Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Octombrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
Raportul de Tara pentru Romania: una calda una recePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :239
Wednesday, 26 October 2005

Desi tara noastra a realizat in ultima perioada progrese evidente la capitolele de aderare la care Uniunea Europeana ne-a cerut armonizarea cu normele sale, Raportul de Tara pentru Romania, prezentat marti, 26 octombrie, la Strasbourg, indica si puncte negative pe harta progreselor Romaniei.

Ele nu sunt aspecte noi, nu sunt avertizari noi, la fel cum nici termenele pe care UE si CE ni le pun mereu in fata, nu sunt noi, numai ca Romania este o tara in care totul merge mai incet decat ar trebui si in care clauza de salvgardare inca ramane un pericol real.

Comisia Europeana a identificat drept principalele puncte pozitive pentru Romania, reforma in cadrul sistemulul juridic, si eforturile care se fac pentru ca acesta sa devina mai independent, eficient si profesionist, ameliorarea situatiei libertatii presei, a restituirii proprietatii, minoritatilor si protectiei copilului. In economie, Strasbourg-ul a constatat o imbunatatire continua a situatiei macroeconomice. Romania s-a bucurat de o crestere economica robusta, concomitent cu imbunatatirea ratelor de ocupare a fortei de munca, colectare a taxelor si cu reducerea inflatiei.Totodata, Raportul de Tara al CE indica realizarea conform planului a reformelor majore din domeniul energiei si transportului. In ceea ce priveste politica concurentei au fost remarcate progresele importante facute in aplicarea legislatiei anti-trust, iar capacitatea administrativa a Consiliului Concurentei a crescut semnificativ. S-a remarcat si faptul ca nu au mai fost acordate ajutoare de stat sectorului siderurgic, precum si ca mecanismul de consultare cu privire la ajutoarele de stat notificate este functional. Romania a mai primit aprecieri pozitive si pentru capitolul 2 Libera circulatie a persoanelor, Capitolul 3 Libera circulatie a serviciilor si Capitolul 4 Libera circulatie a capitalului.

Cu toate acestea tara noastra mai are de lucru, pana sa ajunga la zi cu toate progresele solicitate de Comisia Europeana pentru aderarea la UE la termenul stabilit, respectiv 1 ianuarie 2007. Cele mai grave probleme pe care Romania inca le are, la numai 5 luni distanta de urmatorul Raport de Tara care va decide daca ni se va aplica sau nu clauza de salvgardare sunt Coruptia si Justitia, Securizarea Frontierelor, Agricultura dar si Protectia Mediului. Chiar daca printre asa-numitele cartonase verzi care ne-au fost aratate la Strasbourg a fost unul si pentru reforma in Justitie, Romania este inca in urma in ceea ce priveste internalizarea reformelor. Reforma in justitie va trebui, astfel, sa continue in comformitate cu calendarul stabilit in Strategia si Planul de actiune adoptate, fiind necesare eforturi din partea celor care lucreaza in sistemul juridic pentru implementarea normelor legislative intrate deja in vigoare.

Coruptia ramane o problema serioasa si larg raspandita, iar lupta impotriva coruptiei trebuie sa continue sa fie prioritara, inclusiv aplicarea legislatiei existente, rezolvarea coruptiei politice la nivel inalt si asigurarea unor structuri eficiente de aplicare a legii, care coopereaza intre ele, se arata in Raportul de Tara pentru Romania, referitor la combaterea coruptiei.

Printre problemele pe care Raportul de Tara le mai constata inca in Romania se numara si reforma administratiei publice si a serviciului public, tratamentul bolnavilor in spitalele psihiatrice, accesul rromilor la serviciile sociale de locuinte si la piata muncii, lipsa de flexibilitate a pietei muncii, necesitatea unor eforturi in sectorul veterinar, etc.

 
E mai bine, dar mai e mult de lucru pentru ca Romania sa intre in marea familie europeana in 2007PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :251
Wednesday, 26 October 2005

Ollie Rehn, comisarul european pentru Extindere, a prezentat marti dupa-amiaza rapoartele de tara pentru Bulgaria si Romania sustinand ca, in ansamblu, cele doua state au continuat sa faca progrese pentru aderare.

Bulgaria a recuperat din timpul pierdut cu ocazia alegerilor parlamentare care au generat o criza majora, iar Romania a reusit "sa recupereze impresionant" in domeniile justitie si concurenta. Este nevoie insa, a spus Rehn, de mai multe progrese, mai ales in administratia publica si in combaterea coruptiei. Si Romania si Bulgaria au fost trase de urechi la capitolele protectia minoritatilor si drepturilor omului, aici trebuind sa isi "intensifice eforturile". Rehn a laudat Bucurestiul si Sofia pentru cresterea economica de anul trecut, Romania trebuind sa acorde mai multa atentie asupra balantei externe. De bine a vorbit comisarul pentru Extindere si referitor la implementarea legislatiei europene in justitie in toate cele 114 domenii. Aici nu au fost probleme, dar asta nu inseamna ca totul este perfect si ca nu mai trebuie monitorizate. Ambele state au fost atentionate in legatura cu securitatea si controlul la frontiera si li s-a atras atentia ca in lupta impotriva coruptiei au facut "progrese prea limitate", esecul de a obtine cel putin o condamnare serioasa impotriva unui mare corupt constituind o bila neagra. In ciuda acestor critici, Rehn a declarat ca Romania si Bulgaria raman in continuare parteneri de nadejde ai Uniunii Europene. Pentru 2006, Romania va primi ajutor din partea comunitatii europene pentru implementarea programelor si intensificarea reformelor de 1,15 miliarde de euro. Recomandarea privind amanarea cu un an a integrarii celor doua state, daca va fi cazul, va fi facuta in perioada aprilie-mai 2006, a conchis comisarul european pentru Extindere, informeaza Prompt Media.

 
Ortodocsii si catolicii il cinstesc pe Sfantul Dimitrie, izvoratorul de mirPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :326
Wednesday, 26 October 2005

Biserica ortodoxa si cea catolica il sarbatoresc in fiecare an pe 26 octombrie pe Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, izvoratorul de mir si facatorul de minuni.

Fiu al voievodului cetatii Tesalonicului, Dimitrie a trait in timpul domniei imparatilor Diocletian si Maximian Galeriu, fiind botezat pe ascuns de catre familia sa, intr-o vreme in care crestinii erau aspru pedepsiti. Parintii sai au fost, totodata, si cei care au avut grija ca educatia micului Dimitrie sa fie un aleasa, cu accent pe faptele bune si pe milostenie. Deaorece tatal sau era prefect al cetatii Tesalonic, in timpul imparatului roman Diocletian, Dimitrie a fost ales sa ii preia parintelui functia, dupa ce acesta a murit. Soarta lui Dimitrie avea sa se schimbe dupa ce, intors dintr-o campanie militara victorioasa, Cezarul Galeriu al Imperiului Roman de Rasarit a organizat serbari fastuoase in cinstea zeilor pagani, la care Sfantul nu a vrut sa ia parte. Refuzul sau de a veni la manifestarile pagane l-au dus pe Dimitrie in temnita, de unde l-a ajutat prin rugaciuni pe un tanar crestin sa il invinga pe luptatorul Lie, preferatul lui Diocletian. Cutezanta sa a facut sa fie decapitat chiar in inchisoare, iar moastele sale, gasite mai traziu, s-au dovedit a fi izvoratoare de mir. Chiar si astazi, din relicvele Sfantului, aflate la Tesalonic, izvoraste mir frumos mirositor.

Sfantul Mare Mucenic Dimitrie mai este cunoscut in popor si ca Sanedru, protectorul pastorilor.

 
Locul natal din Bulgaria al Sfantului Dimitrie cel Nou, vizitat de o delegatie romaneascaPDF Print E-mail
Ruse, Bulgaria/Romanian Global News
Accesari :273
Wednesday, 26 October 2005

O delegatie a Arhiepiscopiei Bucurestilor, condusa de Episcopul vicar Varsanufie Prahoveanul, s-a deplasta miercuri, 26 octombrie, la Ruse, pentru a oferi in dar o icoana cu particele din cinstitele moaste ale Cuviosului Dimitrie cel Nou.

Moastele au fost inmanate Mitropolitului de Ruse, Neofit, si urmeaza sa fie asezate in biserica Manastirii Basarabov, care se afla in apropierea orasului Ruse, informeaza Arhiepiscopia Tomisului. Scurta vizita a delegatiei romanesti se va incheia joi, 27 octombrie, cand, in ziua de praznuire a Sfantului Dimitrie cel Nou, Mitropolitul Neofit si Episcopul vicar Varsanufie Prahoveanul vor oficia Sfanta Liturghie la Manastirea Basarabov din Bulgaria.

 
Firmele romanesti au semnat angajamente cu afaceristi straini la New YorkPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :324
Wednesday, 26 October 2005

Firmele romanesti care au participat la sfarsitul saptamanii trecute la New York la unul dintre cele mai mari evenimente din lume in domeniul externalizarii si exportului serviciilor IT&C, Outsource World 2005, au reusit sa semneze cu partenerii straini de la targ angajamente de aproximativ 4,5 de miliarde de lei vechi.

Delegatia romana s-a intalnit cu reprezentanti ai unor firme si grupuri de prima marime in domeniul consultantei, analizei strategice a pietei serviciilor TIC si brokeri de outsourcing (Yankee Group, AMR, Network World, Ventoro, Everest Research, Neo-IT, Gartner, Forrester).

In cadrul intalnirilor facilitate si sustinute de programul USAID/CHF Bucuresti, s-a reusit o mai buna pozitionare si branding activ al sectorului TIC din Romania pe piata nord-americana prin intermediul mass-media (Business Week, Information WeeK, ITD, Eweek si IDC) si a marilor firme de consultanta, a analistilor si borkerilor. Departamentul de Comert Exterior si Centrul Roman de Promovare a Comertului au demarat un program de promovare a sectorului in Europa si SUA. Acest program va continua si in anii urmatori pentru a contribui la crearea unui brand international pentru industria IT&C. In anul 2005 firmele romanesti au participat la 4 targuri specializate pe IT&C pentru care s-a alocat suma de 17 miliarde de lei.

Outsource World 2005, aflat la editia a 4-a, s-a desfasurat in perioada 19 20 octombrie 2005 la New York. La expozitie au participat un numar 25 de firme romanesti prezentand produse si servicii din domeniul TIC: call centers, servicii Internet, servicii BPO, produse software pentru proiecare asistata, telecomuncatii, alte aplicatii TIC. Alaturi de firmele romanesti au fost prezente firme lider pe piata IT din tari precum: Argentina, Bulgaria, Costa Rica, Filipine, Romania, Emiratele Arabe Unite, Barbados, SUA, Chile, India si Rusia, informeaza un comunicat de presa emis de Ministerul Economiei si Comertului.

 
Linie verde anti-coruptie la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :198
Wednesday, 26 October 2005

Directia Generala Anticoruptie de la Bucuresti a anuntat infiintarea unei linii verzi, la care orice roman va putea suna, gratuit, si va putea denunta fapte de coruptie constatate la personalul din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

Numarul de telefon la care se va putea suna, in acest scop, este 0800806806, iar linia va deveni functionala incepand cu data de 31 octombrie.

Initiativa DGA vine ca urmare a Raportului de Tara al Comisiei Europene, prezentat marti, 25 octombrie, la Strasbourg, si care identifica fenomenul coruptiei drept una dintre problemele majore, in continuare, pentru Romania. Lansarea unei linii verzi ar trebui sa fie prima dovada ca DGA-ului ii pasa si ca va incepe sa faca eforturi nu doar sa prezinte opiniei publice cazuri de mari corupti, care ulterior se musamalizeaza, ci de aceasta data chiar sa si trimita dosare in justitie si chiar sa avem si condamnari in acest domeniu.

 
Radio Logos-un nou post de radio ortodox pentru romaniPDF Print E-mail
Craiova, Romania/Romanian Global News
Accesari :374
Wednesday, 26 October 2005

Arhiepiscopia Craiovei a inaugurat la inceputul acestei saptamani postul de radio crestin-ortodox Radio Logos.

Lansarea a fost precedata de slujba de sfintire oficiata de IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei, si de o masa rotunda cu tema Radioul crestin in mass media actuala. La eveniment au participat reprezentanti ai radiourilor crestin ortodoxe din tara si ai mass media locale, care au sustinut referate pe teme care vizeaza radioul crestin, informeaza eparhia craioveana. Finalul evenimentului a fost marcat de lansarea cartii Asezari si biserici doljene file de istorie, care a aparut sub semnatura prof. dr. Alexandru Toma Firescu si prof. Ionut Patularu.

Patronat de Mitropolia Olteniei, Radio Logos va emite din aceasta luna la Bechet, pe frecventa
103,1 MHz, urmand ca in cursul anului viitor sa emita si in alte cinci orase ale Olteniei: Craiova (in colaborare cu Universitatea din Craiova), Calafat, Tg. Jiu, Tg. Carbunesti si Novaci. Astfel, Radio Logos isi manifesta inca de la inceput intentia de a deveni dintr-un post de radio local, unul regional.

Postul de radio a aparut in peisajul media oltean ca urmare fireasca de a veni in intampinarea gusturilor si dorintelor unui numar cat mai mare de ascultatori, prin stil, dar si prin intoarcerea la adevaratele valori morale, la mesajul crestin ortodox. Privit in ansamblu, Radio Logos va fi un post dinamic si util al zonei in care emite. Analizand continutul programelor, putem spune ca Radio Logos promoveaza cultura poporului roman, valorificand, prin excelenta, bogata spiritualitate a zonei Olteniei. Directorul postului de radio este Marius Resceanu.

 
Primarul capitalei si Ambasadorul Olandei, gradinari pentru o ziPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :222
Wednesday, 26 October 2005

Ambasadorul Regatului Tarilor de Jos la Bucuresi, Jaap Werner, si primarul general al Capitalei, Adrian Videanu, planteaza miercuri, 26 octombrie, primii bulbi de lalele in centrul Bucurestiului.

Spatiile verzi vizate de cei doi oficiali vor deveni, astfel, un covor de flori in culorile tricolorului romanesc, informeaza TVR. Proiectul din capitala a putut sa prinda contur cu ajutorul a doua firme romano-olandeze care au importat 99 de mii de bulbi de lalele. Florile vor fi plantate in Piata Presei Libere, Arcul de Triumf, Piata Charles de Gaulle si in Piata Lahovari, toate punctele respective fiind situate in sectorul 1. Actiunea se intituleaza generic Drumul Lalelelor si este simbolul cooperarii si a excelentelor relatii dintre Romania si Olanda.

 
Andrei Pavel in turul doi la Sankt PetersburgPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :349
Wednesday, 26 October 2005

Tenismenul roman Andrei Pavel s-a calificat in turul al doilea al turneului de tenis de la Sankt Petersburg, dupa ce a dispus in runda inaugurala de cehul Jiri Vanek.

Partida dintre cei doi s-a incheiat scor 6-3, 7-6, iar Pavel urmeaza sa il intalneasca in turul al doilea pe suedezul Thomas Johansson. Calificarea in turul al doilea de la Sankt Petersburg i-a adus lui Andrei Pavel 5 puncte ATP si 17.000 de dolari.

 
Romanii din Harghita si Covasna multumesc celor care nu i-au tradatPDF Print E-mail
Harghita, Romania/Romanian Global News
Accesari :255
Wednesday, 26 October 2005

Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, organizatie reprezentativa ce reuneste asociatii si fundatii romanesti din cele doua judete, felicita si isi manifesta sustinerea fata de senatorii grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, Partidului Democrat, Partidului National Liberal, Partidului Romania Mare si Partidului Social Democrat care, dand dovada de o atitudine proeuopeana si maturitate politica, au respins proiectul legii privind statutul minoritatilor nationale, initiat de UDMR.

Intr-un comunicat de presa remis de Forumul Civic al Romanilor din Covasna si Harghita se arata ca acest proiecte de lege este un demers legislativ incompatibil cu spiritul, valorile si tendintele europene actuale care promoveaza interculturalitatea, unitatea in diversitate si nu separatismul si segregarea pe criterii etnice. Apreciem in mod deosebit interesul manifestat de reprezentantii Partidului Conservator si cei ai Partidului Romania Mare pentru situatia romanilor din cele doua judete, concretizat prin inititiva legislativa menita sa asigure exercitarea unor drepturi fundamentale si atenuarea discriminarii la care suntem supusi. Speranta noastra sincera este ca si la Camera Deputatilor se va da dovada de aceeasi intelepciune si responsabilitate fata de valorile europene si nationale, punandu-se interesele fundamentale ale statului roman mai presus de iluzoriile castiguri ale unor aranjamentele politice conjuncturale si efemere se mai arata in comunicat.

 
Dialectul istro-roman, o limba pe cale de disparitiePDF Print E-mail
Istria, Croatia/Romanian Global News
Accesari :430
Wednesday, 26 October 2005

Limba romana este in mare pericol de a ramane fara dialectul istro-roman. Este vorba despre cel mai mic dintre cele patru dialecte ale limbii romane. Acesta este vorbit in prezent de mai putin de 500 de persoane in regiunea Istria din Croatia. UNESCO a pus dialectul istro-roman in cartea sa rosie privind limbile cu cel mai mare pericol de disparitie. In prezent au mai ramas practic doar doua sate unde inca se mai vorbeste in dialect: la Jeiani si la Susnievita. Este insa posibil ca dialectul istro-roman sa mai fie salvat?

Istro-romanii: ultimele doua sate

Originea micii colonii romanesti din Istria se pierde in negura istoriei. Specialistii au in continuare controverse pe aceasta tema. Cel mai probabil acum aproximativ 500 de ani aceasta populatie romanesca a fugit din calea turcilor si a format cateva mici localitati la nord si la sud de Muntele Ucka, in peninsula Istria. De-a lungul timpului dialectul istro-roman a fost puternic influentat de limba croata vorbita de populatia majoritara. Astazi este mai greu de inteles de un roman din Romania, insa oricine poate recunoaste cu uimire fraze intregi romanesti in limba pe care o vorbesc cei din satul istrian Jeiani sau la Susnievita. Dialectul istro-roman poate fi usor recunoscut prin inlocuirea sunetului "n" cu "r". Istromanii pronunta spre exemplu "bire" in loc de "bine", "spure" in loc de "spune". Dupa preluarea Istriei de catre partizanii lui Tito si integrarea ei in Iugoslavia, multi dintre istro-romani au migrat in Statele Unite si Italia. Numarul celor care au mai ramas s-a micsorat ingrijorator. Dar si dintre acestia unii au parasit satele natale si si-au gasit locuri de munca mai bune in orase. Pe de alta parte istro-romanii au fost pierdut orice posibilitate de educare in limba romana sau in dialect.

In ultimii ani, autoritatile de la Bucuresti au facut prea putin pentru istro-romani. Promisiuni de ajutor si actiuni de protocol pompoase ramase fara nici un fel de rezultat este tot ce a putut face Romania pentru istro-romani. Nici autoritatile croate nu au fost mai darnice cu istro-romanii.

"Dam fonduri minoritatilor si bineinteles ca le vom da si istro-romanilor daca se organizeaza si le cer, ceea ce nu e cazul istro-romanilor", mi-a declarat seful consiliului local al comunei Karstan de care apartine si satul istro-roman Susnievita.

Pana atunci in satele istro-romane limba se pierde in lipsa oricarei actiuni de sprijin. Lipsesc publicatiile, lipseste o statie de radio, lipsesc seminarii si cursuri. In schimb istro-romanii il au pe Mauro si faimoasa lui formatie folclorica locala Zeianski Zvonciari sau mai precis Clopotarii din Jeiani, cunoascuta bine nu doar in Croatia ci chiar si in lume.

Imbracati cu tricouri de marinari, cojoace ciobanesti pe deasupra si incinsi la brau cu centuri de care atarna clopote mari, zvonciarii executa un fel de dans tribal. In sunetul asurzitor al clopotelor ei colinda din casa in casa pentru a aduce tuturor norocul. Cei din formatia Clopotarilor din Jeinai au cea mai importanta contributie practica la mentinerea dialectului istro-roman. Ei au tradus multe cantece din zona in dialect si le-au imprimat pe un compact disc pe care il ofera celor care doresc sa ii asculte. "Nu este insa suficient pentru a evita disparitia dialectului", crede profesorul Petru Neiescu de la Institutul de Lingvistica si Istorie Literara din Cluj, care studiaza dialectul istro-roman din 1962. El este convins ca dialectul istro-roman nu mai poate fi salvat ci poate cel mult, intarziata disparitia lui. Profesorul Neiescu crede ca in 2-3 generatii nimeni nu va mai vorbi in dialect ci doar in limba croata.

Si totusi la Susnievita, pe strada, am gasit un copil care ajutat de tatal sau a putut sa numere pana la 10 in dialect chiar daca cifrele 8 si 9 le spune in limba croata.

(Material preluat de pe BBC)

 
Romanii din Spania trebuie sa-si reinnoiasca inregistrarilePDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :244
Wednesday, 26 October 2005

Cetatenii straini extracomunitari din Spania, care nu detin autorizatie de resedinta permanenta si care s-au inregistrat in aceasta tara inainte de data de 21 decembrie 2003 vor trebui sa-si reinnoiasca inregistrarile inainte de 22 decembrie.

Aceasta masura este impusa prin legea organica 14/2003 din Spania, prin care se stabileste reinnoirea periodica la fiecare doi ani a inregistrarilor imigrantilor in Spania. Aproximativ doua milioane de persoane, straini aflati in acest moment pe teritoriul Spaniei, vor fi obligati sa se supuna acestei prevederi inainte de Craciun.

La 1 ianuarie 2004 in Spania erau 2.2 milioane de straini extracomunitari, dintre care 400.000 aveau permis de resedinta permanenta, conform datelor furnizate de Ministerul de Interne, ceea ce indica faptul ca aproximativ 1.8 milioane de imigranti extracomunitari din Spania vor trebui sa-si reinnoiasca in aceasta perioada inregistrarile. Romanii sunt cea de-a treia comunitate straina din Spania, ca numar de persoane (170.000), care va trebui sa treaca prin acest procedeu, in timp ce pe primele locuri in topul extracomunitarilor fara rezidenta permanenta se afla ecuadorienii si marocanii.

 
Florica Dima aminteste americanilor de sotul sau cazut in IrakPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :211
Wednesday, 26 October 2005

Familiile soldatilor care si-au pierdut viata in razboiul din Irak inca isi mai amintesc de cei pe care i-au pierdut: de tatii care nu le mai sunt alaturi, de sotii pe care nu ii mai tin in brate, de frati sau de prieteni carora le simt lipsa.

Este si cazul familiei Dima, o familie de romani stabiliti in Statele Unite, care anul trecut, in data de 13 noiembrie, l-a pierdut pe sotul, tatal, fratele, Catalin Dima, ucis in timpul unei misiuni in Irak. Presa americana inca nu si-a pierdut interesul pentru astfel de povesti triste, iar declaratiile rudelor indurerate, care nu vor sa uite, nici ei nici restul lumii, de cei dragi, inca mai umplu paginile ziarelor. Florica Dima, sotia lui Catalin vorbeste din nou despre durerea de a-si fi pierdut sotul, intr-un material realizat de CNN.

Sergentul Catalin Dima nu va deveni, jura ea, o fotografie anonima la stirile de seara. Cand vad toti soldatii care au murit, oamenii vad numai poza soldatului, nu omul, tatal care a fost, ce fel sot a fost, sau ce fel de prieten, spune ea. El nu este doar un alt nume de pe o lista.

Catalin Dima a sosit in SUA in 1996, s-a casatorit aici in 1997 cu Florica, iar in 2001, la putin timp dupa atacurile teroriste din 11 septembrie, s-a inrolat in Armata SUA, dupa ce in tara sa natala, fusese in Armata Romana. Pe intreaga perioada a activitatii sale in cadrul Armatei SUA a primit numeroase distinctii si onoruri, printre care Bronze Star, Purple Heart, Meritorious Service Medal, Army Commendation, Good Conduct Medal, Army Reserve Component Achievement Medal, National Defense Service Rib , Global War on Terrorism Expeditionary Medal, Global War on Terrorism Service Medal, Armed Forces Reserve Medal si Army Service Ribbon. Catalin si Florica aveau trei copii, cu varste de 6, 5 si 3 ani, iar intr-o luna Catalin urma sa primeasca cetatenia americana. Se pare, insa, ca soarta i-a fost potrivnica, iar planurile si visele sale, intr-o tara care inca nu apucase sa il adopte, dar pentru care si-a dat viata, nu au mai avut timp sa se realizeze.

 
Studentii romani de pe cele doua maluri ale Prutului se intalnesc la StrasbourgPDF Print E-mail
Strasbourg, Franta/Romanian Global News
Accesari :284
Wednesday, 26 October 2005

Asociatia romaneasca ACAR de la Strasbourg, va organiza sambata, 29 octombrie, o intalnire cu studentii din Romania si din Basarabia, ce va avea ca scop sa-i informeze pe acestia in legatura cu existenta asociatiei.

Asociatia ACAR ii va putea ajuta pe studentii romani, pe viitor, in toate demersurile adiministrative pe care le vor initia, si totodata, le va putea oferi sprijin pentru a se simti mai putin singuri, in perioada studiilor in strainatate.

Intalnirea de la acest sfarsit de saptamana va fi un mic dejun, ce se va desfasura cu incepere de la ora 10.00, la sediul ACA, din rue dAnkara, Strasbourg Esplanade, iar intrarea va fi gratuita.

 
Un nou birou parohial romanesc la PordenonePDF Print E-mail
Pordenone, Italia/Romanian Global News
Accesari :286
Wednesday, 26 October 2005

Biserica ortodoxa romana Nasterea Sfantului Ioan Bortezatorul din Pordenone si-a deschis la inceputul lunii octombrie un birou parohial care functioneaza in cadrul centrului Madonna Pellegrina din localitate, via Madonna Pellegrina nr.11.

Acesta se vrea a fi un loc de intalnire intre preot si enoriasi, dar si intre romani, ca atare, datorita bibliotecii care va functiona aici. Biblioteca a fost infiintata cu ajutorul donatiilor de carte facute de Institutul Cultural Roman din Bucuresti si din Venetia, prin grija lui H. R. Patapievici, respectiv Ioan Aurel Pop, dar si datorita amabilitatii autoritatilor locale din Pordenone (primarul Sergio Bolzonello si asesorul pentru cultura Claudio Cudin). Acestia din urma au oferit o donatie de carte din partea Bibliotecii Civice, iar astfel biroul parohial pune la dispozitia celor care il viziteaza cateva sute de titluri de carte romaneasca si italieneasca, al carui numar se spera sa creasca prin contributii ulterioare. Tot in acest spatiu, vor avea loc si intalniri catehetice cu cei interesati, adulti si copii.

Biroul este deschis dupa urmatorul program marti si joi, de la ora 18:00 la 19:00.

 
Romania Club pentru romanii din ItaliaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :211
Wednesday, 26 October 2005

Asociatia culturala - sportiva Roma - nia ii invita in fiecare duminica pe romanii stabiliti in Italia la Romania Club, din Roma.

Toate asociatiile sau persoanele fizice care vor sa organizeze concerte, sedinte, activitati social-culturale-sportive si care nu detin spatiul necear pentru desfasurarea acestora, pot gasi ceea ce au nevoie la Romania Club. Cei interesati pot lua legatura cu cei care se ocupa de aceste evenimente la sediul Romania Club, din via Anagnina angolo Via Roggiano Gravina 2, sau la numarul de telefon 333/2577971, la care va raspunde presedintele Asociatiei Roma-nia, Daniel Bostaca.

 
Inregistrarea in registrele de stare civila, si la misiunile diplomaticePDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :266
Wednesday, 26 October 2005

Cetatenii romani aflati in strainatate, care solicita informatii cu privire la intocmirea actelor de stare civila, au fost instiintati de Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor de existenta catorva noi aspecte pe care acestia trebuie sa le cunoasca.

Astfel, certificatele de stare civila procurate din strainatate pot fi transcrise in registrele de stare civila romane, iar o data cu modificarile aduse prin Legea nr. 94/2004 si introducerea alin. (2) la art. 42, din necesitatea simplificarii procedurilor, inregistrarea in registrele de stare civila romane se poate face si prin inscrierea la Misiunile Diplomatice sau Oficiile Consulare de Cariera ale Romaniei, informeaza Actualitatea Romaneasca.

In contextul acestor doua articole de lege, autoritatile romane au dorit sa vina in sprijinul cetatenilor romani aflati in strainatate si care sunt in posesia unor certificate de stare civila eliberate de autoritatile straine. In cazul inscrierii certificatelor de nastere in registrele de stare civila romane, pentru copiii nascuti pana la data de 31.12.2003, codul numeric personal se va atribui de catre Directia de Stare Civila din cadrul Consiliului Local al Sectorului 1 al municipiului Bucuresti, pe baza listelor de coduri numerice repartizate acesteia, informeaza un comunicat de presa emis de Ministerul Administratiei si Internelor. In situatia copiilor nascuti incepand cu anul 2004 si pentru care se solicita inscrierea certificatelor eliberate de autoritatile straine, ulterior acestui an, se va atribui cod numeric personal din listele de coduri precalculate pentru anul 2004 si urmatorii, existente la Misiunile Diplomatice sau Oficiile Consulare ale Romaniei.

 
Prima intalnire a Clubului LAARPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :211
Wednesday, 26 October 2005

Romanii stabiliti in Viena, fara deosebire de gen, culoare politica, varsta, stare sociala sau confesiune, dupa cum se arata in anunt, au fost invitati la prima intalnire a Clubului Ligii Asociatiilor Austro-Romane, care s-a desfasurat pe data de 16 octombrie.

Prima tema de dezbatere propusa de conducerea Ligii a purtat titlul Totalitarism, Exod, Ghetou - probleme, initiative, solutii ale dialogului social si politic romano-austriac, informeaza Actualitatea Romaneasca. Discutia a fost moderata de dr. Al. Todericiu, si i-a avut ca invitati pe reprezentantii Ambasadelor Romaniei si Moldovei din Viena, informeaza coordonatorul LAAR, Dan Stoica. Evenimentul a fost gazduit de Teatrul Pygmalion, situat pe strada Alser numarul 43.

 
Credinciosii merg la hramul manastirii romanesti Sf. Dumitru din New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :266
Wednesday, 26 October 2005

Credinciosii bisericii ortodoxe romane Sfantul Nicolae din Woodside, New York, vor efectua duminica, 30 octombrie, un pelerinaj de o zi la manastirea romaneasca Sfantul Dumitru din acelasi stat, cu ocazia hramului asezamantului.

Pelerinii care nu dispun de mijloc propriu de transport vor avea la dispozitie un autobuz care ii va duce la manastire si care va pleca la ora 07:00 din fata bisericii Sf. Nicolae din Queens, intoarcerea fiind programata pentru ora 15:00, de la manastire. Credinciosii vor lua parte la slujba care se va oficia la lacasul de cult monahal si la agapa frateasca ce va urma, informeaza parohia Sfantul Nicolae. Liturghia de duminica dimineata va fi oficiata de Protos. Ioan Casian, parohul bisericii Sf Nicolae si va fi precedata sambata, 29 octombrie, incepand cu ora 19:00, de slujba Vecerniei.Asezamantul monahal Sf Dimitrie se afla in Middletown, New York, la o distanta de aproximativ 2 ore de mers cu masina de New York si de New Jersey. Adresa manastirii este 1572 Mountain Road Middletown, NY 10940.

 
Redactorul-sef al Jurnalului Literar, in vizita la Biblioteca romaneasca din FreiburgPDF Print E-mail
Freibourg, Germania/Romanian Global News
Accesari :417
Wednesday, 26 October 2005

Redactorul sef al revistei bucurestene Jurnalul Literar, Nicolae Florescu, prezent recent la manifestarile culturale ale Bibliotecii romanesti din Freiburg, a acordat un interviu pentru portalul romanilor din acest oras german. In cele ce urmeaza, redam textul acestui interviu, realizat de Dan Barliba pentru portalul www.freiburg-ro.de.

Dan Barliba: Pentru inceput, spuneti-ne, va rog, cateva cuvinte despre D-voastra si despre Jurnalul Literar!

Nicolae Florescu: Despre mine este mai usor sa vorbesc, pentru ca as putea sa va spun de la inceput ca, cei 60 de ani pe care ii implinesc chiar luna asta, ascund o activitate de critic si istoric literar, pe care am inceput-o chiar imediat dupa ce am terminat facultatea. Activitatea mi-am inceput-o la Radio Difuziunea Romana, intai in redactia culturala de acolo, dupa aceea la Muzeul Literaturii Romane unde am facut replica manuscriptului chiar de la al doilea numar al ei, intr-o echipa redactionala remarcabila. Am invatat foarte multa meserie de acolo, cu Romulus Vulpescu, Manuela Tanasescu, Ruxandra Mihaila si alti oameni din prima generatie de colaboratori. Dupa ce am invatat bine meserie aici, am trecut la o alta revista, Revista de Istorie si Teorie Literara, o revista academica care mergea cam in 200 de exemplare, se adresa numai cercurilor academice si stiintifice din strainatate, si din care am facut o revista de 5000 de exemplare ca tiraj pe piata romaneasca, evident raspandindu-se si in strainatate. Acestea au fost si primele legaturi si cu exteriorul, pentru ca am avut intai contacte cu oamenii de cultura romanisti din centrele universitare europene si apoi sa ajung chiar spre 89 la situatia de a lua legatura si cu centrele literare canadiene si americane. A venit 89, a fost momentul de mare cumpana si de mare libertate a spiritului romanesc si atunci am scos Jurnalul Literar pe care il socotesc, si nu numai eu, din punct de vedere al cronologiei, prima revista literara aparuta dupa revolutie. In 8 ianuarie 1990 Jurnalul Literar era pe piata. A fost o revista pe care am scos-o in formatul pe care il preconizase George Calinescu cand crease aceasta revista in 1939. Si am facut o legatura foarte interesanta, as zice eu, intre momentul 1939, un moment care anunta toata tragedia urmatoare, razboiul si momentul 1990, cand in fata Romaniei se punea o reconstructie la fel de temerara cum fusese si cealalta, care preconiza intr-un fel rezistenta in fata dezastrului iminent ce se presimtea. Ei.. cred ca revista si-a atins scopul intr-un fel sau s-a orientat intr-un domeniu, tocmai in sensul acesta, al reconstructiei, spre domeniul diasporei, spre domeniul exilului, adica acea literatura si acel univers cultural care parasise tara si care in mod firesc, trebuia ca dupa 90 sa revina si sa reintre in circuitul de valori national. Ce s-a intamplat mai departe, in ce masura aceste lucruri au intrat sau nu au intrat, au fost recunoscute sau nu, este o treaba pe care, vorba lui Virgil Ierunca, ar trebui sa spun ca nu ma intereseaza. Dar din pacate, ma intereseaza foarte mult, fiindca comunismul a dat un gol cultural de aproape 50 de ani, un gol imens in domeniul literaturii, o literatura facuta, o literatura obligata, o literatura comandata. Literatura exilului aducea in schimb valori certe, nu are rost sa va amintesc de Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Vintila Horia, ii stiti si dumneavoastra, si mai putem adauga Horia Stamatu chiar din Freiburg de aici, putem sa mai adaugam si alti oameni de gandire cum este acest mare, mare, dupa parerea mea om de gandire, Octavian Vuia care si-a terminat viata aici in Freiburg. Deci sunt o serie mare de lucruri care s-au facut pe parcursul acestor 15 ani si care ar putea sa intereseze literatura romaneasca. Faptul ca ele nu au ajuns in tara inca, la deschiderea si dispozitia publicului romanesc, ma amaraste foarte tare, fiindca puteam sa mergem mai departe. Din pacate, nu am mers mai departe, ne-am cantonat intr-o situatie in care inca inregistram fara ca sa luam creativ acest fenomen al inregistrarii si sa dea rezultate pe o arie mai larga.

Dan Barliba: Cum este vazuta in tara activitatea culturala a romanilor din afara? Cum ati caracteriza viata culturala a romanilor din Freiburg?

Nicolae Florescu: Din perspectiva revistei este clar ca aici a fost o activitate culturala foarte interesanta si cred ca in anii 80-90, as spune chiar din 70, a fost aici chiar o efervescenta culturala foarte interesanta. Au fost personalitati, cateva am amintit deja, Horia Stamatu, de asemenea Octavian Vuia, as mai aminti de profesorul Paul Miron care traieste si are o activitate foarte sustinuta aici. Mai exista o biblioteaca romaneasca aici. Practic, ar trebui sa va spun ca aceasta bibilioteca romaneasca este singurul element care de 50 de ani justifica existenta acestui exil, pentru ca ea aduna cam de pe toate continentele, tot ceea ce ii reprezinta pe romani. E o sansa pe de o parte de a avea un asemenea izvor de informatii. Tot ce s-a intamplat in 50 de ani in Europa si in lume si care a privit sectorul romanesc se gaseste aici. Nu se poate scrie o istorie romaneasca a ultimilor 50 de ani neglijand Biblioteca din Freiburg. Cine neglijeaza Biblioteca din Freiburg nu vrea binele poporului roman, ci din potriva incearca ca prin diverse superfugii sa continue o stare incerta, o istorie foarte discutabila, o istorie de interes minor care pe mine ma revolta intodeauna cand o vad, in loc sa ne confruntam cu adevarul, odata poate ca trebuie si romanii sa se confrunte cu adevarul. E o lectie pe care Germania ne-o da mereu! Eu, de la an la an, vad o revolutie extraordinara aici cand vin, intre o mentalitate, care la inceputul anului respectiv avea o anumita dimensiune si o alta mentalitate care se impune usor, usor prin generatiile tinere. Din pacate, in Romania, in momentul de fata, generatia tinara este incapabila sa faca ceea ce se intampla in Germania. Si cred ca succesul unei culturi, deschiderea unei perspective culturale nu se poate cantona niciodata pe un spirit invechit, nu putem sa venim la nesfarsit cu exilul sau cu diaspora si sa spunem: astia fac, asa ceva si ar trebui si noi in tara sa facem. Trebuie sa asimilam ceea ce se intampla aici, sa discutam critic si sa pornim mai departe si acest mai departe nu apartine generatiei mele, din pacate. As vrea teribil sa fiu tanir ca voi si sa pot sa continui, dar apartine categorig generatiilor voastre si aveti mari datorii fata de aceasta tara.

Dan Barliba: Daca ati masura calitatea literaturii din exil, ce instrument de masura si ce unitate de masura ati folosi?

Nicolae Florescu: Vedeti, cultura romaneasca creata in exil, creata deja pana in momentul de fata, are un mare avantaj fata de ceea ce s-a intamplat in tara in etapa istorica de pana la revolutie si anume, are capacitatea si avantajul eliberarii, libertatii. Ea a fost creeata in libertate: intr-un fel se pun lucrurile cand ai dreptul la cuvant si noi am luptat in fond daca privim din punctul de vedere strict al culturii. Revolutia aceasta nu stiu daca ne-a adus foarte multa paine, nici daca ne-a adus foarte mult vin pe masa, dar ne-a adus categoric libertatea cuvantului. Aici nu se mai poate spune, nimeni nu se mai poate ascunde sub aceasta mare si mica "smecherie", sa spuna: domnule, trebuie sa imi gandesc cuvantul, sa vedem cum il strecor, nu mai ai de cine sa il strecori... Surpriza mea, a multora din generatia mea si probail ca si a voastra intr-o oarecare masura, a fost aceea ca oamenii care se plangeau de lipsa de libertate, dupa 89, in domeniul cultural, nu au mai fost deloc cei care trebuiau sa se bucure de aceasta libertate. Au devenit deodata tacuti, au intrat in faza de regandire a operei lor (eu cred ca asta ar fi o regandire a operei lor, fiindca alta justificare nu am). In ceea ce se intampla in exil, este clar ca si aici fenomenul, vorbesc de exilul romanesc si aici stau putin lucrurile altfel, vedeti, generatiile trecute s-au dus, ne-au parasit si Eliade si Eugen Ionescu si Emil Cioran si Octavian Vuia si Stamatu.. Generatiile noi care au venite din Romania au pe de o parte tendinta aceea de a se sincroniza la pulsul european sau mondial al ideiilor, ar fi foarte bine sa se intample acest lucru, numai ca ei trag cu ochiul si spre tara si fac un fel de amestecatura, sa miste pe aceia din tara cu ceea ce se discuta aici, dar in acelasi timp ar fi bine sa se discute si aici si sa poti sa speculezi si in tara treaba asta. Sa avem scriitori care sa umble dupa premiul Nobel, nu este rau, e foarte bine, ii doresc lui Norman Mainea succes deplin in campania lui de a obtine premiul Nobel pentru literatura. Dar cred ca acest fenomen al creatiei artistice, al cuvantului si aceasta libertate a cuvantului, a expresiei, de care ei se bucura, poate sa va dea speranta numai in momentul in care cuprinde un continut adevarat de substanta omeneasca. Nu se poate face politica, eu nu cred ca literatura si cultura vor face politica, exista alte mijloace. Vrem sa intram in Europa si nu suntem pregatiti. Nu prin literatura ne pregatim sa facem intrarea in Europa! Literatura trebuie sa aiba un drept al ei. Un scriitor si un creator de valori expresive ale cuvantului nu poate fi decat un mare calauzitor de constiinta. Ori acesta cautare vine din el, din interiorul lui, din lumea lui si numai asa se poate proiecta un univers. Sant cateva carti aparute in ultimi ani pe care le apreciez in mod deosebit si sunt cativa scriitori care poate nu au reusit sa-si aibe in occident revelatia pe care ar putea sa o aiba opera lor. Ma gandesc la Bujor Nedelcovici cu Al doilea mesager, carte absolut exceptionala aparuta in preajma lui 89 in Franta, o carte parabolica care vorbeste foarte mult despre constiinta romaneasca si despre aceasta dorinta a libertatii, despre pericolul acesta al totalitarismului intr-o lume a omeniei, care are simtul tolerantei si are o constiinta metafizica foarte pronuntata. Exista de asmenea carti de un mare curaj civic, carti responsabile, carti tragice cum sunt cele ale lui Paul Goma. Eu cred ca Paul Goma este de departe o mare constiinta romaneasca si avem obligatia, cu efortul de a depasi toate conditiile unui postcomunism care continua, din pacate, in sistemul oficial romanesc, sa impunem un scriitor de valoarea lui Paul Goma, sa il repatriem pentru ca el nu este in alta parte, este tot acolo. Folosec un cuvant impropriu, fiindca Goma este al nostru, Goma scrie in limba romana, Goma isi publica cartile in Romania. Dar avem datoria sa dam la o parte aceasta mica, iar folosesc cuvantul "smecherie" oficiala, si sa reproiectam acolo valorile efective ale unui scriitor, care este negat de majoritatea criticilor literari ai oficialitatii, tocmai pe baza talentului lui. I se neaga ceva ce nu este cunoscut. Mi se pare o crima pur si simplu, sa negi unui om talentul pe care de fapt nu il cunosti, fiindca cartile lui exista si nu sunt comentate. Vorbesti unui public neinformat despre cineva si il cataloghezi. Este cel mai dubios sentiment al prolecultismului si al sociologismului vulgar de care cultura noastra, din pacate, a ramas mereu marcata. Vii cu o eticheta pe care poti sa pui lipsa de talent dar poti sa pui nationalism vulgar...Ce inseamna o eticheta in materie de arta? Cum poate in cel de-al 21 secol in care ne gasim, cineva sa vina cu o eticheta si sa justifice valorile literare, valorile spirituale prin asemenea etichete? Mie mi se pare revoltator si, din pacate, imi pare rau ca trebuie sa spun acest lucru, nu gasesc nici in occident o mai mare toleranta fata de acest aspect. Un scriitor este o lume. Cand vom intelege ca lumea unui scriitor nu se va supune niciodata unor legi ale unei societati contemporane, atunci vom intelege ca nu putem sa dirijam pe acest scriitor spre ceea ce noua ne convine. Si ideea aceasta de coordonare, vrem o Europa unita si vrem ca si literatura Europei sa fie de o anumita expresie, nu se poate. Nici muzica nu va fi de aceeasi expresie... Spunem pe de o parte ca respectam spiritul local si ca tot localismul creator va intra intr-o nou lume prin aceasta Europa unita, dar pe de alta parte vrem sa creem aceste mari trusturi industriale, aceste mari spirite comerciale, nu? Si dumneata te speli cu aceeasi pasta de dinti cu care eu ma spal in Romania, nu cred ca acest mod de a privi lucrurile poate rezolva problemele culturale esentiale ale timpului nostru. Ori fara cultura, fara deschiderea spre spiritualitate, aceasta lume este sortita pieirii. Mi-e foarte teama ca ajung sa fiu un profet mincinos vorbind despre un viitor, care, dupa parerea mea, este grav amenintat din punct de vedere spiritual in momentul de fata.

Dan Barliba: Se observa o influenta a literaturii germane asupra limbii din scrierile celor de aici, din Germania?

Nicolae Florescu: Imi este foarte greu sa apreciez acest lucru pentru ca nu cunosc foarte bine literatura germana. Cred insa ca in contactul europeam pe care in momentul de fata ar trebui sa il gasim deschis spre literatura germana si nu numai noi. Pentru tarile estice, literatura germana este vaduvita, este o americanizare a literaturii, o anglizare a literaturii, o grija nemaipomenita pentru ca aceasta literatura, foarte interesanta de alfel, sa domine piata. Francezii vin si ei din urma alergand din greu si gafiind, ca sa recupereze pietile acestea ale estului. Dar cred in acelasi timp ca noi avem o datorie fata de recuperarea valorilor literare. N-as mai folosi "literar" as zice: valori spirituale germane. 50 de ani a fost greu de cunoscut in est, ce au adus germanii in cultura si literatura. In general, au fost cunoscuti cei care cochetau cu comunismul sau ideologia de stanga. In momentul de fata, cred ca ar trebui o regandire a fenomenului, repet nu numai pentru Romania, cred eu ca pentru toate tarile estului european, o regandire a recuperarii acestor valori. Cultura germana este atat de reprezentativa! Hai sa o luam numai in parte filozofica a lucrurilor si sa ne gindim la acest mare si imens necunoscut chiar in Germania, acest mare filosof al ultimilor doua secole, fiindca eu il socotesc ultimul filosof pe acest Martin Heidegger care schimba modul de gandire a lumii. E interesant ca noi vorbim despre aceasta lume moderna, o apreciem din toate punctele de vedere, dar dictonul filosofic il da Derida, nu il da Martin Heidegger cum ar trebui sa il dea, fiindca lumea noua, lumea in care noi traim acum a fost regandita si stabilita de Martin Heidegger inca din 1922. Nu va cutremra treaba asta ca in 27 a aparut cel mai fantastic tratat de filosofie din lumea asta si ca noi suntem contemporani, ca traiti dumneavoastra in primul rand, traiti in Germania invatati aceasta limba, o traiti, o vorbiti si ca acest mare creator de limba si de spirit, nu este bine cunoscut. In Romania exista in momentul de fata, suntem a 7-a, a 8-a sau a 10-a tara care l-a tradus pe Heidegger. Avem chiar doua editii din Fiinta si timp. Exista o prima editie pe care am publicat-o, si nu fac altceva decat sa ma mandresc, va rog sa ma credeti, nu la modul laudandu-ma, ci la modul real, ca sunt fericit ca am putut sa contribui cu ceva, sa fiu prezent in timpul meu si cred ca in Romania sunt o prezenta in timpul meu prin faptul ca am tiparit in 1994, prima parte din Fiinta si timp a lui Martin Heidegger. Este e o carte epocala, este o carte fundamentala de la care ne putem revendica. Numai acesta, dupa parerea mea, este spiritul european si in sensul acesta trebuie sa gandim lucrurile. Nu cu false valori, falsi filosofi, cu falsi oameni de cojunctura, oameni care profita de un anumit moment, ocupa o anumita situatie didactica, o anumita pozitie intelectuala si care ne sunt serviti pe tava sau ne sunt introdusi in discursul nostru despre Europa. Cred ca Europa, asa cum o vedem noi astazi, asa cum ne confruntam cu ea astazi, este bine stabilita si bine vazuta intuita de Martin Heidegger. Sa ne intoarcem la Martin Heidegger, cred ca e timpul!

Dan Barliba: Cu ce sentiment va despartiti de Freiburg?

Nicolae Florescu: Intodeauna cu regretul ca parasesc o biblioteca extraordinara, cum este Biblioteca romaneasca de aici, ca pierd contactul cu foarte multi romani care au deschidere intelectuala nemaipomenita, a caror lipsa din tara o resimt fiindca ei sunt aici si nu sunt acolo, unde lucrurile merg, din punct de vedere al spiritualitatii, destul de greu, chiar cred ca e o batalie pe care spiritualitatea a pierdut-o pana acum in cei 15 ani. Eu cred ca romanii au un cuvant de spus in aceasta Europa. Cred ca cel putin din punct de vedere spiritual, avem un cuvant foarte interesant de spus, dar nu-l vom putea spune decat atunci cand vom pierde din vedere acest mic joc al interesului propriu, cand interesul a ceea ce se numeste specific national va domina cultura romaneasca. Intai trebuie sa fim noi insine si dupa aceea sa interesam pe alti. E o banalitate, dar o banaliate care de-a lungul a 2000 de ani a fost confirmata.

 
Sezatoarea romaneasca, reinviata in CanadaPDF Print E-mail
Kitchener, Canada/Romanian Global News
Accesari :246
Wednesday, 26 October 2005

Comitetul de doamne al bisericii romanesti Sfantul Ioan Botezatorul din Kitchener s-a hotarat sa reinvie spiritul autentic romanesc prin organizarea unor sezatori periodice la care sa participe toata lumea interesata de lucru manual si bricolaj.

Sezatorile au avut loc pe 30 septembrie si 14 octombrie, urmatoarea intalnire programata fiind in ziua de vineri, 28 occtombrie, in New Hall, 2150 Bleams Road, informeaza Asociatia Culturala Romana Banatul din Kitchener. La sezatoare se va tricota, croseta, coase, picta, desena, se vor alcatui aranjamente florale, se va citi, se vor spune glume, si, in general, toata lumea se va simiti bine.

Biletul de intrare consta in achitarea taxei de 2 dolari, care va fi considerata donatie.

 
Vinul basarabean, degustat la Sankt PetersburgPDF Print E-mail
Sankt-Petersburg, Rusia/Romanian Global News
Accesari :256
Wednesday, 26 October 2005

Timp de doua saptamani, rusii din Sankt-Petersburg vor putea sa deguste celebrele vinuri basarabene, care vor fi prezentate incepand cu 26 noiembrie la Palatul Tavriceski din oras.

Programul Festivalului contine lansarea celor mai bune vinuri, coniacuri si altor produse alcoolice din Basarabia, expozitii de fotografii dedicate viticultorilor si vinificatorilor, sau prezentarea activitatii clubului oamenilor de afaceri Moldova Sankt-Petersburg si semnarea acordului intre intreprinderile industriei de vinificatie si firmele comerciale. Totodata, pe 27 noiembrie este preconizata desfasurarea unei mese rotunde intitulata Producerea vinurilor in Moldova: prezentul si perspectivele, precum si lansarea filmului Drumul vinurilor in Moldova.

Dupa Saptamana vinului basarabean, care s-a desfasurat la Moscova, aceasta este a doua actiune de proportii pentru promovarea vinurilor de peste Prut pe piata rusa, informeaza Noutati Modova.

 
Dan Puric, in reprezentatie la KolnPDF Print E-mail
Koln, Germania/Romanian Global News
Accesari :220
Wednesday, 26 October 2005

Actorul si regizorul Dan Puric va sustine sambata, 29 octombrie, la Burgerhaus din Koln, o reprezentatie cu spectacolul Vis.

Evenimentul face parte din cadrul zilelor romanesti la Koln, care se desfasoara pe parcursul saptamanii 22-29 octombrie, informeaza portalul tinerilor romani din Germania. Spectacolul va incepe la ora 19:00, pretul unui bilet de intrare fiind de 10 euro. Sala in care se va juca Vis se afla la adresa Kalk, Kalk-Mulheimer-Str. 58. Rezervari se pot face la Europe Direct (in intervalul orar 11:00-19:00), telefon 0221/ 9234017 sau info@ize-koeln.de Rumanisches Kulturzentrum 0221/ 6085683 sau la adresa de e-mail info@rkzk.de.

 
Elvetienii isi pot alege vinurile romanesti de pe netPDF Print E-mail
Munchen, Germania/Romanian Global News
Accesari :270
Wednesday, 26 October 2005

Al doilea importator de vinuri romanesti in Elvetia, Finecom Dragomirescu, si-a lansat recent o pagina de web.

Aceasta se gaseste la adresa www.finecomvin.com. Portalul cuprinde o lista completa a vinurilor romanesti pe care le ofera importatorul, printre care se afla Feteasca Neagra de Vanju Mare, Tamaioasa Romaneasca de Cotnari, Merlot de Dealu Mare, Riesling italian Sevruga de la Vinarte, Cabernet Sauvignon de Castel Bolovanu si Feteasca Neagra de Dealu Mare, informeaza Casa Romanilor din Elvetia. Pentru mai multe informatii se poate contacta Ioana Dragomirescu, la numarul de telefon +41 - 21 - 903 33 50, adresa firmei fiind La Mellette 37, 1081 Montpreveyres, Elvetia.

 
Ingrid Beatrice Coman un tanar condei romanesc in peisajul literar italianPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :291
Wednesday, 26 October 2005

{mosimage}Ingrid Coman face parte din tanara generatie de dupa revolutia din 1989, a carei vigoare si talent scriitoricesc a prins si dobandit valente in mediul filologic italian.

{mosimage}Nascuta la Tecuci, in judetul Galati in 1971, Ingrid Coman si-a desavarsit studiile literare in Italia unde s-a si dedicat pasiunii scrisului. Limba italiana i-a devenit cea de-a doua limba, ea frecventand seminarii de profil, printre care cel al scriitorului italian Raul Montanari si seminarii de scenarizare cinematografica la renumita scoala Holden din Torino. Dupa limba italiana, engleza este alta limba prin care Ingrid B. Coman si-a dezvoltat si definit talentul literar, studiind la Milano literatura engleza in cadrul Institutului British Council, paralel urmand un curs de scriere creativa la Londra.

Ingrid Coman a debutat in 2001 cu nuvela Evghenji che torna (Ellin Selae, Cuneo, 2001), al carei subiect se inspira din experienta tragica a Rusiei comuniste. In acelasi an a urmat a doua nuvela Il re della 54, integrata intr-o antologie de nuvele ingrijita de Raul Montanari (Onda lunga: nuovi narratori in arrivo, anzi gi arrivati, Archivi del 900, Milano, 2001). Anul 2002 a adus publicarea la Roma a unei noi nuvele, cea de-a treia, La stanza degli ospiti in revista Il Laboratorio del Segnalibro. De la genul nuvelei Ingrid a trecut la palierul romanului, al romanului inspirat din viata reala contemporana, o viata ale carei dimensiuni se inscriu in cele ale unei existente dure, unei existente limita, de natura filozofica existentiala.

Toate acestea se regasesc pe deplin in primul roman La citta dei tulipani (Orasul lalelelor) al carei subiect-drama abordat este poporul din Afghanistan, in timpul razboiului american. Aparut in acest an la editura Tufani din Ferrara, romanul se doreste a fi o dedicatie poporului afgan, vazut nu prin oglinda mass-mediei ci prin prisma celor traitori acolo, a celor simpli, a celor care ies din calculele jocurilor politice si traiesc drama asa cum ar trai-o orice popor in conditiile unei existente de ordin shakesperian a fi sa a nu fi. In toata aceasta drama exista insa un resort, o speranta pe care cei in cauza o vad inflorind in raiul ce se manifesta asemenea unor bulbi adusi la lumina, unde vor inflori. Dincolo de naratiunea care curge atat de limpede, de constructia personajelor atat de vii, Ingrid B. Coman poarta cu ea in acest roman existenta trairii efective a unei drame de istorie recenta pe care a parcurs-o si cunoscut-o in Romania, a simtit-o si a adus-o in aceasta carte cu sensibilitate si discernamant, razboiul se poate manifesta nu doar prin forta armelor de foc cat si prin bariera nerostita a terorii care bantuie sufletele si mintile oamenilor.

Ingrid B. Coman continua aceasta aventura sinuoasa a conditiei umane sub semnul absurdului existential, in cel de al doilea roman aflat in curs de pregatire intitulat Te al samovar (Ceai la samovar). Un roman unde Ingrid Coman doreste sa descopere publicului cititor, periplul unei existente supuse suferintei si tragicului, inspirate din neagra dictatura a stalinismului. Un roman care nu poate decat sa ne incite in a-l citi si poate descoperi intr-un soi de experienta reciproca, ceea ce a insemnat ideea de lagar, in care si romanii au fost deopotriva personaje si victime.

Talentul tinerei scriitoare romance a trezit atentia criticii de specialitate italiene care a consacrat spatiu cunoasterii noului roman lansat Orasul lalelelor. Ingrid Coman s-a nascut romanciera. Amploarea romanului ii este naturala. spune Raul Montanari, unul dintre cei mai importanti scriitori contemporani italieni, adaugand apoi: Curajul unei naratiuni care inca de la ambientarea sa alege sa fie de partea celor invinsi, a celor oprimati, ai marilor infranti ai vietii, a gasit pretiosi aliati. Vocea sigura si neta a naratorului este plina de nuantari, de subtonuri, si in parabola tragica s-au deschis cai de fuga si speranta, mici lumi alternative, pauze de ragaz si de zambet inteligent.

Romanul lui Ingrid Coman considera docenta si jurnalista Rosalia Cappa - naste emotie si admiratie, nu doar prin profunzimea subiectului tratat cat si prin faptul ca scriitoarea stie sa dea viata personajelor cu forta cuvantului, pe care-l foloseste cu multa maiestrie. Romanul tinerei scriitoare romance Ingrid Coman, da posibilitatea aceleiasi jurnaliste de a reflecta asupra statutului de imigrant in Italia si a inlaturarii unor prejudecati create pe marginea acestuia. (...) despre imigranti cunoastem ori vrem sa cunoastem doar pe cei care creeaza probleme considerand-i saraci la nivel economic si cultural. Alaturi de aceia, mai vizibili in ochii nostri, traiesc multi altii precum este Ingrid, ce ne pot ajuta nu doar in a invinge prejudecati, dar si prin faptul ca ei transmit bogatia culturii lor o intalnire (intre culturi) care genereaza binele si pacea(...). Reflectii care iata nu pot decat sa ne creeze noua romanilor aici traitori in Italia, un sentiment de mandrie, transpus la nivelul cuvantului scris, al maiestriei literare, de un tanar condei romanesc cum este Ingrid Coman.

(Pentru Romanian Global News, a transmis Violeta Popescu)

 
Intalnire cu Ion Gavrila Ogoranu la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :268
Wednesday, 26 October 2005

Casa Romaneasca din Paris a gazduit sambata, 22 octombrie 2005 o manifestare dedicata luptatorului anticomunist Ion Gavrila Ogoranu care traieste in Romania, la Alba Iulia.

Autor al unei tetralogii memorialistice zguduitoare, intitulate Brazii se frang, dar nu se indoiesc, Ion Gavrila Ogoranu (acum in varsta de 83 de ani), vorbeste despre rezistenta anticomunista in muntii Fagarasului pana in 1976, cand a fost prins si inchis. Este o datorie a noastra sa informam opinia europeana si mondiala despre rezistenta armata anticomunista din Romania a afirmat romanul care este o marturie vie a celor peste o mie de grupuri de rezistenta romanesti. Aceste bande de banditi au un adevarat titlu de noblete, de demnitate, darzenie si eroism, in opinia acestui erou care afirma cu putere valorile morale crestine, anticomuniste. Intalnirile de la Paris s-au desfasurat atat cu participarea unor romani aflati in Franta, dar si francezi, veterani de razboi sau tineri francezi care manifesta un real interes pentru istoria luptei anticomuniste din Europa de Est. Printre participanti au fost si doamna Marie Joelle Dessere, o sustinatoatre a demersurilor de recuperare a memoriei anticomuniste din Romania si istoricul francez Stephan Courtois, autor al volumului Cartea Neagra a comunismului, tradusa in 27 de limbi. Organizatorul acestor intalniri a fost un tanar doctorand in stiinte politice la Paris Robert Adam.

Sunt adeptul istoriei vii, istoriei care plange, istoriei care spera, afirma Ion Gavrila Ogoranu. Exista o simbioza extrem de stransa intre rezistenta prin credinta si rezistenta noastra politica anticomunista. Am trait Invierea in padure atatia ani... Cred ca lumea aceasta este ca o gospodarie a lui Dumnezeu in care sunt si oameni buni si oameni rai Este exemplul satului Segarcea Posaga din Muntii Apuseni unde preotii greco-catolici au platit cu viata, sat in care si copiii au participat la rezistenta anticomunista. Securitatea n-a putut gasi acolo nici un tradator, nici un informator. Ion Gavrila Ogoranu lucreaza in prezent la o Istorie a rezistentei anticomuniste in Muntii Apuseni un proiect de amploare al acestui vajnic supravietuitor roman, reprezentant al memoriei luptatoare. (Pentru Romanian Global News, de la Paris, Georgeta Adam)

 
Muzica romaneasca va rasuna la BernaPDF Print E-mail
Berna, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :257
Wednesday, 26 October 2005

Sala Rudolf Steiner Schule Ittigen din capitala elvetiana Berna va fi sambata, 5 noiembrie, incepand cu ora 20:00, gazda unui concert de muzica romaneasca pe care il organizeaza Ambasada Romaniei in Elvetia.

Concertul va fi sutinut de orchestra Ostermundingen si va contine lucrarile Rapsodia op. 11, Nr. 2, de George Enescu, Improvizatie pentru vioara solo, de Alexandru Ianos, care va fi si solistul piesei, Amurg de toamna, concert pentru orchestra de coarde, de Alfred Alexandrescu, Dansuri romanesti: dans din Ardeal, Gaida, dans din Muntenia, de Theodor Rogalschi, Memorie - concert pentru contrabas si orchestra, de Dragos Tara, solist Petru Iuga, si Dansuri romanesti, de Bela Bartok. Pretul unui bilet de intrare este de 25 de franci elvetieni pentru adulti, 15 franci pentru studenti, fiind gratuit pentru copiii cu varsta pana in 12 ani, informeaza Casa Romanilor din Elvetia. Biletele se pot rezerva telefonic, la numarul 033 654 11 87 sau prin e-mail.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions