Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Octombrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
Profesor roman premiat de Guvernul SUAPDF Print E-mail
Washington, SUA / Romanian Global News
Accesari :268
Sunday, 16 October 2005

Guvernul Statelor Unite si-a decernat joi, 13 octombrie, Premiul Natinal pentru Securitatea Sistemelor de Calculatoare profesorului roman Virgil Gligor. Romanul este profesor la Universitatea din Maryland, beneficiind de-a lungul timpului de realizari deosebite in domeniul Securitatii Calculatoarelor.

Premiul pentru Securitatea Sistemelor de Calculatoare, oferit de catre National Security Agency (Agentia Nationala de Securitate), a Ministerului Apararii SUA si National Institute of Standards and Technology (Institutul National de Standarde si Tehnologii), din cadrul Ministerului Comertului SUA, este recunoscut pentru prestigiul sau deosebit in domeniul securitatii tehnologiei calculatoarelor si este decernat anual.

Pentru obtinerea acestuia, persoanele nominalizate trebuie sa fi avut activitati concretizate in descoperiri stiintifice sau tehnologice in privinta securitatii calculatoarelor, dovezi concrete de imbunatatire a sistemelor pentru securitatea calculatoarelor, contributii semnificative pe termen lung privind solutiile de securitate ale calculatoarelor, utilizand metode de cercetare, edificare si implementare a sistemelor pentru securitatea calculatoarelor, activitati care evidentiaza principiile de baza ale sistemelor pentru securitatea calculatoarelor si redefinesc problemele majore in domeniu, punand in acest fel bazele a noi oportunitati de dezvoltare a sistemelor de securitate ale calculatoarelor. Decernarea Premiului va avea loc in Tucson, Arizona, intre 5-9 decembrie 2005.

 
Un sat fara vorba romaneascaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :336
Sunday, 16 October 2005

O frumoasa zi de toamna, care te imbie la plimbare. Sa calci pe unde n-ai mai fost, pe caile pe care adineaori au calcat si stramosii tai. Urme uitate, poate, cai pierdute in negura vremurilor. Asa mi se pare a fi comuna bihoreana Vecherd.

Dar, in satul care in urma cu zeci de ani a fost populat de romani, azi nu se mai aude dulcea vorba romaneasca. Oamenii parca si-au uitat trecutul, limba, datinile. Numai biserica ortodoxa romaneasca, veche si ea de aproape 300 de ani, construita la marginea satului, mai aduce aminte calatorului ca aici, candva, nu demult, localnicii aveau o alta limba, alte datini, azi toate uitate.

Cateva date istorice despre micutul sat bihorean a consemnat regretatul parinte Teodor Misaras, in cartea "Din istoria comunitatilor bisericesti ortodoxe romane din Ungaria". Vecherdul, de-a lungul timpului, a avut mai multe denumiri, ne arata parintele. Prima mentiune despre acest asezamant o avem din secolul al XIII-lea, cand unii dintre locuitorii ei au fost sanctionati pentru anumite contraventii. In acea vreme, numele comunei era Vened. Intr-un act din 1333-1337, localitatea, in care slujea preotul Ioan, este mentionata sub numele de Herneld. Mai tarziu, in 1552, intra in posesia lui Buda Miklos. In urma ocupatiei turcesti si a rascoalei lui Rakoczi Ferenc, comuna s-a depopulat complet, scrie parintele Misaras. A fost repopulata abia la inceputul secolului al XVIII-lea. Prima consemnare despre o biserica in aceasta localitate dateaza din anul 1779, cand aici este amintita o mica bisericuta de lemn. Aceasta inca mai este mentionata in actele oficiale in anul 1786. Dupa aceasta data, probabil prin ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, s-a construit actuala biserica, avand hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil.

Un lucru interesant despre biserica a povestit parintele Cosmin Pop, parohul satului. Pe vremea imparatesei Maria Tereza s-a dat un decret conform caruia bisericile construite nu puteau depasi o anumita inaltime, locasurile devenind in acest fel foarte scunde. Neputand calca peste acest ordin, romanii din Vecherd si-au adancit podeaua bisericii, castigand astfel in interiorul ei un spatiu mai inalt.

La singura biserica din localitate, in toamna acestui an, au inceput lucrarile pentru o reconditionare ampla. S-au tencuit peretii pe dinafara, s-a facut o izolatie a peretilor mancati de umezeala. Despre lucrarile de la biserica primarul comunei, Juhasz Istvan, ne-a declarat ca, in urma degradarii avansate a acoperisului de tabla, si luand in considerare faptul ca biserica este monument istoric, s-a decis reconditionarea exterioara a cladirii. Dansul a luat legatura cu arhitectul Sisa Bala, de la Ministerul Patrimoniului Cultural, care in urma cu mai bine de 10 ani a condus lucrarile efectuate la acoperis. Arhitectul, constatand starea avansata de degradare a bisericii, a apelat la fondurile de urgenta ale Ministerului, obtinand o suma de 10 milioane de forinti. Acesteia i s-a mai adaugat o suma de 2 milioane de forinti, oferita de Fundatia pentru Comuna Vecherd. S-a refacut tabla de pe acoperis si de pe turn. De pe peretii navei a fost data jos tencuiala, atat in interior cat si in exterior, pentru a scapa de umezeala. Pe fundatie specialistii au aplicat o fasie de cauciuc, sub nivelul solului, care va prelua o mare cantitate din precipitatiile care vor cadea si o va indrepta spre santul de langa biserica sperand ca, in acest fel, sa fie eliminata igrasia intrata in pereti. De asemeni, se lucreaza la refacerea interioara a locasului de cult. Mobilierul va fi adus la o stare utilizabila, iar peretii interiori vor fi varuiti cu var. Pictura de pe scanduri - un unicat in randul bisericilor noastre - va fi restaurata si ea in aceasta toamna, ne-a mai informat primarul.

O problema care s-a ivit in timpul lucrarilor au constituit-o frescele gasite sub stratul de var, aplicat cu ceva timp in urma. Conform planurilor, in vara anului viitor se va trece la descoperirea si restaurarea acestora, fiind inlaturat stratul de var care s-a aplicat pe pereti. In caz ca se vor gasi fondurile necesare, tot vara viitoare se doreste si restaurarea completa a lemnariei si a tablei de pe turn si acoperis, urmand ca acestea sa fie schimbate integral.

Lasand in urma biserica, se ajunge la cimitirul situat la celalalt capat al comunei, plin de nume cu scris unguresc, dar despre care si preotul ne marturiseste ca ascund mormintele romanilor ortodocsi. Pe cruci si pe morminte se mai vad nume precum Mikucz, Drimba, Taga, odinioara purtate cu mandrie de romani. Pe vremea terorii horthyste, insa, multi si-au schimbat numele, pentru a obtine un loc de munca, o viata mai buna. Dar, schimbarea numelor a insemnat, pentru multi, si uitarea trecutului lor romanesc.

Plecand de aici, ai senzatia ca ai facut o calatorie in afara timpului, hotarul nesfarsit cu soarele calduros, aerul proaspat cu miresme de toamna imbiindu-te sa cauti si sa gasesti tot mai mult din ceea ce, candva, era Vecherdul romanesc.

(Reportaj preluat din Foaia Romaneasca)

 
Zilierii romani, acuzati de concurenta neloialaPDF Print E-mail
Milano, Italia / Romanian Global News
Accesari :235
Sunday, 16 October 2005

In regiunile cu traditie viticola din Italia a inceput deja culesul strugurilor. Fiind o munca sezoniera, recoltarea se face cu oameni platiti cu ziua (zilieri).

Pentru 30 de euro pe zi sau de multe ori numai pentru o masa calda, romanii sositi in Italia cu viza turistica, accepta munca la vie, in speranta ca ziua de maine le va aduce ceva mai bun, un loc de munca sigur si mai bine platit, informeaza Actualitatea Romaneasca. Si de fiecare data se gaseste un alt conational care sa se ocupe de noii veniti, sa aiba de lucru in fiecare zi, "tragandu-si" si ei partea lor, pentru ca e si ei sunt oameni si trebuie sa traiasca, de cele mai multe ori pe spinarea noilor veniti. Dar si in aceasta lume, a zilierilor, exista niste reguli. Iar regulile sunt facute pentru a fi incalcate. Cei care le incalca sunt romanii, care de frica ca trec cele 3 luni si trebuie sa se intoarca acasa, accepta orice. Ei sunt acuzati acum de imigrantii din alte state ca le fac concurenta neloiala si le strica piata. Suparati pe imigranti sunt si taranii din zonele preponderent agricole, care s-au plans autoritatilor ca din cauza imigrantilor ilegali, ei nu mai au unde munci, fiind nevoiti sa stea acasa. Munca sezoniera este bine reglementata in Italia, insa sansele romanilor de a fi angajati sunt minime. Ei trebuie sa astepte la rand, mai ales ca intre Romania si Republica Italia nu exista un acord de munca. Cum Italia isi protejeaza piata interna a muncii, asa cum a inceput sa faca si Romania, in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana in 2007, italienii au prioritate la locurile de munca. Potrivit Departamentul pentru Munca in Strainatate, autoritatile italiene au aprobat pentru anul 2005 majorarea numarului permiselor de munca pentru lucratorii extracomunitari cu inca 20.000, in vederea rezolvarii problemelor sezoniere din agricultura si sectorul turistic. Legislatia italiana spune ca persoana fizica sau juridica, rezidenta legal in Italia, care doreste sa angajeze un cetatean extracomunitar, pentru munca sezoniera (pentru o durata care nu poate depasi 9 luni), trebuie sa depuna o cerere nominala la Biroului Unic pentru Imigratie. Cererea poate fi prezentata si de asociatii profesionale, in numele asociatilor. In marea majoritate a cazurilor, asociatiile profesionale sunt cele care pregatesc toata documentatia necesara obtinerii autorizatiilor, si tot asociatiile anunta numarul de lucratori sezonieri necesari la nivel national.

Intrarea in Italia pentru munca sezoniera are anumite particularitati. In primul rand, categoriile de munca sunt definite prin norme legislative, iar domeniul de munca poate fi doar agricultura si turismul. De asemenea, cererea pentru munca sezoniera poate fi prezentata de mai multi patroni pentru aceeasi persoana, dar pentru perioade diferite, conditia fiind ca durata totala sa nu depaseasca 9 luni. In termen de 20 de zile, Biroul Unic pentru Imigratie elibereaza, in contextul decretului anual, autorizatia pentru munca sezoniera, dupa verificarea prin intermediul chesturii a inexistentei eventualelor obstacole penale.

 
Pentru premiul tinerilor au fost propusi 9 romaniPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :237
Sunday, 16 October 2005

Curatoriul Fundatiei Publice "Pentru Minoritatile Nationale si Etnice din Ungaria" s-a intrunit in sedinta la 6 octombrie pentru a prelucra, printre altele, dosarele inaintate pentru nominalizarile la Premiul pentru Tineretul de Nationalitate.

Premiul, infiintat in 2003, are ca scop aprecierea eforturilor depuse pentru cauza culturii si limbii materne, si intarirea comunitatilor nationalitatilor. In anul acesta au fost inaintate 92 de propuneri din randul celor 12 minoritati nationale din Ungaria, dintre care 9 tineri au fost propusi din randul comunitatii romanesti. Fundatia Publica va distribui 22 de premii, astfel 1 sau maximum 2 tineri romani vor putea primi premiul de 100.000 de forinti, transmite corespondentul RGN in Ungaria. Decizia curatoriului se asteapta abia la sfarsitul anului curent, inainte de care membrii vor consulta si autoguvernarile pe tara ale minoritatilor nationale, astfel si ATRU.

 
Premiera americana a operei enesciene OedipPDF Print E-mail
Illinois, SUA / Romanian Global News
Accesari :203
Sunday, 16 October 2005

Universitatea din Illinois, in colaborare cu Institutul Cultural Roman, au prezentat sambata, 15 noiembrie, opera Oedip de George Enescu.

Punerea in scena de la Urbana, Illinois, in urma demersurilor violonistului Sherban Lupu, a reprezentat premiera in Statele Unite pentru aceasta opera. Semnificatia speciala a acestui moment este legata si de faptul ca Universitatea din Illinois este una dintre institutiile la care George Enescu a tinut clase de maiestrie, informeaza ICR.

Evenimentul a fost gazduit de Foellinger Great Hall de la Krannert Center for the Performing Arts. Interpretarea a apartinut orchestrei Simfonia da Camera (concert maestru Sherban Lupu), dirijata de Nicholas Di Virgilio. Rolul lui Oedip a fost interpretat cu deosebita maiestrie de baritonul roman Stefan Ignat, insotit in alte roluri de Ricardo Herrera, Brad Alexander, Michael York, Harold Meers, Saundra DeAthos Meers.

Premiera americana a operei Oedip face parte din seria de manifestari dedicate Anului International George Enescu", organizate sau sustinute de Institutul Cultural Roman.

 
Conferintele Romania-Italia continua la UdinePDF Print E-mail
Udine, Italia / Romanian Global News
Accesari :217
Sunday, 16 October 2005

Universitatea din Udine gazduieste incepand de joi, 13 octombrie, a doua serie de "Intalniri de toamna", incluse in ciclul de conferinte "Romania si Italia".

Acestea sunt organizate de o serie de institutii italiene in colaborare cu URCC si includ mai multi participanti din cele doua tari inscrise in program. Printre acestia se afla profesorii Lorenzo Renzi, Teresa Ferro, Ioan-Aurel Pop, precum si bursierii "Nicolae Iorga", informeaza Institutul Cultural Roman.

 
Romanii din Olanda se intalnesc in AmsterdamPDF Print E-mail
Amsterdam, Olanda / Romanian Global News
Accesari :228
Sunday, 16 October 2005

Romanii din Amsterdam se vor intalni din nou sambata, 22 octombrie, la localul Durty Nelly's Irish Pub, incepand cu ora 20:00.

Restaurantul in care se va desfasura aceasta intalnire se afla la adresa Warmoessstraat nr. 115-117, informeaza portalul romanilor din Olanda. Intalnirile comunitatii de romani din tara Lalelelor au loc periodic, diferenta fiind data de orasul in care acestea se desfasoara. Pana in prezent, romanii au alternat ca localitate-gazda orasele Amsterdam, Rotterdam si Utrecht.

 
PS Gherghel a participat la Sarbatoarea Romanilor din LledaPDF Print E-mail
Lleda, Spania / Romanian Global News
Accesari :359
Sunday, 16 October 2005

PS Gherghel, ierrahul Episcopiei Romano-Catolice de Iasi, a efectuat o vizita in Spania in perioada 30 septembrie-2 octombrie, prilej cu care, pe langa activitatile religioase intreprinse, a mai luat parte si la sarbatoarea romanilor din Lleida.

Episcopul Gherghel a sosit in Spania vineri, 30 septembrie, cand a si vizitat "Capela Sixtina" a Cataluniei, sanctuarul sfintei Fecioare de la Montserrat, un loc de pelerinaj al catalanilor care se afla in grija pastorala a benedictinilor. Sambata, 1 octombrie, a celebrat sacramentul sfantului Mir in comunitatea parohiala "Sfanta Fecioara de pe Muntele Carmel", pentru 9 tineri din Lleida, 2 din Tarragona si 5 din Zaragoza. Dupa sfanta Liturghie, in salonul parohial, episcopul si credinciosii au impartit cateva din bucuriile, dar si necazurile cu care se confrunta ei in Spania.

Ultima zi a vizitei a insemnat, practic, si ziua in care s-a desfasurat sarbatoarea romanilor din Spania. Episcopul a luat parte, de la ora 09.30, la Sfanta Liturghie concelebrata cu episcopul locului si cu episcopul auxiliar ortodox. La aceasta Liturghie s-a sarbatorit, asa cum se face in fiecare an acolo, Sfanta Fecioara Alba, patroana orasului Lleida, sarbatoare organizata de Academia Mariana din oras.

Anul acesta tema sarbatorii a fost Sfanta Fecioara a Unitatii. Ideea a pornit de la o icoana a Fecioarei, facuta la comanda parintelui Leonard Diac, icoana ce are menirea de a-i strange pe toti romanii din Spania in jurul aceleiasi mame ceresti, Sfanta Fecioara a Unitatii. Liturghia, desi a fost celebrata in catalana, a continut si cantece in special in romana, dar si in catalana.

Episcopul Gherghel a fost impresionat de modul placut al integrarii credinciosilor romani catolici in parohiile spaniole-catalane, dar si de deschiderea pe care o au spaniolii pentru acestia. Un exemplu in acest sens l-a cosntituit faptul ca localnicii chiar au cantat si in limba romana la Liturghie.

Dupa celebrarea euharistica, la auditoriul din oras "Enric Granados", a avut loc un concert de muzica de opera sustinut de trei artisti ai Operei Nationale din Bucuresti: Mariana Colpos (soprana), Dan Iordachescu (bariton) si pianistul de 18 ani Tudor Scripcaru. Concertul a fost urmat de decernarea premiilor la concursul literar organizat de Academia Mariana din Lleida, la care au fost invitati sa participe si romani, cu creatii in versuri si proza. Decernarea a fost inaugurata de o conferinta despre Romania, prezentata de ambasadorului roman din Spania, Stelian Oancea. Premiul I, la proza, in valoare de 1.200 euro, i-a revenit parintelui Mihai Diac, care a scris despre activitatea romanilor din Lleida, premiul I, la poezie, de 600 euro, a mers catre Mariana Timisan din Timisoara, premiul al II-lea, tot la poezie, de 600 euro, i-a fost atribuit lui Horea Banea, din Brasov, iar Dana Budau, originara din Pildesti, dar care locuieste in Barcelona si care a participat cu 10 poezii, a luat premiul special: cele 25 de monede de argint care comemoreaza Jocurile Olimpice din Canada din 1976 pana azi. La concurs au participat mai bine de 40 de poezii in limba romana din tara si din Spania.

La programul Academiei a mai fost prezent si preotul ortodox Aurel Bunda, care locuieste in Barcelona si se ocupa de credinciosii romani ortodocsi.

Festivitatile de la Lleida i-au mai adus in oras pe primarul localitatii, reprezentanti ai guvernului de la Madrid si cei ai guvernului catalan, precum si pe reprezentantii culturali ai Ambasadei Romane de Madrid.

 
Artisti originari din Romania expun la VenetiaPDF Print E-mail
Venetia, Italia / Romanian Global News
Accesari :263
Sunday, 16 October 2005

Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica, IRCCU, din Venetia prezinta in perioada 6 si 21 octombrie expozitia "Artisti bavarezi originari din Romania la Venetia".

Aceasta este organizata cu ajutorul asociatiei Gesellschaft zur Forderung der Rumanischer Kultur und Tradition e.V. din Germania si al inginerului Theodor Christen din Munchen, in timp ce curatorul expozitiei este artistul plastic Radu Anton Maier. Pe lista artistilor expozanti se afla Sandra Dunca, Geo Goidaci, Victor Hagea, Hildegard Klepper-Parr, Maria Lie-Steiner, Radu Anton Maier, Helmut Sturmer, Pomona Zipser, Katharina (Kath.) Zipser si Annemarie Werhazy.Lucrarile expuse pe simezele IRCCU la Venetia, in afara de valoarea lor estetica, poarta un mesaj comun al Germaniei si Romaniei pentru colegii artisti italieni si venetieni, dar si pentru miile de turisti din toata lumea care calatoresc prin Laguna si intra in primitoarea Casa Romena, denumirea venetienilor pentru Institutul Roman.

La vernisajul care a avut deja loc a asistat un public entuziast format din artisti plastici, profesori, scriitori, studenti, dar si dr. Livio Zanolini, iubitor al artei romanesti, care a contribuit substantial la reusita manifestarii, informeaza ICR.

 
Halloween-ul se va sarbatori la clubul Black Sea din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada / Romanian Global News
Accesari :315
Sunday, 16 October 2005

Discoteca romaneasca Black Sea Club din Toronto se pregateste, deja, pentru seara de Halloween pe care o va organiza vineri, 28 octombrie, incepand cu ora 20:00.

Localul se afla la adresa 50 Esna Park, Dr. Markham, si le promite romanilor prezenti o seara de distractie, plina de muzica oferita de DJ Funky T. Persoanele care doresc sa vina la petrecerea canadiana sunt incurajate sa apara in costume, afisand deghizari dintre cele mai diverse si mai interesante, informeaza portalul discotecii romanesti.

Seara de Halloween este organizata in parteneriat de Black Sea Club, Clubul Studentilor Romani din Toronto, Asociatia Studentilor Romani de la Ryerson, Clubul Studentilor Romani din York si cel similar din Scarborough.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions