rezervari la numarul de telefon 01.47.05.15.31 

 
Orga romaneasca rasuna la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :186
Wednesday, 12 October 2005

Organist amator si medic in acelasi timp, prof.dr. G.A. Dan va sustine duminica, 23 octombrie, un recital de orga in beneficiul unui proiect romanesc.

Concertul de binefacere se va desfasura la biserica evanghelica Glaubenskirche, Alt-Tempelhof, din Berlin. Initiativa organizarii unui concert de beneficiu pentru sprijinirea unui proiect romanesc a aparut in cadrul dialogului cu membrii Comunitatii evanghelice din Alt- Tempelhof, Berlin - comunitate care este angajata in multiple proiecte sociale si umanitare in Romania, informeaza ICR Berlin. (Pastorul Frank Jordan este casatorit cu o romanca). Concertul va fi organizat in colaborare cu Landesverband Berlin der Siebenbuergen e.V.

 
Costume semnate de o romanca in MaskeradePDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :275
Wednesday, 12 October 2005

O noua reprezentatie cu Maskerade, spectacol ale carui costume sunt semnate de designer-ul roman Marie-Jeanne Lecca este programata miercuri, 12 octombrie, la Covent Garden.

Spectacolul se va juca de la ora 19.30, la Royal Opera House, Covent Garden si reprezeinta o noua ocazie pentru Londra sa se bucure de o noua proba a talentului artistic al romanilor stabiliti in Marea Britanie.

Maskerade este o comedie spumoasa cu stapani si servitori, trucuri si deghizari, fara sa mai punem la socoteala o iubire tinereasca, ceea ce transforma Maskerade in, probabil, cea mai accesibila dintre operele comice ale secolului al XX-lea. Opera are la baza scenariul lui Holberg, iar muzica este realizata de compozitorul danez Carl Nielsen in anii 1905-1906.

Marie-Jeanne s-a nascut la Bucuresti, a urmat cursurile Institutului de Arte Frumoase, iar acum locuieste la Londra unde a lucrat de mai multe ori alaturi de Keith Warner, David Pountney si Francesca Zambello. Marie Jeanne Lecca a fost cea care a realizat costumele pentru "Turandot" (la Salzburger Festspiele), "Macbeth" (Opera din Zurich), "Rienzi" si "Jenufa" (la Opera de Stat din Viena), "Katya Kabanova" si "Faust" (la Opera de Stat din Munchen) si multe alte spectacole celebre in cele mai mari opere si teatre internationale. Printre proiectele in care este implicata acum se afla si lucrul la costumele pentru "Wilhelm Tell", la Opera Nationala din Paris, "Wozzeck", la Royal Opera House si "West Side Story", la Bregenzer Festspiele.

 
Muzica pentru romanii de pretutindeniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :256
Wednesday, 12 October 2005

Albumul Suflet de roman, dedicat romanilor din Diaspora, se va lansa in luna noiembrie.

Noul material discografic, care contine si imnul romanilor de pretutindeni, Suflet de roman, ii are ca protagonisti pe indragitii interpreti Carmen Radulescu si Florian Maris. Albumul este produs si va fi lansat de studioul Chartmaker Music, manageriat de compozitorul Cristian Faur, cel care a compus celebra melodie Let Me Try, cu care Romania s-a clasat pe locul al treilea la concursul Eurovision, editia 2005.

 
Romanii din Victoria se vor deghiza de HalloweenPDF Print E-mail
Victoria, Canada/Romanian Global News
Accesari :258
Wednesday, 12 October 2005

Societatea Canadiano-Romana din Victoria ii asteapta pe romanii din acest oras sa vina duminica, 30 octombrie, la o petrecere de Halloweeen care va fi gazduita de Head Soccer Association Club.

Petrecerea va incepe la ora 17:00 si se va desfasura sub forma potluck, anunta societatea romaneasca. Perticipantii sunt rugati sa vina in costume specifice Halloween-ului, cel mai frumos costum al celor mici urmand sa fie premiat de organizatori. Totodata, se va organiza o tombola cu diferite premii, marele premiu fiind un tort delicios facut de Maria Lauran. Din petrecere nu va lipsi sectiunea bauturi, care vor fi servite la un pret minim. Sala in care va avea loc petrecerea de Halloween se afla la adresa 4368 Tyndall Avenue, Victoria.

 
Un nou restaurant balcanic s-a deschis la ToulousePDF Print E-mail
Toulouse, Franta/Romanian Global News
Accesari :218
Wednesday, 12 October 2005

Lista restaurantelor din orasul francez Toulouse s-a mai imbogatit la finele saptamanii trecute cu un nou local in care se regasesc specialitati din bucatarile romana, bulgara sau sarba.

Intitulat Restaurant Kostana- restaurantul Balcanilor, acesta se afla pe strada Pont St Pierre numarul 9, in cartierul St Cyprien, si estre deschis de luni pana vineri, de la pranz pana seara, informeaza Asociatia Franco-Romana din Toulouse. Informatii si rezervari se pot obtine de la numarul de telefon 05 61 59 31 90 sau de la adresa de e-mail kostana@hotmail.fr.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions