Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro
Contact
Forum
Arhiva
Link-uri utile


Menu Principal
Home
Contact
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Octombrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
Sarbatoarea Cuvioasei Parascheva, moment de rugaciune si post pentru credinciosii romaniPDF Print E-mail
Iasi, Romania/Romanian Global News
Accesari :233
Friday, 14 October 2005

Lumea ortodoxa o sarbatoreste in fiecare an pe 14 octombrie pe ocrotitoarea Moldovei, Sfanta Cuvioasa Parascheva, cunoscuta in popor si ca Sfanta Vineri.

Nascuta in secolul XI in localitatea Epivat, actuala Boiados din Turcia, Parascheva si-a petrecut perioada copilariei in casa parintilor sai, iar pe cand avea varsta de zece ani se spune ca ar fi auzit citindu-se in biserica cuvintele Mantuitorului: daca vrea sa vina cineva dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze (Marcu 8,34). In urma indemnului, Sfanta a facut un prim pas spre aceasta directie si si-a impartit toate hainele saracilor. Ulterior, Parascheva a hotarat sa se dedice vietii monahale la manastirea din Heracleea Pontului, mai tarziu stabilindu-se la un asezamant monastic din pustiul Iordanului.

Potrivit traditiei, pe cand avea 25 de ani, Ingerul Domnului I-a poruncit in vis sa se intoarca la locurile natale unde avea sa treaca la cele vesnice in scurt timp. Sfanta a fost ingropata ca o straina, dar, prin minune dumnezeiasca, trupul acesteia nu a putrezit. El a fost descoperit de cativa crestini din Epivat care au spsu ca o visasera pe Cuvioasa Parascheva spunandu-Ie sa indeparteze din preajma ei trupul mort al unui marinar care fusese intr-adevar ingropat in apropiere.

Moastele sfintei au fost asezate pentru doua secole in biserica din Epivat, ca in prima jumatate a secolului XIII sa ajunga la Tarnovo, unde au ramas pana in 1393, cand au fost purtate la Belgrad. racla cu sfintele moaste a mai calatorit o vreme, in 1521 ele fiind mutate la Constantinopol, iar dupa 120 de ani, in 1641 au cunoscut ultima stramutare, de data aceasta la Iasi, in biserica Sfintii Trei Ierarhi, ca semn de recunostinta si multumire din partea patriarhului ecumenic Partenie I catre domnitorul Vasile Lupu. Din anul 1888 ele sunt asezate in noua Catedrala Mitropolitana din Iasi, acolo unde vin anual sa se inchine si sa se roage inaintea moastelor Cuvioasei sute de mii de pelerini din tara si de peste hotare. In acest an, alaturi de racla cu sfintele moaste ala Cuvioasei Parascheva, credinciosii vor mai avea bucuria sa se roage si la o parte din relicvele Sfantului Apostol Pavel, aduse tocmai din localitatea greaca Veria.

Canonizarea Sfintei Parascheva a fost hotarata de membrii Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in anul 1955. Tot atunci a fost stabilita si data de praznuire a Cuvioasei, pe 14 octombrie.

 
Romanii cu foste-proprietati in Basarabia si Bucovina de Nord vor fi sprijinitiPDF Print E-mail
Iasi, Romania/Romanian Global News
Accesari :220
Friday, 14 October 2005

Subprefectul judetului Suceava, Stefan Alexandru Baisanu, a declarat joi, 13 octombrie, ca in cadrul unor discutii dintre el si autoritatile din Cernauti a obtinut asigurari din partea acestora ca persoanele ce vor sa obtina documente doveditoare ca au detinut proprietati in Basarabia si Bucovina de Nord vor fi sprijinite sa si le procure.

Oficialul local a mai precizat ca astfel se va scurta in mod vizibil timpul in care cetatenii romani vor obtine actele de care au nevoie pentru dosarul depus in baza Legii 290/2003, informeaza cotidianul iesean Evenimentul. Conform acestei legi, acestia au solicitat despagubiri sau compensatii pentru bunurile avute in proprietate, dar care au fost retinute sau au ramas in Basarabia si Bucovina de Nord ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris in 1947.

 
Justitia si coruptia mentin amenintarea clauzei de salvgardarePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :209
Friday, 14 October 2005

Prezent in Romania pentru ultima ora inainte de publicarea raportului de tara de catre Comisia Europeana, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a identificat printre problemele la care Romania mai are inca probleme si intarzieri justitia si coruptia.

trebuie sa mentionez ca doi dintre cei mai importanti factori pentru a creste atractivitatea fata de Romania ca mediu de afaceri sunt: cresterea efortului pentru reforma justitiei si lupta impotriva coruptiei'', a spus Rehn. Tribunalele rebuie sa functioneze mai rapid si implementarea legilor trebuie sa aiba loc cat mai curand, ca si combaterea coruptiei.

Pe de alta parte, oficialul european a identificat si principalele atu-uri ale Romaniei, respectiv mana de lucru ieftina si costurile scazute de productie. Desi Rehn a indicat autoritatilor de la Bucuresti atat progrese cat si intarzieri, Rehn nu a lasat deoparte nici de aceasta data tonul incurajator, el recomandand Bucurestiului sa isi foloseasca energiile pentru a finaliza reformele si sa le implementeze pentru ca tara sa fie pregatita pentru aderarea la Uniunea Europeana in ianuarie 2007.

Romania nu a scapat, insa, de amenitarea clauzei de salvgardare, care ar amana aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana cu un an mai tarziu fata de data la care fusese programata, 1 ianuarie 2007. Daca aceasta clauza va fi sau nu aplicata Romaniei, o vom afla din raportul de tara decisiv pentru Romania, ce va fi prezentat in luna aprilie a anului viitor. Comisia Europeana nu va ezita sa recomande folosirea clauzei de salvgardare daca va exista un motiv clar pentru acest lucru, iar Romania inca mai are de lucru pentru a implementa reforme critice, a avertizat Olli Rehn.

 
Tinerii cercetatori vor fi din nou sprijinitiPDF Print E-mail
Iasi, Romania/Romanian Global News
Accesari :188
Friday, 14 October 2005

Tinerii cercetatori romani vor fi sprijiniti si in acest an prin intermediul Editurii Lumen si a Euro Market Advertising, care organizeaza cea de a IIIa selectie nationala de lucrari stiintifice realizate de tineri cercetatori in domeniile: asistenta sociala, sociologie, politologie, psihologie, filosofie, stiinte juridice, stiinte economice, lingvistica, literature, jurnalism si teologie.

Acestia pot sa trimita spre publicare lucrari de licenta, master (care au caracter stiintific), lucrari propuse la simpozioane, referate sustinute in cadrul doctoratului, referate si teme de cercetare originale, sustinute la Universitati din tara si din strainatate, etc.

Lucrarile selectionate vor fi publicate in cadrul Editurii Lumen, fie in volume individuale, fie in volume colective, in functie de dimensiunile lucrarii si evaluarea potentialului de piata a materialului supus publicarii, informeaza un comunivat de presa emis de editura. Selectia se va desfasoara in perioada octombrie decembrie, iar acceptarea cercetatorilor se realizeaza in ordinea primirii materialelor.

O comisie de specialisti, alcatuita din cadre universitare si cercetatori cu experienta, vor evalua materialele trimise spre publicare imediat ce sunt primite, iar raspunsul va fi primit in momentul in care lucrarea este evaluata, fiind fie acceptare la publicare caz in care i se specifica autorului conditiile de publicare si contractul de editare, sau neacceptarea publicarii. Asociatia si Editura Lumen garanteaza confidentialitatea numelor autorilor si a materialelor trimise spre publicare.

In cadrul editiei cu numarul II au fost primite 136 solicitari de publicare din care au fost selectionate 10 pentru publicare in volum individual si 8 pentru publicare in volum colectiv.

 
Muzeele Bran si Brukental vor ajunge la fostii proprietariPDF Print E-mail
Brasov, Romania/Romanian Global News
Accesari :242
Friday, 14 October 2005

Presedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, Ingrid Zaarour, a anuntat joi, 13 octombrie, ca Muzeele Bran si Brukental vor fi retrocedate fostilor proprietari.

Ingrid Zaarour a afirmat ca dosarele se afla deja la comisia de retrocedare si ca au fost aprobate in principiu, informeaza postul national de televiziune. Conform presedintelui ANRP, singurul impediment care ar putea sa intervina in returnarea de facto a celor doua cladiri fostilor proprietari, respectiv vechea familie regala a Romaniei si familia nobiliara Brukental, este faptul ca unul dintre corpurile de cladire nu este inca intabulat.

Castelul Bran, atestat documentar in anul 1377, se afla la 30 de kilometri de Brasov si este un important monument istoric si turistic. In cea ce priveste Palatul Brukenthal din Sibiu, acesta este, la randul sau, unul dintre cele mai importante monumente in stil baroc din Romania, mai anunta TVR.

 
Scandalul Belene din nou in actualitatePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :199
Friday, 14 October 2005

Autoritatile de la Bucuresti sunt acuzate ca isi dau acceptul cu ochii inchisi in ceea ce priveste constructia unei centrale nucleare care va produce deseuri radioactive.

Intr-o scrisoare deschisa adresata ministrului Sulfina Barbu, referitor la pozitia Romaniei privind proiectul de centrala nucleara de la Belene, Asociatia Terra Mileniul III, prin presedintele Lavinia Andrei, se arata profund ingrijorati de dezinvoltura cu care Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor din Romania isi da acceptul in cazul unui proiect atat de controversat. Nu se cunoaste concret nici macar tipul de tehnologie ce va fi folosit in aceasta centrala, si de aceea ne uimeste increderea pe care o acordati omologului bulgar, ministrul Mediului, Dzhavedet Chakarov. Asociatia monitorizeaza de multa vreme acest proiect si ii reaminteste Sulfinei Barbu ca societatea civila din Bulgaria si Romania se opune constructiei acestui nou Cernobil.

Constructia Centralei de la Belene costa trei miliarde de euro. Mai mult, potrivit specialistilor, Belene are o locatie necorespunzatoare, fiind situata intr-o zona seismica activa, unde cutremurul din 1977 a facut victime umane.   De asemenea, Belene, ca orice unitate nucleara, este o posibila tinta a unui atac terorist. Dupa cum se cunoaste, la 8 septembrie 2004 a avut loc la Turnu Magurele o runda de consultari publice privind proiectul Belene. Atunci populatia locala s-a opus vehement acestei constructii, iar presedintele Consiliului Judetean Teleorman, Nicolae Dragnea, a difuzat un apel public privind oprirea construirii centralei, informeaza Prompt Media.

 
Mai multi bani pentru zonele afectate de inundatiiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :196
Friday, 14 October 2005

Bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului a fost suplimentat cu suma de 70 de milioane de lei RON (700 de miliarde de lei vechi) din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului.

Banii sunt destinati finantarii lucrarilor de refacere a infrastructurii rutiere si feroviare si repararii drumurilor avariate de inundatii. Sumele ramase neutilizate pana la data de 10 decembrie 2005 vor fi transferate Fondului de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului.

De asemenea, Guvernul a suplimentat bugetul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor cu suma de 7 milioane lei noi, pentru realizarea in regim de urgenta a lucrarilor de inlaturare a efectelor calamitatilor naturale produse de inundatii si pentru executia lucrarilor provizorii de stricta necesitate in zonele calamitate in luna septembrie 2005 in judetele Ialomita, Arges, Prahova, Dambovita, Gorj, Dolj, Olt, Mehedinti, Ilfov si Neamt. In termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a hotararii, MMGA va aproba documentatiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investitii. Pana la aprobarea documentatiei tehnico-economice se aproba deschiderea finantarii si inceperea executiei lucrarilor pe baza de liste de lucrari estimate cantitativ si valoric.

 
Armata Romaniei nu isi va putea indeplini obligatiile fata de NATOPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global Nws
Accesari :218
Friday, 14 October 2005

Bugetul alocat apararii in 2006 este prea mic pentru ca Romania sa -si poate indeplini obiectivele asumate ca membru NATO .

Aceasta a fost declaratia sefului Marelui Stat Major General, Eugen Badalan in fata Comisiei pentru Aparare din Camera Deputatilor.

Precizam ca bugetul pe anul 2006 repartizat pentru sectorul armata este de 1.85% din PIB, fata de procentul de 2.38% din PIB la care tara noastra se angajase fata de NATO. Badalan a mai spus ca bugetul Armatei pentru anul viitor este cu 13% mai mic decat ar fi necesar pentru ca Romania sa isi poata duce la indeplinire obligatiile asumate, iar in acest moment tara noastra nu poate renunta la nici unul dintre aceste obiective.

Comisia de Aparare din Camera Deputatilor va lua, saptamana viitoare, in discutie, aspectele remarcate de Badalan, intr-o sedinta la care va participa si ministrul roman al Apararii.

 
Mihaela Radulescu pleaca la HollywoodPDF Print E-mail
Bucurest, Romania/Romanian Global News
Accesari :256
Friday, 14 October 2005

Dupa Monica Barladeanu, o alta diva romanca, vedeta de televiziune Mihaela Radulescu va reprezenta Romania in lumea super-starurilor de la Hollywood.

Mihaela va pleca in luna martie a anului viitor sa lucreze la un film produs de New Film International. Nu este pentru prima data cand Mihaela, desi nu este o actrita profesionista, cocheteaza cu lumea filmului. Peliculele in care celebra realizatoare de televiziune a putut fi vazuta intr-o alta ipostaza decat cea cu care obisnuise, sunt 15, ultima productie a lui Sergiu Nicolaescu si Legaturi bolnavicioase, a lui Tudor Giurgiu. Cu siguranta, insa, proiectul hollywoodian este cel mai important pentru Mihaela Radulescu.

 
Militarii romani din Afganistan au fost evaluati pozitivPDF Print E-mail
Kabul, Afganistan/Romanian Global News
Accesari :225
Friday, 14 October 2005

Soldatii romani au fost laudati de generalul B.B. Bell, comandantul Fortelor Terestre Americane din Europa (USAREUR), care a efectuat in aceasta saptamana o vizita de evaluare a activitatii militarilor romani si americani din Afganistan.

Alaturi de oficialul american, in deplasare s-a mai aflat si seful Statului Major al Fortelor Terestre, general-locotenent dr. Sorin Ioan, cei doi incercand sa observe activitatea militarilor dislocati in teatrul de operatii pe timpul desfasurarii alegerilor parlamentare. Programul a inclus intalniri si discutii cu comandantii structurilor NATO si ai comandamentelor Coalitiei din Afganistan, cu personalul de stat major si militarii din zonele in care actioneaza si militarii romani: Kabul, Baghram, Kandahar si Konduz.

Generalul Bell a apreciat profesionalismul si responsabilitatea militarilor romani in indeplinirea misiunilor de lupta, precum si participarea lor la activitatile de pregatire a fortelor locale si de reconstructie a comunitatilor din zonele in care actioneaza.

Generalul-locotenent Ioan Sorin a participat la aceasta vizita in urma invitatiei primite de la comandantul USAREUR, iar din delegatie au mai facut parte generalul-locotenent german Karl Heinz Lather, loctiitorul comandantului Componentei Terestre a Comandamentului Aliat din Heidelberg (Germania), colonelul Barbara Kuennecke, atasatul apararii al SUA in Romania, alti ofiteri si subofiteri romani si americani, informeaza MApN.

 
Istoria romanilor reflectata in mass-media de limba maghiaraPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :494
Friday, 14 October 2005

Pentru ca pe pagina de web a Guvernului Romaniei nu mai apare nimic la rubrica "Diverse-Presa maghiara in Romania", Romanian Global News prezinta comunicarea domnului doctor Ioan Lacatusu, director al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, prezentata in cadrul simpozionului Diversitate etnica si integrare europeana, organizat de catre Academia Romana.

Este indeobste cunoscut faptul ca, la nivelul reprezentarii comune din Romania, exista un handicap de imagine fata de judetele Covasna si Harghita, singurele judete din Romania unde populatia majoritara este numeric inferioara. Informatiile dinspre aceasta regiune din Arcul Intracarpatic, variate si distorsionate, periodic devin centrul mediatic, iar zona este perceputa ca o zona cu probleme sensibile specifice. Teme referitoare la aceasta zona precum autonomia asa zisului Tinut Secuiesc, dar si cele privind relatiile romano-maghiare, in general, sunt prezente constant in mass-media.

Cunoscand influenta mass-media asupra relatiilor interetnice, cat si rolul media in formarea si influentarea stereotipurilor, prejudecatilor si cliseelor prezente in mentalul colectiv al publicului tinta, ne-am propus sa analizam modul in care Istoria romanilor este reflectata in mass-media de limba maghiara, in general, si in presa din judetele Covasna si Harghita, in special.

Dupa imposibilitatea abordarii, pana in 1989, a unor teme gingase, cum sunt si cele referitoare la contenciosul romano-maghiar, si a exagerarilor nationaliste, din perioada comunista, prezenta unor dezbateri libere pe teme istorice in mass-media, este necesara si binevenita. Fara a mai astepta ca specialistii din cele doua tari sa-si armonizeze punctele de vedere, ale istoriografiei romanesti si a celei maghiare, puncte de vedere adesea divergente asupra unor evenimente, momente si personalitati importante ale istoriei comune, in mod deosebit, mass-media locala din judetele Covasna si Harghita acorda spatii largi materialelor cu tematica istorica.

In acest context, consideram ca nu este lipsita de importanta, cunoasterea modului in care Istoria romanilor este reflectata in mass-media de limba maghiara. Aceasta, cu atat mai mult cu cat problematica respectiva nu este cunoscuta de publicul larg din Romania, din cauza barierei lingvistice. Abordarea acestei teme permite totodata, cunoasterea unui mod specific in care maghiarii din Ungaria si Romania, in general, si minoritatea maghiara din cele doua judete, in special, prin intermediul principalilor lideri de opinie, se raporteaza la populatia majoritara, din tara si din zona. Exprimand viziunea prorprie a elitei comunitatii maghiare asupra paradigmei relatiilor romano-ungare, tema constituie, in acelasi timp, o dovada a libertatii de exprimare, de care se bucura minoritatile din Romania,. cat si o oportunitate de a identifica unii indicatori de imagine, avand drept tema, imaginea celuilalt, a alteritatii.

Din analiza continutului articolelor aparute in mass-media de limba maghiara (din Cluj-Napoca si cateva din Ungaria), dar mai ales din judetele Covasna si Harghita, in anul 2004 si semestrul I din 2005, referitoare la Istoria romanilor, rezulta urmatoarele constatari si concluzii:

In toate articolele sunt contestate teme de baza ale istoriografiei romanesti, cum sunt cele privind continuitatea, caracterul unitar si valorile identitare ale statului roman.

Istoriografia oficiala din vremurile comuniste, dominatoare chiar si la inceputul secolului XXI, determinata de politica, este falsa. Aceasta istoriografie falsifica fapte istorice fundamentale. Un expemplu in acest sens este originea si continuitatea poporului roman la nord de Dunare (si in Transilvania) din timpul Daciei Romane. Pornind de la aceasta conceptie, despre poporul maghiar se scrie ca despre un element intrus, asupritor, strain... Romanii au inceput sa se stabileasca in regiunile Carpatilor Meridionali si ale Muntilor Metaliferi din Transilvania, intr-un numar mai insemnat, in a doua jumatate a secolului al XIII; apoi in cursul secolelor urmatoare au emigrat din Tara Romaneasca si Moldova, Kadar Gyula, Romanii si maghiarii in valtoarea istoriei/ Spre viitor cunoscand trecutul. Realitatea istorica, in Tortenelmi magazin, nr.12/decembrie 2004.

Candva, in Transilvania, uriasile paduri nelocuite, alterau cu asezari disparate, deseori variate, din vaile riurilor. Descoperirile arheologice au indicat urme de asezari umane din mileniile trecute dar acestea nu s-au pastrat, iar despre continuitate nu putem vorbi decat dupa ce s-au stabilit secuii. Ei au fost cei care au populat dens diferitele zone ale Transilvaniei, iar denumirile de localitati atribuite de ei s-au pastrat pana azi. (), Gazda Laszlo, Radacinile constiintei secuilor privind originea si statutul lor de bastinasi, in Haromszek, nr. 4561/03.09.2005.

Rominii nici nu au luat la cunostinta faptul ca insusi parintele teoriei continuitatii daco-romane, Constantin Daicoviciu a dezvaluit el insusi, in 1973, inainte de a muri, (in fata angajatilor Institutului de Istorie, ai Muzeului de Istorie, a colegilor de la Universitate si a studentilor) caracterul mincinos al cercetarilor sale-evidentiaza autorul insemnarii (Kenez Endre Zoltan- n.n.), Szilveszter Lajos, Cazul calificat al tradarii de patrie, in Haromszek, nr. 4142/21.04.2004.

Prin trecutul si asezarea sa geografica, Transilvania este parte a Ungariei istorice pana in anul 1918. () Autononmia, autoguvernarea Pamantului Secuiesc, este indreptatita si pentru ca populatia colonizata in ultimii 35 de ani, care a ajuns in orase candva pur maghiare, simte, datorita unor false basme istorice ca de exemplu vechimea daco-romana invocata si acum ca argument ca are dreptul sa modifice caracterul maghiar al localitatilor, ca lor li se cuvin bunurile Pamantului Secuiesc si privilegiul ocuparii celor mai importante locuri de munca. Credem si marturism: toti cei care timp de un mileniu si-au asumat apararea pamantului natal, a patriei, nu si-au varsat sangele in zadar pentru libertatea noastra!, Kadar Gyula, Asezarea istorico-geografica a Transilvaniei, in Tortenelmi magazin, nr. 6-8/ iunie 2004.

Un caz cu totul aparte de manipulare grosolana a publicului cititor, prin vehicularea unor neadevaruri evidente si formularea unor frustari, obsesii, clisee si prejudecati fata de romani si istoria lor, il constituie articolul Mit si forta vitala, semnat de Agoston Balazs, in publicatia saptamanala Magyar demokrata din Ungaria, din care redam pe larg.

Ardealul nu a fost niciodata romanesc. Nici acum nu este altfel, in aceasta regiune mentinandu-se o atmosfera care iradiaza cu mare putere. Semnele romanizarii fortate sunt cu atat mai batatoare la ochi: lumea culorilor si formelor insipide ale arhitecturii bizantine care foloseste materiale ieftine si acorda mai putina atentie detaliilor si armoniei, steagurile in culorile rosu-galben-albastru, statuile aproape pe aceeasi forma ale putinilor eroi si romani de vaza (Avram Inacu, Mihai Viteazul, Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Mihai Eminescu etc.) pot fi intalnite in mai toate orasele, cum, de asemenea, pot fi intalnite si denumiri ale unor spatii publice menite sa ne prezinte anexarea Ardealului (strazi si piete care poarta numele de 1 Decembrie 1918).

In acelasi timp, propaganda nationala romaneasca acorda o atentie deosebita consolidarii mitului continuitatii romano-daco-romana, nascocit in secolul trecut. Dupa cum se stie, romanii au fost un popor de pastori din partea de sud a Balcanilor, iar primele grupuri nomade au ajuns in spatiul vital ungar, mai precis in Ardeal, abia in secolul XIII. Nu este intamplator faptul ca, pana in secolele XVII-XIX, nu pot sa prezinte un roman vestit sau care s-ar fi nascut in Ardeal si nu este intamplator nici faptul ca pana atunci denumirea de roman era necunoscuta, acestia fiind numiti valahi sau vlahi. Toti conducatorii lor de osti mai renumiti provin din Tara Romaneasca sau din Moldova. Acest lucru nu a impiedicat insa propaganda nationala romaneasca sa inalte aproape in toate localitatile statui infatisandu-i pe Romulus si Remus care evoca originea romana. In toate cazurile, pe statui au fost inscriptionate texte referitoare la latinitate, in ciuda faptului ca, in limba romana, pot fi intalnite numeroase cuvinte de origine slava si maghiara, iar din punct de vedere religios, romanii sunt ortodocsi, nu romano-catolici.

Manualele scolare sunt oglinzi fidele ale preocuparii propagandei nationale romanesti de a falsifica istoria. Manualele oficiale in limba romana si in limba maghiara editate de catre Ministerul Invatamantului ii invata pe elevi despre mitul romano-dac si prezenta continua a romanilor. () Aceasta teorie este ca si cum cineva ar dori sa dovedeasca continuitatea romanilor si maghiarilor prin faptul ca, in Epoca Romana, pe teritoriul actual al localitatii Szombathely a existat o localitate cu denumirea Savaria.

Un alt capitol (din manualul de istorie pentru clasa a IV-a, editat in 1998 la Bucuresti, autori Maria Ochescu si Sorin Oane) se refera la formarea limbii romane, incercand sa dovedeasca inrudirea limbii romane cu limbile neolatine prin asemanarea dintre salutul Buna ziua din limba romana si corespondentul acestuia in limbile italiana, spaniola, franceza si portugheza. Asemanarea exista intr-adevar, limba romana apartinand familiei limbilor neolatine, in ciuda numeroaselor cuvinte de origine slava si maghiara, insa autorii au uitat sa adauge faptul ca limba romana actuala a fost creata in mod artificial abia in urma cu 200 de ani. Uneori, teoria daco-romana este contrazisa de faptul ca diferite grupuri etnice romanesti abia se inteleg deoarece vorbesc dialecte total diferite.Oltenii, lipovenii, motii si moldovenii vorbesc in mod diferit si, in mod cert, de multe ori, un maghiar vorbeste mai frumos si mai bine limba romana.()

Cu toate acestea, aceasta teorie stravezie da putere romanilor si ii face increzatori in ei insisi. Ii face sa creada in originea lor nobila. () Cel mai grosolan fals poate fi intalnit in capitolul intitulat Romanii sub stapanire straina. Aici putem citi minciuni clare, ca de exemplu romanii care au trait in Monarhia Austro-Ungara creata prin unirea Ungariei si Austriei in anul 1867 au fost nevoiti sa suporte multe nedreptati. () Populatia recunoscuta era doar populatia maghiara, limba oficiala (obligatorie) era limba maghiara, iar denumirile oraselor si satelor puteau fi folosite doar in limba maghiara. ()

Trecerea de la o alinata la alta in timpul primului razboi mondial, este apreciata de autorii manualului drept razboi de unificare a natiunii. Dupa mica unire din anul 1859 (unirea Moldovei cu Tara Romaneasca), a fost realizata marea unire, adica ruperea Transilvaniei de Ungaria, cu mai multe milioane de maghiari si cu tot atatea fenomene ale culturii si spiritului creator maghiar. In mod regretabil, vestigii dacice si romane nu pot fi intanile nicaieri in Transilvania, produsele culturii romane invadand Ardealul doar in urma Trianonului, dar acest lucru mai bine nu s-ar fi intamplat. La intrarea in localitati, denumirea acestora este anuntata prin constructii din beton si tabla care ii sperie pe calatorii cu simt estetic. () Realizarile din perioada interbelica sunt contestate, apreciindu-se ca toate aceastea sunt dovedite de numeroasele umilinte la care au fost supusi maghiari, tentativele de romanizare fortata, diminuarea posibilitatii de manifestare a culturii maghiare si de aroganta de putere a Romaniei mari.

() In legatura cu cea de a doua hotarare de la Viena din 1940, in temeiul careia nordul Ardealului a revenit Ungariei, este trecut in mod discret sub tacere faptul ca aceasta a fost luata la cererea Romaniei. De asemenea, nici in legatura cu Revolutia din 1989 nu este amintit numele lui Tokes Laszlo si, de asemenea, nu se vorbeste nici despre progromul antimaghiar de la Targu Mures din anul 1990. ()

Acesta este un manual de istorie oficial, aprobat de Ministerul Invatamantului din Romania. In acest mod, copiilor le sunt bagate in mod sistematic in cap neadevaruri, atitudini antimaghiare, un trecut fals din care pot izvori doar un prezent fals si un viitor fals. Aceasta viziune asupra istoriei este prezenta si in spatiile publice, nu doar sub forma statuilor si a denumirilor amintite ci si sub forma unor tablite comemorative care se refera la suferintele si eroismul romanilor, la prigoana suferita din partea maghiarilor.

Si in centrul municipiului Oradea, care, din fericire, mai pastreaza din punct de vedere arhitectural vestigii ale stilului secesionist ungar a fost strecurat un asemenea text pe o tablita amplasata in memoria victimelor comunismului: In memoria martirilor, refugiatilor si victimelor din Ardealul de Nord ale Dictatului de la Viena din 1940. Falsificarea istoriei atribuie eliberarii Ardealului de Nord din 1940 cincizeci de mii de victime din randul romanilor. Aceasta este pur si simplu o minciuna deoarece confruntari au existat doar in cateva locuri, iar acolo unde acestea au avut loc s-au datorat faptului ca partizanii romani au tras in honvezii unguri. Adevarul este ca cea de-a doua decizie de la Viena a fost solicitata germanilor si italienilor de catre partea romana.

Dupa cum am amintit, un rol important in crearea psihologiei sociale si a constiintei nationale romanesti revine Bisericii ortodoxe. Ortodoxia este o religie ciudata mai ales in varianta romaneasca a acesteia. Trebuie stiut faptul ca pentru taranul roman superstitios cuvantul preotului este sfant. () Nu de putine ori icoanele si frescele bisericii romanesti reprezinta momente ale istoriei (falsificate) romanesti. De exemplu, de o parte si de alta a intrarii in cea mai mare biserica romaneasca din Targu Mures, poate fi vazuta o asemenea scena in care un slujitor maghiar al legii il bate cu vergile pe un roman batran cu barba care are aureola in jurul capului. Romanii care viziteaza aceasta biserica pot vedea inca din copilarie aceasta scena. Deci, inca din copilarie, majoritatii romanilor le sunt insuflate sentimentele antimaghiare.

Scrierea istoriei romanesti se manifesta uneori intr-un mod in care ne face sa zambim. De exemplu, la Targu Mures, se afla statuia lui Bernady Gyorgy, fost primar al orasului. Puterea romana vicleana, nu a demontat aceasta statuie, nu a topit-o, desi putea face acest lucru, cum s-a intamplat in multe alte localitati. In schimb, i-a inaltat o statuie lui Emil Dandea, un fost primar al orasului care nu a facut nimic deosebit, insa era roman. Acest lucru a fost suficient pentru a avea o statuie mai mare si mai reprezentativa decat cea a lui Bernandy.

La Cluj, pe o coloana inalta, se afla statuia diforma si rigida a lui Avram Iancu care nu se potriveste in stil si forma cu locul in care este amplasata. Acest coducator de hoti care, in 1848, prada Aiudul si imprejurimile, a ajuns in aceasta piata care-i poarta numele cu scopul de a fi zarit din departare de vizitatorul care se apropie de oras In plus, daca dam crezare unor zvonuri auzite la Cluj, statuia a fost inaltata pe un sol afanat, existand sansa ca ceasta sa se rastoarne peste cladirea Operei

Am scris toate acestea nu pentru a starni mania impotriva romanilor, insa nu strica sa fim clarificati in legatura cu motivarea anumitor fenomene. Dupa cum trebuie stiut faptul ca antimaghiarismul nu este prezent in viata de zi cu zi, pe strada, in relatiile interumane sau cel putin acesta este mult mai putin sesizabil decat cu cativa ani in urma. Antimaghiarismul este insa esenta statului roman deoarece acest stat propovaduieste in mod continuu romanismul pentru a inabusi trecutul maghiar. Insa cea mai importanta concluzie este acea ca, in timp ce romanii isi rotunjesc istoria cu asemenea mituri, noi, maghiarii, nu-i respectam nici pe eroii pe care ii avem, iar trecutul nostru stralucit si glorios il desconsideram. Romanii nu trebuie dusmaniti, ci trebuie sa invatam din aceasta forta propulsoare care inseamna o energie uriasa. Agoston Balazs, Mit si forta vitala, in publicatia saptamanala Magyar demokrata (Ungaria), nr. 47 / 25.11-01.12 2004.

In majoritatea articolelor, evenimente si momente istorice importante din istoria comuna, sunt abordate, dintr-o perspectiva diametral opusa istoriografiei romanesti, de exemplu: revolutia condusa de Horia, Closca si Crisan; revolutia de la 1848/1849 din Transilvania; Unirea de la 1 Decembrie 1918; politica Romaniei fata de minoritati din perioada interbelica, Dictatul de la Viena, infiintarea Regiunii Autonome Maghiare, acordarea drepturilor minoritatilor nationale, dupa decembrie 1989 s.a. De fiecare data, doar tezele istoriografiei ungare sunt cele adevarate.

Este o bucurie pentru maghiarul din Transilvania sa-si aduca aminte de Horea, Closca si Crisan? Putem observa fericiti aceste nume pe indicatoarele de denumiri de strazi? (...)Nu! Nu putem fi fericiti, mai mult decat atat este umilitor, deoarece numele lor se leaga de uciderea in mod barbar a unor locuitori din mai multe localitati maghiare. Chiar daca am accepta ca fiind adevarate 10% din omorurile si distrugerile invocate de surse considerate competente, ar fi greu de inteles de ce maghiarul si romanul din Transilvania isi aminteste cu respect, ca de niste eroi pozitivi, de cei care au condus actiunile de ucidere a maghiarilor. Explicatia poate fi cautata in istoria Romaniei care se preda in invatamant, material cu caracter propagandistic. Din pacate nici in secolul al XXI-lea nu exista o scriere obiectiva a istoriei (romane), astfel ca macelul din 1784 este prezentat ca un capitol glorios al trecutului fictiv, Kadar Gyula, Ce simbolizeaza pentru noi Horea?, in Tortenelmi magazin, nr.12/decembrie 2004.

Toate constitutiile romane de dupa 1923, contin un articoal prin care se declara ca Romania este Stat national unitar! () Insa putem afirma linistiti ca Romania nici in ziua de azi nu este stat national. (... ) Sa ni se permita sa nu consideram sarbatoare ziua de 1 decembrie, atat timp cat primul articol de lege al statului roman consfinteste inexistenta noastra, adica faptul ca Romania este o tara unitara, populata de romani. E de inteles ca marea majoritate a romanilor sarbatoreste aceasta zi deoarece a fost un castig real pentru ei anexarea Transilvaniei, a Banatului si a Partimului, mult mai dezvoltate in plan economic. Insa pentru noi, pentru maghiari, nu poate fi sarbatoare aceasta zi de doliu caci am ramas fara patrie, suntem tratati ca cetateni de rangul doi. Kadar Gyula, As putea urla de fericire/ Amintindu-ne de 1 Decembrie 1918, in Tortenelmi magazin, nr.12/decembrie 2004.

Am relatat de mai multe ori si rezulta si din expunerea () prezentata de Barki Eva ca nu ne putem baza nici pe Mafia de la Bruxelles (UE) care musamalizeaza toate conflictele si care-si doreste supusi globali si consumatori idioti, si nici pe tara mama, ci pe noi insine. Aceasta nici nu este o problema asa de mare, cel putin situatia este clara. Numai ca Exista o mica problema: Nu am clarificat inca problemele de fond: Inca nu am pus intrebari decisive si nu am dat raspuns la ele. De exemplu: Cine sunteti Dvs: Secui? Maghiar? Secui-Maghiar? Maghiar din Transilvania? Eventual: Maghiar din Romania? Vreti Dvs sa profitati de dreptul la autodeterminare nationala prevazut in dreptul international? Daca da, in ce masura? () Vreti Dvs sa fiti minoritar? Vreti Dvs sa fiti in propria patrie chirias, sluga sau ospatar, eventual persoana care face curatenia? () Vreti Dvs sa acceptati in cadrul respectivului stat succesor (stat pradator) vreo autonomie de astupare a gurii asigurata de statul succesor- care exercita puterea si care vrea sa o mentina cu orice pret printr-o uriasa forta militara- cu generozitate, in aparenta, pentru a castiga increderea investitorilor occidentali, dar a o retrage ()atunci cand vrea? Nota bene: Romania Ceho(Slovacia), Serbia etc. pana acum au dat cu piciorul tratatelor internationale cat au vrut Si in toate cele trei state succesoare, astazi, maghiarii sunt batuti deseori si cu curaj. () Autonomie? Nu, noi nu vrem autonomie! ACESTA ESTE PAMANTUL NOSTRU./ Secuiule, gandeste-te!, Csiby Karoly, De la umilinta chiriasului la autodeterminare nationala temerara/ Sau: Ungaria trebuie salvata (sau macar Pamantul Secuiesc), in Europa-Ido, nr. 18/septembrie 2005.

O prezenta constanta o reprezinta raportare critica la adresa institutiilor statului roman (Prefectura, Politie, Jandarmerie, Armata, Tribunale etc.), mai ales atunci cand reprezentantii acestora nu actioneaza in consens cu interesele si prioritatile formulate de liderii maghiari.

Publicatia de specialitate Capital, care apare in capitala a denumit judetul nostru, Tinutul Trei Scaune ca fiind una din regiunile cele mai putin simpatice ale tarii () Nu localnicii sunt responsabili pentru depravarea infrastructurii si a drumurilor, ci guvernul roman deoarece mentine Pamantul Secuiesc, in mod constient si tendentios intr-o situatie defavorabila. (Este si mai marsava si mai condamnabila incriminarea poporului din aceasta regiune in privinta infractionalitatii la care asista cu cinism organele de mentinere a ordinei. ()Insa statisticile nu arata care este caracterul acestora (infractiunilor-n.n.)si cine le comit pe teritoriul judetului Covasna. Cate sunt infractiuni bastinase si cate sunt de import), Magyari Lajos, Noi, subdezvoltatii si infractorii, in Haromszek, nr. 4287/08.10.2004.

Armata, politie, jandarmerie, formatiune- antitero (caci diavolul nu doarme), partide, institutii de stat, o duzina de spectatori (care vorbesc romaneste), coroane de flori, sonorizare, rugaciune ortodoxa, retrospectiva istorica, alocutiuni festive, drapele, pasi de defilare, totul dureaza doar o jumatate de ora, in timpul programului de lucru, intr-o zi insorita, placuta- astfel au comemorat anul acesta conducerea romaneasca a judetului ziua de 8 septembrie 1944, in fata Primariei din Sf. Gheorghe. Pe acoperisul acestei cladiri flutura de atunci tricolorul rosu-galben-albastru, vestind eliberarea glorioasa a unui oras maghiar de sub puterea maghiara, lupta grea dusa pe pamantul sfant al Transilvaniei. Demeter J. Ildiko, Au comemorat cu sensibilitate, in Haromszek, nr. 4566/09.09.2005.

Impreuna cu sotia mea ne-am indreptat spre sectia de votare de la Colegiul Szekely Miko. Aici am absolvit in urma cu 21 de ani. Intru in hol () unde suntem primiti de reprezentantul armatei romane si de reprezentatntul jandarmeriei romane. Simt o crampa in stomac dar mergem mai departe. () Ma intreaba in limba romana cine sunt. (?) Am un moment de ezitare si sunt asaltat de o viziune: doamna Ilona imbracata in haine de doliu, cu mana uscata pe baston () poate ca vine pentru ultima data sa voteze. Ii simt nesiguranta, tremura, nu intelege intrebarea care i-a fost pusa. Ar fi dorit doar sa voteze. () Femeia sta neputincioasa, umilita. () Simt o lacrima in ochi, mi se pune un nod in gat, intru in cabina de vot si votez., Dr. Biro Istvan, Voteaza romaneste!, in Harmoszek, nr.4182 / 08.06.2004

Faptul ca Pamantul Secuiesc isi trimite fiii in alta parte in cautarea unor mijloace de supravetuire- cum de altfel a facut-o de atitea ori in ultimele 2-3 secole, ca are un surplus de populatie, il putem percepe si ca pe o eliberare dupa deceniile de izolare artificiala si de colonizare in scopul romanizarii. B. Kovacs Andras, Sansele, pe Pamant Secuies, ale secuilor care cauta un loc de munca, in Haromszek, nr.4078/04.02.2005

Sfera politica romaneasca a dorit si doreste sa redirectioneze dezvoltarea de tip occidental a oraselor, ceeace a vizat inglobarea Transilvaniei atat din punct de vedere teritorial cat si etnic si cultural. () Colonizarea puternica a demarat in anii 70. Astfel s-a realizat, pana in prezent, procesul de romanizare fortata si de cucerire etnica a oraselor maghiare transilvane. Acest proces are un calendar bune definit si este neschimbat. () Poate ca Targu Mures constituie primul exemplu in privinta unei impotriviri fata de un asemenea procedeu. Solidaritatea poate constitui arma unei asemenea rezistente, care poate fi cladita de maghiarimea transilvana prin institutiile culturale maghiare transilvanene Pomogats Bela, Orase maghiare transilvane, in Haromszek, nr. 4535/04.08.2005

Biserica Ortodoxa Romana, respectiv Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei este perceputa ca fiind cel mai periculos dusman al intereselor maghiare din zona, reprezentand principalul instrument de indepartare a celorlalte confesiuni si etnii, printr-o expansiune continuua

Citesc ca popii, conducatorii Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei au obiectii putin spus- fata de titlul si continutul cartii realizata de Csaky Zoltan, intitulata Ocuparea de patrie cu cupole sub forma de ceapa! Szekelymondo (publicatie saptamanala ce apare in judetul Covasna n.n.) a mai scris despre aceasta problema si nu vreau sa dezmint dezmintirile glumete ale dl-ui Selejan (P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei n.n.) privind trecutul de doua mii de ani! As dori sa adaug doar atat ca eu nu am auzit de biserica ortodoxa transilvaneana in primii o mie de ani Episcopia de pe Pamant Secuiesc a bisericii ortodoxe a fost construita se presupune ca a fost o masura politica- in urma cu zece ani, la Miercurea Ciuc, acolo, acum 150 de ani, nu exista nici o persoana de nationalitate romana (conform recensamantului oficial de stat, din anul 1850, in actualul judet Harghita existau 3917 credinciosi ortodocsi si 10244 credinciosi greco-catolici, iar in judetul Covasna, 12236 de ortodocsi si 5392 de greco-catolici, deci un numar total de 31 789 credinciosi romani- n.n.). Ma gandesc ca acesta era si numarul ortodocsilor. Episcopia ortodoxa, colonizata la Miercurea Ciuc, a atras atentia asupra ei nu prin viata confesionala, ci prin doua lucruri de alta natura: pe de o parte a atacat continuu cateva solicitari firesti si drepturi fundamentale ale maghiarilor (de exemplu autonomia si utilizarea pe scara larga a limbii materne), iar pe de alta, a cumparat un numar insemnat de imobile la Miercurea Ciuc, cu sprijinul imens- pe jumatate secret si discriminatoriu-al statului,Galfalvi Csaba, Popi suparati, in Szekely Hirmondo, nr. 18/07-13. 2004

Surse oficiale nu vorbesc despre cati bani a pompat statul roman, in anii de dupa evenimentele din 1989, in biserica ortodoxa. () Preotii ortodocsi care slujesc pe Pamant Secuiesc au salarii duble, la fel ca in anii 20, reprezentand alte 751 milioane de lei din banii contribuabililor (in realitate este vorba de o contributie la salariul preotilor ortodocsi, in valoare de doua ori salariu minim pe economie- contributie ce se acorda si clericilor altor confesiuni, din parohiile cu un numar mic de credinciosi). Descalecare sub forma cupolelor de ceapa, in Haromszek, nr. 4549/20.08.2005

Sunt ignorate interferentele romano-maghare si, in general, tot ceea ce apropie cele doua natiuni. Se practica un discurs hiperetnicizat si o politica identitara agresiva, al principalilor formatori de opinie. Sunt predominante articolele care pun accentul pe fortele centrifuge, atomizatoare, autonomiste si nu cele armonizatoare, integrative care au ca obiectiv comunicarea interculturala, respectiv multiculturalitatea.

Ce anume justifica faptul ca secuii care traiesc, aici, in bloc, trebuie sa traiasca intr-un imperiu strain si potrivit legilor altora? Acest lucru este imposibil. (), Szilveszter Lajos, Partenerul nostru, Cselenyi Laszlo: Televiziunea Duna trebuie sa cucereasca, in Haromszek, nr. 4543/13.08.2005

Merita sa reflectam asupra recentei declaratii facute de ministrul invatamantului, conform careia niciodata nu va fi de acord cu segregarea pe baze etnice.() Sentinta ministeriala categorica a fost rostita pe marginea infiintarii sectiei si facultatilor maghiare din cadrul Universitatii Babes-Bolyai. () Sistemul actual este cel care segrega: ne tine intr-o imbratisare fortata in cadrul unei comunitati silite in vederea permanentizarii frustarii de drepturi. Partea mai puternica este inclusa in drepturi, in timp ce partea cealalta, cea slaba, este exclusa, B. Kovacs Andras, Ministrul segrega, in Haromszek, nr. 4405/01.03.2005

Pastrarea pamantului, a padurii secuilor este o datorie primordiala si in acest moment. Colonizatori cu intentii bine ascunse, speculeaza saracia secuilor ajunsi in situatia de cetateni de rangul al doilea, se folosesc de nenorocirea acestor nevoiasi. () Consideram astfel ca nimeni n-are dreptul sa ne taie padurile recuperate cu mare greutate, sa le lase pe mana strainilor, sa achizitioneze la preturi mici terenurile situate la hotarele satelor, caci, in acest caz, Pamantul Secuiesc ar castiga in zadar, dreptul la autodeterminare in cadrul statului roman, un viitor care sa garanteze dainuirea secuilor, autoguvernarea, autonomia. Daca, pamantul, padurea, nu vor apartine secuilor, atunci si secuii vor fi straini pe propriul pamant natal., Kadar Gyula, Sa nu permitem sa ni se ia pamantul care este al nostru, in, Tortenelmi magazin, nr. 11/ noiembrie 2004.

Majoritatea celor de peste hotare nu au considerat, niciodata, in adancul sufletelor lor, ca Romania, Slovacia, Ucraina Subcarpatica, Serbia ar fi patria lor, ci au respectat numai legile acelui stat in care au trait, care s-au stabilit peste ei fara a fi intrebati ce vor. Aceste persoane s-au straduit mereu sa-si educe copiii in asa fel in cat acestia sa fie maghiari, cu toate ca, acest lucru a insemnat o impingere a lor in planul al doilea. () Maghiarii de peste hotare au asteptat numai un simplu DA, deoarece sufleteste, chiar si independent de frontiere, se poate dezvolta o natiune. () Singurul lor beneficiu ar fi fos acela de a fi putut trai, aici acasa,() ca cetateni unguri, Kadar Gyula, Duminica neagra/Pretentii si sperante, in, Tortenelmi magazin, nr. 1/ ianuarie 2005.

Cum ar fi autonomia Pamantului Secuiesc infiintata dupa modelul Insulelor Aland? Minoritatea maghiara care traieste aici ar beneficia de compensatii din partea statului roman (eventual a celui ungar) pentru statutul minoritar. Institutiile romanesti de invatamant ar functiona doar ca scoli particulare si nu ar fi obligatoriu ca elevii maghiari sa invete limba romana. Dreptul cumpararii unor terenuri si dreptul crearii unor afaceri le-ar castiga doar cei care ar primi drept de sedere. Pentru obtinerea acestui drept, ei ar trebui sa locuiasca aici de cel putin cinci ani si sa vorbeasca limba maghiara. Parlamentul propriu al Pamantului Secuiesc ar imparti cu Bucuresti-ul actul legislativ- a declarat Szasz Jeno, primarul localitatii Odorheiu Secuiesc, la Universitatea de vara Balvanyos, Farkas Reka, Cea de a XVI-a editie a Universitatii de vara Balvanyos / Este nevoie de autonomia Pamantului Secuiesc, in Haromszek, nr. 4522/20.07.2005.

Este folosit tonul arogant si lipsa de respect fata de istoria, cultura si civilizatia romanilor. Sunt foarte putine articolelele cu mesaj pozitiv.

Le este frica sa nu afle cumva romanul din Transilvania ca stramosii sai- pe parcusrul celor 650 de ani care au trecut- au fost primiti de maghiari care traiau in Transilvania, gasindu-si astfel, aici, o patrie mai sigura, in acest caz, romanii din Transilvania si chiar toti romanii ar manifesta o marte intelegere fata de urmasii bastinasilor maghiari care candva au creat un stat in Transilvania. (...) Romanii emigranti s-au refugiat in Ardeal si in Ungaria de soarta amarata. (...) Un memorandum din 1844 al nobilimii maghiare, a evidentiat cresterea ingrijoratoare a numarului romanilor:Acest popor venetic si strain s-a inmultit atat de mult si a invadat Ardealul, incat se pare ca din punct de vedere numeric au ajuns din urma doua din cele trei natiuni consacrate-citat din Istoria Transilvanisi II, redactata de Makkai Laszlo si Szasz Zoltan. Edtitura Academica, Budapesta 1988, pag. 978-979, Kadar Gyula, Ce simbolizeaza pentru noi Horea?, in Tortenelmi magazin, nr.12/decembrie 2004.

- Ati fost din nou subiect in cercul catorva senatori romani pentru comemorarea Trianonului Cum ati reusit sa castigati aceasta atentie?- l-am intrebat pe senatorul Sogor Csaba. () Nationalistii romani vorbesc de dumneavoastra ca despre un iredentist maghiar

- In calitatea mea de preot pot sa-mi permit sa vorbesc linistit despre nedreptatile aduse noua timp de 85 de ani. () Aceasta tara nu este in clar cu trecutul ei si atunci se pune intrebarea: ce viitor vrea sa construiasca? Si problemele din jurul Trianonului trebuie afirmate deschis pentru ca sa se observe odata: viitorul nu se poate baza pe legende., Roman Gyozo, Ar trebui sa ia sfarsit jefuirea mormintelor, in Szekely Hirmondo, nr. 24/17-23. 06.205

Genocidul este un lucru ingrozitor. Acest lucru se intapla si azi, prin modalitati pasnice, printre maghiarii din Transilvania, din Slovacia. Pamantul Secuiesc va deveni o rezervatie? In Oradea, Arad, Timisoara nu vor ramane maghiari nici cat o rezervatie. Morile D-zeului nu macina pentru maghiari. Numai ca acest lucru nu-l observa locuitorii prostiti din tara-mama. Si mai ales Europa. Este nevoie de sange? Exista suficient. Este nevoie de lacrimi? Exista dupa varsarea nevinovata de sange. Czego Zoltan, 13 lacrimi de bazalt, in Haromszek, nr. 4278/28.09.2004.

Permanent, sunt adresate reprosuri pentru pentru organizarea Universitatii de vara la Izvorul Muresului, considerandu-se ca pentru acest seminar national, mai mult chiar international, in mod sigur ar fi un loc mai corespunzator malul marii romane, Sinaia, Moldova, eventual Manastirea Cozia. (...) Totusi a fost ales acest loc (...) Evident, in numele sfintei statalitati nationale, care considera toate bucatelele cat o palma din portiunea de teren de peste o suta de mii de mp din Transilvania-Partim-Banat primit in dar de la Trianon o mostenire straveche, unde pana si mierla canta numai in limba dacica, graul isi scoate spicul doar in stil roman, Magyari Lajos, Tabere si contratabere, in Haromszek, nr 4220/22.07.2004

De regula, sunt sustinute mediatic procesele colective de victimizare, fiind des invocata discriminarea etnica a minoritatii maghiare si exprimate unele formulari revizioniste.

In Tratatul de pace de la Trianon, nu s-au asigurat insa drepturi carasteristice protectiei maghiarilor ramasi in afara tarii mama. Aservirea, subordonarea nationala, sociala si economica, ce dureaza de 85 de ani, au facut ca poporul secui sa se afle intr-o situatiei dezastruoasa si sa fie periclitata dainuirea sa pe pamantul natal. Autonomia pamantului secuiesc!, in Haromszek, nr.4483/04.06.2005

Minoritatile din Romania sunt private, in mod grav, de drepturi, chiar si dupa incheierea cu UE a negocierilor de aderare. Cu toate ca dupa caderea comunismului au avut loc multe schimbari, in Romania continua sa nu fie respectate mai multe drepturi fundamentale ale omului si ale minoritatilor, indispensabile indeplinirii conditiilor politice de aderare si criteriilor de la Copenhaga. Organizatia din Scaunul Sepsi a Uniunii Civice Maghiare (MPSZ) a cuprins in 11 puncte lezarile, drepturile maghiare din Transilvania. Documentul, din care vom reda, in cele ce urmeza, a fost trimis fractinuii ungare din Parlamentul European, mai exact parlamentarului Gal Kinga, pentru a fi luat in considerare cu ocazia aderarii Romaniei la UE. Egalitatea. In multe cazuri, minoritatile sunt tratate ca cetateni de rangul al doilea. (...)Utilizarea limbii. Limba maghiara nu este recunoscuta ca a doua limba oficiala. (...) Validarea democratica a intereselor. Guvernul roman sugruma in fasa pretentia la autonomia teritoriala. Pe maghiari ii priveaza de posibilitatea exprimarii vointei comunitatii. . (...) Sistemul electoral. In Romania, legea electorala si cea privind partidele sunt discriminatorii pentru minoritati. Bisericile. Bisericile noastre istorice sunt de asemenea victimele discriminarii. (...) Invatamantul. Maghiarii in numar de peste un milion si jumatate nu au in continuare o universitate maghiara independenta, de stat. (...) Dezvoltarea regionala. Regiunile din Romania sunt diferentiate pe baze etnice. Pamantul Secuiesc, locuit in bloc de catre maghiari, () a fost adus intr-o situatie dezavantajoasa. (...) Politia, armata. In cadrul armatei si a politiei lipsesc ofiterii si angajatii maghiari, iar limba maghiara nu poate fi utilizata in cadrul acestor institutii. In cadrul armatei, tinerii maghiari beneficiaza de un trtament diferentiat. Pe Pamantul Secuiesc, efectivele armatei, politiei si jandarmeriei sunt semnificativ mai ridicate decat in alta parte. Se construiesc unitati militare si cazarmi. (...) Sanatatea. Sunt din ce in ce mai putini doctori in zonele locuite de maghiari (acest lucru se datoreaza lipsei unei facultati maghiare), si, ca urmare, intre pacienti si doctori intervin probleme de comunicare. (...) Colonizarea Pamantului Secuiesc. Infiintarea unei banci maghiare este impiedicata de 15 ani, deoarece acest lucru ar frana procesul de colonizare a Pamantului Secuiesc. In lipsa unui capital, mghiarii isi pierd imobilele si bunurile mobiliare, care sunt cumparate cu sprijinul secret al statului, tulburand astfel echilibrul etnic si economic al regiunii. Este obstructionata retrocedarea terenurilor agricole si forestiere. Mass media, domeniul comunicatiilor. In timp ce in tara figureaza mii de cluburi de filme, tinerii mghiari sunt amendati in mod inuman, deoarece prezinta filmul istoric intitulat Trianon. Asemenea abuzuri la adrsa minoritatilor au loc zilnic. In domeniul telecomunicatiilor, societatea de telefonie nu asigura obtinerea de informatii in limba materna. Numarul si durata emisiunilor TV si de radio, transmise in limba maghiara, sunt semnificativ mai reduse decat procentul numarului maghiarilor din Romania. Lezarea drepturilor maghiarilor din Transilvania pe masa Parlamentului European, in Szekely Hirmondo, nr. 11/18-24. 03. 2005

Maghiarimea, care traieste in minoritate din cauza dictatului necrutator de la Trianon, din 1920, trebuia sa lupte pentru obtinerea celor trei drepturi fundamentale: folosirea limbii materne la forurile oficiale; pregatirea, studierea in limba materna, inclusiv in cadrul facultatilor; autonomie, autoguvernare; Aceste drepturi fundamentale, in cursul celor 85 de ani de existenta in minoritate, ne-au fost acordate intr-o oarecare masura, pentru perioade scurte, datorita presiunilor internationale si intereselor interne, pentru ca, in timpul unei alte constelatii politice, sa ni se ia de doua ori mai mult. In Romania, drepturile minoritatilor, acceptate si pe plan international, n-au intrat, in general, in vigoare si nu s-au permanetizat, deoarece (statul-n.n.) se straduieste sa asimileze din punct de vedere etnic, cultural, minoritatile, Muller Laszlo, In abisul existentei in minoritate, in Tortenelmi magazin, nr. 11/noiembrie 2004.

Statutul juridic al maghiarilor din Transilvania si aspiratia lor la autodeterminare trebuiau asigurate intotdeauna prin garantii internationale, insa aceasta solicitare este naiva, deoarece si cea mai mica grija a lumii a fost mai mare decit sa se ocupe de problemele noastre. A fost in stare sa ne distruga soarta, insa nu s-a straduit sa o remedieze. Am ramas singuri. () Magyari Lajos, Basescu si autonomia, in Haromszek, nr. 4422/21.03.2005

Ce s-a intamplat aici, in Transilvania, este o rusine a istoriei si a culturii. Distrugerea valorilor seculare, profanarea castelelor, parcurilor, bibliotecilor si mormintelor s-a facut in numele idiotiei vizand stergerea definitiva a trecutului. Trecutul ne saluta azi intr-un mod trist si avertizand totodata, iar nationalismul roman de stat nu poate fi acuzat in toate cazurile, Magyari Lajos, Blazonul ne obliga, in Haromszek, nr. 4243/18.08.2004.

Psihoza minoritara nu este nebunie organica ci rezulta din circumstante. Lupta minoritatilor pentru drepturi si sanse egale a avut rezultate modeste iar situatia lor de azi este foarte departe de emanciparea omului. Pana cand nu se va reusi eliminarea oprimarii, pana atunci durerile minoritatilor nu vor disparea. Dubla cetatenie ar fi de folos intrucat ar inlesni unele lucruri in acest domeniu. Deci, intrebarea este nu carui partid sa-i dea votul maghiarimea din Ardeal ci daca contribuim la eliberarea din stramtoarea istorica. Contribuim sau mai bine abandonam:, B. Kovacs Andras, Maghiarii fara stat, in, Haromszek, nr. 4211 /12.07.2004.

Cu ocazia a implinirii a 85 de ani de la semnarea dictatului de pace de la Trianon, avocata Eva Maria Barki, din Viena, s-a adresat, printr-o scrisoare Uniunii Europene, Consiliului Europei, OSCE si tuturor celor 55 de ministri de externe ai acesteia. Prin continutul ei, se doreste atragerea atentiei asupra problemelor nesolutionate ale maghiarilor ajunsi sub dominatie straina, in urma dictatului. Nici pana azi nu s-a asigurat drepturile promise. Maghiarii care traiesc pe teritorile istorice ale Bazinului Carpatic nu numai ca nu-si pot exercita corespunzator drepturile la autodeterminare- nici chiar sub forma autonomiei- dar sunt tot mai mult nevoiti sa se confrunte cu fenomene de intoleranta, violenta si discriminare- se arata in scrisoarea mentionata, (MTI-kas), Se revendica dreptul la autodeterminare, in Haromszek, nr. 4488/10.06.2005

Societatea maghiara este o societate trianonizata. Dictatul traieste si astazi, oada cu noi, in fiecare zi- a declarat la Oradea la sfarsitul saptamanii (prima saptamana din iunie- n.n.) Szidiropulosz Archimedesz, istoric si sociolog din Ungaria de origine greaca, al carui volum intitulat Viata ulterioara a Trianonului a fost prezent in cadrul manifestarilor de comemorare a Trianonului organizate de Eparhia Reformata de Piatra Craiului. Tokes Laszlo in discursul sau a subliniat ca gheata trebuie sparta intrucat este vorba despre tragedia unei natiuni, iar tacerea in acest caz este un mare pacat. Urmatorul pas eu il vad in faptul ca peste 10-15 ani statele succesoare sa-si ceara iertare de la maghiari. Remediul principal pentru tot ceea ce s-a intaplat ar fi realizarea drepturilor pe princiupiul teritorial- a spus episcopul, Comemorarea Traianonului in Ardeal, in Szabadsag (Cluj- Napoca), nr. 129/06.06.2005.

Masurile ilegitime intreprinse impotriva maghiarimii din Romania, neglijente si legi si-au gasit locul in raportul de tara referitor la situatia drepturilor omului pe care Ministerul de Externe american l-a facut public la Washington. Dupa cum a anuntat Fundatia Maghiara pentru Drepturile Omului din America (HHRF), documentul, chiar in partea de introducere care se refera la Romania, critica actuala guvernare a tarii., Raportul american condamna Romania, in Kronika (Cluj), nr. 41/02.03.2005.

In constiinta de grup a etniei maghiare se cultiva formule resentimentare. Resentimentarismul anticomunist si anticeausist, este continuat de un resentimentarism, al unor lideri de opinie ai populatiei maghiare impotriva romanilor in general, si a celor din zona, in special.

Teoria stoarcerii este gresita, deoarece neexploatarea posibilitatilor permite persistenta problemei. Iar noi nu avem timp sa asteptam ca maghiarimea din Transilvania sa se transforme in ceangai. Acest joc domnesc este periculos si pentru ca se experimenteaza cu o masura gresita. Noi nu avem nimic in comun cu mentalitatea actualului popor roman, referitor la faptul ca ei nu pot sa digere mai mult in prezent. Ii priveste. Si sa afle si lumea daca intradevar acesta este raspunsul lor. Dar ceea ce auzim la sedintele UDMR, sa nu fie raspunsul conducatorilor nostri si nici tactica resemnarii si a intimidarii. Un popor las nu are patrie! De ce ne raportam la pretentiile lor. Sa nu imi zica nimeni ca facem acest lucru pentru ca traim in aceeasi tara, iar conceptiile noastre ar trebui sa fie concordante. Noi am crescut intr-o alta cultura, nu se potriveste nici istoria noastra. () Cum sa intonez eu cu buna dispozitie catecul de lupta- numit imnul romanesc- calificat ca fiind instigator chiar si in era regala, care ii numeste pe stramosii mei barbarii de tirani, atunci cand stim ca tocmai acestia i-au facut pe stramosii romanilor sa devina mai civilizati in decursul istoriei Transilvaniei. Acum cand prin politica lor fatarnica si cu pretul ademenirii cu bogatiile acaparate, au avansat in randul popoarelor continentului care se pregatesc de aderare, sa uitam in patrimoniul cui s-a infiltrat, patrimoniu abtinut cu sudoare?()

Daca domnii majoritatii aflata la putere considera ca ei au dreptate deoarece le-a fost favorabila politica fatarnica a pescuitului in apele tulburi, gresesc si in aceasta privinta ! Deoarece nu au trebuit sa lupte adevarat pentru a obtine teritoriu, cel putin asa cum au trebuit sa lupte stramosii nostri descalecatori. Ei au trebuit sa ocupe o tara neaparata, slabita in razboiul mondial al altora si care- indusa in eroare de o teorie straina- in loc sa fi pus mana pe arme pentru a se autoapara, ca turcii, le-a aruncat la ordin. Astazi stim foarte bine ca a fost o nebunie. ()Noi putem umbla cu capul ridicat oriunde in lume si suntem recunoscuti, in timp ce cameleoni fatarnici nu au onoare. Este un pacat sa tortureze poporul maghiar din Transilvania in patria istorica, veche de peste o mie de ani. La fel si calcarea in picioare a celor 14 puncte Wilson, deoarece aceasta cosmetecizare a fost momeala in fata lumii. De ce trebuie luptat pentru autonomie atunci cand aceasta ni s-ar cuveni in realitate. Puterea de dincolo de Carpati sa nu ne dirijeze soarta. Nu are acest drept, chiar daca au carpit o constitutie in acest sens, in care noi nu suntem luati in considerare ca oameni, Kovacs Istvan Telechiu (jud. Bihor) si Craciun 2003, Infantilismul problemei privind autonomia (II)-rubrica Relateaza cititorii nostri, in Europa-Ido, nr. 15/iulie 2004.

citat din jurnalul lui Konczei Arpad (fost profesor de limba si literatura maghiara, in Cluj-Napoca-n.n) 9 februarie 1958, Cluj-Napoca. Cetateanul prevazator: De ce trimiteti copii la scolile romanesti? Pentru ca situatia maghiarilor este nesigura? Situatia cetateanului las este ciudata, ii uraste pe romani, generalizat, ii califica drept sovini, dar, totodata, slujeste sovinismul romanesc. () Romanii trebuie iubiti, dar nu trebuie sa renuntam la nici un drept al nostru. Scopul este realizarea unei totale egalitati. Cel care renunta la lupta care ne duce spre aceasta egalitate este las, Dansul tatalui meu- film documentar, Duna TV (Ungaria), 27/27.08.2004.

Romanizarea unei parti a angajatilor din judet, din cadrul organelor ministeriale si guvernamentale, a avut loc in perioada dictaturii ceausiste si a fost in mod exclusiv unul din cele mai importante rezultate ale asupririi nationalitatii. Aceasta mostenire antidemocratica ar fi trebuit desfiintata imediat dupa schimbarea regimului. () Nu asa s-a intamplat.Asa numita directocratie romaneasca exista pana in ziua de azi- ca o rusine a tarii. () Fortele oculte au organizat o serie intreaga de diversiuni: vezi asa numitul raport parlamentar Har-Cov, isteria politica starnita si paralizarea organizatiei de aparare a intereselor maghiarilor. B. Kovacs Andras, Rusinea statului de drept / Sfarsitul lumii in Trei Scaune?, in Haromszek, nr. 4355/30.12.2004.

Acum vorbim despre autonomia secuimii si a Pamantului Secuiesc ceea ce, mai devreme, sau mai tarziu, se va realiza oricum!- si sa incercam sa gasim un raspuns la intrebarea: de ce ii trec fiori pe unii dintre politicienii nostri () cand aud de aceasta idee? Pentru ca prin realizarea ei ar pierde numeroase privilegii neindreptatite, ei care nu au absolut nimic in comun cu pamantul de aici, nici cu spiritualitatea, nici cu traditiile reale ale zonei. Desi mi-e greu sa o scriu, o fac totusi: sunt venetici. Secuimea a fost intotdeauna gazda, a asimilat multi descendenti ai altor natii, dar a lasat in seama oaspetilor sa decida daca vor sa devina parte a societatii de pe Pamant Secuiesc. Nu i-a putut inghiti niciodata pe colonizatori, Magyari Lajos, Intrebarea intrebarilor, in Haromszek, nr. 4260/07.09.2004.

Ea (directoarea unei grup scolar din Sf. Gheorghe, aflata intr-o disputa cu primarul municipiului, pe o problema referitoare la amplasarea unei placi comemorative pe unul din zidurile scolii- n.n.) a argumentat ca se afla de 27 de ani pe Pamantul Secuiesc, fiind, ca atare, un fel de bastinas. Depinde doar de ea ca sa traiasca in asa fel cu cei care au gazduit-o, incat sa poata implini, alaturi de ei, si cel de-al 28-lea an.(), Zonda Attila, Box, in Haromszek, nr. 4491/14.06.2005.

Consider ca orasul (Sf. Gheorghe-n.n.) nu ar trebui, nici in prezent, sa-i intretina pe dusmanii secuimii, pe cei care in anii blestemati, 1970-80, si-au aratat coltii fiind reprezentantii celui mai ordinar sovinism, al celei mai agresive asupriri al statului politienesc, care au fost si au ramas pana in ziua de azi adeptii convingerii politice ceausiste de omogenizare. B. Kovacs Andras, Obligatia pastrarii calailor, in Haromszek, nr. 4242/17.08.2004.

Cum sa ne asteptam atunci -ramanand la Sf. Gheorghe- sa-si schimbe atitudinea cei 15 mii de oameni adusi aici drept colonisti ai ideii marii natiuni? Pana acum tot li s-a bagat in cap ca au privilegiul national de a nu insusi limba maghiara, adica li s-a pretins sa-si asume un rol activ sau pasiv, oficial sau neoficial, dar oricum un rol complice in practica aducerii intr-o situatiei dezavantajoasa a unei limbi., B. Kovacs Andras, Vorbim in limba maghiara, in Haromszek, nr. 4428/30.03.2005

Lectura articolelor, dovedeste cu prisosinta faptul ca, nu ne aflam in fata unor opinii izolate, exprimate public de catre cativa intelectuali maghiari, care beneficiaza din plin de libertatea reala de exprimare existenta in Romania de astazi. Temele mentionate, sunt prezente sistematic in mass-media locala in limba maghiara , indeosebi in cele din judetele Covasna si Harghita, si fac parte dintr-o serie de demersuri care urmaresc formarea si consolidarea, la nivelul mentalului colectiv al populatiei de etnie maghiara a unor convingeri, potrivit carora, acest spatiu din inima Romaniei trebuie sa le apartina, dar nu in intelesul actual, european al teoriei si practicii politice, al tolerantei si coabitarii in spatii multietnice si pluriconfesionale, ci a unor cutume si practici medievale, anacronice sintetizate in proiectele privind autonomia Tinutului Secuiesc.

Se urmareste o manipulare emotionala, introducerea si/sau amplifcarea sentimemtelor antinomice (simpatia/antipatia), prin folosirea teoriilor soc, de mare impact pshiologic, a imaginilor simbol, realizate prin codificare ostila. Este folosita dihotomia Ei-Noi, de regula Ei fiind tapul ispasitor, pentru toate neimplinirile Noastre. Triada informare, dezinformare si manipulare informationala este glontul care isi cauta tinta, lovind in sistemul de referinta al persoanei, grupului de persoane si al comunitatii maghiare.

Timp de 80 de ani, gandul lor a urmat exclusiv acest fagas (al continuitatii-n.n.).Au fost inselati, au creat mituri istorice false, au sarbatorit 2050 de ani si toate acestea au ajuns in mintile oamenilor. Scoala, profesorii () au acceptat cu totii numai aceasta interpretare istorica. Candva a dat peste ei marele pericol maghiar, iar maghiarii i-au asuprit. Asa se prezinta, in logica lor, intreaga prblema a Transilvaniei., Szylveszter Lajos,Cine si de ce se bate?, in Haromszek, nr. 4480/01.06.2005.

In acest spatiu etnicitatea limiteaza foarte mult libertatea de actiune si de gandire a actorilor sociali, care sunt obligati sa parcurga anumite instante de socializare, sa achizitioneze anumite tabu-uri culturale, prejudecati, resentimente, nostalgii. Controlul comunitatii asupra presei de limba maghiara este total. In numele si pe altarul interesului comunitatii maghiare, redactiile publica doar materialele care se inscriu in abordarile etnocentriste. Nici urma de pluralitate a punctelor de vedere sau a opiniilor. Exista practic o cenzura evidenta. Iata doar cateva exceptii de la tonul general.

...Nagy Zsuzsanna: In opinia dumneavoastra, exista sanse reale pentru ca aici, pe Pamantul Secuiesc, intelegand aici judetele Harghita, Covasna si Mures, sa existe autonomie teritoriala ca si in Tirolul de Sud?

Komlossy Josef (consilier al delegatiei Ungare la Strasbourg):

(...) Daca aceasta populatie, care traieste pe acest pamant, daca maghiarii, secuii, si alaturi de ei romanii, considera ca in acest fel exista mai multe posibilitati in privinta ocrotirii mediului inconjurator, atunci ea poate fi solutionata. Dar ea (autonomia-n.n.) nu poate fi infaptuita in detrimentul romanilor localnici si a populatiei majoritare. Autonomia poate fi creata doar impreuna cu ei. Nagy Zsuzsanna, Este posibila autonomia, daca vrem, daca avem curaj, in Haromszek, nr. 4524/ 22.07.2005

Ieri (06.10.2004-n.n.), cu ocazia implinirii a 155 de ani de la executarea martirilor de la Arad, au fost organizate comemorari, atat in Ungaria, cat si in afara granitelor. () Kiraly Andras, presedintele organizatiei judetene UDMR Arad, a constatant cu bucurie ca, dupa 79 de ani de asteptare, pentru prima oara au putut sarbatori ziua de 6 octombrie la monumentul libertatii. () El a declarat: suntem buni maghiari daca respectam istoria natiunii majoritare, iar romanii sunt buni romani daca respecta istoria natiunii maghiare. Putem progresa doar impreuna si liberi, ca parteneri egali- a spus el.()

Tokes Laszlo, episcopul Eparhiei Reformate de pe langa Piatra Craiului si presedintele Consiliului National Maghiar din Transilvania, printre altele a afirmat: Se spune ca in trecut romanii au fost supusi timp indelungat asupririi si nedreptatilor din partea maghiara De ce nu am recunoaste durerea fratilor nostri romani?A sosit vremea ca maghiarii sa-si ceara scuze, iar comemorarea sa transforme supararea poporului roman in pace reala. Totodata, ar trebui sa-si ceara scuze si sa treaca la repararea greselilor si partea romana- a continuat Tokes asupririle antimaghiare de dupa Trianon si mai tarziu, din timpul dictaturii comuniste trebuie, de asemenea, marturisite, MTI-L, Comemorarea martirilor de la Arad in Bazinul Carpatic, in Haromszek, nr. 4286/07.10.2004.

Istoria este folosita ca argument pentru dezideratele politice actuale: autonomia teritoriala si drepturile colective Exista o legatura intre refularile trecutului si consecintele acestora reactivate in contemporaneitate...

Atat timp cat soarta poporului nostru nu ne apartine, administrarea cauzelor proprii nu poate fi realizata liber, conform aprecierilor noastre, problemele cheie ale destinului comun ne racordeaza sentimentele la sarbatoare (15 martie n.n.). Minoritatea noastra, luptandu-se sa iasa din subjugare, doreste egalitatea deplina in drepturi, neamestec in existenta comunitara si in autodeterminare, eliberarea de sub presiunea asimilarii, solicitari de 80 de ani(), la care maghirimea din Transilvania nu numai ca nu a renuntat(), ci din contra, faurind noi proiecte, isi declara in mod repetat atasamentul fata de acestea., B. Kovacs Andras, Martie nefinalizat, in Haromszek nr.4419/17.03.2005

Eva Maria Barki Am pierdut momentul istoric care s-a ivit in anul 1990. In urma suferintei din perioada epocii lui Ceausescu si in urma evenimentelor din Tg. Mures, s-a creat o mare simpatie fata de maghiari. Europa se afla intr-o atmosfera euforica. Germanii au reusit sa realizeze autodeterminarea si din acel moment, solicitarea autodeterminari nu a mai constituit o tema- tabu, principiul de pana atunci al inviolabilitatii hotarelor nu a mai fost valabil. De acest lucru s-au folosit lituanienii, letonii, estonii, slovenii, croatii, bosniacii si se folosesc albanezii din Kosovo. Maghiarii, inca nu. Maghiarii asteapta paralizati marea minune, care nu exista. Frigyesy Agnes, Tratatul de pace de la Trianon este cosinderat nul, in Europa- Ido, nr. 16/august 2005.

... Reporter:Dvs. ati afirmat ca noi maghiarii trebuie sa platim pentru istorie. Pana cand?

Andreas Gros ( Consiliul Europei, Bruxelles): Aceasta este o intrebare filosofica. Nu poti fugi niciodata din calea istoriei. Dvs. platiti din cauza unei nedreptati pentru care nu sunteti responsabili. Timp de generatii veti fi considerati victme si aserviti de catre istorie. Nu se poate fugi de destin. Cu totii avem o istorie si este foarte periculos ca cineva sa incerce sa fuga dn calea propriului destin. Practic, aveti viitor pentru ca aveti si un trecut, iar daca doriti sa fugiti de trecut, va veti pierde viitorul Balog Iulia, Magazin Central European, Postul de Televiziune Duna TV (Ungaria), 08. 01.2004

...Szasz Jeno (primarul municipiului Odorheriul Secuiesc- n.n.)eu am curajul de a spune lucrurilor pe nume, eu cred in autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc .() Raduly Robert (primarul municipiului Miercurea Ciuc- n.n.)Indiferent cum numim noi Tinutul Secuiesc, esential este faptul ca noi il conducem: Nu eu si Jeno, ci noi secuiii, Csaky Zoltan si Gellert Alpar, Jurnal saptamanal, Duna TV (Ungaria)/15.05.2005

Problematica istoriei romanilor in mass media maghiara este mult mai complexa si diversa. Numeroase articole abordeaza tema salvarii maghiarimii de pe Pamantul ceangaiesc, negandu-se argumentele istorice si etnografice care pledeaza pentru originea romanesca a romano-catolicilor din Moldova. Sunt numeroase articolele de istorie recenta, in care autorii lor se rafuiesc cu romanii venetici care au indraznit sa se stabileasca pe Pamantul Secuiesc si sa schimbe configuratia etnica a zonei. Intr-o era a globalizarii si a schimbului liber de persoane si capital, romanii sunt mustrati si jigniti pentru faptul ca, s-au stabilit intr-o zona din mijlocul Romaniei. Si inca o subliniere: nu credem ca mai exista, in Europa cel putin, o situatie asemanatoare in care, istoria, cultura, spiritualitatea, traditiile unei populatii majoritare sa fie intr-un asemenea mod desconsiderate, denaturate si contestate, fara ca cei care promoveaza asemenea discurs, sa nu suporte nici un fel de consecinte.

Asa cum s-a mai aratat, controversele intre istorici, sunt necesare si benefice, ele contribuind la aflarea adevarului istoric. Se pare insa ca, in viziunea unor intelectuali maghiari, doar istoricii romani trebuie sa-si regandeasca propria istorie, eventual prin insusirea intocmai a istoriografiei maghiare. Iata, in acest sens, opinia lui Koltay Gabor, regizorul filmului Trianon: ...A trebuit sa-mi dau seama de faptul ca asa numita natiune majoritara a Romaniei Mari nu a invatat nimic din istoria deceniilor trecute... Pot doar spera ca in randul romanilor exista macar un grup mai restrans, care va conduce acest popor in lumea moderna a tolerantei europene. Pentru acest lucru trebuie sa-si regandeasca propria lor istorie, incepand cu falsul concept al originii transilvanene, pana la invazia militara a Transilvaniei din anul 1919. Concomitent ma indoiesc si sper: vor exista oare istorici capabili de acest lucru, va exista oare o patura politica conducatoare romanesca capabila sa se confrunte candva cu adevarul? Pana cand acestea nu se vor realiza, vom mai avea multe confruntari pe aceasta tema(...).- Szilveszter Lajos, Trianon-entuziasm si doliu, in Haromszek, nr. 4390/ 11.02.2005.

Modelul cultural-politic divergent al stabilitatilor de competenta, este resuscitat periodic si reconfigurat societar in mentalul colectiv de catre unele elite politice si intelectuale maghiare, indeosebi din zona Covasna-Hatghita. Liderii de opinie din mass-media maghiara promoveaza cotidian discursul caracterizat de cercetatori ca discurs majoritar si ca discurs de bastinas. Valentele ale acestui tip de discurs, promoveaza suprematia, primordialitatea si vechimea maghiarilor in aceasta zona, considerandu-i pe romani venetici.

In concluzie, apreciem ca prezentul care sta sub semnul democratiei, mai are de luptat cu tiparele mentalitatii colective, cu lipsa de informatii sau dezinformarea, cu o istorie scrisa si prezentata in mass-media, pe baza mecanismului perceptiei statice, nu intotdeauna in spiritul rigorii stiintifice si al adevarului pentru ca, pe calea tolerantei, sa se tinda spre o societate multiculturala care sa poata valoriza toate aceste deschideri.

Dr. Ioan Lacatusu,

Centrul European de Studii Covasna-Harghita

 
Hramul Chisinaului aduce zeci de mii de oaspeti in capitala basarabeanaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :218
Friday, 14 October 2005

Locuitorii municipiului Chisinau sarbatoresc vineri, 14 octombrie, Hramul Orasului, sarbatoare marcata printr-o serie de actiuni si manifestari organizate de municipalitate.

Sarbatoarea a debutat dimineata cu depuneri de flori la monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant, fiind urmata de o liturghie oficiata la Soborul Catedralei si de ceremonia traditionala de premiere a unor personalitati notorii din domeniul culturii si stiintei, informeaza reporter.md. Ziua va mai cuprinde expozitii de lucrari ale mesterilor populari, concursuri de poezie pentru copii, un concert de muzica crestina si o ceremonie de inregistrarare a casatoriei a cinci perechi de tineri din Chisinau. Seara va culmina cu un spectacol sustinut de vedetele muzicii usoare din Moldova si cu focuri de artificii.

In cadrul acstei sarbatori mai este inclusa si inaugurarea celor cinci cartiere renovate in cadrul Programului Un cartier model, conducerea Ministerului Afacerilor Interne urmand sa inmaneze colaboratorilor sai cheile de la apartamentele din cele zece blocuri locative noi.

Desi sarbatoarea oficiala a Chisinaului este vineri, si a doua zi se vor mai organiza cateva actiuni, precum campionatul deschis auto pentru amatori Cupa Neotel 2005, urmat de o expozitie de automobile retro si sportive.

La Ziua Orasului vor fi prezente peste 40 de delegatii din majoritatea regiunilor basarabene, inclusiv peste 48 de mii de oaspeti oficiali.

 
Biserica pentru romanii din CosladaPDF Print E-mail
Coslada, Spania/Romanian Global News
Accesari :220
Friday, 14 October 2005

Romanii din Coslada nu au o biserica, astfel ca sunt nevoiti sa se indrepte spre alte culte religioase sau sa strabata kilometri buni pana in Arganda del Rey sau in alte localitati din Comunitatea de Madrid, unde exista biserici ortodoxe.

Statistic vorbind, comunitatea ortodoxa reprezinta trei sferturi din numarul total al romanilor din Coslada, care este urmata de comunitatea adventista, in jur de 2.000 - 2.500 de persoane, informeaza Actualitatea Romaneasca. De obicei, bisericile reprezinta mai mult decat un punct de reper pentru romanii de aici. La biserica se intalnesc, mai schimba informatii cu privire la locurile de munca, la o casa de inchiriat etc. Aici se rezolva de multe ori mari probleme sociale. In Spania, bisericile se substituie asociatiilor culturale sau organizatiilor sociale, care, deocamdata nu exista sau sunt in curs de constituire. La sfarsitul anului 2004, in Coslada erau inregistrati oficial 8.476 de romani dintr-un total de aproximativ 90.000 de locuitori, adica un procent de aproape 11%. Raportat la numarul de emigranti existenti in Coslada, romanii reprezinta in jur de 70%. Ei lucreaza in proportii considerabile in domeniul constructiilor, serviciului domestic sau comertului. Exista si romani care si-au deschis propria afacere: magazine alimentare sau textile, restaurante, locutorii telefonice sau firme de constructii.

 
Zi Romaneasca la CiorvasPDF Print E-mail
Ciorvas, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :157
Friday, 14 October 2005

Autoguvernarea Romaneasca din Ciorvas organizeaza la sfarsitul acestei saptamani o "Zi Romaneasca".

Dupa informatiile primite de la presedinta Minodora Nagy, evenimentul cu caracter romanesc va oferi participantilor un program folcloric, in cadrul caruia isi vor da concursul echipa de dansuri populare a Liceului "N. Balcescu" din Jula, copiii scolii romanesti din Batania, respectiv pastratorii de traditii din Chitighaz, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria. Manifestarea va continua apoi cu un bal traditional si cu o tombola. Ziua Romaneasca se va desfasura in sala de spectacole a scolii, cu incepere de la ora 16.00, la care sunt asteptati si oaspeti din Romania.

 
Italienii din Venetia merg la cursuri de limba romanaPDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :211
Friday, 14 October 2005

Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia a inaugurat luni, 10 octombrie, la sediul sau din cadrul Palatului Correr, cursurile de limba romana, literatura romana si civilizatie romaneasca, din cadrul Universitatii Ca Foscari.

Acestea se desfasoara in conformitate cu acordul incheiat in 2003 intre aceasta universitate si IRCCU, informeaza Institutul Cultural Roman.

Cursurile sunt tinute de prof. univ. Ioan-Aurel Pop, cadru didactic asociat al Universitatii Ca Foscari, si de asist. univ. Corina Badelita, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, bursiera Nicolae Iorga, si reunesc in acest an academic studenti italieni din ciclul trienal. Activitatea lor se poate incheia, pentru cei doritori, cu o lucrare de licenta in specialitatea cursului.

 
Comunitatea romaneasca din Toronto isi dezbate problemelePDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :227
Friday, 14 October 2005

Membrii Aliantei Romanilor Canadieni si toti cei carora le pasa de comunitatea de romani din Toronto se vor intalni sambata, 15 octombrie, in North York Civic Centre, de la ora 18:15, la o intalnire in care se va discuta despre aceasta comunitate din orasul canadian.

Pe lista de discutii se afla teme diverse precum scoala romaneasca, organizatia de caritate romaneasca, clubul bunicilor, biblioteca romaneasca, primii pasi in Canada si orice altceva ce prezinta interes, informeaza Alianta Romanilor Canadieni. Intrunirea se va desfasura la Committee Room # 1, la North York Civic Centre, situat in 5100 Yonge Street, Toronto, ON, M2N 5V7.

 
Permise auto romanesti valabile in SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :266
Friday, 14 October 2005

La mai bine de un an de la semnarea acordului dintre Romania si Spania referitor la convalidarea permiselor romanesti, romanii din Spania au, in sfarsit, posibilitatea de a-si folosi permisele eliberate in Romania si pe strazile din aceasta tara.

Directia Generala de Trafic din cadrul Ministerului spaniol de Interne si Directia Circulatie din cadrul Ministerului roman al Administratiei si Internelor au convenit saptamana trecuta asupra modalitatii practice de verificare operativa a autenticitatii permisului romanesc. Imediat dupa publicarea documentului in Buletinul Oficial spaniol, dispozitiile acestuia vor incepe sa fie puse in aplicare, iar romanii din Spania isi vor putea transforma permisele de conducere romanesti in echivalente spaniole. Conform declaratiilor autoritatilor spaniole, chiar de luna aceasta directiile de trafic din toate provinciiile spaniole vor fi in masura sa primeasca solicitari de schimbare a permiselor, din partea romanilor. Partea spaniola va pune la dispozitia celor interesati un numar de telefon si o adresa de e-mail, unde se pot face solicitarile si programarile. Beneficiarii acestui acord vor fi numai cetatenii romani cu rezidenta temporara sau permanenta in Spania, conform informatiilor transmise de publicatia Roman in lume.

 
Asociatia ASTRA din Austria-un an de activitatePDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :169
Friday, 14 October 2005

Institutul Cultural Roman din Viena a sarbatorit duminica, 9 octombrie, un an de la infiintarea Asociatiei ASTRA a romanilor din Austria.

Evenimentul a cosntat intr-un program de muzica clasica, interpretata de Liviu Burz, angajat al Operei de Stat din Viena, si de Florina si Florin Maris de la Universitatea de Muzica din Oradea, acompaniati la orga de Florin Filimon si la pian de prof. Andrei Roth, informeaza ICR. Alaturi de acestia, Sifora Sava si-a prezentat volumul de poezii Ramuri de lumina, tradus in germana (Lichtzweige), iar Raluca Rusu, absolventa in 2004 a scolii de design vestimentar Esmod din Munchen, a prezentat, cu ajutorul a sase tinere austriece, propriile creatii vestimentare.

 
10 ani de interdictie pentru romanii care munesc la negru in AustriaPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :185
Friday, 14 October 2005

Baza legala pentru eliberarea permiselor de munca pentru lucratorii straini in Austria o constituie Legea ocuparii strainilor iar acest instrument de reglementare trebuie sa asigure un echilibru intre oferta si cererea de pe piata muncii austriece.

Strainii care doresc sa se angajeze pe teritoriul Republicii Austria, au nevoie de un permis de sedere si de unul de munca. Viza turistica, cea de sedere pentru turisti sau cea pentru vizita la rude nu permit exercitarea unei activitati, chiar si pe termen limitat. Persoana care este descoperita ca lucreaza ilegal, va primi interdictie de sedere si de munca pentru o perioada de pana la 10 ani, informeaza Actualitatea Romaneasca.

Orice strain care nu beneficiaza de o dovada sau de un titlu de sedere dar doresete sa lucreze in Austria are nevoie de permis de munca pentru a se angaja in termeni legali. Incepand cu luna ianuarie 2003, permisele de munca au fost eliberate numai pentru strainii integrati cu titlu de sedere sau pentru forta de munca din strainatate aprobata pe timp limitat de oficialitatile austriece. Aceasta aprobare de munca mei este numita de specialisti aprobare de contingent pentru a se deosebi de permisele obisnuite de munca, de regula eliberate pentru o perioada de un an. Angajatorul primeste pentru lucratorii straini permisele de munca numai daca respecta intru totul conditiile de salarizare si munca din Austria.

Pentru acoperirea necesarului suplimetar de forta de munca, Ministerul Federal pentru Economie, poate accepta forta de munca straina intr-o anumita ramura economica sau pentru anumite grupe de meserii sau regiuni. Aprobarea de contingent este limitata la sase luni dar poate fi prelungita cu inca sase luni, daca acest lucru este prevazut in reglementarea ministerului. Si aici este valabil principiul prioritatii autohtonilor, asta inseamna ca, in conformitate cu legislatia, biroul de munca local trebuie sa verifice daca pentru locul de munca oferit de angajator, exista lucratori autohtoni disponibili sau straini dar deja stabiliti in Austria. In baza calificarii acestora, functionarul de la biroul de munca poate media angajarea lucratorului strain recomandat de angajator. Numai in cazul in care se constata ca nu exista muncitori autohtoni dispusi sa primeasca acel loc de mucnca, se elibereaza aprobarea de contingent.

In cazul in care angajatorul solicita un permis de munca pe termen limitat, trebuie sa aiba in vedere ca pentru strainii care au nevoie de viza de intrare, trebuie solicitat in primul rand un certificat de siguranta. Pentru persoanele care nu necesita viza de intrare in Austria, aprobarea de contingent este suficienta. Persoanele care nu necesita viza sunt, printre altele, cetatenii din statele invecinate Austriei, care-si pot solicita titlul de sedere prin prezentarea aprobarii de contingent la Politia pentru Straini din Austria.

In afara de cazurile prezentate mai sus, se acorda aprobari de ocupare pentru persoanele care urmeaza sa execute lucrari auxiliare in agricultura. Durata acestor aprobari este limitata la sase saptamani si este inscriptionata in documentul de calatorie al titularului prin intermediul punctelor de lucru al AMS iar durata de valabilitate este aceeasi cu cea din titlul de sedere.

In cazul in care angajatii unui patron strain, a carui intreprindere nu are sediul in Austria, sunt trimisi sa execute lucrari la un anagajator austriac, pentru acestia este necesara solicitarea unei aprobari de trimitere. Si aici trebuie avut in vedere ca toate conditiile refritoare la salarizare si conditiile de munca austriece trebuie sa fie respectate.

O asemenea aprobare poate fi eliberata numai in cazul in care proiectul nu dureaza mai mult de sase luni si ocuparea lor nu depaseste patru luni. In cazul in care aceste termene sunt depasite, atunci este necesara o aprobare de ocupare pentru lucratorii respectivi, dar un asemenea document nu se poate obtine pentru lucratorii din constructii. Pentru o activitate in acest domeniu este absolut necesara o aprobare de ocupare. Aprobarea de trimitere, se solicita la punctele de lucru regionale ale AMS, din zona in care are loc activitatea respectiva.

 
Intalnirea primarilor din Arad si BichisPDF Print E-mail
Bichis, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :193
Friday, 14 October 2005

Primarii localitatilor transfrontaliere din judetele Arad si Bichis isi vor da o noua intalnire la Fuzesgyarmat, in ziua de 14 octombrie.

La sedinta de lucru anuala vor participa si presedintii consiliilor judetene, Iosif Matula din Arad si Varga Zoltan din Bichis. Cei doi lideri judeteni vor lansa impreuna publicatia jubiliara, realizata cu ocazia aniversarii a 10 ani de colaborare transfrontaliera, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria. Volumul, editat in trei mii de exemplare, cuprinde cele mai importante realizari in cadrul colaborarii romano-maghiare din ultimul deceniu.

 
Steven Cojocaru a facut un al doilea transplant de rinichiPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :233
Friday, 14 October 2005

Steven Cojocaru, unul dintre cei mai temuti critici de moda de peste Ocean, a efectuat recent un al doilea transplant de rinichi, de data aceasta primind organul de la mama sa, Amelia.

Cojocaru a fost operat marti, 11 octombrie, la Centrul Medical Cedars Sinai, si, conform declaratiilor de dupa interventia chirurgicala, se simte bine, informeaza yahoo.com. Romanul a mai fost operat o data in luna ianuarie a acestui an, donatorul fiind un prieten al sau, dar procedura nu a reusit deoarece rinichiul se infectase si a trebuit sa fie extirpat.

Cu ocazia acestei operatii, gurul modei americane le-a multumit din nou tuturor celor care au fost alaturi de el chiar si numai cu gandul, dar in mod special mamei sale care i-a facut un asemenea cadou.

Editorul de moda roman, in varsta de 40 de ani, sufera de rinichi polichistic, o boala genetica ce cauzeaza cresterea de chisturi pe rinichi. Cojocaru este, totodata, corespondent al show-urilor de televiziune Entertainment Tonight si The Insider, dar si autor al Jurnaluri de pe Covorul Rosu: Dezvaluirile unui baiat stralucitor.

 
Primul curs Ratiu de democratie la WashingtonPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :192
Friday, 14 October 2005

Inceputul lunii noiembrie la Georgetown University va fi marcat de primul curs Ratiu de democratie, iar deschiderea va fi facuta in data de 8 noiembrie de celebrul militant in domeniul democratiei, profesorul mexican Sergio Aguayo.

Acesta va fi prezentat audientei de secretarul general al Organizatiei Statelor Americane (OAS), ambasadorul Roberto Alvarez.

Noul curs va fi unul anual si este rezultatul unui an de pregatiri din partea Fundatiei Familia Ratiu din Marea Britanie si al Centrului pentru Democratie si al Third Sector din cadrul Georgetown University. Aceasta hotarare de a infiinta un astfel de curs a venit ca urmare a intelegerii stabilite in anul 2004, potrivit caruia un curs de Democratie Internationala va oferi recunoastere la scara larga barbatilor si femeilor cu principii in lupta lor pentru democratie.

Cursul este o parte a eforturilor sustinute ale Fundatiei Ratiu de a promova democratia si mostenirea politicianului roman Ion Ratiu, care s-a stins din viata la Londra, in 2000. Cursul Ratiu este administrat de profesorii Steven Heydemann si Marc Morje Howard, fiind vorba deocamdata de o perioada de desfasurare de cinci ani.

 
Credinciosii romani din Surrey, vizitati de parintele Panciuk din BoianPDF Print E-mail
Surrey, Canada/Romanian Global News
Accesari :184
Friday, 14 October 2005

Parohia ortodoxa romana Sf. Nicolae din Surrey, Canada, il va primi la sfarsitul acestei saptamani pe parintele protopop Mircea Panciuk din Boian, Alberta.

Vizita acestuia va incepe sambata, 15 octombrie, la ora 10:00, cand parintele se va intalni cu enoriasii care doresc sa ceara indrumare si invatatura si sa comunice cu pr. protopop despre mersul spre mai bine al parohiei si al comunitatii din Surrey. Totodata, in seara aceleiasi zile, de la ora 19:00, parintele va oficia slujba Vecerniei, care va fi urmata de o masa obsteasca cu preparate prin donatie. A doua zi a vizitei va debuta cu Sfanta Liturghie, cand parintele protopop Panciuk va sluji impreuna cu pr. Corneliu Dragomir, si va continua la ora 13:00 cu Adunarea Generala a Membrilor la care parintele oaspete va participa in calitate de trimis al Arhiepiscopiei, informeaza portalul romanilor din Vancouver.

Persoanele care doresc sa contribuie la acoperirea cheltuielilor de transport, cazare si masa, legate de vizita pr. protopop in parohia romaneasca, sunt rugate sa ia legatura cu casieria, respectiv cu Carmen Costea 604-957-9751.

 
Trenul vietii si Sebastian Marinescu in fata romanilor din OffenbachPDF Print E-mail
Offenbach, Germania/Romanian Global News
Accesari :142
Friday, 14 October 2005

Personalitatea fascinanta a lui Albert Einstein va fi prezentata sambata, 5 noiembrie, la Offenbach, de unul dintre tinerii reprezentanti ai comunitatii romanesti.

Prezentarea lui Marinescu va fi urmata de proiectia celebrului film romanesc, Trenul Vietii, realizat de regizorul francez de origine romana Radu Mihaileanu. Filmul este o viziune tragi-comica a holocaustului pe meleagurile romanesti. Vizionarea de la Offenbach se va desfasura in data de 5 noiembrie, de la ora 18.00, la Sala Hohoiu.

 
Bucate mioritice pentru elvetienii si romanii din BernaPDF Print E-mail
Berna, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :175
Friday, 14 October 2005

Elvetienii si romanii din Berna sunt invitati vineri, 21 octombrie, la Kunstlerhaus, o degustare de produse romanesti preparate de Elena Duff de la Deliciile Carpatilor.

Degustarea este programata pentru ora 17:30 si va contine un meniu format din placinta dobrogeana cu branza si carne, zacusca, icre de stiuca, cozonaci si multe altele, informeaza Casa Romanilor din Elvetia. Locul in care va avea loc aceasta degustare se afla in apropierea statiei de troleibuz Rathaus, doar ca se va urca spre orasul vechi, mergand pe prima strada la dreapta.

 
Din nou victorii pentru fotbalisti romani din British ColumbiaPDF Print E-mail
Vancouver, Canada/Romanian Global News
Accesari :192
Friday, 14 October 2005

Fotbalistii romani isi continua parcursul ascendent in cadrul celor doua ligi de fotbal in care joaca, reusind sa inscrie doua victorii categorice in ultimele doua partide disputate.

Meciul dintre selectionata Caribbean All Stars si BC Romanians s-a incheiat cu scorul de 2-7, in etapa a cincea in liga Metro Masters, in timp ce jocul dintre FC Romania si Sporting Punjab B s-a terminat tot cu un scor favorabil baietilor nostri, respectiv 8-1, in etapa a cincea in liga Metro 2 Cat. In momentul de fata, BC Romanians se afla pe locul al doliea in Masters, ceea ce le pastreaza sansele de promovare intr-o liga superioara. In ceea ce priveste partida disputata de tinerteul de la FC Romania, jocul acestora a fost extrem de bun, chiar daca liga in care se afla nu le permite promovarea, ci cel mult castigarea Cupei, care va incepe dupa Anul Nou, informeaza portalul echipelor de fotbal romanesti din British Columbia.

Urmatoarele partide vor avea loc duminica, 16 octombrie, de la ora 10:00, la Masters, BC Romanians- Surrey Dinamo, in Vancouver, si tot duminica, dar de la ora 14:00, in 2 Cat, Lobbans Sc C- FC Romania, in Vancouver.

 
top

(C) 2014 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions