Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Noiembrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      
Cautare
Partidul Conservator pledeaza cauza romanilor din Covasna si HarghitaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :355
Tuesday, 15 November 2005

Partidul Conservator a participat la sfarsitul acestei saptamani, la Sfantu Gheorghe, la intalnirea pe tema proiectului privind statutul minoritatilor nationale organizata de Forumul Civic al romanilor din Harghita si Covasna.

La intrunire au fost prezenti reprezentanti ai partidelor politice romanesti, ai Bisericii si ai societatii civile din judetele Harghita si Covasna. PC a fost reprezentat de presedintele filialei judetene Covasna, Alexandru Horea Muntean, vicepresedintele Octavian Cretu, deputatul Nicolae Popa si presedintele Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, deputatul Sergiu Andon. Nu suntem impotriva unei asemenea legi, pentru ca este necesara si normala in contextul integrarii europene. Insa nu ne dorim sa fie discriminatorie pentru romani si sa ne confruntam cu o enclavizare a maghiarimii in cele doua judete romanesti, a spus presedintele PC Covasna, citat de Prompt Media. La randul sau, presedintele Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, deputatul Sergiu Andon, a declarat ca reprezentantii Partidului Conservator au expus demersurile acestui partid pentru asigurarea egalitatii in drepturi, tratament si sanse de reprezentare pentru romanii din localitatile in care constituie populatia minoritara. Deputatul conservator a dat asigurari ca, indiferent de obiectul reglementarii, parlamentarii conservatori nu vor sustine proiecte de legi continand prevederi neconstitutionale sau contrare reglementarilor legale general acceptate. De asemenea, Andon a mai precizat ca partidul din care face parte nu va renunta la ideea ca romanii din judetele Harghita si Covasna sa fie reprezentati de drept in consiliile locale si in alte organisme unde nu pot intruni numarul necesar de voturi.

 
Coordonatorul pregatirii presedintiei austriece a UE vine la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :262
Tuesday, 15 November 2005

Ministrul adjunct al Afacerilor Externe din Austria, coordonatorul pregatirii Presedintiei austriece a Uniunii Europene din primul semestru al anului 2006, Hans Winkler, s-a aflat luni, 14 ianuarie, la Bucuresti.

Oficialul austriac a sustinut la sediul MAE o prelegere cu tema Prioritatile Presedintiei austriece a Uniunii Europene, in care a tinut sa sublinieze dorinta Guvernului Austriei ca Romania sa adere la Uniunea Europeana, conform calendarului stabilit, la 1 ianuarie 2007. Totodata, Winkler a remarcat progresele foarte importante realizate in domeniul Justitiei si al Concurentei si a incurajat autoritatile romane sa continue in acelasi ritm procesul de reforme. In ceea ce priveste procesul de ratificare a Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, a aratat ca acesta va fi finalizat in Austria, cel mai probabil, inainte de incheierea Presedintiei austriece a Uniunii Europene (iunie 2006).

In cadrul convorbirilor purtate cu oficiali ai MAE si MIE, s-a convenit ca Romania si Austria sa conlucreze indeaproape, avand in vedere exercitarea simultana de catre Austria a Presedintiei Uniunii Europene, respectiv de catre Romania a Presedintiei Comitetului Ministrilor din cadrul Consiliului Europei. Cele doua state isi propun ca in timpul mandatelor lor sa se inregistreze progrese care sa permita semnarea Memorandumului de Intelegere dintre Uniunea Europeana si Consiliul Europei, creand un nou cadru de cooperare institutionala pentru cresterea eficientei celor doua organisme in promovarea democratiei, a drepturilor omului si a bunei guvernari.

 
Aeroport langa BrasovPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :361
Tuesday, 15 November 2005

La Ghimbav - Brasov va fi construit un aeroport de categoria a treia, intr-o prima faza fiind alocate fonduri de 100 milioane de euro.

Pe acest aeroport, care va fi construit cu ajutorul unui brasovean, Ronald Weisberger, stabilit in Canada in urma cu mai bine de 40 de ani, ajuns presedinte de companie aeriana, vor putea ateriza avioane in orice conditii meteorologice. Inaugurarea acestui aeroport va fi facuta, cel mai probabil, la inceputul anului 2008. Weisberger spune ca investitia totala se va ridica la aproximativ 250 de milioane de euro, daca se adauga si costurile proiectarii. Obiectivul ce va fi realizat la Brasov va deservi intreaga Regiune de Dezvoltare Centru. Aeroportul va fi realizat cu o capacitate de un milion de pasageri anual, tinta pe care ar putea-o atinge in urmatorii opt-noua ani, informeaza Prompt Media.

 
Succes dupa succes pentru filmele romanestiPDF Print E-mail
Sevilla, Spania/Romanian Global News
Accesari :242
Tuesday, 15 November 2005

"Moartea domnului Lazarescu" a castigat saptamana trecuta premiul Signis la festivalul european de la Sevilla, iar pelicula romano-elvetiana Ryna a obtinut in aceeasi perioada premiul special al juriului la cea de-a 15-a editie a Festivalului Filmului Est-European de la Cottbus.

Tot la festivalul de film din Spania, o alta pelicula austriaca, dar cu amprenta romaneasca, Crash Test Dummies, in care joaca actorii Maria Popistasu si Bogdan Dumitrache, a castigat premiul Giraldillo de Plata, in valoare de 30 000 de euro. La randul sau, pelicula Ryna semnata de Ruxandra Zenide si-a adaugat nu numai acel titlu in palmares, ci si suma de 7500 de euro, informeaza postul national de televiziune.

 
Si cinematografia militara romaneasca castiga premiiPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :321
Tuesday, 15 November 2005

Studioul Cinematografic al Armatei a primit la sfarsitul saptamnii trecute marele premiu la cea de-a XVI-a editie a Festivalului International de Film Eserciti e Popoli (Armate si Popoare) din localitatea italiana Bracciano pentru filmul documentar Cazut la datorie.

Juriul international a decernat, in numele Presedintelui Republicii Italia, marele premiu documentarului romanesc, realizat de Gabriel Cobasnian, pentru modul in care sunt reprezentate suferinta si speranta pentru pace. Festivalul s-a desfasurat in perioada 613 noiembrie, cu participarea delegatilor armatelor din 25 de tari, iar decernarea premiului a avut loc in cadrul unei ceremonii defasurate la Scoala Militara de artilerie din acest oras, informeaza MApN.

Trei filme documentare ale Armatei Romaniei, Cazut la datorie, dedicat tuturor militarilor care lupta impotriva terorismului si, indeosebi, sublocotenentului post-mortem Narcis Sonei, decedat pe 24 aprilie 2005, in timpul executarii unei misiuni in Afganistan, Alarma in munti, referitor la instruirea vanatorilor de munte, si Impreuna, despre asistenta religioasa in Armata Romaniei, au participat la festival printre cele 60 de filme inscrise.

 
Romania prezenta la comemorarea lui Yitzhak RabinPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :285
Tuesday, 15 November 2005

Secretarul de stat pentru afaceri globale in MAE roman, Teodor Baconschi, va participa in perioada 14-15 noiembrie, la comemorarea organizata de guvernul israelian, a 10 ani de la asasinarea lui Yitzhak Rabin, fost prim ministru si laureat al premiului Nobel pentru actiunile si eforturile sale destinate pacii in Orientul Mijlociu.

La ceremoniile prevazute a se desfasura la Ierusalim si Tel Aviv sunt invitate numeroase personalitati internationale, reprezentand state si organizatii implicate in detensionarea situatiei din aceasta regiune a lumii si in reluarea procesului de pace, intre care: fostul presedinte american Bill Clinton, secretarul de stat Condoleezza Rice, fostul sef al diplomatiei americane James Baker, senatorul Edward M. Kennedy, ministrii de externe din Suedia, Norvegia, Germania, Elvetia, Javier Solana, Inaltul Reprezentant UE pentru Politica Externa si Securitate Comuna, un adjunct al Secretarului General ONU, si un reprezentant al secretarului general NATO. De asemenea, este asteptata participarea reprezentantilor guvernamentali ai unor tari arabe, intre care Ossama El Baz, consilierul special al presedintelui egiptean Hosni Mubarak.

 
Nina Cassian isi povesteste experienta in Statele UnitePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :289
Tuesday, 15 November 2005

Celebra autoare romanca Nina Cassian isi va lansa vineri, 18 noiembrie, la ICR Bucuresti, volumul Memoria ca zestre. Cartea a III-a (1985-2005).

Evenimentul va avea loc in prezenta autoarei. Vor lua cuvantul Denisa Comanescu, Nicolae Manolescu, Tania Radu si Geo Serban.

Cartea a III-a.1985-2005 cuprinde pagini din jurnalul redactat de scriitoare din primele zile ale sosirii sale cu o bursa in Statele Unite (septembrie 1985) pana in momentul predarii manuscrisului la editura iulie 2005, informeaza Institutul Cultural Roman.

Volumele anterioare, Cartea I (1948-1953) si Cartea a II-a (1954-1985) selectau fragmente din notatiile zilnice, comentate dintr-o perspectiva dubla: cea a anilor 1970 (punct de ruptura in care scrisul Ninei Cassian a trecut printr-o metamorfoza) si aceea a desprinderii, in 1985, de limba romana si de Romania.

Cartea a III-a se deschide cu filmul calatoriei Bucuresti - New York si al primelor zile pe pamant american. Instalarea in Village, un fel de Cartier Latin al New Yorkului, fieful boemei, al poetilor si al pictorilor diminueaza socul integrarii intr-o civilizatie si o cultura fundamental diferite de realitatea romaneasca a epocii. Notatia micilor si marilor evenimente si intalniri cu personalitati culturale din America si Europa este, in permanenta, alternata cu rememorarea unor fragmente si destine dramatice din Romania, culminand cu episodul asasinarii inginerului Gheorghe Ursu, prieten apropiat al Ninei Cassian.

Nina Cassian (n. 27.11.1924, Galati) a publicat numeroase volume de versuri, proza, literatura pentru copii si traduceri. A compus muzica vocala si instrumentala, precum si piese pentru teatrul de papusi. Printre distinctiile acordate autoarei se numara Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania in 1969 si Leul literar pe anul 1994, decernat de New York Library.

 
Episcopul catolic de Lleida, oaspete la IasiPDF Print E-mail
Iasi, Romania/Romanian Global News
Accesari :315
Tuesday, 15 November 2005

Episcopul Francesc Xavier Ciuraneta Aymi de Lleida, Spania, insotit de 12 preoti catolici spanioli si un diacon, a efectuat saptamana trecuta un pelerinaj in Dieceza de Iasi, la invitatia PS Petru Gherghel, episcop de Iasi, cu scopul de a se cunoaste reciproc.

Delegatia a fost insotita in Romania de catre doi preoti romani care isi desfasoara activitatea pastorala in Spania parintele Leonard Diac si parintele Mihai Diac, informeaza Episcopia Romano-Catolica de Iasi. Oaspetii au vizitat vineri, 11 noiembrie, Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfantul Iosif" din Iasi, unde au aflat mai multe despre istoria seminarului diecezan, activitatile seminaristilor si au facut impreuna un tur al institutiei, iar seara, incepand cu ora 18:30, au oficiat impreuna cu partea romana o Liturghie in limba latina.

In vizita sa la institutia de invatamant ieseana, episcopul spaniol a vorbit si despre credinta si devotamentul comunitatii celor 9000 de romani care traiesc si lucreaza in Lleida, afirmand ca acestia sunt deosebit de apreciati de credinciosii spanioli pentru profesionalismul de care dau dovada.

 
Vizita militara greaca in RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :302
Tuesday, 15 November 2005

O delegatie condusa de amiralul Dimitrios Gousis, seful Statului Major al Marinei Militare a Greciei, va efectua in perioada 15-17 noiembrie o vizita oficiala in Romania, la invitatia sefului Statului Major al Fortelor Navale Romane, contraamiral dr. Gheorghe Marin.

Pe timpul intrevederilor vor fi abordate subiecte legate de initiativele de cooperare bilaterala, precum si modalitatile de pregatire a echipajelor si navelor care participa la exercitii NATO si PfP. Discutiile vor mai viza si stadiul procesului de reforma a Fortelor Navale ale celor doua tari si contributia acestora la procesul de crestere a cooperarii, increderii si stabilitatii in zona Marii Negre, informeaza MApN.

 
Atacuri sarbo-romane la adresa romanilor din TimocPDF Print E-mail
Negotin, Timoc, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :512
Tuesday, 15 November 2005

Stimulati de atitudinea agresiva a Secretarului de stat al DRRP din Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti, Mihai Gheorghiu, la adresa romanilor din Timoc, dublata de interventia insarcinatului cu afaceri al Ambasadei Romaniei la Belgrad, Lucian Ristea, vechile celule antiromanesti din cadrul comunitatii romanesti din Voivodina s-au reactivate incercand sa dubleze lovitura data de Gheorghiu, prin lovituri successive date in presa de limba romana din Voivodina controlata de statul sarb sau in presa de limba sarba.

Reamintim faptul ca dupa 1990 printr-o complicitate ticaloasa intre grupuri de interese ale securitatii lui Milosevici si fostei securitati a lui Ceausescu, strecurate in noile structuri de dupa 1990, s-a incercat prin toate mijloacele incepand cu campanii de dezinformare in presa romana si sarba pana la trimiterea de note mioncinoase care au dus la determinarea unor inalti demnitari ai statului roman sa anuleze vizitele pe care le programasera in Timoc, eliminarea problemei romanilor din nord-estul Serbiei de pe agenda de interese ale statului roman. Vizitele Presedintelui, Primului Ministru sau ale unui ministru ar fi legitimat intr-un fel interesul Romaniei pentru romanii(vlahii) din Timoc si stricau aranjamentele obscure ale acestor grupuri de interese care doreau si doresc intrarea in uitarea in care au fost de 200 de ani, a acestui important grup etnic romanesc. In acest fel se explica ca nici-un inalt demnitar roman nu a vizitat pe romanii din Timoc. Asa au fost anulate vizite ale Presedintelui Iliescu, ale Primului Ministru Nastase sau ale ministrului Dancu care ar fi urmat sa viziteze pe romanii din Timoc. O parte a grupului de interese care i-au facut pe acesti demnitari sa-si anuleze vizitele, se afla in Ambasada romana de la Belgrad, o alta parte ramane ascunsa intr-o structura de siguranta nationala a statului roman, sperand sa supravietuiasca reformelor anuntate de Traian Basescu.

Utilizarea de catre Traian Basescu in campania electorala a unor mesaje care includeau problema romanilor din Timoc alaturi de cei din Basarabia, a indus panica atat in grupurile miloseviste de la Belgrad cat si in grupurile afaceristo-securiste de la Bucuresti. Dupa investirea sa in functia de Presedinte care ii permitea sa primeasca Note secrete si strict secrete, Presedintele a fost expus, ca si demnitarii dinaintea lui, trimiterii de informatii dirijate, care acoperite de secretul de stat capatau o aura de de autenticitate, manipulandu-l mult mai usor. Asa se face ca la numeroasele apeluri ale organizatiilor civice romanesti si celui mai important partid romanesc din Timoc prin care acestia cereau sa fie primiti de Presedinte acesta a ramas deocamdata mut.

Campania impotriva romanilor din Timoc a continuat prin colaborarea celor doua grupuri de interese romano-sarbe si ultima ei realizare este un articol in ziarul DANAS in care romanii din Timoc sunt atacati pe modelul Gheorghiu si Ristea sub motivul infiintarii unui nou consiliu national romanesc doar pentru romanii din Timoc. Marea problema care de fapt se ascunde in spatele atacului o reprezinta faptul ca noul Consiliu National al Romanilor(vlahilor) din Timoc nu se va afla sub controlul acestor grupuri de interese asa cum celalat consiliu se pare ca se afla, in plus avand fonduri la dispozitie date prin legea de functionare a acestor consilii nationale, vor putea fi puse in practica programele de emancipare culturala si educationala a acestei importante comunitati romanesti.

In articol este atacat si Preotul Boian Alecsandrovici si biserica de la Malainita, un alt of al ultranationalistilor sarbi si al uneltelor lor vorbitoare de limba romana. Din informatiile detinute de Romanian Global News, problema bisericii romanesti din Timoc va fi atacata prin agenti de influenta ai Bisericii Ortodoxe Sarbe, inclusive in Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane.

Ca urmare a articolului din DANAS atat preotul Boian Alecsandrovic cat si Federatia Romanilor din Serbia au reactionat trimitand ziarului sarbesc drepturi la replica. Pana in prezent DANAS nu le-a publicat. Romanian Global News prin intermediul corespondentului sau din Timoc le publica pentru ca ele sa fie cunoscute de demnitarii romani interesati de problema romanilor din Timoc, de catre opinia publica din Romania si comunitatea romaneasca globala.

 

Dezmintirea textului publicat in ziarul "Azi/Danas" din 29-30 octombrie 2005 in suplimentul "VIKEND", din pag. IV, intitulat "OFICIALITATILE ROMANIEI NU SUSTIN ACEASTA INITIATIVA"

 

Ma rezum numai la subtitlul "CAZUL MALAINITA", deoarece sunt convins ca in legatura cu neadevarul expus in acest articol vor reactiona oamenii care sunt in directa legatura cu acesta.

Anume, acest text, in care sunt pomenit ca un contravenient, deoarece nu am respectat normele canonice, este scris de catre o doamna care este civil si care nu cunoaste viata bisericeasca si mai ales normele acestei vieti, care probabil nu stie ce inseamna norme canonice, de aceea consider ca nu ar fi trebuit sa scrie despre ele, iar in privinta celor care scriu despre incalcarea normelor canonice de catre Biserica Ortodoxa Romana, ar fi mult mai bine din partea lor daca in primul rand s-ar ocupa de faptul cum a fost primita Biserica Ortodoxa Sarba in unitatea canonica si in ce mod este recunoscuta Biserica Ortodoxa Sarba din diaspora.

In al doilea rand, nu stiu de unde are ziarista informatia ca Prea Sfintia Sa dr. DANIIL este episcopul Banatului Sarbesc, pe cand titlul sau este de Episcop al Episcopiei Ortodoxe din Varset pentru romanii din Serbia, iar faptul ca anumitor indivizi nu le place ca romanii se afla si in afara Banatului, aceasta este problema lor.

In ceea ce priveste intalnirea domnului Lucian Ristea cu domnul ministru al cultelor, Milan Radulovici si faptul ca biserica este salvata deoarece domnul Ristea nu a vizitat biserica de Paste, nu este adevarat. Domnul Ristea are destule merite in faptul ca lacasul de cult nu a fost daramat, insa meritul cel mai important il are Dumnezeu, dupa aceea Comitetul pentru Drepturile Omului din Negotin, precum si asociatiile romanilor din intreaga lume si de la noi, indiferent ca se numesc asociatii romanesti sau vlahe. Aceasta insemand acelasi lucru, deoarece cuvantul "vlah" in limba materna a romanilor din estul Serbiei, asa-numitilor "vlahi", nu exista, ci la noi, adica la romanii din Timoc si Banat se spune "ruman", iar in ceea ce priveste limba, se spue "rumaniesce".

De asemenea, nu este adevarat faptul ca atunci, ca ipodiacon, din cauza nevenirii domnului Ristea in biserica eu am parasit Consiliul National al Romanilor. Am parasit acel Consiliu din cauza neinteresului aratat de catre conducerea acestui Consiliu, care din pacate are o foarte mare influenta in privinta romanilor timoceni. Anume, dupa problemele avute in data de      21 mai 2005 la manastirea romaneasca Cologras, din municipiul Negotin, nimeni din Consiliul National nu s-a interesat ce s-a intamplat, cel putin sa dea un telefon sau sa deschida posta electronica si sa citeasca adresarea si rugamintile noastre de ajutor. Nu, pe Consiliul National al Romanilor acest lucru nu l-a interesat si numai Bunul Dumnezeu stie prin ce am trecut in acel moment. Se pare ca romanii timoceni sunt buni numai atunci cand se vorbeste cu Europa si cand se vorbeste in ce mod amintitul Consiliu reprezinta romanii din Serbia, dar in momentul in care este vorba despre obligatiile fata de noi, atunci noi nu suntem nicaieri, insa exista Dumnezeu care ne-a ajutat intotdeauna.

Va rog sa publicati acest text in totalitate, deoarece este foarte important sa se auda si partea cealalta, mai ales dupa publicarea in ziarul d-voastra a atator neadevaruri si insultari, cu toate ca sunt convins ca a-ti facut acest lucru cu cele mai bune intentii.

Cu respect,

In Negotin, 04 noiembrie 2005

Protopop stavrofor
Boian Alexandrovici
paroh al Malainitei si protopop de Dacia Ripenssis

 

 

 

COLEGIUL DE REDACTORI AL ZIARULUI AZI/DANAS

Stimate doamne si domni,

Cu parere de rau am constatat ca articolul ziaristei Marinica Ciobanu provoaca neliniste foarte mare atat in regiunea noastra cat si in interiorul comunitatii noastre, cu sinonimia numelui dublu. La acest lucru se refera reactia pe care am avut-o la textul dumneaei (AZI/DANAS, numerele din 29-30. octombrie) in care am incercat, mai pe larg, sa prezentam ceea ce se ascunde sub sintagma "chestiunea vlaha".

Acest text este destul de cuprinzator, insa avem incredere in dumneavoastra ca ve-ti gasi o rezolvare (nu este necesar sa se editeze tot textul intr-o singura editie a ziarului, ci se poate publica, cu continuare in mai multe editii) pentru a se explica publicului nostru despre ce este vorba, atunci cand se vorbeste despre rumani (vlahi, cum ne numesc in Serbia, rumani/rumuni, cum ne numim noi), alias arhaicii romani din estul Serbiei. Ca acesta explicatie este necesara se poate vedea si din initiativa, care nu ne-a fost necesara si care a fost luata intr-un moment nepropice de catre anumiti europarlamentari.

Noi, de asemenea, nu putem spune ca nu exista o anumita problematica care vizeaza rumanii din estul Serbiei si asupra carora trecutul si-a pus si el amprenta, iar in ceea ce priveste depasirea acestei mosteniri, suntem suficienti noi, adica rumanii si colaborarea activa si sustinerea pe care o avem din partea organelor R. Serbiei si ale Serbiei si Muntenegrului, in conformitate cu legislatia pozitiva a acestei tari, pe drumul de aderare si integrare a tarii noastre si a noastra a tuturor in Uniunea Europeana.

Cu mult respect,

Dragomir Draghici,
copresedinte FRS (Federatia Rumanilor din Sarbie)

 

CONSILIUL PENTRU MINORITATILE NATIONALE
Petar Lagevici, secretar general

Stimate secretar general al Consiliului,

In anexa ve-ti vedea ampla si motivata noastra reactie legata de articolul ziaristei ziarului "Libertatea" pentru AZI/DANAS ("Oficialitatile Romaniei nu sustin aceasta initiativa"). Este semnificativ ca textul nostru sa fie editat in totalitate. Oricare alta varianta ar fi invalida si ar lasa loc pentru viitoare manipulatii cu care ne intalnim in problematica noastra.

Acest text este analizat cu atentie in cadrul FRS-ului si de aceea il semnez ca fiind copresedinte al acestei organizatii rumanesti.

Sunt convins ca ne va fi necesar ajutorul d-voastra pentru ca redactia ziarului AZI/DANAS sa accepte aceasta confruntare a publicului cu "chestiunea vlaha", in interpretarea celor care stiu despre ce este vorba si impreuna cu organele republicii sa caute si sa gaseasca o cale de rezolvare.

Dragomir Draghici, copresedinte FRS

 

DE LA NESTIINTA LA CONSTRUCTIILE ARBITRARE
Distrugerea rumanilor de catre rudele acestora de peste Dunare

 

Datorita aparitiei articolului ziaristei Marinica Ciobanu si pretentiosului dumneaei text "Oficialitatile Romaniei nu sustin aceasta initiativa", numita parte rumaneasca nu a putut sa nu-si spuna cuvantul. Pana-n aparitia acestui articol, in presa noastra acuzatia impotriva protectorului emancipatiei etnice a rumanilor este criticata  in anumite cercuri sau din partea anumitor indivizi sarbi cu orientatie rumanofoba si chiar de anumiti "rumani" ca fiind "proromaneasca". Acum se stigmatizeaza ca un "curent proruman" de catre penica ziaristilor care pretind ca apara "optia rumaneasca". Asadar, sa mergem pe urmele acestei inversiuni.

Inainte de toate trebuie sa precizam un adevar legat de cei "o jumatate de milion de rumani". Conform recensamantului din anul l905 in regiunea unde traiesc mai multi sau mai putini rumani si sarbi, numarul total al populatiei a fost de 503.658 locuitori pe o suprafata de 10.773,7 km2 (N. A. Constantinescu, CHESTIUNEA TIMOCEANA/TIMOČKO PITANJE, Bucuresti, 1941). Printr-o citire de suprafata si neintrarea in esenta problematicii, ziarista Ciobanu a ajuns la concluzia ca acela ar fi numarul  "estimat neoficial". Dupa nereusita formarii primului Consiliu National al Rumanilor (CNR), in nota adresata ministerului de resort pentru minoritati, cu privire la reprezentarea rumanilor in CNR, ministrul de resort indatorat cu romanii de pretutindeni, cifra amintita a rotunjit-o la 503.000 apartenenti ai minoritatii romanesti din estul Serbiei. Textul acestei note a fost publicat in ziarul Tibiscus, curierul romanilor din Uzdin. Cu ocazia cazului Malainica (vizeza biserica din Malainita), un al doilea ministru in interventia avuta prin intermediul agentiei de presa RGN-PRESS din Bucuresti, a crescut cifra la 1.100.000 rumani, iar in anumite publicatii si la "simpozioane" se vorbeste si scrie de un numar de 2.000.000 vlahi, mai exact spus - romani. Aceasta cifra este fabuloasa, fiind mai mare decat populatia totala din estul Serbiei, incepand de la Dunare pana in Macedonia.

Este adevarat ca exista rumani in 154 sate rumanesti si in 48 localitati mixte si ca numarul lor in sec. 20 a ajuns intre 209.000 si 212.000 (St. Romanschi, ROMANII INTRE TIMOC SI MORAVA/RUMUNI IZMEĐU TIMOKA I MORAVE, Sofia, 1926. se arata in studiile care au fost scrise in limba bulgara, pe baza unor date constatate la teren, autor care a mers din sat in sat in anul 1916). In mai multe texte de specialitate si de stiinta istoricul dr.Dragoliub Petrovici a vorbit de 220.000 rumani. Trebuie sa se stie ca rumanii constituie in principal o populatie de la sat, cu toate ca numara cateva mii si in orasele din estul Srbiei (Bor, Maidanpec, Cucevo, Cladovo, Negotin, Bolievat etc.), precum si ca satele lor in trecut nu au trecut in medie 2000 locuitori, cu toate ca au fost locuri cu un numar mai mare (Zlot, Iabucovat, Laznita, Neresnita, Criveli, Brestovat etc.). Intre timp se constata o scadere demografica care este specifica in aceasta parte a Serbiei, astfel incat si acest lucru a influentat la numarul apartenentilor populatiei rumane. Astfel ca, in cele mai bune timpuri demografice ale sec. 20, numarul rumanilor nu a trecut de 300.000, iar astazi in mod sigur este mai mic. Cifra amintita se acorda cu cea a lui Constantinescu.

In contextul amintit altceva este interesant. Imediat dupa Primul razboi mondial, la recensamant s-au exprimat ca rumani aproximativ 93.000 apartenenti ai comunitatii noastre. Acest lucru s-a intamplat atunci cand a aparut ziarul Vorba noastra din Zaiecear (01 septembrie 1945) si cand Radio Zaiecear a emis programul sau in limba sarba si romana, incepand din septembrie 1944. A ramas in amintire faptul ca inceputul activitatii acestui post de radio a fost de-o insemnatate mare, insemnand un inceput nou al radioului intr-o Serbie libera. Acest lucru s-a putut auzi si in debutele publice cu ocazia aniversarii a 40 de ani de la radiodifuzarea in libertate, 1984. Imediat dupa razboi au fost sustinute si consultante in legatura cu inceputul educarii tinerilor rumani in limba materna. Acele proiecte, din pacate, au fost intrerupte.

In Zaiecear a fost format un dosar pardido-politist "Vlasi" pentru cei care nu au acceptat aceasta derulare  a evenimentelor.

Nu cumva trendul socio-istoric si politic a fost indreptat catre stergerea etnica a rumanilor de pe harta Serbiei, iar despre acest lucru nu se stie nici pana astazi, pe plan local, in regiunile unde traiesc rumanii. Cu aceasta fiind oprita schimbarea in legatura cu suscitarea culturala a rumanilor si emanciparea etnica, care a fost initiata in detasamentele partizanilor din Bolievat, in timpul razboiului din 1941-1945. Legat de acel timp, cred ca doamna Iana Simenovici ar fi un foarte bun informator, d-ei traieste in Belgrad, este sotia cunoscutului luptator ruman din satul Podgorat, Iancu Simeonovici si nora eroului popular, George Simeonovici, care a fost spanzurat in Zaiecear, in anul 1943.

S-a ajuns pana acolo, incat prin efectul constrangerilor partido-politice totul sa se deprime, astfel incat la recensamantul din anul 1960, in intreaga Iugoslavie s-au inregistrat abia 1369 apartenenti ai populatiei rumane, incluzand aici si rumanii macedoneni. In acel timp, satul meu natal, Criveli a avut 3000 locuitori, Zlot cca. 6000, iar celelalte sate in mod asemanator!

Schimbarile atitudinilor aparatului statal aflat la putere, dar nu si ale atitudinilor unor institutii nationale sarbesti de stat fata de rumani, s-au intrezarit abia dupa anul 2000. Despre acest lucru cinci organizatii neguvernamentale au instiintat Consiliului Europei in comentariul din Raportul statal al RSFI, din data de  16 octombrie 2002. Legat de acel comentariu si constatarile de pe teren au existat, dupa cate stiu eu, doua cereri fata de organele statale ale noastre in care se pomeneste si de rumani, dealtfel si in comentariul celor mai mari oficiali ai Comitetului Consultativ al Consiliului Europei din acest an, la intrunirea care a fost organizata in data de 10 octombrie 2005 cu prilejul inceputului tratativelor de aderare a Serbiei si Muntenegrului la Uniunea Europeana.

Deci, despre noi nu exista nici un fel de ascunzisuri, iar documentatia se poate gasi la site-urile Consiliului Europei. Pentru a se instiinta opinia publica, pot sa spun ca am avut ocazia de a fi oaspete in Covin la incercarea nereusita de a se constitui, festiv, urmatorul Consiliu National al Romanilor, care astazi are deja o componenta schimbata. Astfel, fiindu-mi acordata ocazia de a fi prezent la o promotie de necrezut a anumitor interese particulare ale anumitor indivizi, sub pretextul ca ar fi in interesul comunitatii nationale. La intrebarea mea, daca au auzit de Raportul de stat al RSFI si daca au comentat cumva ceea ce scrie despre rumani in pag. 46, 47, 65 146 si 147, textul acestui important document fiind scris in limba engelza, membrii CNR nu au avut nici un raspuns.

Acest lucru poate fi un context si in privinta celorlalte intarzieri interventionale atunci cand este vorba despre noi. Spre deosebire de ei, reprezentantii autorizati ai nostri au avut o intrunire cu cei mai inalti oficiali ai Consiliului Europei pe data de 29 septembrie 2003, in Belgrad, tema discutiei fiind predarea "raportului din umbra". Luand in considerare totul, pentru noi care, precum acuza tanara ziarista, semanam confuzie,  povestea despre care vorbim are dimensiuni concrete si nu face parte din domeniul retoricii sau din domeniul scolasticii stiintifico-romantice din vremurile stravechi. De aceea se opteaza pentru formarea Consiliului National al Vlahilor (Rumanilor).

In legatura cu vlahii sau romanii din estul Serbiei, aliterari (analfabeti) in ceea ce priveste limba materna, deoarece n-au invatat-o in scoala, procesul cunoasterii legat de autoidentificare este cu totul altfel in comparatie cu accesul care exista la nord de Dunare. Anume, rudele noastre din partea aceea cred ca totul este pastrat in altoirea simpla a experientei lor in rezolvarea problemeticii de astazi a vlahilor de la sud de Dunare. Pai, atunci, haideti sa aruncam o privire in istoria noastra si a confratilor nostri.

Recensamantul populatiei de pe timpul Principatului iar mai tarziu si al Regatului Serbiei din 1846 si pana la sfarsitul sec. XIX, statistic si national au recunoscut stramosii nostri numai ca romani. In acest fel este respectat numele, fonetic si in acelasi timp popular intern, de ruman, cuvant care este folosit si in zilele noastre, avand in vedere ca rumanii nu au introdus in fondul lor lexical cuvintele straine: vlah, vlahi. Aceste cuvinte nefiind introduse nici in varianta traditionala sarbeasca si nici in varianta literara romaneasca. Cand aceste cuvinte isi fac aparitia in ziua de astazi, acest lucru inseamna ca militantii s-au lepadat, "desrumanizat", ceea ce nimeni nu le poate interzice, fiind dreptul lor. Aceasta poate insemna si o necesitatea interioara a lor de a-si distruge originea, astfel incat sa fie pe placul cuiva, care-i va recompensa. Asa se chinuiesc sa acumuleze puncte din partea unor autoritati care au cultivat dihotomia (diviziunea) sinonimelor vlah si roman.

In sec. XIX, amintitul nume intern de vlah, in acelasi enunt fonetic (ruman) l-au folosit si romanii, alias vlahii, din Valahia de peste Dunare, apoi in Moldova, Ardeal, Banat etc. Astfel ca, peste drum de Valahia (in limba romana se chema Tara Romaneasca, acest nume este si astazi pastrat de catre rumanii de astazi ca un nume arhaic al acestei parti de tara vecina), pe atunci in Serbia au trait romanii.

In timp ce cercetatorul roman si culegatorul traditiei populare Simion Florea Marian a tiparit trilogia sa referitoare la traditia populara (1892 in Bucuresti), in Serbia un bun cunoscator al rumanilor, dr. Stevan Maceai tipareste "Obiceiurile romanilor" ca un aport al descrierii sale Tarnoreci. Ceva mai tarziu dr. Tihomir R. Georgevici, unul dintre cei mai mari etnologi/etnografi sarbi publica notele sale de calatorie "PRINTRE ROMANII NOSTRI" (Belgrad, 1906.). Continutul acestei note de calatorie il prezinta prin cuvintele: in ziua de 20 iunie 1905, am plecat din Alexinat ca sa parcurg de-a curmezisul tinuturile locuite de romani, pe care noi, de obicei, ii numim vlahi. ...", iar in ceea ce priveste limba vorbita de vlahi dr. Georgevici a fost foarte explicit: Toti romanii din Regatul Sarbesc vorbesc dialectele limbii romane.".

Pentru a apropia aceasta tema doamnei ziariste din Banat, in Varset in aceea vreme a existat (dupa anul 1821) Colegiul Teologic Sarbo-Vlah (Ruman), care educa preoti atat de origine romaneasca cat si sarbeasca pentru a slujii in limba romana si respectiv in limba sarba, sub jurisdictia Mitropoliei sarbesti carlovene. Dupa terminarea acelei scoli 1829, urmatorul mitropolit Andrei Saguna, anii patruzeci, sec. XIX, devine dascal al acestei scoli, unde pregateste si preda studentilor sai, printre altele, si disciplina Gramatica limbii vlahe. Daca se are in vedere importanta religioasa si culturala a acestui conducator care, printre altele, a dezavantajat Biserica Ortodoxa Romana din Transilvania, astfel incat aceasta a fost sub jurisdictia mitropolitului sarb,  chiar daca d-lui nu i se poate eticheta "optia provlaha (prorumaneasca)" ci o abordare reala a problemei din vremea in care a trait. Dam exemplu a catorva elemnte de comparatie cu optiile noastre de astazi.

La sfarsitul deceniului amintit se intampla revolutionarul an 1848, in care s-au manifestat toate nationalizmele europene, precum cel maghiar inspirat si condus de Laios Cosuti. In conflictele avute cu ungurii, de partea Palatului vienez au fost: sarbii, croatii si romanii, cei din urma condusi de Avram Iancu. In momentul cand a fost clar ca ungurii pierd batalia, Batiani  ministrul lui Cosuti, in tratativele avute cu Nicolae Balcescu, participant al Revolutiei din 1848 care a fugit din Valahia dupa nereusita revolutei din Bucuresti si care s-a alaturat miscarii din Transilvania, printre altele face concesiune si abroga numele olah, acesta insemnand vlah in limba maghiara si introduce numele popular de roman (vezi Nicolae Iorga, ISTORIA POPORULUI ROMAN, pag. 621, Bucuresti, 1985.) pe teritoriul care dupa anul 1867 a fost sub monarhie dubla si care a depins direct de Budapesta. Totusi, in anumite imprejurari, cum ar fi procesul memorandistilor din Alba Iulia, din anul 1892, cand se foloseste din nou expresia care vizeaza vlahii (rumanii) ca tradatori si neascultatori.  La fel s-a intamplat si-n cursul celui de-al Doilea razboi mondial, in timpul prigoanei maghiare din Transilvania.

Va reamintesc cateva elemente referitoare la normitatea numelui vlah, vlahi, pentru romanii din tinuturile, de pe ale caror meleaguri, astazi sarbii contemporani acuza pe rumani de o periculoasa "optie prorumaneasca".

    Anul 1791, luminatii din "Scolile ardelene" se adreseaza tarului australian cu remarcabilul Supplex libellus Valachorum cerand drepturi egale pentru vlahii (rumanii) din Transilvania si Banat, precum sunt cele ale maghiarilor sasilor si sechelilor;

    Anul 1780, in Viena este editata Elementa linguae daco-romanae sive valahicae, lucrare care si-a avut radacinile din aceeasi scoala;

    Aceasta se continua in anul 1825 in Budapesta prin editarea tradintei de treizeci de ani a unui latin, ca o capodopera capitala a acestei scoli, intitulata LEXICON valachico-latino-hungarico-germanicum;

    Etc., lista fiind interminabila putandu-se urmari literar din anul 1485. pana in anul 1859, chiar si mai tarziu!

Subliniez ca exista un fel de impovarare peste Dunare vizand numele traditional vlah, vlahi, precum si a numelui de roman, romani, pe care l-am amintit. Contemporanul nume in limba rumana pentru romani, norminalizat dupa unirea Tarii Romanesti cu Moldova, iar dupa aceea in Romania 1859/1862., acesta fiind de roman la sud de Dunare, nu este in limba populara de aici. De asemenea, amintita complexitate nu exista la rumanii din estul Serbiei. Despre aceasta am scris in ziarul "Libertatea".

Ceea ce este de evidentiat este faptul ca privind aceasta problema s-au intamplat procese de inversiune la nord de Dunare de la vlah la roman, iar la sud de Dunare de la roman la vlah. Nu se poate spune ca la acest proces nu si-au pus amprenta si autoritatile de la sud de Dunare, insa trebuie sa se ia in considerare influenta renasterii care s-a intamplat in tarile romanesti  dupa anul 1848 precum si a progresului enorm din domeniul educatioal in limba romana de la nord de Dunare.

Prin urmare, daca am dori ca intr-o propozitie sa explicam egala importanta a numelor vlah, vlahi si roman, romani, atunci ajungem la faptul ca vlahii din Serbia, romanii din estul Serbiei, care au ramas izolati, mai exact in afara renasterii culturale si educationale, precum si a progresului cu care s-a modernizat aceeasi limba materna numai la nord de Dunare.

Ca o categorie semnatara in limba sarba conform propriei alegeri, vlahii si-au dat raspunsul lor in aprilie 2002. Numai astfel s-a ajuns la reivirea (reaparitia) lor.Cu aceasta nu au anulat mult discutata sinonimie. In acelasi timp, cu ceilalti romani si/sau vlahi impart: aceeasi origine, deoarece au aparut prin acelasi proces de romanitate din Balcani; acelasi nume istoric din inconjurimi; limba la nivelul popular al vorbirii si nu in ultimul rand traditia spirituala. De aceea, ca element balcanic autohton, pot vorbii despre Romania ca fiind tara-mama spirituala a vlahilor (romanilor) si nu tara-mama in intelesul restrans al cuvantului, astfel se recunosc romanii voivodeni. Legat de acest lucru este si asteptarea vlahilor ca in legislatia romanesca sa se gaseasca anumite formulatii prin care sa se defineasca concret aceasta legatura, prin respectarea tuturor termenilor existenti local, regional, traditional atat interni cat si externi pentru vlahi. Sansa ar fi prin includerea in legea referitoare la romanii din afara frontierelor Romaniei. De aceea articolul ziaristei, care este exprimat ca o amenintare nu poate fi luat ca o masura de colaborare cu vlahii si nu poate reprezenta o parere a Romaniei fata de vlahii aflati la sud de Dunare. Anume, nu credem ca acolo exista uitarea istorica sau orbirea anacronica pannationalista.

Ce insemnatate are atunci "chestiunea vlaha"? Initiativele de pana acum, exprimate dupa pluralizarea societatii noastre, a politicii si culturii,  pot fi cuprinse in urmatorul ram, care se refera la:

    posibilitatea educarii in scoli in regionalismele materne ( idioamele limbii romane vorbite in estul Serbiei) si in limba literara romana;

    acces la presa si la alte mijloace de comunicare in limba vlaha (romana);

    slujba religioasa sa fie tinuta in limba romana (vlaha");

    aranjarea ampla a institutiilor culturale vlahe din estul Serbiei;

    diferite tipuri de intruniri, prezentari si memorarea permanenta si compararea operelor literare vlahe si traditia;

    aspecte si maniere de reprezentare a intereselor vlahilor (romanilor din estul Serbiei) prin mai multe modalitati, precum si a altor institutii nacionale si straine, printr-o depasire a tratamentului dual etnonim vlah si roman in vederea indeplinirii drepturilor minoritatilor in avantajul singurei lor insemnatati normative si sinonime;

    impiedicarea abuzului fortei creatoare si debuturilor publice pentru plasarea informatiilor jignitoare si neadevarate sau a constructiei despre vlahi;

    punerea pe tapet a arbitrajelor impotriva incercarilor justificarilor istorice de distrugere" a vlahilor;

    finantarea activitatilor de emancipare etnica a comunitatii vlahe, ca una a romanilor din estul Serbiei, din partea tarii domicile in care traiesc, acelei tari-mame spirituale  a vlahilor, din trecut, istorica VALAHIA (in romaneste: Tara Rumaneasca, Valahia) de la nord de Dunare, care este astazi cunoscuta sub numele de Romania, precum si din partea unor factori, fonduri si donatori internationali;

    pastrarea imprejurimilor si mediului inconjurator.

Profesorul Universitatii din Belgrad, filologul Momcilo D. Savici, repeta in lucrarea sa tiparita in culegere cu ocazia simpozionului SANU 1988, despre vremea Starine Novaka" in context numeste Romania-Romania, explicatie care suna in felul urmator: Nu uitam ceea ce este cunoscut acel cuvant vlah, Valahia isi trage radacinile din numele celt Volcae care a trait in vecinatatea germanilor si care este denumit de catre germani Walach, transmitand acea denumire tuturor strainilor, in primul rand la romani, astfel ca acea denumire daca nu avem grija si de intrebuintarea sa ampla si in alte parti s-a pastrat in primul rand ca o caracteristica pentru romani, si acest lucru s-a intamplat in cronicile rusesti ca volohi, la maghiari ca olah, la turci ca Iflac, la mongoli ca ulag, la noi ca vlah etc. Denumirea traditionala pentru Romania este in poporul nostru Valahia sau Caravalahia pentru ceea ce romani numesc Tara Romaneasca, adica Valahia Mica, ceea ce este pentru vecinii nostri Oltenia, Carabogdansca este pentru Moldova."

Anul trecut este la noi tradusa in romaneste cartea "O SCURTA ISTORIE A ROMANILOR PENTRU TINERI/KRATKA ISTORIJA RUMUNA ZA MLADE" (Novi Sad, 2004.) care a fost scrisa de catre Neagu Giuvaru. Primul recenzent al cartii a fost Nicu Ciobanu, probabil ruda cu autoarea articolului prin care suntem (vlahii) atat de urat incriminati. Uitati despre ce este voba in acea carte (pag. 34), care merita sa aiba destui cititori in tara noastra: "Vlah nu este un termen peioratv, precum cred ungurii sau alti straini, de exemplu grecii, vlah este un nume foarte plemenit, care a fost dat de catre popoarele germane tuturor popoarelor romanice incepand de la numele unui plemenit celt, care a putat numele de Volce (la Savici Volcae DD) si care a trait in Elvetia si Austria de astazi. Ei s-au romanizat, astfel incat germanii, care au fost vecinii lor, cu timpul au numit Volce pe toate popoarele romane, pe toti care au vorbit limba latina".

Prin urmare, se stie ce sunt si care le este originea vlahilor, in afara celor care insista la o divizare a sinonimiei vlah si roman, precum demonstreaza si prof. Savici in urmatoarele randuri. Prin acestea se vede ca este imposibil ca despre aceasta identificare sa se discute la nivelul debatelor din restaurante sau  ale salaselor din satele vlahe si in alte parti fara nici un fel de argumente stiintifice. Aceasta problema nu are legatura cu democratia, raspunsul nu se poate exprima si modela dupa gustul anumitor indivizi, ci  izvoraste din stiinta referitoare la dezvoltarea istorica a fiintei etnice. In acel inteles este si textul care are drept urmare acesta reactionare a noastra si care este sub nivelul unui raport ziaristic serios.

In ceea ce priveste declaratia domnului vicepresedinte CNR, Draghisa Constandinovici-Traian, este nedemna pentru un om care se afla intr-o functie atat de importanta, care are si doctoratul in istorie, avand ca tematica - vlahii. Pana la aparitia textului ziaristei Ciobanu "proromanii" vlahi au fost incriminati ca posibili separatisti. Dupa acesta rafuiala mediatica cu vlahii, se vede ca "optia provlaha" reprezinta o mai  mare nesiguranta pentru Serbia. Cu sanatate! Personal, cu multa neancredere vad acest citat al d-lui vicepresedinte precum si ceea ce se scrie pentru inaltul oficial roman. Insa, cand este vorba despre capacitatea CNR de a vorbi in numele vlahilor, prin textul doamnei Ciobanu se arata ca acolo se afla oameni foarte incompetenti in a recunoaste si rezolva "chestiunea vlaha". Atata timp cat parerea lor o imparte si oficialitatile Romaniei, nu ne ramane decat ca colaborarea pe care am considerat-o logica si normala s-o cautam in alte tari romanofone din lume.

In ceea ce priveste declaratia europarlamentarului moldovean se poate spune ca dupa terminologia avuta, ea nu se poate referi la vlahii din estul Serbiei. In acest sens, mana ei consta in faptul ca nu stimeaza ultragiata sinonimie din estul Serbiei si conventia de interpretare a etnonimului nostru din vlaha in sarba si invers, care se aplica si din partea vlahilor si din partea organelor de stat ale tarii noastre. Prin urmare, nu este asa numitul "vlah" roman, precum probabil nu este nici asa numitul "moldovean" roman.

Daca se are in vedere ca tot timpul vorbim despre sinonimia vlah si roman, adica faptul ca este vlah de fapt in limba materna aliterarul arhaicul roman din estul Serbiei, nu mai sunt nici un fel de confuzii.

In afara mintilor celor care doresc sa apere cliseele vechi referitoare la vlahi, apoi in mintile celor care nu stiu sau in mintile celor care se folosesc de "mintile captive".

La incheiere, se pare ca este foarte greu de comunicat cu vlahii si despre vlahi, daca in prealabil nu se studiaza aceasta problematica din punct de vedere istoric, cultural si social. Iar aceste studii nu sunt facute nici de "ingrijoratorii spirituali" ai vlahilor si nici de criticii si oponentii acestora. Acestia sunt in ceea ce privesc "chestiunea vlaha" incepatori si vanatori in ape tulburi.

Astazi este practicata in tara noastra o noua cultura si vlahii nu au alte interese, decat interesele acestei tari, catre integrarea cat mai rapida a acesteia in UE,  si nici nu au intentia de a ingreuna acel drum destul de greu. In acest sens sistemele institutionale au activitatea lor care nu este in defavoarea vlahilor si nici a altor minoritati din Serbia. Toleranta si cooperarea nu au alternativa aceasta fiind ideea care a condus FRS-ul, ca o organizatie a vlahilor. Acest lucru in mod sigur va fi continuat si de catre viitorul Consiliu National al Rumanilor, aflat in proces de formare.

In Bor, 03 noiembrie 2005

Dragomir Draghici,
copresedinte al Federatiei Rumanilor din Sarbie

 
Voronin a uitat ca Mitropolia Basarabiei a fost recunoscutaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :319
Tuesday, 15 November 2005

Patriarhul Moscovei si Intregii Rusii Alexii al II-lea a fost decorat cu cea mai inalta distinctie a statului moldovenesc Ordinul Republicii, in semn de inalta pretuire a meritelor exceptionale in afirmarea valorilor coeziunii interumane, solidaritatii si tolerantei, pentru eroismul manifestat in mod constant in truda duhovniceasca// si pentru devotamentul nestramutat fata de idealurile prieteniei multiseculare dintre popoarele Moldovei si Rusiei.

Vizita la Chisinau, prima in ultimii 15 ani, a Patriarhului Moscovei si Intregii Rusii s-a desfasurat intr-o atmosfera fastuoasa si solemna, informeaza portalul basarabean reporter.md. Alexii II-lea a fost intampinat la Aeroportul Chisinau de conducerea de varf a republicii in corpore: Presedintele RM, Vladimir Voronin, Presedintele Parlamentului, Marian Lupu, Prim-ministrul Vasile Tarlev, insotiti de IPS Mitropolitul Chisinaului si al Intregii Moldove Vladimir, alte oficialitati de stat si bisericesti. La randul sau, Patriarhul Moscovei si Intregii Rusii Alexii al II-lea l-a decorat pe seful statului moldovean cu Ordinul Bisericii Ortodoxe Ruse Sfantul Binecredinciosul Voievod Dimitri Donskoi, clasa I. Inalta distinctie bisericeasca i-a fost inmanata sefului statului pentru suportul considerabil acordat manastirilor si asezamintelor crestine din Moldova.

De mentionat ca, Vladimir Voronin a marturisit in fata presei ca i-a facut o vizita Patriarhului Alexii, la Moscova, cu trei luni inainte de alegerile parlamentare anticipate din 25 februarie 2001, pentru a-i cere binecuvantarea. In alta ordine de idei, presedintele moldovean a precizat ziaristilor ca nu-l va invita la Chisinau pe Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, opinand ca Biserica noastra e Mitropolia Moldovei si a Chisinaului, care apartine Patriarhiei Ruse. In context, Voronin a declarat ca Mitropolia Basarabiei nu este recunoscuta.

Reamintestim ca Mitropolia Basarabiei a fost reactivata in 1992, dar a fost recunoscuta oficial abia dupa 10 ani, de catre autoritatile de la Chisinau, dupa ce acestea au fost condamnate de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, de la Strasbourg. Astfel, Mitropolia Basarabiei a fost inregistrata la 30 iulie 2002, primind certificatul nr. 1651, eliberat de Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor de pe langa Guvernul Republicii Moldova, ca urmare a Hotararii CEDO in dosarul Mitropolia Basarabiei si altii contra Moldova, din 13 decembrie 2001.

 
Presiuni rusesti impotriva Poloniei, Moldovei si EstonieiPDF Print E-mail
Tagblatt, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :303
Tuesday, 15 November 2005

Rusia incearca sa-i disciplineze pe vecinii sai Polonia, Moldova si Estonia cu ajutorul barierelor comerciale, titreaza luni publicatia elvetiana Tagblatt, potrivit careia Moscova blocheaza, de cateva zile, exporturile produselor din carne si a celor de origine vegetala din Polonia.

Pornind de la faptul ca Polonia, care depinde in totalitate de livrarile resurselor energetice rusesti, este condusa de un nou guvern, iar in campania electorala atat reprezentantii actualului partid de guvernamant, cat si actualul presedinte Leh Kaczynski au anuntat ca vor promova o politica dura fata de Moscova, Tagblatt scrie ca Moscova este furioasa nu numai pe polonezi, care nu au facut alegerea favorabila pentru Kremlin, dar si pe Republica Moldova si pe Tarile Baltice. Inceputul blocadei comerciale impotriva Moldovei, care isi mentine cursul pro-european, dateaza cu luna februarie, precizeaza Tagblatt, reamintind ca la sfarsitul saptamanii trecute, Centrala de la Cuciurgan, controlata de partea rusa, a sistat livrarile energiei electrice spre Moldova, fiind invocat acelasi motiv - tarifele.

 
Nivel inalt de participare la Festivalul Doua inimi gemene de la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :291
Tuesday, 15 November 2005

Alegerea castigatorilor la cea de-a treia editie a Festivalului International Doua inimi gemene de la Chisinau s-a dovedit a fi o problema majora pentru juriul international al competitiei, care nu a putut decide prea usor pe cine sa premieze in acest an.

Concursul este organizat in memoria familiei Ion si Doina Aldea-Teodorovici, care au murit tragic intr-un accident de masina, si se desfasoara in perioada 13-15 noiembrie. La editia cu numarul trei s-au inscris 41 de interpreti si compozitori din Rusia, Belarus, Ucraina, Romania, Bulgaria, dintre care 27 au luat parte la sectiunea interpretare, informeaza Info-Prim. Potrivit Eugeniei Marin, mama Doinei si unul dintre organizatorii evenimentului de la Chisinau, toti cei 27 de participanti din Moldova, Romania, Rusia, Ucraina, Belarus si Bulgaria au fost buni si foarte buni. Tinerii au inteles profund creatia lui Ion Aldea-Teodorovici, s-au pregatit minutios, demonstrand capacitati extraordinare, astfel ca juriul va decide foarte greu cine va intra in posesia Marelui Premiu, a declarat Eugenia Marin. Totodata, aceasta si-a exprimat regretul ca nu exista o scoala de pregatire a intrepretilor in vederea tinutei scenice, vestimentatiei, machiajului, dansului, caci, in viziunea sa, vocile sunt foarte bune, dar necesita si un ambalaj pe potriva, pe care l-ar putea crea o asemenea scoala.

Pe parcursul zilei de luni, 14 noiembrie, toti cei 13 membri ai juriului au analizat pretstaia tuturor participantilor, urmand ca marti, 15 noiembrie, in ziua in care Doina Aldea-Teodorovici ar fi implinit 47 de ani, pe scena Palatului National sa aiba avea loc Gala laureatilor Festivalului International Doua inimi gemene, la care se vor anunta numele castigatorilor ambelor sectiuni interpretare si componistica.

 
Basarabenii aleg in continuare SUAPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :312
Tuesday, 15 November 2005

Basarabia ocupa locul noua la numarul de cetateni care au ales sa se refugieze in Statele Unite ale Americii, conform unui raport realizat de Oficiului Statisticilor pentru Imigranti al Ministerului american al Securitatii Nationale.

Potrivit acestui raport, in anul 2004 aproximativ 1,7 mii de basarabeni si-au depus cereri prin care au solicitat autoritatilor americane statut de refugiat, informeaza Deca-press. Totodata, in ultimii trei ani, in jur de doua mii de basarabeni au obtinut statutul de refugiat in SUA.

Statele Unite ale Americii sunt tara in care se inregistreaza cel mai mare numar de cereri de dobandire a statutului de refugiat de la locuitorii tarilor care au facut parte din Uniunea Sovietica, dar si de la persoane de pe continentul african si cel asiatic. 75,5 mii de cetateni din diferite tari s-au adresat anul trecut autoritatilor americane solicitand dobandirea statutului de refugiat. Din cele 75,5 mii de cereri, autoritatile americane au dat curs la 49,6 mii, inclusiv 1,2 mii de moldoveni, 3,3 mii de ucraineni si circa 1,9 mii de rusi.

 
Dezinformari privind limba romana in bisericile romanesti din UcrainaPDF Print E-mail
Cernauti, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :325
Tuesday, 15 November 2005

Comitetul Executiv al Uniunii Interregionale Comunitatea Romaneasca din Ucraina tine sa aduca o serie de lamuriri, in replica fata de circulatia unor zvonuri neintemeiate, legate de situatia bisericilor traditionale romanesti din regiunea Cernauti din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

UICRU tine sa precizeze ca in nici o biserica ortodoxa ucraineana din Patriarhatul Kiev, nu se oficiaza in limba romana, ci doar in ucraineana. Mai mult decat atat, aceasta biserica nu este canonica, iar credinciosii ortodocsi de origine romana din regiune, in mod traditional, nu accepta schisma, autocefalia sau rascolul. Intr-un comunicat al UICRU se mai precizeaza ca toate bisericile ortodoxe romanesti din regiune tin de Biserica Ortodoxa Ucraineana Canonica, fiind inglobate in Eparhia Cernautiului si Bucovinei.

Intr-o informatie oficiala privind datele statistice despre Eparhia Cernautiului si Bucovinei, referitor la zona romanofona sau mixta se precizeaza, de asemenea, ca toate bisericile ortodoxe romanesti din regiunea Cernautiului tin de Eparhia Cernautiului si Bucovinei.

Administratia eparhiei Cernautiului si Bucovinei este situata in orasul Cernauti, in casa eparhiala, situata pe str. Ruska, 33. Suprafata generala a proprietatii Consistoriului este de 1.704 metri patrati, incluzand Casa eparhiala, Cladirea administrativa si Cladirea noua. Mitropolitul Bucovinei si Cernautiului, IPS Onufrie, oficiaza in slavona bisericeasca, ucraineana si romana. El a fost numit de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene la eparhia Cernauti la 23 noiembrie 1990 si hirotonit in catedrala Sfantului Vladimir din Kiev la 9 decembrie 1990. In 1994 a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop, iar in 2000 la rangul de Mitropolit. Eparhia Cernautiului si Bucovinei este impartita in 12 protopopiate (hotarele protopopiatelor coincid cu hotarele administrativ-teritoriale ale raioanelor).

 
Seri romanesti la MadridPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :306
Tuesday, 15 November 2005

Restaurantul La Ronda din Madrid organizeaza seri de poezie romaneasca si cenaclu muzical.

Comunitatea Romani in Spania-Intereses Bilaterales anunta ca incepand de vineri, 18 noiembrie, la La Ronda vor fi organizate si seri romanesti cu tematica. Intrucat a inceput Postul Craciunului, in cadrul acestor seri se va servi mancare de post. Tot vineri, 18 noiembrie, in salonul restaurantului La Ronda va fi organizat Marele Bal de Lasata Secului, la care va participa si Miss Diaspora din Spania. Sambata, 19 noiembrie, week-end-ul romanesc de la La Ronda va gazdui o auditie muzicala cu melodii vechi romanesti aduse de la Fonoetca de Aur.

Restaurantul La Ronda este situat pe strada La Botanica nr.1, o zona prin care trec cele mai multe dintre autobuzele care merg catre principalele regiuni in care traiesc romani. Rezervarile pentru aceste seri se pot face la numarul de telefon al restaurantului - 00.34.649.76.32.19 sau la numarul de telefon al asociatiei Romani in Spania-Intereses Bilaterales: 661049867.

 
Prezenta romaneasca la festivalul de filme al nationalitatilorPDF Print E-mail
Seghedin, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :219
Tuesday, 15 November 2005

Directia Generala pentru Minoritati a Televiziunii Maghiare, in colaborare cu Oficiul pentru Minoritatile Nationale si Etnice din Ungaria, organizeaza joi, 17 noiembrie cea de-a IV-a editie a Festivalului de Filme al Nationalitatilor din Ungaria.

Manifestarea are ca scop prezentarea creatiilor si atelierelor de filme ale nationalitatilor din tara si promovarea acestor filme in randul nationalitatilor, a altor natiuni si printre creatorii din tara mama. La festival vor participa si doi redactori ai Redactiei romanesti "Ecranul nostru", informeaza corespondentul Romanian Global News in Ungaria. Tiberiu Boca s-a inscris pentru concurs cu un film despre istoricul si arhitectura bisericii ortodoxe romane din Cenadul Unguresc, iar Aurel Becan cu un film despre Corul Sf. Dumitru din Seghedin, ambele creatii concurand in categoria "film documentar".

A IV-a editie a Festivalului de Filme al Nationalitatilor din Ungaria se va desfasura la Cinematograful "Muvesz" din Budapesta, blv. Terz nr. 30, filmele fiind prezentate intre orele 12.00-22.00.

 
Primul concert solo pentru Angela Gheorghiu in CoreeaPDF Print E-mail
Seul, Coreea/Romanian Global News
Accesari :315
Tuesday, 15 November 2005

Angela Gheorghiu, una dintre cele mai celebre soprane din lume, va sustine la Seul un recital solo, in care va incanta publicul coreean cu prezenta sa fascinanta si vocea sa magnifica.

Cotidianul coreean The Korean Times publica marti, 16 noiembrie, un reportaj despre una dintre cele mai adulate artiste romance recunoscuta peste hotare pentru gratia si talentul sau.

Recitalul Angelei Gheorghiu la Seul este programat pentru data de 26 noiembrie si este deosebit prin aceea ca va fi primul concert solo sustinut de romanca in Coreea. Gheorghiu a mai urcat pe scena coreeana si in 2002, cand a venit aici impreuna cu sotul sau, tenorul Roberto Alagna. Cei doi au incantat atunci publicul cu un spectacol romantic, cantece de dragoste, ce reflectau propria lor poveste de dragoste, desprinsa parca dintr-o opera, scrie publicatia coreeana. Angela Gheoghiu si Roberto Alagna s-au intalnit in 1992 la Royal Opera House, Covent Garden, in Londra, in timp ce se aflau pe scena operei La Boheme, de Puccini. In 1996 s-au casatorit in culisele de la Metropolitan Opera, in timpul unei pauze a Boemei, iar cel care a oficiat casatoria a fost primarul de atunci al New York-ului, Rudolph Giuliani.

Programul pe care il va sustine soprana romanca, la Arts Center din Seul, va prezenta publicului Caro mio ben by Giuseppe Giordani, Lascia chi o pianga din Rinaldo al lui Georges Bizet si Un bel di vedremo din Madame Butterfly, de Puccini. Gheorghiu va fi acompaniata de Orchestra Filarmonica din Seul, condusa de dirijorul roman Ion Marin.

 
Imigrantii romani din Spania avertizati cu privire la riscurile de muncaPDF Print E-mail
Pamplona, Spania/Romanian Global News
Accesari :321
Tuesday, 15 November 2005

Munca sigura este cea mai buna maniera de integrare. Cu acest sologan si cu obiectivul de a reduce numarul de accidente de munca a fost prezentat ieri in Spania, la Navarra, cursul Aula Virtual despre riscurile laborale.

Aceasta este o initiativa a Asociatiei Mutuale de Accidente de Munca, desfasurata de catre muncitorii imigranti. Cursul va fi disponibil pe internet in patru limbi: spaniola, romana, araba si chineza. Aceasta actiune de formare si educare se inscrie intr-o campanie de prevenire a riscurilor laborale, care beneficiaza si de sustinerea Institutului Navarro de Sanatate a Muncii. Cel care, de altfel, a prezentat Aula Virtuala, luni, la Navarra a fost chiar directorul Institutului, Jose Ramon Ayestaran, care a tinut sa precizeze ca acest curs ii are ca target pe acei muncitori care isi desfasoara munca in condiitiile cele mai putin favorabile, mai ales cei care fac parte din colectivul imigrantilor.

Aula Virtual va fi disponibil pe intenet la adresa Planului general de Activitati Preventive, www.pgap.org, unde se poate ajunge si de pe pagina de web a Institutului Navarro, www.cfnavarra.es/insl. Este vorba de fapt de a promova cultura preventiva intre muncitori, angajatori si societate in general spune directorul adjunct al Asociatiatiei Mutuale de Accidente de Munca, Pedro Pablo Sanz Casado, citat de publicatia spaniola Diario de Noticias. Sanz a mai spus ca in procesul de organizare a acestui curs s-a ajuns la diverse acorduri cu diferitele Comunitati Autonome.

Cursul va fi disponibil in limba romana pentru sectorul imigrational care lucreaza in domeniul constructiilor, tocmai pentru ca cei mai multi dintre romanii care aleg sa vina in Spania in cautarea unui loc de munca lucreaza pe santierele de constructii din aceasta tara. Cursul in limba araba este dedicat celor care lucreaza in agricultura, iar cel in chineza imigrantilor din domeniul hotelier. In realizarea acestor trei variante de curs, existente de altfel si in limba spaniola, s-a tinut seama de numarul de muncitori din fiecare dintre aceste tari si de mediul laboral in care ei isi desfasoara activitatea, in Spania.

Initiativa intitulata Aula Virtual va fi completata de altele asemanatoare, care vor include sesiuni informative, mesaje destinate companiilor angajatoare, asociatiilor imigrantilor, autobuze informative, etc.

 
Concursul romanesc de tenis de masa din British Columbia s-a amanatPDF Print E-mail
British Columbia, Canada/Romanian Global News
Accesari :322
Tuesday, 15 November 2005

Concursul de tenis de masa pe care Centrul Comunitar Romanesc din British Columbia l-a anuntat pentru week-end-ul 12-13 noiembrie, s-a amanat cu o saptamana, acesta urmand sa aiba loc in zilele de 19 si 20 noiembrie.

Concursul este dotat cu cupa "BCRCC", iar inscrierile pentru competitie au loc in prima zi a intrecerii sportive, de la ora 08:00, informeaza centrul romanesc din New Westminster

Primele meciuri vor incepe la ora 09:00, competitia continuand a doua zi cu fazele superioare si cu premierea. Pe durata celor doua zile de concurs, romanii sunt asteptati sa ia micul dejun si cafeaua impreuna cu membrii centrului, la sediul acestuia. Taxa de inscriere la concurs de tenis de masa este de 10 dolari.

 
Progrese pentru fotbalistii de la BC RomaniansPDF Print E-mail
Vancouver, Canada/Romanian Global News
Accesari :328
Tuesday, 15 November 2005

Echipa romaneasca de fotbal din provincia canadiana British Columbia, BC Romanians, a mai inregistrat in ultimele sale doua partide jucate un egal si o victorie.

Desi ploaia aproape neintrerupta din ultimele doua saptamani a facut, practic, amanarea majoritatii meciurilor din toate diviziile, fotbalistii de la BC Romanians, care joaca in liga Masters, au avut noroc, ei fiind programati sa joace pe terenuri sintetice. Partida Roma Rangers-BC Romanians s-a terminat cu scorul de 1-1, in etapa a noua la Masters, in timp ce meciul dintre Shaheen FC si BC Romanians s-a incheiat 1-2, in etapa a zecea la aceeasi liga Masters. In urma ultimului meci, cel cu Shaheen FC, fotbalistii romani au urcat pana pe treapta a doua a clasamentului, pozitie care implica si promovarea, informeaza portalul echipelor de fotbal romanesti din British Columbia. Partidele viitoare vor avea loc duminica, 20 noiembrie, la ora 10:00, intre BC Romanians si Persepolis FC, in etapa a 11-a la Masters, si in aceeasi zi, dar de la ora 14:00, FC Romania-Croatia SC United, in etapa a 11-a la 2 Cat, ambele meciuri fiind gazduite de terenul South Memorial NW.

 
Copiii romani din Dublin pot sa invete dansuri populare romanestiPDF Print E-mail
Dublin, Irlanda/Romanian Global News
Accesari :292
Tuesday, 15 November 2005

Societatea Romaneasca din Irlanda organizeaza cursuri de dansuri populare pentru copiii din Dublin.

Parintii care doresc sa isi inscrie copii la aceste cursuri sunt rugati sa contacteze societatea organizatoare la adresa de e-mail admin@romaniansociety.ie.

Asociatia romaneasca din Irlanda are ca scop crearea unei comunitati romanesti in cadrul unei Irlande multiculturale si anti-rasiste, sustinerea nevoilor educationale, economice politice si culturale ale romanilor din Irlanda si protejare prosperitatii acestora. Acest lucru va fi facut prin intampinarea in mod activ a studentilor, a celor care doresc azil, a refugiatilor, a tuturor celor care vor lucra in mod activ pentru a proteja drepturile umane ale tuturor.

 
Victor Lupo, campionul Canadei la categoria semi-mijlociePDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :325
Tuesday, 15 November 2005

Pugilistul roman Victor Lupo a devenit noul campion al Canadei la box, categoria semi-mijlocie, dupa ce la inceputul lunii noiembrie l-a invins in zece runde pe boxerul montrealez Adam Green, favoritul partidei.

Intrebat de un reporter de televiziune la finalul meciului cum se simte, romanul a raspuns scurt like a champion, afirmatie repetata si pentru ziarul romanesc din canada Faptu Divers. Intr-un interviu acordat publicatiei respective, Victor Lupo a declarat ca, de cand a venit in Canada, a visat sa boxeze si sa castige un titlu, iar acum visul a devenit realitate. Desi stie ca titlul obtinut este o pista de lansare in lumea boxului, Victor Lupo este constient ca greul de-abia acum incepe si ca trebuie sa se pregateasca in continuare cu antrenorul sau, Adrian Teodorescu, cu care este sigur ca va impartasi multe succese impreuna.

Victor Lupo, nascut cu numele de Victor Puiu, locuieste in prezent la Toronto, oras in care traiesc, de altfel, multi prieteni si sustinatori ai lui.

 
Irina Loghin si Fuego, impresionati de primirea romaneasca de la MindenPDF Print E-mail
Minden, Germania/Romanian Global News
Accesari :343
Tuesday, 15 November 2005

Concertul pe care Irina Loghin si Fuego l-au sustinut la sfarsitul saptamanii trecute in orasul german Minden s-a dovedit a fi un succes, cei doi artisti romani declarandu-se extrem de multumiti de organizare si de public.

Conform Asociatiei germano-romane Westfalia din Minden, Balul Strugurilor, asa cum s-a intitulat spectacolul de sambata, 12 noiembrie, a beneficiat de o participare romaneasca activa, ceea ce a facut-o pe Irina Loghin sa afirme ca a fost deosebit de placut impresionata de atmosfera din acea seara, de un public minunat, acesta fiind cel mai bun argument pentru a-si exprima dorinta de a reveni la Minden. La randul sau, Fuego a spus ca si pentru el a fost o mare placere de a reveni la Minden, pentru a treia oara, printre acesti oameni minunati.

Asociatia a mai transmis si un mesaj de consolare pentru cei care, din pacate, nu au mai putut sa obtina locuri la acest spectacol. Pentru cei dezamagiti, organizatia romaneasca ii va invita din nou pe cei doi artisti la Minden, anul viitor, la o data pe care o vor comunica din timp.

Fuego, Irina Loghin, formatia A2 si Cristian Popescu au fost protagonistii unei seri romanesti intitulata Balul Strugurilor, care a avut loc sambata, 12 noiembrie, in hotelul Kaiserhof din orasul german Porta Westfalica (Minden).

 
Statele mici, in dezbatere la ICR din Tel-AvivPDF Print E-mail
Tel-Aviv, Israel/Romanian Global News
Accesari :322
Tuesday, 15 November 2005

Problema statelor mici va fi tema unei conferinte pe care o va sustine joi, 17 noiembrie, la Institutul Cultural Roman din Tel-Aviv, lect. dr. Catalin Avramescu.

Dezbaterea va incepe la ora 17:00, institutul fiind situat la adresa Shaul Hamelech 21, 64367, informeaza portalul romania-israel.com. Conferentiarul Catalin Avramescu este profesor la Departamentul de Stiinte Politice de la Universitatea din Bucuresti.

 
Teatrul Bulandra la MilanoPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :223
Tuesday, 15 November 2005

Teatrul Bulandra va prezenta marti, 15 si miercuri, 16 noiembrie la Piccolo Teatro di Milano spectacolul O poveste evreiasca, intr-o traducere a lui Radu Dinulescu.

Spectacolul, realizat de Elie Malka, dupa o poveste de Isaac Bashevis-Singer, ii are in distributie pe Ana Ioana Macaria, Radu Amzulescu, Marius Capota si Theodor Danetti. Scenariul piesei aduce in prim plan povestea unui barbat in varsta, indragostit de o tanara frumoasa si plina de viata, care insa nu il vrea. El i se infatiseaza femeii sub chipul unui demon, ea se indragosteste si pacatuieste cu el. Pretul biletelor la spectacol este de 10 euro (redus- 5 euro), iar rezervarile se pot face la numarul de telefon 02/72.333.222.

Tot in aceasta luna, Teatrul Bulandra va fi prezent la Piccolo Teatro si cu spectacolul Trimful dragostei ce va aduce in fata publicului roman din Italia pe unii dintrre cei mai talentati actori romani: Clara Voda, Rodica Lazar, Marian Ralea, Daniel Popa, Manuela Ciucur, Adrian Ciobanu si Vlad Zamfirescu. Regia spectacolului este semnata de Ducu Darie, traducerea si adaptarea de Oana Turbatu, iar muzica este realizata de Adrian Enescu. Pretul biletelor este cuprins intre 35 de euro si 27 de euro. Rezervarile se pot face la numarul 02/72.333.222.

 
Lansari de carti romanesti editatate de Universitatea din BrasiliaPDF Print E-mail
Brasilia, Brazilia/Romanian Global News
Accesari :263
Tuesday, 15 November 2005

In preajma Zilei Nationale a Romaniei, Ambasada Romaniei din Brasilia si Editura Universitatii din Brasilia au lansat la sediul ambasadei doua volume romanesti.

Volumul de poezii "In marea trecere" de Lucian Blaga, tradus in limba portugheza, si volumul de critica literara al doamnei  Lelia Trocan, "Dialectica: fiinta-real in  poezia franceza" s-au lansat in prezenta unora dintre cele mai importante personalitati din lumea culturala braziliana, membri ai conducerii Universitatii si Editurii Universitatii din Brasilia, scriitori, ziaristi si membri ai corpului diplomatic.

Lelia Trocan este profesor la catedra de limba si literatura franceza la Universitatea din Craiova, si a fost timp de doi ani profesor de literatura franceza la Universitatea din Brasilia. In rastimpul sederii sale in capitala Braziliei, doamna Trocan a sustinul unicul curs oficial de limba si literatura romana desfasurat la o universitate latino-americana, precum si o ampla serie de conferinte si seminarii, alaturi de ambasadorul roman la Brasilia, doamna Monica Grigorescu, dedicate istoriei, culturii si civilizatiei romanesti, in cadrul Institutului Brazilia - Romania.

 
Hamlet imbracat de Oana Botez pe scenele new-yorkezePDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :282
Tuesday, 15 November 2005

Designerul roman de costume Oana Botez-Ban se afla in echipa de productie a unui nou spectacol cu Hamlet, ce se va juca la Off-Broadways Classic Stage Company din New York.

Hamlet ii va avea in rolurile principale pe Michael Cumpsty Caroline Lagerfelt, Robert Dorfman, Kellie Overbey, Graham Winton, etc. Deschiderea seriei de spectacole cu acest nou Hamlet, pus in scena de Brian Kulick, a avut loc duminica, 13 noiembrie, insa spectacolul se va juca pana in data de 11 decembrie.

Printre cele mai recente creatii ale Oanei Botez-Ban se numara si costumele pentru spectacolul Scapin, regizat de Nicky Wolcz si care inca se mai joaca la Riverside Church Theatre.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions