Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Noiembrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      
Cautare
Legea Minoritatilor o lege antieuropeanaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :346
Monday, 14 November 2005

Actuala forma a Legii Minoritatilor nu a reusit sa convinga clasa politica romaneasca. In afara de PNL care ramane alaturi de UDMR in pofida semnalelor de alarma trase de societatea civila romaneasca din Harghita si Covasna, dar si de alte asociatii civice din Bucuresti, Alba, Mures etc.

Daca saptamana trecuta Partidul Initiativa Nationala a facut un turneu in judetele din Transilvania denuntand pretentiile absurde ale unor prevederi din Lege, discutiilor impotriva asetei legi au fost continuate de PSD, a carui conducere s-a intalnit sambata, 12 noiembrie, la Izvoru Muresului, judetul Harghita, cu reprezentantii a 15 organizatii ale partidului, anuntand ca va sesiza Curtea Constitutionala in momentul in care legea va fi aprobata in actuala forma. Partidul Social Democrat a declarat ca Legea privind statutul minoritatilor nationale este inacceptabila. In viziunea PSD, prevederile legii indeamna la segregare etnica, ceea ce nu este aplicabil intr-un stat modern. Cel mai vehement in aceasta privinta a fost presedintele PSD, Mircea Geoana, care a declarat ca aceasta lege este inacceptabila si vreau sa stie si UDMR ca orice discutie despre redecuparea regiunilor pe criterii etnice nu se va intampla". Totodata, Geoana a acuzat coalitia ca a cedat santajului si amenintarilor pe care UDMR le face fata de Alianta D.A. si a mai afirmat ca PSD nu va accepta ca Romania sa se enclavizeze si sa permita recrearea unor structuri de tip federalo-sovietic conforme anilor 50. La randul lor, sefii organizatiilor PSD din Transilvania au sustinut parerile lui Geoana.

Discutii referitoare la aceasta lege au existat si la intrunirea Partidului Conservator de la Sfantu Gheorghe, desfasurata tot in acest sfarsit de saptamana, cand conservatorii au spus ca proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale trebuie adoptat numai daca se vor elimina articolele otravitoare pe care le contine. La reuniune s-a precizat clar ca Partidul Conservator va continua sa lupte pentru adoptarea proiectului potrivit caruia trebuie sa existe un cadru juridic ce le va permite romanilor din Harghita si Covasna sa aiba reprezentanti in consiliile locale.

Si filiala din Covasna a Partidului Democrat s-a pronuntat pentru retragerea proiectului, presedintele acesteia, Gheorghe Baciu, declarand ca legea nici nu ar trebui sa existe, deoarece este un un proiect al minoritatii maghiare si nu al tuturor minoritatilor nationale. Seful sau presedintele PD Emil Boc a subliniat la Cluj ca Legea Minoritatilor trebuie sa fie conforma cu observatiile Comisiei de la Venetia, observatii care nu se regasesc in actuala ei forma.

Ptractic partidele politice se pronunta in consens cu societatea civila romaneasca din cele doua judete si nu fac decat sa amendeze anacronismul unei asemenea legi in contextul integrarii europene.

Proiectul legii privind Statutul minoritatilor nationale va fi dezbatut la Camera nu in regim de urgent cum solicitase Guvernul Tariceanu, ci in procedura normala. Comisiile de specialitate vor analiza in termen de 30 de zile acest proiect, pentru a putea intra in plen.

 
Presedintele in topul increderii romanilorPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :335
Monday, 14 November 2005

La aproximativ un an de la preluarea puterii, in decembrie 2005, Alianta D.A. a scazut in sondajele de opinie pana la cel mai jos nivel atins in aceasta perioada.

Cel mai recent sondaj INSOMAR realizat in perioada 28 octombrie-5 noiembrie, releva faptul ca Alianta a pierdut trei procente din voturile electoratului fata de luna septembrie, ajungand pana la 47% din preferintele electoratului. Cu toate acestea, PD si PNL continua sa ramana in topul preferintele romanilor, chiar daca neneumaratele crize ivite in Coalitie si razboiul evident intre Palatul Victoria si Cotroceni, ca si loviturile de imagine din ultimele luni, tind sa erodeze tot mai mult increderea electoratului in puterea politica de la Bucuresti. Politicianul cu cel mai mare capital de incredere continua sa fie presedintele Traian Basescu. 38% dintre romani declara, astfel, ca au in seful statului multa incredere, iar 20% ca au foarte multa incredere. Urmatorii politicieni in topul preferintelor romanilor sunt fostul ministru al Culturii, Mona Musca, in care 35% din romani au multa incredere, iar 15% au foarte multa incredere. Mona Musca este urmata de Theodor Stolojam si Monica Macovei. Liderii PSD, Mircea Geoana si Adrian Nastase, se bucura si ei de o incredere ridicata a romanilor, plasandu-se chiar inaintea premierului Calin Popescu Tariceanu. Numai 6% dintre romani au foarte multa incredere in Tariceanu si 23% au multa incredere.

La mare distanta de Alianta D.A. in sondajul realizat de INSOMAR se afla PSD, care isi mentine procentul constant, beneficiind de increderea a 30% dintre romani, in timp ce PRM a urcat cu trei procente, ajungand pana la 13%. UDMR a intrunit si ea 5%, in timp ce PNG numai 2%, iar Partidul Conservator 1% din preferintele electorale ale repondentilor.

In ceea ce priveste preferintele elctoratului in cadrul Aliantei D.A, cei mai multi dintre romani ar vota pentru PD, daca acesta ar candida separat la alegeri. Astfel, daca maine s-ar organiza alegeri, iar PD si PNL ar candida separat, procentele Aliantei s-ar imparti astfel: 62% din electoratul Aliantei ar vota pentru PD, si numai 35 pentru PNL. De altfel, sondajul dat publicitatii ieri de INSOMAR releva faptul ca PD intruneste luna aceasta cu 4 procente mai mult decat scorul dintr-un sondaj anterior, iar PNL pierde acelasi procent.

 
Raportul, hopul lui UngureanuPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :505
Monday, 14 November 2005

Diplomatia romaneasca ramane un domeniu activ sub bagheta ministrului Mihai Razvan Ungureanu. Vizitele s-au tinut lant in cursul intregului an, diplomatii romani, in frunte cu ministrul lor, fiind deosebit de activi - mai ales in ceea ce priveste relatiile cu Occidentul.

Relatiile cu vecinii de la Rasarit nu au beneficiat de o atentie tot atat de mare - de exemplu, in negocierile asupra conflictului transnistrean Romania este reprezentata de Uniunea Europeana, in ciuda faptului ca nu detine inca statutul de membru.

In mod semnificativ, cu ocazia intalnirii anuale a diplomatilor romani la Bucuresti, presedintele Traian Basescu a decorat un singur reprezentant al MAE si anume pe ambasadorul in Irak, Mihai Stuparu, care s-a facut remarcat pentru profesionalismul sau cu ocazia crizei jurnalistilor rapiti in Irak.

In ceea ce priveste integrarea europeana, desi diplomatia romaneasca si-a asumat sarcina unui lobby intens pentru ratificarea tratatului de aderare in parlamentele tarilor membre, pana in prezent doar Slovacia, Cipru, Ungaria si Slovenia au intreprins acest pas. Jucatorii grei ai Uniunii, ca Marea Britanie, Germania, Franta - au preferat sa amane ratificarea pana in aprilie, cand va fi prezentat de Comisia Europeana raportul hotarator in ceea ce priveste aderarea Romaniei.

Promisiuni din programul de guvernare

Obiective ale Cabinetului Tariceanu

Obiectivele politicii externe romanesti stabilite prin strategia de guvernare din decembrie 2004 prevad ca aceasta "se va focaliza asupra protejarii intereselor sociale si economice ale cetatenilor romani, precum si promovarii si protejarii intereselor economice, politice si militare ale Romaniei, in concordanta cu pozitia sa geostrategica".

Conform strategiei guvernamentale, directiile de actiune ale politicii externe romanesti sunt urmatoarele: "dezvoltarea relatiilor bi si multilaterale; buna vecinatate si cooperarea regionala; dezvoltarea diplomatiei parlamentare; promovarea diplomatiei economice; extinderea diplomatiei culturale; dinamizarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, pastrarea identitatii nationale si culturale".

Prioritatile politicii externe romanesti in domeniul relatiilor bilaterale sunt urmatoarele: "consolidarea prioritara a relatiilor cu tarile Uniunii Europene si SUA; dezvoltarea cooperarii economice, tehnico-stiintifice si culturale cu China, spatiul vest-balcanic, Asia Centrala, Orientul Mijlociu si tarile Americii Latine; consolidarea si extinderea relatiilor de cooperare cu Sfantul Scaun, Israel si Japonia".

Principalul obiectiv pe termen scurt este "integrarea Romaniei in Uniunea Europeana conform calendarului asumat unilateral de Guvernul Romaniei in anul 2000".

Strategia Marii Negre

Strategia Romaniei in spatiul Marii Negre are urmatoarele componente: "promovarea relatiilor de buna vecinatate si cooperarea cu tarile Europei de Sud-Est in realizarea pactului de stabilitate pentru asigurarea pacii, consolidarea democratiei respectarea drepturilor omului si prosperitatea economica; protejarea intereselor Romaniei si ale UE in spatiul sud-est european si rezolvarea de o maniera coerenta si ofensiva a problemelor cu Ucraina in baza normelor de drept international public".

In ceea ce priveste relatiile cu Republica Moldova, strategia guvernamentala prevede urmatoarele "promovarea relatiilor cu Republica Moldova in baza unei orientari pro-active ce vizeaza pe de o parte respectarea drepturilor omului, consolidarea cadrului democratic si al reformelor economice, iar pe de alta parte sustinerea culturii romane. In acest sens, Romania isi va directiona asistenta catre acordarea de burse, sustinerea drepturilor culturale ale romanilor, sprijinirea activitatilor care sustin aplicarea reformelor democratice si respectarea drepturilor omului. De asemenea, Romania va monitoriza respectarea cu strictete a acordurilor bilaterale".

Pentru dezvoltarea capacitatii institutionale a Ministerului Afacerilor Externe in strategia guvernamentala sunt prevazute urmatoarele masuri: "analiza, evaluarea si revizuirea planului de actiune privitor la dezvoltarea resursei umane angajate in diplomatie, precum si a consilierilor economici din ambasade; promovarea tinerilor in cariera diplomatica si in consiliere economica, stabilirea unor criterii de performanta pentru cei angajati in diplomatie: diplomati si personal auxiliar; organizarea departamentelor, directiilor si serviciilor in raport cu obiectivele politicii externe, precum si fixarea misiunii, tintelor si a criteriilor de performanta pentru aceste structuri interne ale Ministerului Afacerilor Externe; elaborarea si aplicarea mecanismului de monitorizare si evaluare a activitatii misiunilor diplomatice, fixarea numarului acestora in raport cu interesele politice, economice si militare ale Romaniei, precum si cu performantele individuale ale corpului diplomatic".

Politica in domeniul relatiilor cu romanii de pretutindeni este prevazuta in Strategia guvernamentala la capitolul 24 care prevede "sprijinirea dezvoltarii si exprimarea identitatii culturale a romanilor din afara granitelor Romaniei". Pentru atingerea acestui obiectiv sunt prevazute urmatoarele masuri: "aplicarea, in relatiile cu statele in care traiesc etnici romani, a unor norme europene privind dezvoltarea identitatii culturale similare cu cele pe care Romania le promoveaza in tratamentul minoritatilor nationale de pe teritoriul sau; alocarea de fonduri pentru infiintarea, sustinerea scolilor, institutiilor de cult, institutiilor culturale si pentru burse de studiu, de care pot beneficia membrii comunitatilor romanesti de pretutindeni, o atentie deosebita acordandu-se etnicilor romani din statele vecine; o atentie speciala se va acorda cultivarii limbii romane vorbite in afara granitelor Romaniei prin sprijinirea editarii si circulatiei cartilor, ziarelor, revistelor sau productiilor audio-vizuale; va fi incurajata difuzarea in Romania a presei scrise si audio-vizuale din comunitatile romanesti de peste hotare, pentru asigurarea unei bune cunoasteri a preocuparilor conationalilor nostri".

Promisiuni personale

Liniile de actiune

In deschiderea mandatului de ministru de Externe al Romaniei, Mihai Razvan Ungureanu a prezentat pe 20 ianuarie 2005 "Strategia si liniile politico-diplomatice de actiune ale Ministerului Afacerilor Externe". In cadrul acestei sinteze, ministrul Mihai Razvan Ungureanu prezenta directiile de actiune ale mandatului sau: integrarea europeana a Romaniei, parteneriatul strategic cu SUA, identitate intarita in NATO, deschiderea politicii externe la Marea Neagra, parteneriat european cu Republica Moldova, pragmatism in relatia cu Rusia, reformarea institutionala a Ministerului Afacerilor Externe, reforma sistemului consular.

Prioritatile pentru UE

Prioritatile actiunii pentru sustinerea aderarii la Uniunea Europeana sunt jalonate de cinci directii de actiune: contributia la respectarea angajamentelor asumate in cursul negocierilor de aderare; pregatirea semnarii Tratatului de aderare si promovarea ratificarii acestuia de statele membre; pregatirea asumarii statutului de membru in institutiile europene, prin utilizarea la maximum a oportunitatilor ce decurg din statutul de observator in aceste institutii; definirea profilului european al Romaniei, care sa decurga din profilul strategic al tarii noastre; intensificarea campaniei de comunicare europeana in plan intern si extern; relatiile de parteneriat cu statele europene.

Ministrul Ungureanu a apreciat parteneriatul strategic cu SUA ca fiind "un reper esential si privilegiat al politicii externe a Romaniei". Deschiderea politicii externe la Marea Neagra a fost prezentata in ianuarie 2005 astfel: "Ca membru al NATO si viitor participant direct la Politica Externa si de Securitate Comuna a UE, Romania are interesul sa contribuie direct la consolidarea in regiunea extinsa a Marii Negre a unei vecinatati estice stabila, democratica, prospera si integrata in spatiul de securitate euro-atlantic". Parteneriatul european cu Republica Moldova are in componenta urmatoarele directii de actiune: "Reprezentarea economica sectoriala si cea diplomatica se vor combina si se vor articula pe o politica de sustinere consistenta si coerenta a aspiratiilor europene ale Republicii Moldova. Ne propunem pentru acest an o reprezentare diplomatica mai adecvata acestui obiectiv si in acest sens avem in proiect modernizarea si consolidarea prezentei noastre la Chisinau".

In ceea ce priveste prezenta romanilor in afara granitelor ministrul Ungureanu afirma pe 20 ianuarie 2005 ca "Vom pune intotdeauna interesele cetatenilor romani in centrul politicii noastre externe. De aceea, vom avea mai mare grija de soarta romanilor aflati la munca sau studii in strainatate".

In cadrul reformei institutionale a Ministerului de Externe, Mihai Razvan Ungureanu a propus stabilirea unei transparente totale: "Una dintre exigentele prioritare este o politica de informare si comunicare a politicii externe bazata pe transparenta si pe predictibilitate. Doresc sa promovez o activitate de colaborare cu presa bazata pe o atitudine profesionala si credibila, care sa reflecte rolul important pe care il ocupa mass-media in modernizarea societatii noastre".

In ceea ce priveste reforma propriu zisa a diplomatiei romanesti, ministrul Ungureanu a subliniat urmatoarele: "Convingerea mea este ca reforma institutionala in MAE se bazeaza inainte de toate pe schimbarea culturii manageriale. Noua organigrama va raspunde colaborarii cu structurile guvernamentale care se ocupa de domeniul european. Cel mai important proiect al acestui an este punerea in functiune a unui sistem coerent si stimulativ de planificare a carierei diplomatice, care va include reguli respectate fara abatere pentru recrutare, pregatire si promovare. Consider ca prezentul sistem de evaluare distorsioneaza procesul de pregatire si motivatia functionarilor si de aceea este necesara o modificare profunda a acestuia. Sunt preocupat in cel mai inalt grad de imbunatatirea permanenta a calitatii si performantelor personalului din sistemul diplomatic. Odata cu accelerarea procedurilor de pensionare a personalului care indeplineste conditiile legale vom atrage noi resurse si noi competente".

Ce a realizat

Reforma de personal

In cadrul proiectului de revigorare a diplomatiei romane, ministrul Ungureanu a indicat in luna martie ca vor fi aplicate prevederile legale in vigoare si diplomatii care au atins varsta pensionarii vor fi retrasi de la posturi. Astfel, 19 ambasadori si 10 sefi de misiuni indeplineau deja conditiile de pensionare, din totalul de 79 de angajati ai MAE care urmau sa fie pensionati.

Celor 19 ambasadori li se adaugau cinci consuli generali, 17 diplomati si 15 angajati ai misiunilor Romaniei in strainatate, precum si 23 de angajati cu functii comune din centrala MAE.

Potrivit datelor furnizate de seful diplomatiei romane, indeplineau conditiile de pensionare ambasadorii sau sefii de misiuni din Armenia (Niculae Iordache), Canada (Liviu Maior), Columbia (Radu Vasile Urzica), Cuba (Constantin Simirad), Egipt (Marcel Dinu), Franta (Sabin Pop), Indonezia (Gheorghe Savuica), Libia (Ionel Ilie), Lituania (Petru Ioan Cordos), Qatar (Nicolae Ropotean), Senegal (Vlad Galin-Corini), Uzbekistan (Constantin Alexa) si Vietnam (Marin Buhoara). De asemenea, se aflau in situatia de cumul al incheierii mandatului si al conditiilor de pensionare ambasadorii sau sefii de misiuni din Austria (Traian Chebeleu), Cehia (Gheorghe Tinca), Croatia (Mihai Dinucu), Elvetia (Ioan Maxim), Emiratele Arabe Unite (Ioan Emil Vasiliu), Filipine (Radu Homescu), Finlanda (Neagu Udroiu), Georgia (Constantin Garbea), Grecia (Caius Traian Dragomir), Israel (Mariana Stoica), Liban (Aurel Calin), Luxemburg (Tudorel Postolache), Mexic (Vasile Dan), Spania (Stelian Oancea), Tunisia (Florin Bucur Vasilescu), Uruguay (Vasile Macovei). In cazul tuturor acestora, Ungureanu a dat ca sigura pensionarea lor in luna martie.

In cursul anului 2005, urmau sa-si incheie mandatul ambasadorii sau sefii de misiuni din Albania (Constantin Eremia), Chile (Ion Valcu), Germania (Adrian Vierita), Kazahstan (Vasile Soare), Olanda (Iulian Buga), Pakistan (Emil Ghitulescu), Slovenia (Victor Chijdea), SUA (Sorin Ducaru), Thailanda (Cristian Teodorescu). In aceste cazuri, situatia fiecarui ambasador sau sef de misiune se va judeca in functie de fiecare persoana in parte, a afirmat Ungureanu.

Ministrul Ungureanu a afirmat in luna martie ca deja a inaintat presedintelui Romaniei unele propuneri de rechemari de la post si de noi numiri, iar acestea urmau sa fie facute publice la momentul semnarii lor de catre seful statului. Seful diplomatiei a tinut sa sublinieze insa ca retragerile de la post nu vor fi realizate "fara rabdare si tact", deoarece ar dauna intereselor diplomatice ale tarii noastre.

Ambasadorii de pe lista lui Ungureanu care urmau sa se intoarca in tara au revenit intr-adevar la Bucuresti in cursul anului 2005, insa nu pentru a ramane la pensie ci pentru a participa la reuniunea anuala a diplomatiei romanesti. Dupa care, majoritatea s-a intors la posturi.

Referitor la reforma de personal din MAE redam in continuare fragmente dintr-unul din numeroasele semnale de alarma venite din interiorul centralei diplomatice de la Bucuresti. Ambasadorii pensionari nu numai ca nu au fost readusi in tara, dar sunt platiti si de doua ori: "Dupa ce li s-au intocmit dosarele de pensionare de catre MAE si li s-au scos si deciziile de pensionare tot de MAE, dupa ce au fost scutiti de calvarul ingrozitor pe care-l suporta toti pensionarii de rand din Romania, pensionarii nostri "de lux" n-au fost adusi acasa dupa pensionare, asa cum era firesc. Nu, ei au fost lasati in continuare la post in strainatate si incaseaza deja de 5 luni incoace si pensia in cont acasa si salariul in valuta, la post (2500-2600 $ pentru diplomati si aproximativ 3500 $ pentru un ambasador)".

Lista lui Mihaescu

Senatorul Eugen Mihaescu, vicepresedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului, a publicat in ziarul ZIUA o lista a diplomatilor care ar trebui retrasi de la posturile din strainatate, criticand in acelasi timp mentinerea diplomatiei romanesti in stadiul de feuda a fostilor securisti "acoperiti". Senatorul Eugen Mihaescu a apreciat ca "Balaurul MAE vegheaza ca ordinea mostenita din anii 1947, cand la conducerea sa s-a aflat Ana Pauker, sa nu fie clintita". Lista lui Mihaescu contine nume ca Magda Michaela Botez, Traian Chebeleu, Constantin Grigorie, Oliviu Gherman, Valerica Epure, Liviu Aurelian Bota, Anca Roxana Visan, Ionut Suseanu, Adrian Cosmin Vierita, Lazar Comanescu, Nineta Barbulescu, Nicolae Iordache - actuali diplomati care s-au facut remarcati fie prin incompetenta, fie prin promovarea sistemului "pile-cunostinte-relatii", fosti membri ai nomenclaturii Partidului Comunist.

La judecata cu Ucraina

Problema delimitarii platoului continental din Marea Neagra dintre Romania si Ucraina a ajuns pana la urma la Tribunalul International de la Haga. Bogdan Aurescu, reprezentantul Romaniei in fata Curtii Internationale de Justitie (CIJ) de la Haga in procesul privind delimitarea teritoriului in Marea Neagra, a depus pe 15 septembrie un memoriu in care prezinta pozitia partii romane referitoare la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra.

Memoriul cuprinde o descriere considerata echitabila de catre partea romana a liniei de delimitare a platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei, fiind insotit de documente si harti ce constituie elementele de proba pentru fundamentarea argumentatiei.

Pana la data de 19 mai 2006, partea ucraineana urmeaza sa depuna un contra-memoriu, prin care se va raspunde celor sesizate. In functie de decizia ulterioara a partilor, procedura scrisa va putea cuprinde si o a doua etapa, in care se va depune o replica - Romania, respectiv o duplica - Ucraina. Ulterior acestei proceduri partile isi vor prezenta argumentele in fata CIJ.

Romania si Ucraina au apelat la medierea CIJ dupa ce negocierile purtate timp de sase ani nu au condus la identificarea unei solutii echitabile pentru delimitarea spatiilor maritime. Romania a sesizat, la 16 septembrie 2004, Curtea de la Haga. In cursul anului 2005, cele doua tari au decis sa reia discutiile, dar s-a convenit ca acestea sa nu afecteze desfasurarea procedurilor in curs in fata CIJ.

Probleme la Romanii de Pretutindeni

Angajamentele de protejare a identitatii nationale a romanilor din intreaga lume, cuprinse atat in strategia guvernamentala, cat si in promisiunile ministrului Ungureanu, nu au fost respectate. Departamentul pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni a trecut in subordinea MAE, activitatea sa fiind blocata de 9 luni de zile.

Trecerea DRP in subordinea MAE a fost calificata drept o greseala de seful statului Traian Basescu, cu ocazia intrevederii avute cu reprezentantii unor importante organizatii romanesti din statele de pe coasta de vest a SUA.

Activitatea DRP din cursul anului trecut a fost dezvaluita pe larg intr-un Raport transmis de secretarul de stat Mihai Gheorghiu primului-ministru, memoriu care prezinta fraudele si deturnarile de fonduri care au avut loc sub acoperirea sprijinirii romanilor din afara granitelor in guvernarea trecuta.

Prefectul de Iasi Radu Prisacaru l-a acuzat pe fostul sef al campaniei electorale a PSD Iasi, Doru Tompea, pentru ca o parte din suma alocata anul trecut de Guvern, prin intermediul DRP, in valoare de 32,6 miliarde lei, avand ca scop sprijinirea societatii civile din Republica Moldova, a fost deturnata pentru finantarea campaniei electorale a PSD.

"...In cursul anului 2004, din 159 de proiecte de finantare derulate de Departament, cu un buget de 147.940.000.000 ROL, 54 au fost dedicate Republicii Moldova, cu un buget de 105.000.000.000 ROL. Proiectele analizate in cuprinsul rapoartelor din acest material sunt in numar de 23 si, ca pondere financiara, reprezinta peste jumatate din fondurile dedicate Republicii Moldova si peste o treime din fondurile totale ale DRP. Din acestea, doar 3-4 proiecte au fost finalizate corespunzator, restul, a caror valoare depaseste 20.000.000.000 ROL, prezinta grave carente: absenta documentelor justificative ale platii efective (chitante fiscale, dispozitii de plata, ordine de plata), selectii de oferte si achizitii fictive, prestari de servicii inexistente, contabilitate dubla, copii falsificate ale facturilor fiscale, nerespectarea termenilor contractuali, fals si uz de fals, posibile deturnari de fonduri (...)", se arata in memoriul care analizeaza activitatea DRP pe 2004.

Ca pentru a sublinia debandada instaurata la DRP de la trecerea in subordinea MAE, in luna august a fost numit, in mod ilegal ca subsecretar de stat la acest departament cetateanul german Mihai Dragu, numire care nu a mai fost pusa in practica pana la urma.

Canalul Bastroe - suspendat temporar

Autoritatile ucrainene au decis luna trecuta suspendarea lucrarilor la canalul Bastroe, decizia fiind adusa la cunostinta Ambasadei Romaniei de la Kiev. Aceasta masura a fost decisa ca urmare a concluziilor la care a ajuns comisia de control infiintata pe 7 iunie 2005 printr-un ordin al ministerului ucrainean de protectie a mediului. Raportul comisiei respective a confirmat faptul ca proiectul Bastroe a fost derulat fara respectarea legislatiei privind protectia mediului. Constructia canalului de pe bratul Bastroe fusese oprita temporar in luna iunie a acestui an, prin acelasi ordin al ministerului ucrainean, pana la finalizarea lucrarilor comisiei respective.

Reprezentanti ai conducerii firmei germane "Joseph Moebius Bau A.G.", care a participat la realizarea proiectului ucrainean, contactati de Ambasada Romaniei la Berlin, au precizat ca s-au intrerupt relatiile contractuale cu autoritatile ucrainene. Proiectul a ramas astfel nefinalizat, lucrarile la canal incetand in urma retragerii utilajelor companiei. Reprezentantii firmei germane au declarat ca nu se mai intentioneaza restabilirea relatiilor cu partea ucraineana.

Ministerul Afacerilor Externe va continua in cadru bilateral si multilateral demersurile pentru asigurarea conformitatii proiectului Bastroe cu prevederile deciziilor, rezolutiilor si recomandarilor adoptate in plan international cu privire la Canalul navigabil ucrainean "Dunare-Marea Neagra". Prezent la Bucuresti saptamana trecuta, ministrul ucrainean de Externe a confirmat ca se vor purta in continuare discutii oficiale pe tema canalului.

Initiative legislative

Romanii de pretutindeni isi asteapta legea

In prezent exista mai multe acte normative care sunt destinate sprijinirii romanilor de pretutindeni, cum ar fi legea din 1993 prin care a fost infiintat Fondul Republica Moldova sau unele prevederi din Legea invatamantului din 1995. In 1998 a fost promulgata Legea 150 privind acordarea de sprijin comunitatilor romanesti de pretutindeni. Acestea sunt insuficiente, comparativ cu legislatia adoptata de alte state, de exemplu Ungaria. Oricum, statul roman nu isi apara comunitatile nici macar pe masura legislatiei existente la nivel european, aplicand de exemplu standardele Consiliului Europei.

In momentul de fata exista doua initiative legislative care isi propun completarea legislatiei prezentate mai sus. La inceputul acestui an se astepta ca actuala guvernare sa ia in considerare varianta propusa de Alianta DA si nu pe cea a PSD-ului. Insa nici una dintre aceste variante nu a apucat sa intre pana acum in dezbaterea Parlamentului de la Bucuresti.

Biografie

Cine e Mihai Razvan Ungureanu

Mihai Razvan Ungureanu s-a nascut la 22 septembrie 1968, la Iasi. Este casatorit. Vorbeste fluent limbile engleza, franceza si germana.

A fost numit in functia de ministru de Externe la 29 decembrie 2004. Inainte de acest post, ultima pozitie detinuta a fost aceea de Coordonator-adjunct al Initiativei de Cooperare Sud-Est Europeana (SECI). In cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu a mai indeplinit functiile de secretar de stat, in perioada 1998-2001, si de director general - emisar regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, in perioada 2001-2003. Mihai-Razvan Ungureanu a absolvit in 1992 Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi. In 1993 a sustinut masteratul la St. Cross College al University of Oxford, iar in anul 2004 a obtinut doctoratul la Facultatea de Istorie a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi.

Activitatea sa stiintifica include pozitiile de membru al Senatului Universitatii "Al.I.Cuza", Iasi (1990-1992), secretar executiv al International Students' in History Association, Budapesta-Bruxelles (1990-1993), membru al Societatii Romane de Heraldica, Sigilografie si Genealogie a Academiei Romane, filiala Iasi (din 1993), membru al board-ului stiintific al Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa, Iasi - Bucuresti (1996-1998), directorul Centrului de Studii Romanesti din Iasi, al Fundatiei Culturale Romane (1996-1999), membru al European Association for Jewish Studies, Oxford, Marea Britanie (din 1997), Senior Fellow al Oxford Centre for Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (din 1998), membru al Consiliului National al Reformei invatamantului, Ministerul Educatiei Nationale (1998-2000), membru al Consiliului Institutului de Studii Genealogice si Heraldica "Sever Zotta", Iasi (din 1998), presedinte al Institutului Roman pentru Studii Strategice, Bucuresti (din 2001), membru al board-ului administrativ al New Europe College, Bucuresti (din 2002), membru al board-ului stiintific al Centrului pentru Politici de Securitate, Szeged, Ungaria (din 2003), director al Centrului de Studii Iudaice din cadrul Facultatii de Istorie, Universitatea "Al. I. Cuza", Iasi (din 2004).

Averea ministrului

Declaratia de avere si interese

Potrivit declaratiei de avere publicate in 2005, ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu detine un teren intravilan in jud. Prahova, dobandit in anul 2003-2004, cu o suprafata de 5000 mp si avand o valoare de impozitare de 50.000 lei noi. De asemenea, seful diplomatiei romane are o garsoniera, la Iasi, dobandita in 1996, si avand o suprafata de 42 mp, in valoare de 323.760.360 de lei, precum si un apartament, la Bucuresti, cumparat in 2000, cu o suprafata de 98 mp, a carui valoare de este de 972.517.650. Cand nu este plecat in afara tarii sau cand nu este condus cu autoturismul de serviciu Audi, Ungureanu circula cu un autoturism marca Peugeot, an de fabricatie 2002, cumparat pe numele sotiei. In plus, Ungureanu are un depozit in valoare de 15.000 de euro, deschis in 2003, un cont curent in valoare de 5000 de euro si un altul in valoare de 60.000.000 de lei, primul deschis in 2003 iar cel de-al doilea deschis in 2001. Venitul anual incasat de ministrul de Externe de la MAE este de 69.223.519 lei, acestuia adaugandu-i-se suma de 69.048.631 lei, de la SNSPA, unde este cadru universitar, precum si cei 15.998.318 lei obtinuti anual de la Universitatea Bucuresti la care, de asemenea, este profesor. Declaratia de interese a sefului diplomatiei romane precizeaza ca este membru recent al Partidului National Liberal, precum si membru al European Association for Jewish Studies, din Oxford, Marea Britanie, presedinte al Institutului Roman pentru Strategice din Bucuresti si redactor la mai multe publicatii romanesti.

Imaginea in presa

Trecut si prezent

Desi in prezent ministrul si aparatul sau construiesc cu persistenta in presa o imagine ministeriala extraordinara, Ungureanu nu a fost scutit de mici impunsaturi. Intr-o revista condusa de Mircea Dinescu, sunt evocati primii ani de afirmare a tanarului Ungureanu. Actualul ministru al Afacerilor Externe si-a pregatit minutios ascensiunea, inceputa inca din perioada anilor petrecuti in Liceul internat din Iasi, potrivit revistei "Plai cu boi". Mihai Razvan Ungureanu a fost selectat, in anii de liceu, in calitate de membru al Comitetului Central al U.T.C., sa aduca omagii tovarasului Nicolae Ceausescu pe postul national de televiziune. Incorporat, cel care avea sa ajunga seful diplomatiei romane in Guvernul post-decembrist Tariceanu nu abandoneaza Partidul, contribuind la pregatirea ideologica a catanelor, se afirma in revista lui Dinescu. Surprins de evenimentele din 1989 in Cluj, Ungureanu se reorienteaza. Dupa burse si stagii in strainatate, Mihai Razvan Ungureanu accede in Ministerul Afacerilor Externe, in calitate de secretar de stat, in perioada mandatului lui Andrei Plesu, pentru ca, in decembrie 2004, tot prin mentorul sau hermeneut, sa fie numit la conducerea institutiei. (D.E.)

Interviu in exclusivitate

MAE vrea sa aiba o Carte Alba

Va rugam sa enumerati punctele slabe si punctele forte din cele noua luni de ministeriat.

Am elaborat si vom lansa in curand Cartea Alba a MAE, document complex de bilant, prognoza si orientare, care va fi pus, in forma rezumativa, la dispozitia reprezentantilor intregii prese. Sunt convins ca dumneavoastra si colegii dumneavoastra nu veti ezita sa ne oferiti o lectura critica, de la care asteptam surse de inspiratie si noi motive de dialog. Veti gasi in Cartea Alba atat punctele forte, cat si cele pe care le-am fi dorit altfel din activitatea noastra. Doresc insa sa va spun ca insasi publicarea Cartii Albe, rod al unui exercitiu de auto-reflectie si transparenta institutionala pe care dorim sa-l permanentizam, ar putea fi privit ca un punct forte, mai exact ca un prim pas spre o normalitate europeana in functionarea Ministerului Afacerilor Externe.

Cum evaluati activitatea diplomatiei romanesti in domeniile vitale pentru Romania: integrarea europeana si participarea la solutionarea conflictelor inghetate din apropierea granitelor romanesti?

Anul diplomatic 2005 constituie un reper al parcursului de integrare europeana al tarii noastre. La 25 aprilie, la Luxemburg, am semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, document fundamental pentru indeplinirea obiectivului aderarii propriu-zise, la 1 ianuarie 2007. In prezent, participam, cu statut de observator, la toate activitatile institutiilor europene si, din 26 septembrie, la lucrarile Parlamentului European. Pentru diplomatia romana, ca si pentru intreaga noastra societate, parcurgerea etapei finale a procesului de integrare releva un ansamblu de oportunitati si provocari, de asteptari din ce in ce mai avizate si de constientizare crescanda a rolului pe care il vom juca in arhitectura de democratie, securitate si prosperitate europeana.

In ce priveste participarea la solutionarea conflictelor inghetate din apropierea granitelor, bineinteles ca, in ordinea importantei, problematica transnistreana este de prima marime pentru noi, datorita implicatiilor deosebite asupra securitatii regionale. Pentru prima oara in istoria romaneasca contemporana avem posibilitatea de a amplifica si potenta interesele nationale, inclusiv cele de securitate, prin intermediul organizatiilor si structurilor fundamentale ale perimetrului european din care facem sau vom face parte. Astfel, noul statut al tarii noastre, dupa semnarea Acordului de aderare la UE, ne permite sa participam activ in cadrul forurilor comunitare - unde problema transnsitreana se dezbate si analizeaza - la definirea pozitiei Uniunii pe aceasta tema. De asemenea, Romania a fost unul dintre artizanii ameliorarii relatiilor de parteneriat intre NATO si Republica Moldova - reamintim ca tara noastra si-a adjudecat pentru doi ani calitatea de punct de contact NATO la Chisinau - contribuind in acest fel la o mai buna focalizare a Aliantei pe obiectivul generic al proiectarii securitatii si stabilitatii in statul aflat in imediata vecinatate a frontierei sale estice. Pregatim exercitarea si prin alte parghii internationale a unei sustineri solide a intereselor noastre pe problematica transnistreana, cum ar fi de exemplu, detinerea presedintiei Comitetului de Ministri al Consiliului Europei.

Desigur, viziunea noastra asupra conflictelor inghetate cuprinde intreaga regiune. Diplomatia romaneasca sustine activ o angajare mai consistenta a UE in spatiul conflictual cronic reprezentat de Caucazul de Sud. Georgia este un stat tanar cu obiective ambitioase si cu probleme dificile cauzate de conflictele inghetate de pe teritoriul sau, careia ii acordam atentie speciala in sensul sprijinirii sale internationale pe multiple paliere regionale, europene si euroatlantice. Cu privire la Armenia si Azerbaidjan, Romania promoveaza, in conditii destul de dificile, continuarea dialogului direct intre partile implicate in conflict, care sa conduca, in perspectiva, la identificarea unei solutii negociate a diferendului asupra regiunii Nagorno-Karabah.

Elitele au cuvantul

Care este strategia adoptata pana acum pentru romanii din jurul granitelor si in special pentru cei din R. Moldova?

Actiunea guvernamentala in acest domeniu, a Ministerului Afacerilor Externe in mod special, pleaca de la datoria constitutionala si morala de a sprijini intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor, de a actiona pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase. Un alt reper al activitatii noastre in acest domeniu este dat de experienta proprie in privinta protectiei minoritatilor nationale. Romania a progresat enorm comparativ cu anul 1990, ajungand sa aiba un cuvant de spus atunci cand vine vorba despre exemple de buna practica in acest domeniu. Suntem, de aceea, in pozitia de a putea solicita statelor vecine si organizatiilor internationale (Consiliul Europei, OSCE) tot concursul pentru imbunatatirea situatiei comunitatilor romanesti din vecinatate.

Plecand de la aceste repere, strategia pentru romanii din vecinatate are in vedere cateva obiective centrale. Astfel, ne preocupa sprijinirea formarii si promovarii unei elite intelectuale si economice, care sa constituie un catalizator al conservarii identitatii culturale si spirituale al acestor comunitati. Dorim consolidarea organizatiilor reprezentative ale comunitatilor romanesti din statele vecine, care trebuie sa devina parteneri constanti nu doar ai Bucurestiului, ci si ai capitalelor statelor in care locuiesc. Vrem sa vedem comunitatile romanesti din jurul granitelor protejate in conformitate cu standardele europene in domeniul drepturilor minoritatilor.

Avem, evident, o abordare distincta in ceea ce priveste Republica Moldova. Aceasta decurge nu doar din faptul ca, in acest caz, nu vorbim despre o comunitate romaneasca minoritara (spre deosebire de celelalte state din vecinatate). As mentiona, in primul rand, preocuparea noastra fata de situatia din Transnistria.

De aceea, pe langa initiativele de politica externa care vizeaza includerea problemei transnistrene pe agenda internationala, actiunea Romaniei fata de Republica Moldova are in vedere oferirea de asistenta pentru consolidarea institutiilor democratice, pentru imbunatatirea cadrului economic, pentru ancorarea acestui stat in proiectul european, generator de stabilitate si prosperitate. Am demarat transferul de expertiza de la institutiile centrale si locale din Romania catre cele similare din Republica Moldova. Desfasurarea unui asemenea proiect va permite Republicii Moldova, in cativa ani, sa discute despre aspiratiile sale europene pe baza unor alte realitati din plan intern, realitati care vor include institutii eficiente, un cadru economic stabil si atractiv pentru investitori, realitati care sa ii ofere argumente solide pentru a aborda, in viitor, proiectul european de pe pozitia unui candidat la aderare.

Strategiile pe roate

Cum apreciati functionarea parteneriatului cu Marea Britanie si Statele Unite, asa cum a fost el anuntat de presedintele Basescu la inceputul mandatului sau?

Dati-mi voie sa subliniez de la bun inceput complementaritatea parteneriatului cu statele mentionate cu interesul special si prioritatea pe care o acordam procesului de aderare la Uniunea Europeana.

Relatia cu SUA si Marea Britanie este cu deosebire importanta, in special in domeniul securitatii, unde interesele noastre de proiectare a securitatii si stabilitatii in regiune, atat pe directia estica a Marii Negre, dar si pe cea vestica a Balcanilor, necesita parteneri strategici, fara de care sansele de succes sunt foarte reduse.

In relatia cu SUA, Romania a actionat in continuare pentru dezvoltarea intregii game a relatiilor politice, militare si economice bilaterale, reusind in primul rand captarea atentiei Administratiei SUA si initierea unor noi decizii ale acestora in probleme centrale de pe agenda romaneasca de politica externa: strategia romaneasca la Marea Neagra, amplasarea de facilitati militare americane pe teritoriul Romaniei, situatia din Republica Moldova si Transnistria si consolidarea prezentei romanesti in Irak si Afganistan. Prioritara ramane materializarea, la un potential maxim, a anvergurii deosebite a dialogului bilateral in elementele-cheie ale relatiei strategice cu SUA, in noua ei dinamica.

Dialogul la nivel inalt, prezidential, guvernamental si parlamentar, a urmarit generarea unui plus de consistenta si vizibilitate pentru Romania in randul factorilor politici si formatorilor de opinie din SUA, pentru consacrarea noastra ca aliat de incredere, partener consecvent, participant si beneficiar in promovarea unei viziuni comune si a unor solutii realiste la provocarile strategice actuale.

In relatia bilaterala am urmarit, in mod prioritar, stabilirea unor mecanisme de consolidare a cooperarii pentru dezvoltarea proiectelor comune ce vizeaza regiunea Marii Negre, intr-o abordare circumscrisa noului concept de soft security - axarea pe proiecte si programe ce promoveaza combaterea traficului cu fiinte umane, cu stupefiante si arme, pe dimensiunea ecologica, alaturi de alte aspecte de ordin politic, strategic si militar. In contextul pregatirii procesului de diminuare graduala a programului de asistenta americana pentru Romania, dorim accelerarea identificarii de parghii care sa asigure continuarea angajarii finantarii americane pentru proiecte romanesti, prin abordarea individuala a fiecaruia dintre acestea.

Au fost continuate demersurile pe langa partea americana in sensul respectarii prevederilor foii de parcurs asimilate programului Visa Waiver; menite sa includa Romania printre tarile Europei Centrale care vor obtine un regim de vize mai favorabil pentru proprii cetateni. O dimensiune semnificativa este a cea a stimularii investitiilor de marca ale marilor companii americane si potentarea oportunitatilor bilaterale, astfel incat cooperarea economica Romania-SUA sa asume ritmul relatiei politico-strategice. Relevanta este si cooperarea sectoriala intre autoritati romane si americane, pe linia serviciilor de informatii (schimburi de vizite), a aplicarii legii, a combaterii riscurilor neconventionale de securitate (Proliferation Security Initiative, Black Sea Border Security Initiative).

In ceea ce priveste Marea Britanie, parteneriatul strategic a condus catre realizarea mai multor proiecte de cooperare politica focalizate pe domeniile cooperarii in domeniile justitiei si afacerilor interne, sprijinirea aplicarii reformelor in perioada de monitorizare in vederea aderarii Romaniei la UE, extinderea parteneriatului la nivelul societatii civile, cooperarea romano-britanica si stimularea intensificarii implicarii NATO si UE in zona extinsa a Marii Negre, precum si sprijinirea orientarii pro-europene a Ucrainei si Republicii Moldova.

In plan operational, sunt in curs demersurile necesare in vederea initierii a doua noi programe cu finantarea UE, respectiv a partii britanice: proiectul de reducere a fraudei pan-europene si exploatarea criminala a copiilor si proiectul de intensificare a schimbului de informatii si colaborarii operative pentru combaterea fraudelor privind mijloacele electronice de plata. Marea Britanie a pus la dispozitia tarii noastre un numar de peste 15 consilieri in sectorul prezidential si guvernamental, in domeniile militar, economic, al integrarii europene si al afacerilor interne, cu accent pe combaterea coruptiei. Conlucram pentru rectificarea, pe baza de elemente concrete, a perceptiei negative a opiniei publice britanice privind lipsa de eficienta a unora dintre structurile guvernamentale romanesti implicate direct sau indirect in lupta contra coruptiei, a criminalitatii organizate si traficului de persoane.

Marea Neagra e albastra

Cum s-a reflectat pana acum in activitatea diplomatica strategia Romaniei pentru Marea Neagra?

Procesul de definire a strategiei Romaniei in regiunea extinsa a Marii Negre a fost si este un efort colectiv, care a implicat nu numai o stransa coordonare intre centrala MAE si misiunile diplomatice, dar si cu alte institutii centrale romanesti, cu reprezentanti ai mediului academic si neguvernamental, precum si cu partenerii nostri din UE, Alianta Nord-Atlantica si din regiune. Este, prin urmare, un efort de anvergura, care urmareste nu doar o centralizare, un inventar al instrumentelor existente, ci si realizarea unui exercitiu de gandire strategica si de alocare de resurse pe termen mediu.

Unul dintre efectele dorite ale strategiei va fi acela de a face demersurile noastre bilaterale, regionale si europene/euro-atlantice compatibile si sinergice, in vederea realizarii obiectivului de stabilizare si includere a regiunii in sistemul relatiilor europene si euro-atlantice. De asemenea, va presupune interactiune permanenta cu mediile academice si neguvernamentale, ca si realizarea de parteneriate public-privat, in special in domeniul economic.

Strategia privind Marea Neagra reprezinta, in acelasi timp, si un proces gradual si continuu de evaluare si reevaluare a contextului international si international, a asteptarilor, obstacolelor si vulnerabilitatilor. Este un efort pe termen lung, ale carui rezultate vor fi observabile gradual, prin cresterea beneficiilor economice si diminuarea starii de insecuritate determinata, in prezent, de cresterea amplitudinii riscurilor neconventionale, precum crima organizata, traficul de droguri, bunuri si oameni, proliferarea armelor de distrugere in masa, retele de terorism international. Din punct de vedere economic, Romania poate deveni o platforma naturala de cunostinte si abilitati pentru companiile internationale care doresc sa se extinda spre estul continentului, odata cu largirea Uniunii Europene.

Strategia este, in prezent, in faza de aprobare inter-institutionala, dar multe dintre directiile prioritare de actiune sunt deja puse in practica. Nu toate efectele sunt, in prezent, vizibile sau cuantificabile. Ele constau in principal in schimbarea etosului si a culturii administrative, intr-o logica strategica, de concertare inter-institutionala. Important este ca exercitiul strategic din acest an va deveni unul permanent, care va da mai multa coerenta interna si coeziune regionala si internationala in afirmarea politicii Romaniei in regiunea extinsa a Marii Negre.

Mai binele reformei de personal

Cum s-a desfasurat pana acum si cand se va incheia reforma de personal pe care ati anuntat-o la inceputul mandatului?

Unul dintre obiectivele prioritare, pe care l-am asumat inca de la inceput, priveste reconstructia tenace a institutiei ca minister european al afacerilor externe, ceea ce presupune accelerarea procesului de adaptare structurala si functionala la un nou set de misiuni si prioritati. Este un obiectiv pe cat de ambitios, pe atat de complex, care nu se poate produce spontan, mai ales pentru ca discutam despre o institutie care lucreaza in regim de "foc continuu", deci trebuie sa isi indeplineasca functiile vitale neintrerupt, pe masura ce invata, asimileaza si se transforma.

Suntem in curs de implementare a unui nou cadru legislativ intern, menit sa conduca la sporirea eficientei si intarirea disciplinei. Schimbarile pe care le dorim trebuie sa se reflecte si intr-o schimbare de paradigma, la nivelul mentalitatilor si rutinelor, astfel incat, in final, bunele practici, cum ar fi lucrul in echipa si comunicarea pe orizontala, sa se transforme in reflex institutional.

Componenta decisiva a strategiei de reforma institutionale a privit necesitatea de a regandi si a redefini obiectivele politicii in domeniul resurselor umane si, pe aceasta baza, de a reaseza pe noi temelii structura organizatorica a ministerului.

Urmare procesului de evaluare a personalului si de punere in aplicare a restructurarii, Organigrama MAE ofera o noua imagine, mult improspatata, a institutiei. In acest moment, 56% dintre diplomatii romani au sub 35 de ani, 52% din personalul trimis in misiune, in 2005, are sub 40 de ani (17% sub 30 de ani), iar 60% din personalul revenit din misiune, in 2005, are peste 40 de ani. Sunt cifre sugestive, daca ne gandim ca diplomatia presupune o perioada relativ indelungata de formare si consacrare profesionala, care presupune parcurgerea unor pasi obligatorii, care pot fi uneori grabiti, dar niciodata omisi.

Tot ceea ce am intreprins pana acum in planul reformei de personal marcheaza doar un inceput al unui parcurs de lunga durata. Important este ca stim unde vrem sa ajungem si ca pornim de la premisa ca, pe calea schimbarii, mai binele nu este niciodata dusmanul binelui.

(Preluare din cotidianul Ziua, editia de luni, 14 noiembrie)

 
O zi pana la inceputul Postului CraciunuluiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :273
Monday, 14 November 2005

Crestinii ortodocsi intra marti, 15 noiembrie, in Postul Craciunului, care se va termina duminica, 25 decembrie, cu sarbatoarea Nasterii Domnului.

Timp de aproape o luna si jumatate, credincisoii se vor abtine de la mancarurile care contin ingrediente de origine animala, precum lapte, oua, branza si carne, dar vor avea ocazia sa se bucure, totusi, de mai multe zile in care se vor face dezlegari la peste. Acestea sunt zilele corespunzatoare sarbatorilor importante din acest post, precum Sfantul Nicolae sau Sfantul Andrei, dar si zilele de sambata si duminica, dupa ce se va celebra praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domunului, pe 21 noiembrie.

Postul Craciunului reprezinta si o perioada de pregatire duhovniceasca si de curatenie trupeasca, pe parcursul caruia credinciosii sunt asteptati in biserici pentru a se spovedi si impartasi.

 
Virusul gripei aviare nu vrea sa paraseasca RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :300
Monday, 14 November 2005

Virusul gripei aviare a fost identificat din nou in noaptea de duminica, 13 noiembrie, spre luni, 14 noiembrie, de data acesta la patru gaini in localitatea Caraorman din Delta Dunarii.

Desi in urma cu doar doua zile s-a anuntat inchiderea primului focar de gripa aviara din Romania, cel din Ceamurlia de Jos, o noua operatiune gestionata de Ministerul Agriculturii incepe luni, 14 noimebrie, prin incepe uciderea si incinerarea pasarilor din Caraorman, cu plata despagubirilor catre proprietari. De asemenea, pasarile domestice vor fi tinute in spatii inchise, iar medicii veterinari le vor face examene clinice, informeaza Rador.

 
Incepe constructia la podul Calafat-VidinPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :293
Monday, 14 November 2005

Pana in iulie 2006, Bulgaria va contracta un constructor pentru podul Calafat-Vidin, de peste Dunare.

Podul va incepe, asadar, sa fie construit incepand de anul viitor, si, conform planului, va trebui sa fie finalizat la sfarsitul anului 2009. In iunie anul trecut, fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, promitea ca lucrarile la pod vor incepe intr-o luna. Podul peste Dunare va costa 236 milioane euro, iar lucrarile vor fi conduse de inginerul Simeon Evtimov.

Reamintim ca Romania si tara vecina, Bulgaria, au semnat un proiect pentru construirea acestui pod inca din martie 2000, insa lipsa de fonduri a facut necesara amanarea inceperii lucrarilor.

Podul intre Vidin si Calafat este cel de-al doilea pod rutier si de cale ferata peste Dunare si va fi construit in regim de autostrada, cu cate doua benzi pe fiecare sens, plus cate o cale de ferata pe fiecare sens de mers.

 
"Blestemul ariciului vine in premiera la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :256
Monday, 14 November 2005

Documentarul Blestemul Ariciului, castigator al Marelui Premiu la Festivalul Film.doc din Romania, al Premiului pentru cel mai bun film documentar la Festivalul de film Docupolis de la Barcelona si selectionat la Joris Ivens Competition, IDFA Amsterdam, cel mai important eveniment mondial al filmului documentar, va avea premiera bucuresteana marti, 15 noiembrie, la sediul Institutului Cultural Roman.

Proiectia filmului realizat de Dumitru Budrala va incepe la ora 18:00, informeaza ICR. Documentarul este rodul unei cercetari desfasurate timp de cinci ani intr-o comunitate de romi-baiesi si prezinta lupta pentru supravietuire, pe timp de iarna, a unei familii foarte sarace.

Cercetator, cineast si fotograf, Dumitru Budrala este autorul unor documentare de mare succes, selectionate si premiate la marile festivaluri ale lumii. Este cercetator principal si director al Studioului de film ASTRA (fondat in 1991), departament de antropologie vizuala al CNM ASTRA din Sibiu si fondatorul Fundatiei Antropologie Vizuala. A initiat, in 1993, festivalul international de film documentar si de antropologie vizuala ASTRA FILM FEST. Filmografia sa cuprinde douazeci de filme documentare, printre premiile obtinute numarindu-se Marele Premiu al Festivalului de la Belgrad (1997), Marele Premiu DaKino si Maslina de argint la Kalamata, Grecia (1999), Marele Premiu Film.dok2 2005, Premiul pentru cel mai bun documentar la Docupolis, Barcelona (2005). Este autor de fotografii documentare si antropologice, care au facut obiectul a numeroase expozitii internationale si nationale.Blestemul ariciului a fost solicitat ca material didactic de mai multe institutii de invatamant superior, printre care Universitatea Babes-Bolyai, Deakin University (Australia), University College London, Max Plank Institute for Social Research, Halle. A fost remarcata profunzimea abordarii, autorul situandu-se simultan pe doua pozitii aparent contradictorii: a cercetatorului obiectiv si a cineastului implicat in ceea ce se petrece in fata camerei.

 
Vernisaj Dana Maitec la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :234
Monday, 14 November 2005

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti va gazdui marti, 15 noiembrie un vernisaj de fotografie al cunoscutei artiste Dana Maitec.

Nascuta in Romania, dar stabilita la Paris, unde traieste si lucreaza in prezent, Dana Maitec reprezinta unul dintre cele mai importante nume in fotografia contemporana, cu un bogat portofoliu de portrete, subiectele sale fiind in egala masura personalitati din diverse domenii sau oameni obisnuiti.

Proiectul vernisajului, intitulat Les artistes roumains de Paris dans leurs ateliers, a fost initiat la propunerea Institutului Cultural Roman din Paris ca un mijloc de a deschide publicului larg o perspectiva asupra artistilor romani care lucreaza in capitala Frantei si ca o posibilitate de a trasa originea lor comuna. Este doar o pagina dintr-un proiect mai amplu prin care Dana Maitec isi propune sa prezinte personalitati marcante de origine romana din intreaga lume. Expozitia itineranta a fost prezentata la Paris si urmeaza sa fie expusa pentru prima oara in Romania.

Vernisajul de la Bucuresti se inscrie in cadrul actiunilor de diplomatie publica menite sa stimuleze dialogul cu mediile culturale si academice din Romania, contribuind, in acelasi timp, la promovarea imaginii Romaniei in lume. La aceasta manifestare vor participa reprezentanti ai societatii civile, diplomati si jurnalisti.

 
In pofida greutatilor s-a sfintit locul unei noi biserici romanesti in TimocPDF Print E-mail
Proset, Timoc, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :344
Monday, 14 November 2005

Cu toate ca Tara Mama i-a uitat, daca judecam dupa gesturile unor demnitari si diplomati romani, romanii din Timoc continua sa se bata pentru limba romana si pentru ca invatatura Domnului sa ajunga la neamul romanesc de aici dupa doua sute de ani de uitare.

Daca la orele diminetii frigul si ceata acopereau locul unde urma sa se savarseasca slujba de sfintire, odata cu inceperea ceremoniei parca Dumnezau ne-a dat samn , cum a grait parintele Boian Alecsandrovic si soarele a inceput sa straluceasca pe cer parca salutand prima slujba in limba romana pe care locuitorii satului Proset, sat curat romanesc, o auzeau in viata lor, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

Duminica 13 noiembrie 2005 in satul Proset (Prostinat sarb.) din comuna (raionul) Slilainat, in prezenta a aproximativ 100 de credinciosi romani a fost sfintita crucea de pe locul pe care se va construi biserica romaneasca. Slujba de sfintire a crucii a fost oficiata de catre parintele Boian Alecsandrovic, Protopop al Protopopiatului ortodox roman Dacia Ripensis si de Ipodiaconul El Bobului din Isacova. La fata locului au fost prezenti dr. Pedrag Balasevici, Presedinte al Partidului Democrat al Romanilor din Serbia, Dimitrie Craciunovici, Presedinte al Miscarii Democratice a Romanilor din Serbia, Zavisa Jurj, Presedinte al Asociatiei pentru cultura Vlahilor-Romanilor din Serbia si Sasa Iovanovici, Presedinte al Asociatiei Curcubeul.

Intr-o atmosfera de profunda sfintenie mai multi romani din sat s-au spovedit pentru prima oara in limba materna nevenindu-le parca sa creada ca acest lucru se intampla cu adevarat.

Au fost prezenti la fata locului mai multi reprezentanti ai mass-mediei locale sarbe si fapt incurajator nici-un reprezentant vizibil al politiei sarbe.

 
S-a infiintat o noua asociatie romaneasca in UngariaPDF Print E-mail
Medgyesegyhaza, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :295
Monday, 14 November 2005

La 26 septembrie s-a tinut la Medgyesegyhaza sedinta de infiintare a unei noi organizatii civile romanesti.

Asociatia pentru Viitorul si Traditiile Romanimii are, deocamdata, 24 de membri, si are ca scop pastrarea limbii si traditiilor romanesti, organizarea unor excursii in Romania. Presedintele Asociatiei pentru Viitorul si Traditiile Romanimii este Petru Negrea, vicepresedinte Iulia Olteanu, iar secretara Sidonia Varga, informeaza presedintele autoguvernarii romanesti din localitate, Daniel Negrea, citat de corespondentul Romanian Global News in Ungaria.

 
Fara liste proprii si candidati independenti - Alternativa: negocieri cu partidele politicePDF Print E-mail
Cernauti, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :422
Monday, 14 November 2005

Vom solicita sa ni se ceara scuze pentru ca au fost inchise bisericile in timpul perioadei staliniste anunta Ion Popescu, presedintele Uniunii Interregionale Comunitatea Romaneasca din Ucraina.

Recent, am stat de vorba cu domnul Ion Popescu, presedintele Uniunii Interregionale Comunitatea Romaneasca din Ucraina. L-am intrebat despre demersurile facute in ultimul timp in favoarea romanilor din nordul Bucovinei. Iata ce ne-a precizat domnia sa:

In ultimul timp ne-am adresat catre imputernicitul drepturilor omului si presedintelui Ucrainei cu rugamintea sa revizuiasca legea cu privire la alegerile locale si parlamentare, prin care deja nu se mai permite dreptul minoritatilor de a inainta liste proprii si nici dreptul de a inainta candidati independenti; acest drept este legat numai de partidele politice.In martie, 2006, cand vor avea loc alegerile generale si parlamentare, romanii nu vor mai avea posibilitatea sa candideze ca independenti, vor fi obligati sa intre in partidele care vor participa la alegeri. In aceste conditii suntem obligati sa negociem noi cu partidele politice care sunt mai puternice si au sansa reala sa ajunga in Parlament, care sunt vreo 7, 8, si sa le punem conditiile noastre. Vom cere sa ni se garanteze cel putin un loc in Parlament, sa ni se garanteze locuri la consiliile regionale Transcarpatia si Odesa si la consiliile raionale din cele doua regiuni, iar in regiunea Cernauti vom cere fiecare al doilea loc din lista partidului respectiv.

In acelasi timp vom pune conditia ca noi sa nu fim membri de partid, pentru ca legislatia permite ca partidele sa includa in listele lor si persoane care nu sunt membre de partid.

In propunerile noastre cerem ca partidele sa accepte dreptul nostru la reteaua de invatamant in limba materna de toate gradele, inclusiv invatamant superior. Vom cere, de asemenea, neamestecarea in treburile interne ale Bisericii Ortodoxe si in special ale Bisericii Ortodoxe Canonice, de care tine comunitatea romaneasca din Ucraina.

Dorim ca aceste partide sa-si includa in programul lor electoral si prevederile Cartii Europene cu privire la limbile regionale si minoritare.

In cazul in care vor intra la guvernare sau vor face coalitii in consiliile orasenesti, regionale si satesti si raionale, atunci si candidatii nostri, de comun acord, vor trebui inclusi in acele posturi, in special de invatamant, economie, finante, cultura.

Daca se vor accepta propunerile noastre suntem gata sa ducem tratative cu orice partid politic.

Sigur ca in situatia in care va fi vorba de partidele de orientare nationalista va veni inca o conditie obligatorie. Vom cere strict si clar sa ni se recunoasca dreptul ca suntem autohtoni aici unde locuim, pentru ca partidele de stanga deja recunosc acest lucru.

Daca vom duce tratative cu partidele de stanga, cand vom ajunge la numitorul comun, vom solicita sa ni se ceara scuze pentru ca au fost inchise bisericile in timpul perioadei staliniste si, in cazul ca se ajunge la Parlament, sa iasa cu initiativa legislativa de a introduce modificarile cu privire la popoarele deportate, ca romanii sa fie inclusi pe lista popoarelor care au avut de suferit in urma deportarilor din perioada sistemului totalitar.

Ion Popescu a mai aratat ca, desi multi dintre romanii din Ucraina au sustinut Revolutia Portocalie si in ciuda presedintelui Iuscenko, care a spus ca, in locurile compacte unde locuiesc minoritarii, sefii administratiei, obligatoriu, sa cunoasca limba majoritatii populatiei - in Raioanele Noua Sulita, Herta si Hliboca, unde romanii sunt absolut majoritari, nici unul dintre sefii administratiei nu le cunoaste limba. Nu vorbim de capacitatile lor administrative sau de altceva, vorbim de promisiunea presedintelui. Daca trecem prin aceasta prisma, va spun clar ca situatia noastra, a romanilor, s-a inrautatit.

(Pentru Romanian Global News a transmis Malina Anitoaiei, corespondent,Crai Nou, Suceava)

 
Festival de creatie in grai banatean la UzdinPDF Print E-mail
Novi-Sad, Voivodina, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :275
Monday, 14 November 2005

Creatorii in grai romanesc banatean din Banatul sarbesc s-au intrunit sambata, 12 noiembrie, la Uzdin, la cea de-a X-a editie (jubiliara) a Festivalului de creatie in grai banatean Todor Cretu Tosa-Petru Dimcea.

Festivalul a fost inaugurat la Casa Romaneasca, casa celui care a fost Petru Dimcea, de catre presedintele Uniunii scriitorilor in grai banatean din Voivodina, Vasile Barbu, iar manifestaerea a fost moderata de secretarul Uniunii, Ionel Stoit.

Pe langa creatorii in grai, poeti si prozatori, in fata publicului uzdinean s-au prezentat sambata si tinerii recitatori de poezie in grai banatean in cadrul unui concurs de recitari a poeziei dialectale. A fost organizata, de asemenea, si o expozitie de carti si reviste in dulcele grai banatean, publicate in Banatul istoric la Timisoara, Lugoj, Faget, Caransebes si Uzdin. Programul a fost inobilat si cu cateva momente muzicale ale membrilor Societatii Literar Artistice "Tibiscus" din Uzdin si urmarit de posturile de radio si televiziune din Novi Sad, Zrenianin si Pancevo, redactiile in limba romana, transmite pentru Romanian Global News secretarul Uniunii scriitorilor in grai banatean din Voivodina, Ionel Stoit. Tot el reaminteste ca in Banatul sarbesc creatorii in grai isi desfasoara activitatiile prin trei Cenacluri de creatie in grai banatean: "Cea Ventila" la Uzdin, "Izvorul cu leac" la Varset si "Folomoc" la Torac.

 
Conditii modificate de trecere a frontierei maghiarePDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :253
Monday, 14 November 2005

Ministrul roman de interne si omologul sau din Ungaria au convenit recent asupra unui acord conform caruia prezentarea la trecerea frontierei a documentelor justificative pentru scopul calatoriei este obligatorie doar pentru cetatenii romani care calatoresc in spatiul Schengen.

Ministerul Administratiei si Internelor din Romania a comunicat ca, in cursul saptamanii trecute, Vasile Blaga si Lamperth Monika au convenit ca administratiile de frontiera ale celor doua tari sa semneze un acord de cooperare referitor la prevenirea imigratiei ilegale in statele spatiului Schengen, transmite corespondentul Romanian Global News la Budapesta. Documentul ce urmeaza a fi semnat face posibil ca cetatenii romani care calatoresc in afara spatiului Schengen sa fie scutiti de a prezenta la granita documente justificative.

 
Doi romani victime ale violentei in FrantaPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :292
Monday, 14 November 2005

Un cetatean roman si-a pierdut viata si un altul a fost ranit intr-un incident violent petrecut in dimineata de duminica 13 noiembrie, in localitatea Aubervilliers, la nord de Paris.

In acest moment este in curs de desfasurare o ancheta judiciara, iar rezultatele acesteia vor fi comunicate reprezentantilor celor doi cetateni romani si ambasadei Romaniei la Paris, se arata intr-un comunicat al MAE. Ambasada a dat asigurari ca va urmari desfasurarea anchetei privind circumstantele producerii incidentului si este pregatita pentru a prelua eventualele cereri de asistenta din partea cetateanului roman ranit si din partea familiei cetateanului roman decedat. Ambasada va acorda sprijinul necesar repatrierii in Romania a corpului neinsufletit, in conformitate cu atributiile sale prevazute de lege.

 
Campania 1 Euro pentru Romania la ceas de bilantPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :278
Monday, 14 November 2005

Romanii din Italia au intins din nou o mana de ajutor sinistratilor romani afectati de inundatiile din aceasta vara din Romania, de data aceasta cu suma de 3.635 de euro.

Campania 1 euro pentru Romania, aflata la final de drum, a pus romanilor din Italia, dar nu numai lor, la dispozitie, incepand cu data de 10 octombrie, sansa de a dona cate un euro la fiecare sms trimis la numarul 48583.

Conform informatiilor furnizate de presedintele Ligii Romanilor din Italia, Serban Dogarescu, repartizata pe companiile telefonice prin care s-au putut trimite mesajele, suma se imparte dupa cum urmeaza: 1.715 euro prin Vodafone, 1.091 euro prin Wind si 829 euro prin Tim. Companiile telefonice au anuntat ca practica birocratica/contabila va dura o luna de zile, perioada la capatul careia sumele de bani stranse vor putea fi varsate in contul Ligii Romanilor din Italia, pentru campania 1 euro pentru Romania. Suma stransa in urma campaniei va merge la scolile din comunele Urechesti si Gura Vaii, din judetul Bacau. Conducerea LRI a luat deja legatura cu primarii acestor comune si s-au pus de acord asupra celor ce trebuie achizitionate din banii donati de romanii din Italia.

Presedintele LRI, Serban Dogarescu, a tinut sa multumeasca, la final de campanie, tuturor celor care au participat la acesta actiune, si celor care au promovat aceasta campanie.

 
Controverse privind cei cinci suporteri romani cercetati la SofiaPDF Print E-mail
Sofia, Bulgaria/Romanian Global News
Accesari :246
Monday, 14 November 2005

Cei 5 suporteri romani ai echipei Dinamo, retinuti la Sofia ca urmare a incidentelor petrecute in data de 3 noiembrie, in Bulgaria, au fost eliberati din arestul politiei si sunt cazati in prezent intr-un hotel din orasul Teteven.

Starea lor fizica si de sanatate este in afara oricarui pericol, iar in prezent cei cinci sunt asistati de un aparator, patru dintre ei fiind acuzati de tulburare a ordinii publice si impotrivire fata de decizia autoritatilor, si unul de ranire a unui politist bulgar. La interventia ambasadei Romaniei, celor 5 suporteri le-a fost asigurata translatia in limba bulgara, necesara desfasurarii procedurilor judiciare.

Reamintim ca in noaptea de 3 spre 4 noiembrie, in contextul partidei de Cupa UEFA disputata intre Dinamo si Levski Sofia, suporterii romani au fost implicati intr-un incident de strada cu polististi bulgari, in urma caruia o parte dintre ei au fost retinuti. Ca urmare a interventiei Ambasadei Romaniei la Sofia, cea mai mare parte a lor au fost eliberati din arest, in afara de cinci dintre ei, impotriva carora s-au declansat procedurile judiciare. Tot la interventia reprezentantei diplomatice romane, si acestia au fost eliberati, ramanand insa sa fie cercetati in continuare in Bulgaria. Cei cinci romani au in prezent interdictie de a parasi localitatea pana la finalizarea procedurilor. Potrivit reglementarilor nationale si internationale, Ambasada Romaniei nu poate interveni in desfasurarea procedurilor judiciare din Bulgaria, se arata intr-un comunicat MAE. Aceste proceduri se desfasoara sub jurisdictia exclusiva a autoritatilor acestei tari. Consulul roman nu poate solicita autoritatilor bulgare aplicarea unui tratament preferential cetatenilor romani, din punctul de vedere al aplicarii legii bulgare. Cu toate acestea, consulul roman la Sofia a intervenit pe langa autoritatile judiciare bulgare in sensul asigurarii dreptului la aparare, a ingrijirilor medicale si a translatiei. Din momentul desemnarii unui avocat, cetatenii romani beneficiaza de toate garantiile procedurale necesare, iar decizia privind responsabilitatea acestora in fata legii apartine in mod exclusiv instantei de judecata, a mai aratat MAE.

Pe de alta parte, sambata, 12 noiembrie, in fata Ministerului de Externe de la Bucuresti, a avut loc o manifestatie organizata de suporterii mai multor echipe de fotbal din Bucuresti si din tara, in care s-a cerut intoarcerea in tara a celor cinci suporteri romani cercetati in Bulgaria si s-a solicitat demiterea consulului Romaniei la Sofia, Victor Bojin, pentru neimplicare in rezolvarea situatiei create.

 
Inceputul Bisericii Ortodoxe, in dezbatere la TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :300
Monday, 14 November 2005

Tinerii ortodocsi romani din Toronto, care fac parte din organziatia Orthodox Christian Fellowship, se vor intalni miercuri, 16 noiembrie, la biserica Sfantul Vasile din oras, pentru a lua parte la o intalnire pe tema Biserica straveche- O viziune asupra istoriei bisericii.

Manifestarea va incepe la ora 19:00 si va consta intr-o slujba religioasa si o masa de post la care tinerii vor avea ocazia sa se cunoasca mai bine, informeaza Alianta Romanilor Canadieni. Intalnirea de miercuri se va desfasura in incaperea care se afla pe holul de vis-a-vis de capela. Mai multe informatii se pot obtine de la Efraim: (416) 693. 7512; Nicolae sau Mariana: (905) 602. 9430.

Orthodox Christian Fellowship este un grup de studenti care impartasesc valorile si credinta ortodoxa prin intermediul vietii in comunitate, rugaciune, ajutor fata de semeni si studiul Bibliei.

 
Romanii din Zurich se intalnesc de ziua lorPDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :302
Monday, 14 November 2005

Andreea, o romanca din Zurich, s-a hotarat sa organizeze sambata, 10 decembrie, o intalnire informala de Ziua Romanilor, la care sunt asteptati sa ia parte toti romanii din localitate interesati de proiect.

Intrunirea ar urma sa se desfasoare la clubul Lady Hamilton din Zurich, incepand cu ora 21:00, dupa ce participantii s-au intalnit la ora 18:00, la HB la ceas, pentru a manca ceva la un restaurant de pe langa gara. Doritorii sunt indemnati sa se inscrie pana pe 3 decembrie prin e-mail sau telefon, care pot fi obtinute de pe portalul casa-romanilor.ch.

 
Bal de binefacere pentru copiii romani la ChitighazPDF Print E-mail
Chitigaz, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :279
Monday, 14 November 2005

Scoala generala si gradinita romaneasca din Chitighaz organizeaza la finele acestei saptamani un bal de binefacere pentru copiii romani.

Evenimentul se va desfasura sambata, 19 noiembrie, de la ora 18.00, la Casa de Cultura din localitate. In cadrul manifestarii, elevii si copiii gradinitei vor oferi participantilor un program folcloric, dupa care se va desfasura balul. Venitul balului de binefacere va fi folosit pentru procurarea obiectelor sportive si jucariilor pentru cele doua institutii romanesti.

 
Restaurantul romanesc Dolce Cabana ii atrage pe canadieniPDF Print E-mail
Aurora, Canada/Romanian Global News
Accesari :278
Monday, 14 November 2005

Preparatele culinare romanesti pot fi degustate si in Canada, un nou restaurant romanesc intitulat Dolce Cabana Ristorante, din Aurora, Ontario, fiind gata sa isi intampine clientii.

Localul le ofera tuturor celor care ii trec pragul bunatati ca la mama acasa, clipe de neuitat si posibilitatea de a isi face noi prieteni, informeaza Alianta Romanilor Canadieni. Restaurantul vine si cu o oferta incepand cu sambata, 19 noiembrie, de tipul All you can eat buffet, care consta in pranz si cina sambata, si pranz duminica, la pretul de 14, 95 de dolari pentru adulti si jumatate de pret pentru copiii sub zece ani. Deocamdata, bufetul este deschis numai pentru perioada week-end-ului, iar in cursul saptamanii meniul va fi divers.

Situat in cerntrul orasului canadian Aurora, intr-o ambianta placuta si primitoare, Dolce Cabana Ristorante ofera clientilor sai o multitudine de preparate precum ciorbita de burta, de perisoare sau de fasole, mititei dupa o reteta speciala, chiftelute marinate, ardei umpluti, sarmale cu mamaliguta, snitele de porc sau de vaca, tocanita, salata de boeuf, orientala, de vinete, fasole batuta, piftie, deserturi pregatite in bucataria proprie, placinta de mere, clatite cu dulceata si inghetata, crema de zahar ars si multe altele. Totodata, restaurantul condus de romancele Stefania si Maria organizeaza seri festive, petreceri pentru zile onomastice si de nastere, sau seri speciale pentru sarbatorirea Craciunului si a Revelionului. Pentru informatii si rezervari se poate suna la numarul de telefon 905 713 0931.

 
Seara de film enescian la ICR din Tel-AvivPDF Print E-mail
Tel-Aviv, Israel/Romanian Global News
Accesari :201
Monday, 14 November 2005

Implinirea celor 50 de ani de la moartea compozitorului roman George Enescu va fi omagiata marti, 15 noiembrie, la Institutul Cultural Roman de la Tel-Aviv, printr-o seara de film dedicata muzicianului.

Publicul prezent la sediul institutului, din strada Shaul Hamelech 21, va putea sa vada pelicula Enescu-la raspantie de vremi, de Ana Brumaru si in regia lui Nicolae Margineanu, informeaza portalul romania-israel.com.

 
Intalnire cu Andrei Codrescu la New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :208
Monday, 14 November 2005

Scriitorul roman Andrei Codrescu se va intalni marti, 15 noiembrie, la Institutul Cultural Roman din New York, Sala Auditorium cu publicul sau.

Intalnirea se va desfasura de la ora 19.00 si va cuprinde si o prezentare a ultimelor trei volume publicate de autor in limba romana. Romanul Cassanova (tradus de Ana Avadani), volumul de poeme Era Azi (tradus de Carmen Firan si Ioana Ieronim) si volumul inedit de poeme scrise in limba romana inainte ca autorul de emigreze, Instrumentul Negru. Despre autor si cartile sale vor vorbi marti, la New York, Carmen Firan, Adina Dabija si Bogdan Stefanescu. Evenimentul se va desfasura in prezenta autorului, care va citi din opera sa in limba romana.

 
Mini-Festival George Enescu la BirminghamPDF Print E-mail
Birmingham, Marea Britanie/Romanian Global News
Accesari :254
Monday, 14 November 2005

Marele compozitor roman, George Enescu, de la moartea caruia sa implineste anul acesta o jumatate de centenar, va fi celebrat si la Birmingham incepand de luni, 14 noiembrie.

Mini-Festivalul George Enescu se va deschide marti la conservatorul din Birmingham, The Recitall Hall, de la ora 19.45, cu un concert ce o va avea la pian pe Diana Ionescu. Din program vor face parte urmatoarele piese: Piano Suite No.2, Op.10, Octet for strings, Op.7 si Dixtuor for winds, Op.14.

Joi, 17 noiembrie, Festivalul va continua, tot de la 19.45, cu Legenda pentru trompeta si pian, Piece de Concert pentru viola si pian, Cantabile&Presto pentru flaut si pian, Sapte Cantece despre Clement Marot, op.15 si Cvintetul pentru pian, op.29.

Cea de-a treia zi de festival va fi celebrata luni, 28 noiembrie, de la 19.45, la Conservatorul din Birmingham si va avea in program Impresii din copilarie, op.28, Sonata no.2, op.6, Sonata no.3, op.25, si Ravel Sonata Opus posthumous.

 
Vinurile romanesti se pot cumpara si din OntarioPDF Print E-mail
Ontario, Canada/Romanian Global News
Accesari :296
Monday, 14 November 2005

Vinurile romanesti pot fi achizitionate din Ontario, Canada, de la firma locala Magnotta, care comercializeaza Cabernet Sauvignon dulce si Feteasca Regala, la pretul de numai 6,95 dolari.

Vinurile romanesti de la Magnotta sunt prelucrate in Toronto, pe baza unui procedeu in care se folosesc 90% vin romanesc si 10% vin autohton, informeaza Alianta Romanilor Canadieni. Alaturi de cele doua renumite vinuri romanesti, compania canadiana mai distribuie si vinuri celebre din Italia, Statele Unite ale Americii, Argentina si Australia. Romanii interesati de oferta firmei pot sa acceseze site-ul acesteia, www.magnotta.com. Compania vinde vinurile respective in provincia Ontario, in orasele Vaughan, Scarborough, Cambridge, North York, Brampton, Beamsville si Mississauga.

 
Literatura romaneasca de SF apare in revista maghiara GalakticaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :262
Monday, 14 November 2005

Institutul Cultural Roman de la Budapesta va organiza in prioada 16-17 noiembrie colocviul Aripile Fanteziei, prilejuit de lansarea numarului revistei locale Galaktica dedicat in intregime creatiei literare romanesti de SF.

La eveniment au fost invitati sa participe scriitorii romani Ion Hobana, Radu Pavel Gheo si Catalin Badea Gheracostea, informeaza Institutul Cultural Roman de la Bucuresti.

 
Orchestra Filarmonicii Banatul din Timisoara, in concert la BruxellesPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :275
Monday, 14 November 2005

Orchestra Filarmonicii Banatul din Timisoara, avandu-i ca solisti pe violonistii Liviu Prunaru si Remus Azoitei, concerteaza luni, 14 noiembrie, la Conservatorul Regal din capitala Belgiei, cu prilejul implinirii unui deceniu de la infiintarea Casei de Cultura Belgo-Romane Arthis din Bruxelles.

Concertul va fi dirijat de Gheorghe Costin si va fi alcatuit din lucrarile Suita I op. 9 in Do major de George Enescu, Concertul nr. 4 KV. 218 in Re major pentru vioara si orchestra de Wolfgang Amadeus Mozart, cu cadenze de George Enescu, si Concertul op. 61 in Re major pentru vioara si orchestra de Ludwig van Beethoven, informeaza postul national muzical de radio. Evenimentul muzical face parte din Festivalul Enescu care se desfasoara in Belgia in perioada 27 octombrie-16 noiembrie.

 
Poezii romanesti, traduse in germana in ElvetiaPDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :288
Monday, 14 November 2005

Editura Pano din Zurich a publicat in aceasta luna cartea de poezii bilingve germano-romane In oglinda fluturilor/Im Spiegel der Schmetterlinge, scrisa de romanca Liliana Ursu.

Poemele care se regasesc in aceasta lucrare combina poeme din perioade diferite cu imagini din Sibiu, Bucuresti, impresii de calatorie la munte, la mare, in Lisabona sau Statele Unite, informeaza Casa Romanilor din Elvetia. Autoarea lor este redactor la Radiodifuziunea Romana si publicist. Primul sau volum de poezii a aparut in 1977, dupa care autoarea a continuat sa publice atat poezie, cat si proza. Dupa Revolutia din 1989 autoarea a avut ocazia sa participe la numeroase festivaluri internationale de poezie, a predat la Universitatea din Bucuresti si a fost invitata la trei universitati din Statele Unite. Reviste de prestigiu, precum New Yorker, The American Poetry Review sau Oxford Poetry, au publicat in paginile lor traduceri in engleza ale poeziilor sale, iar alte poeme, semnate tot de ea, au fost traduse in franceza, italiana, portugheza, catalana, olandeza, greaca, turca, sarba, slovena, poloneza, maghiara.

Volumul In oglinda fluturilor are la baza un episod petrecut in timpul sederii romancei la Pennsylvania State University. Atunci, Liliana Ursu l-a cunoscut pe profesorul elvetian Adrian Wanner, specialist in slavistica si literatura comparata si publicist, care, impresionat de lirica autoarei, a considerat ca trebuie sa o faca cunoscuta lumii literare germane. Desi traducerea a plecat de la textul in limba engleza al poemelor, profesorul Wanner si-a dat seama curand ca, pentru a obtine o versiune cat mai apropiata de universul liric, spiritual si cultural al autoarei, trebuie sa consulte textul din limba romana. Cu aceasta ocazie profesorul Wanner a avut acces si la unele poezii ale Lilianei Ursu care apar in acest volum pentru prima data.

 
Frumosul de la Marea Neagra poposeste pentru doua zile la Koln si AachenPDF Print E-mail
Koln, Germania/Romanian Global News
Accesari :309
Monday, 14 November 2005

Artistii Mirabela Dauer, Maria Dragomiroiu si Jean Constantin vor sustine sambata, 19 noiembrie, si duminica, 20 noiembrie, doua spectacole in orasele germane Koln si Aachen, cu spectacolele Frumosul de la Marea Neagra.

Alaturi de aceste trei nume mari ale diverstismnetului si muzicii romanesti, pe scena vor mai urca Otilia Chirila, care va prezenta cateva momente vesele alaturi de Jean Constantin, si Stelian Petcu, care va canta la orga, dar si vocal, informeaza asociatia romaneasca Verein Romania. Aceasta, impreuna cu DMB Music Records din Bucuresti, este organizatoarea turneului din cele doua orase germane. Frumosul de la Marea Neagra este realizat de Bebe Mihu, regia muzicala ii apartine lui Mircea Dragomiroiu, in timp de regia artistica este semnata chiar de Jean Constantin.

Spectacolul de sambata va avea loc la Rest-Cafeteria Gastehaus Hockey-Judo Zentrum Koln langa Mungersdorfer Stadion, incepand cu ora 19:30, in timp ce reprezentatia de a doua zi se va desfasura la Restaurantul Ruza, de la ora 17:00. Rezervari de locuri se pot face de la numerele de telefon 02261-290689, 02261-29108, 0163.2974999, sau la Gina Patrascu si Stefan Toma, e-mail: stefantoma@verein-romania.de. Pretul unui bilet de intrare este de 15 euro pentru membrii cotizanti ai asociatiei romanesti si euro pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 14 ani.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions