Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Noiembrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      
Cautare
Folk romanesc la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia / Romanian Global News
Accesari :314
Sunday, 20 November 2005
Grupul romanesc de folk Popeluc va concerta duminica, 20 noiembrie, la Londra, la Old Bailey Restaurant, de la ora 19.00.

Programul concertului contine un mix de cantece, melodii, strigaturi, si cateva dansuri de pe Valea Izei, din Maramures, si apoi un suflu britanic. Cei prezenti se vor putea bucura de piesele Eu-s fecior de morosan, Cine m-aude horind, Iza Valley Medley, Saraca inima mea, Oh, What a Dreadful Thing, Reynardine si alte piese de pe albumele Blue Dor si Maramures si Cetera, cantate in romana si in engleza si acompaniate de cetere, braci, zongora si doba. Cei care decid sa participe la concert sunt invitati sa ajunga la restaurant mai devreme cu o ora, pentru a putea degusta cateva feluri excelente de mancare romaneasca oferite de noul restaurant. Dupa concert, seara va continua pana la ora 23.00 cu o runda de dans, dar si cu o tombola.

Popeluc, o trupa romano-engleza formata din Ioan Pop, Pete Castle si Lucy Castle canta impreuna inca din anii 1990, in intreaga Britanie si in Romania, in fata unor audiente impresionante. Popeluc canta un gen unic de muzica, pornind de la muzica traditionala din Maramures, pana la muzica de traditie britanica.

 
Pregatiri de Craciun si la romani din Las VegasPDF Print E-mail
Las Vegas, SUA / Romanian Global News
Accesari :320
Sunday, 20 November 2005
Romanca Iuliana Popescu, cu sprijinul revistei Las Vegas Romanian Journal si al bisericii ortodoxe romane Sf. Gheorghe din Las Vegas, si-a propus sa organizeze in aceasta iarna Concertul de Craciun al copiilor, la care este nevoie de o participare sporita a celor mici. Programul serii va cuprinde colinde romanesti si englezesti, poezii de sarbatori, si va fi urmat de inmanarea cadourilor din partea lui Mos Craciun, informeaza publicatia romaneasca. Deoarece la reusita spectacolului de sarbatori pot sa contribuie toti copiii doritori sa participe la concert, cei interesati sunt rugati sa isi anunte participarea prin telefon, la numerele 702.604.8367 sau 702.443.5712.
 
Corul Armonia va canta in RomaniaPDF Print E-mail
Apateu, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :292
Sunday, 20 November 2005
Corul Armonia din Apateu va concerta la 26 noiembrie, la Sacuieni. Formatia corala bihoreana va participa la o manifestare culturala organizata in cinstea poetului maghiar Ady Endre. Cantaretii vor fi insotiti de dirijorul Gheorghe David. Cu aceasta ocazie, romanii din Apateu vor reprezenta regiunea Bihorului din Ungaria, oferind publicului cantece romanesti si unguresti.
 
Regizorul Radu Mihaileanu, din Romania in FrantaPDF Print E-mail
Montreal, Canada / Romanian Global News
Accesari :402
Sunday, 20 November 2005
Filmul Va, vis et deviens, regizat de romanul Radu Mihaileanu, a inceput sa fie vizonat de catre publicul canadian incepand de vineri, 18 noiembrie, cand a inceput difuzarea sa in cateva cinematografe din Montreal.

Pelicula a castigat numeroase premii in acest an, printre care la Festivalul de Fuilm de la Berlin si la Festivalul de la Vancouver. Radu Mihaileanu a debutat in anul 1992 cu Trahir, dupa care a realizat un alt film de succes, Train de vie, in 1998, ambele anuntand pentru Radu Mihaileanu o cariera de exceptie in lumea cinematografiei. Aflat la Montreal, regizorul roman s-a intalnit cu un redactor de la revista Pagini Romanesti, pentru care a avut amabilitatea sa acorde un interviu. Redam mai jos discutia dintre reporterul publicatiei si regizorul roman stabilit in Franta, asa acuma  fost el publicat de revista romaneasca.

           
P.R.:La aceasta teorie a identitatii ati ajuns in urma propriilor experiente?

R.M.:Desigur. Chiar daca veneam dintr-o tara latina, emigrarea in Franta mi-a aparut dificila, mai ales in prima perioada. Pierdusem multe plecand, pierdusem mai ales acel lucru pe care nu am mai reusit sa-l regasesc nicaieri in lume: relatiile intre oameni. In Franta, erau foarte diferite. Cu atat mai mult ca eram singur, mi-a trebuit timp sa ma adaptez. Am avut sansa sa intalnesc apoi niste oameni deosebiti, care m-au ajutat in cariera, insa eram si indarjit: eram constient ca eu am ocazia sa realizez ceea ce multi dintre cei pe care-i lasasem in tara si-ar fi dorit sa realizeze. Trebuia sa reusesc si pentru ei.

P.R.:Dupa toti acesti ani, ati devenit francez?

R.M.:Si francez. Eu sunt, mai intai de toate, un roman-evreu nascut la Bucuresti, care si-a petrecut copilaria si adolescenta la Bucuresti, in perioada comunista, intr-un context specific, aproape de lumea scriitorilor, a oamenilor de teatru. Aceasta este identitatea mea specifica. Dupa aceea, in Franta, identitatea mea a evoluat, si-a adaugat noi dimensiuni, fara a trada identitatea mea de baza. Important este sa percepi acest lucru ca pe o imbogatire, nu ca pe o pierdere. Pe mine ma intereseaza diferenta, ma intereseaza celalalt. Nu cred nici in perfectiunea umana - cum credeau nazistii, nici in ideea ca toti suntem la fel - aceasta stupiditate comunista. Eu cred in sublima imperfectiune a omului. Speranta pe care o am eu in om de aici vine: din bogatia interioara pe care fiecare dintre noi o are.

P.R.:Cum este sa fii regizor in Franta?

R.M.:Franta este a doua tara - dupa Statele Unite - din punctul de vedere al productiei cinematografice. Exista deci multi bani pentru productia de filme, dar, pe de alta parte, e vorba de o mare industrie, de cineasti numerosi, asa incat nu e usor sa obtii o finantare. E greu la inceput; dupa ce devii cunoscut e ceva mai usor, insa trebuie sa reusesti cu fiecare film.

P.R.:Va, vis et deviens porneste de la o realitate istorica si politica: exodul evreilor etiopieni din anii '80. In 1984, cand lagarele din Sudan gazduiesc milioane de africani din 26 de tari lovite de foamete, Israelul si Statele Unite pun la cale Operatiunea Moise, de aducere a evreilor etiopieni (falasa) in Israel. Considerati urmasi ai regelui Solomon si ai reginei din Saba, acestia sunt in realitate singurii evrei care se mai supun legilor Torei originale. Cu toate acestea, culoarea neagra a pielii a constituit un adevarat obstacol in integrarea lor pe Pamantul Fagaduintei.

R.M.:Ideea filmului - povesteste regizorul - i-a venit in urma intalnirii, la un festival de film din Los Angeles, cu un batran evreu etiopian care i-a istorisit, cu lacrimi in ochi, povestea acestui exod. Pana in Sudan, marsul fortat de mii de kilometri a facut numeroase victime: daca 8.000 de falasa au fost repatriati, 4.000 au murit pe drum. Au pierit si cei din familia omului care - acum batran - voia ca povestea sa nu fie data uitarii.

P.R.:Filmele dumneavoastra au un substrat politic. Nu este decat una dintre dimensiuni, insa este constanta

R.M.:Nu putem sa nu fim politici. Cu tot ceea ce am trait, suntem vaccinati pe viata. Sunt constient ca orice atitudine a noastra poate avea consecinte politice. Asa se ajunge la intoleranta sau la dictatura. Trebuie sa fim foarte atenti la asta.

P.R.:Ce este mai important intr-un proiect cinematografic? Transmiterea unui mesaj?

R.M.:Eu nu fac filme cu mesaj, eu povestesc povesti. Sigur, inconstient sau un pic constient, sunt tot felul de problematici care apar in subtext, insa obiectivul meu principal este sa spun o poveste. Primeaza deci privirea catre oameni, atentia catre istoriile lor, catre bogatia acestora (de altfel, sunt totdeauna gata sa ascult povestea cuiva), da, asta este: primeaza dramaturgia.

P.R.:Va scrieti singur scenariile. Uneori aveti un co-autor

R.M.:Intotdeauna cand mi se sugereaza sa fac un film, pun conditia sa scriu eu scenariul. Nu sunt un regizor de comanda, eu fac meseria asta din dragoste si nu lucrez pe banda rulanta. Imi iau timpul necesar pentru a scrie scenariul - sau, daca chiar e deja scris, sa-l fasonez asa cum cred eu de cuviinta - fiindca filmul trebuie sa-mi apartina, intr-un fel. Trebuie sa am aceasta apropiere de subiect ca sa-l pot intelege. Poate ca suna un pic pretentios, dar imi place sa fiu autor al filmului. Pe urma, eu scriu povesti originale, mi-e capul plin de nebunii.

P.R.:Care a fost cel mai greu lucru in realizarea acestui film?

R.M.:Gasirea lui Schlomo, a celor trei Schlomo - am avut trei actori care au interpretat acest rol, pentru ca era vorba de trei varste diferite: copilul, adolescentul, tanarul. Trebuia sa vorbeasca 3 limbi, altfel filmul nu se putea face. Au invatat in cateva saptamani, fiindca la inceput nu stiau nici engleza, nici franceza. Trebuia deci sa lucrez cu copii, sa le dau indicatii pe care sa le poata intelege, ca sa obtinem rezultatele de care aveam nevoie - aceasta a fost cu adevarat dificil.

P.R.:Din cand in cand, in film, apare umorul cu care ne-ati obisnuit.

R.M.:Eu cred ca umorul este arma celor slabi si este singura arma pe care o avem impotriva prostiei, barbariei, mortii. E unul din felurile in care putem pacali moartea. Aici, un cuvant de spus il are si partea romaneasca din mine, dar si cea evreiasca - de unde vine umorul autoironic.

P.R.:Am auzit spectatori comentand ca a fost trop d'motion in film. Ce parere aveti?

R.M.:Ca filmul si-a atins scopul. Atunci cand mergi la cinema, emotia trebuie sa fie de zece ori mai mare decat in viata obisnuita. Daca nu vor emotii, sa vada filme reci, intelectuale. Pentru mine, misiunea e indeplinita atunci cand ii fac pe spectatori sa traiasca emotii puternice. Fiindca eu fac filmele exact cum imi place mie sa le vad.

Mesajul lui Radu Mihaileanu pentru romanii din Montreal? Sa nu uite ca avem sansa de a ne fi nascut in Romania, ca avem o mostenire bogata - identitatea romaneasca - si ca avem, de asemenea, sansa de a intalni alte culturi.

 
Orient Expres va fi vizionat la VancouverPDF Print E-mail
Vancouver, Canada / Romanian Global News
Accesari :291
Sunday, 20 November 2005
Pelicula Orient Expres regizata de Sergiu Nicolaescu va fi prezenta la editia din acest an a Festivalului de Film al Uniunii Europene de la Vancouver, care se desfasoara in perioada 23 noiembrie-8 decembrie.

Filmul romanesc va fi proiectat marti, 6 decembrie, la ora 19:15, la Cinematheque Pacific, locul in care are loc festivalul. Distributia peliculei aparuta in urma cu un an este alcatuita din Sergiu Nicolaescu, Maia Morgenstern, Gheorghe Dinica, Imola Kezdi, Ioana Moldovan si Dan Bittman.

 
Simpozion stiintific la JulaPDF Print E-mail
Giula, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :327
Sunday, 20 November 2005

Institutul de Cercetari al Romanilor din Ungaria va organiza, in perioada 26-27 noiembrie, la Centrul Cultural Roman din Giula, cea de-a XV-a editie a sipozionului stiintific. Redam mai jos programul manifestarilor din cadrul sipozionului.

26 noiembrie

10.30: Cuvant de deschidere Maria Bernyi, director

10.40: Grigore Ploesteanu: Atitudinea guvernului de la Pesta fata de revolutia din Tara Romaneasca (iunie-septembrie 1848)

11.00: Rodica Colta: Doi carturari aradeni, fosti studenti la Budapesta: Ioan si Coriolan Petran

11.20: Cornel Sigmirean: Rebreanu, student la Academia Militara Ludovica si ofiter la Jula

11.50: Vernisarea expozitiei Liviu Rebreanu la Centrul de Documentare si Informare al Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria

12.30: Depunerea coroanelor de flori la busturile lui Liviu Rebreanu si Moise Nicoara

13.30: Masa de pranz

14.30: Ion M. Botos: Comunitatea romaneasca din Transcarpatia

14.50: Constantin Malinas: Iconografia Emanuil Gojdu

15.10: Ileana Muresanu, Liana Pop, Victoria Moldovan: Dificultati in folosirea romanei de catre vorbitorii altei limbi materne sau oficiale

15.50: Ana Borbly: Ase-i zasa Expresivitatea limbii romane vorbita in Ungaria

16.10: Emilia Martin: Rolul apotropaic al apei in traditiile romanesti din Ungaria

16.30: Traian Trifu Cata: Oare vor dispare romanii din Voivodina in anul 2050?

17.10: Maria Gurzau Czegldi: Rolul Institutului de Cercetari al Romanilor din Ungaria in invatamantul minoritar

17.30: Prezentarea publicatiilor Institutului, aparute in 2005

27 noiembrie

09.00: Gheorghe Santau: Lucian Boia: Jocul cu trecutul Istorie intre adevar si fictiune

09.20: Alexandru Ardelean: Despre viata si activitatea lui Mocsary Lajos

09.40: Stela Nicula: Fenomenul magic in societatea traditionala

10.30: Tiberiu Herdean: problema autenticitatii in viziunea romancierilor interbelici

10.50: Elena Csobai: Comunitatea romaneasca din Jula in epoca interbelica

11.10: Maria Bernyi: Invatamantul confesional romanesc din Ungaria in secolele XIXXX

11.30: Discutii, cuvant de incheiere

 
Romanii sunt cei mai numerosi imigranti in LazioPDF Print E-mail
Lazio, Italia / Romanian Global News
Accesari :355
Sunday, 20 November 2005
Prima conferinta regionala pe tema imigratiei, desfasurata zilele trecute la Roma, in organizarea Confederatiei Generale Italiene a Muncii (CGIL), a relevat noi date in ceea ce priveste cifrele imigratiei in provincia Lazio.

Astfel, in capitala traiesc si muncesc aproximativ 80% din cei 300.000 de imigranti din regiune, iar dintre acestia cei mai numerosi sunt romanii, care au atins pragul de 55.000. De asemenea, INAIL, Institutul National pentru Asigurarea Impotriva Accidentelor de Munca a confirmat si un numar in crestere al accidentelor de munca in Lazio. Astfel, in 2004 s-au inregistrat aproximativ 58.000 de accidente, cu 6% mai mult decat in 2003 si cu 25% mai multe decat in 2002. Conform CGIL acest numar este numai o parte din totalul accidentelor, pentru ca multe dintre accidentele usoare sunt trecute sub tacere de catre muncitori, mai ales de catre cei care lucreaza la negru. In ceea ce priveste accidentele mortale de munca, CGIL avertizeaza ca numarul acestora s-a triplat in ultimii trei ani, ajungand de la 5 in 2002, la 11 in 2003, iar in 2004 numarul acestora a urcat la 15.

Dintre imigrantii care au un contract de munca pe perioada nedeterminata, 39% se ocupa cu activitati de ingrijire sau ajutor casnic, 14% lucreaza in domeniul constructiilor, 9% in domeniul hotelier si in restaurante, 6% in agricultura, iar in sectorul curateniei 7.8%.

 
Tanara dramaturgie romaneasca, reprezentata la New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA / Romanian Global News
Accesari :281
Sunday, 20 November 2005
Regizorul de teatru Alexandru Berceanu va participa, duminica, 20 noiembrie, la dezbaterea Bridging the Gap - New European Theatre and its Relevance to the USA Today (moderator: scriitoarea Saviana Stanescu).

Evenimentul se va desfasura la Teatrul Lark din New York, si va continua luni, 21 noiembrie, cu o masa rotunda pornind de la textul Romania 21 de Stefan Peca. Berceanu va avea, in cadrul dezbaterii Bridging The Gap, contacte cu unle dintre cele mai prestigioase nume ale teatrului intrenational, printre care dramaturgul olandez Enver Husecic, Melanie Joseph (director artistic, Foundry Theatre), Randy Gener (Senior Editor, American Theatre Magazine), Carol Rocamora (scriitoare, profesoara si traducatoare), Mark Russell (producator).

Sederea lui Alexandru Berceanu la New York este sprijinita financiar de Institutul Cultural Roman, sprijin ce vine in continuarea unei burse oferite de ArtsLink, in perioada 10 octombrie 19 noiembrie, la Ohio State University. In cadrul rezidentei sale de la Teatrul Lark, Alexandru Berceanu va avea prilejul sa intalneasca prestigiosi oameni de teatru americani precum Arthur Kopit (Premiul Tony), Doug Wright (Premiul Pulitzer), David Henry Hwang si de a pune bazele unor viitoare proiecte. Regizorul va prezenta dramaturgia contemporana romaneasca si proiectul dramAcum la Teatrul Lark si la New York University, informeaza Institutul Cultural Roman.

Alexandru Berceanu (n. 1978), absolvent al sectiei de regie de teatru si al masteratului in acelasi domeniu la Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale", membru al grupului dramAcum, este unul dintre reprezentantii de frunte ai tinerei generatii de regizori de teatru din Romania. Printre montarile sale se numara Top Dogs, spectacol lectura (Teatrul Act, Bucuresti), Uzina de placeri S.A de Valentin Nicolau (Teatrul Nottara, Bucuresti), Imparatul mustelor de William Golding, Blestemul muritorilor de foame de Sam Shepard (Teatrul de Stat din Arad).

 
Intalnire anulala a Societatii FarsarotulPDF Print E-mail
Bridgeport, SUA / Romanian Global News
Accesari :369
Sunday, 20 November 2005

Societatea aromana Farsarotul din Statele Unite ale Americii organizeaza duminica, 20 noiembrie, adunarea anuala, care se va desfasura in orasul Bridgeport. Locul de intalnire al membrilor societatii va fi in sala bisericii Sfantul Dimitrie din localitate, incepand cu ora 12:30, informeaza pagina de web a asociatiei.

Farsarotul a fost infiintata in anul 1903 de Nicolae Cican, fiind cea mai veche si mai mare asociatie aromana din America. Inca de la constituire, societatea si-a propus sa se axeze pe doua scopuri: cel umanitar si cel cultural. Primul avea ca scop ajutarea celor aflati in nevoie, vaduve, orfani, invalizi, dar si a celor care se afla la inceput de drum pe pamant american, iar cel de-al doilea se referea la pastrarea specificului aroman si transmiterea lui catre cei ce vor veni.

 
Multilingvismul in Bazinul CarpaticPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :294
Sunday, 20 November 2005
O conferinta despre multilingvism si pastrarea identitatii in Bazinul Carpatic va avea loc marti, 22 noiembrie, la sediul Academiei Maghiare din Budapesta, sectorul V, parcul Roosevelt nr. 9. La conferinta organizata de Institutul Lingvistic si Institutul de Cercetare al Minoritatilor Nationale din cadrul Academiei Maghiare, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria, va sustine o prelegere si cercetatoarea Ana Borbely, cu titlul Pastrarea limbii, bilingvism sau schimbarea limbii Alegerea limbii de catre minoritatile din Ungaria la inceput de secol XXI.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions