Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Noiembrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      
Cautare
Cu 53% in intentiile de vot, Basescu ramane in fruntea topului politicienilor romaniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :380
Wednesday, 23 November 2005
Presedintele Traian Basescu si Alianta PNL-PD se afla in continuare pe primele locuri in preferintele electoratului, care ar vota cu acestia in proportie de 53%, respectiv 32%, daca maine ar fi alegeri, conform sondajului realizat de Fundatia Soros Pentru o societate deschisa.

In clasamentul partidelor, pe locul doi se afla PSD, cu 30%, urmat de PRM, cu 12%, si UDMR, cu 4%, desi ar fi interesant de remarcat ca 11% din alegatori au declarat in cadrul aceluiasi sondaj ca ar vota cu PD, iar 8% cu PNL, pe care le percep ca fiind poli politici distincti. O insumare a acestor rezultate ar plasa, de fapt, Alianta la 51% din preferintele de vot ale electoratului, considera realizatorii sondajului de opinie. La alegerile pentru seful statului, dupa actualul presedinte, Traian Basescu, cu 53%, urmeaza Adrian Nastase, cu 15%, Corneliu Vadim Tudor, cu 11%, Mircea Geoana - 7%, Theodor Stolojan - 4%, Ion Iliescu - 3% si Marko Bela - 2%. In topul increderii, presedintele Basescu, cu 50 la suta, este urmat de Theodor Stolojan, in care au incredere 29% dintre cetateni. Fata de luna mai 2005, toti liderii Aliantei D.A., inclusiv Traian Basescu, inregistreaza scaderi ale procentelor de incredere.

In ceea ce priveste planul social, 79% dintre romani sunt nemultumiti de activitatea guvernului referitoare la sistemul sanitar, locurile de munca si de nivelul de trai. Fata de Barometrul din luna mai a acestui an, rezultatele facute publice marti, 22 noiembrie, de Fundatia pentru o Societate Deschisa, coordonatorul programului, Ovidiu Voicu, a precizat ca guvernul a reusit sa convinga mai multi romani ca nu prea se pricepe. In toate domeniile se inregistreaza cresteri ale nemultumirii populare fata de luna mai a acestui an, nivelul de trai scazut fiind principala problema cu care se confrunta populatia. De altfel, dintr-o lista de probleme grave care cuprinde saracia, mizeria si bolile infectioase, lipsa de educatie scolara, poluarea mediului si discriminarea impotriva fetelor si femeilor, respondentii aleg in proportii covarsitoare ca fiind cea mai importanta saracia, atat in lume (83%), cat si in Romania (90%). Comparativ cu luna mai 2005, numarul celor care spun ca directia in care merge Romania este gresita a crescut cu patru procente, ajungand la 47 fata de 43. Totusi, cei mai multi dintre romani sunt optimisti in legatura cu viata lor peste un an, ei cred ca vor trai mai bine sau chiar mult mai bine.

55% dintre romani se declara destul sau foarte fericiti cu viata lor, iar 44% afirma ca nu prea sunt fericiti sau sunt nefericiti. Pe primul loc in viata tuturor romanilor se afla familia, iar alte elemente importante ale vietii lor sunt religia, munca si timpul liber. De altfel, aproximativ 88% dintre repondentii sondajului s-au aratat increzatori in Biserica. Si Armata detine un loc important in topul increderii romanilor, 80% dintre ei declarand ca au incredere in aceasta institutie.

Rezultatele sondajului mai releva faptul ca in Romania prejudecatile traditionale privind femeile si barbatii se pastreaza inca, romanii se declara aproape in totalitate ca find persoane religioase, desi nu prefera sa mearga la biserica, si aproape jumatate dintre romani declara ca ar lupta pentru tara in eventualitatea unui razboi.

Sondajul a fost realizat in perioada 22 octombrie - 4 noiembrie 2005 pe un esantion de 1.776 de persoana, iar marja de eroare este de plus/minus 2,3%.

 
Muncitorii romani discriminati in tarile Uniunii EuropenePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :338
Wednesday, 23 November 2005
Adio salarii cum se cade pentru romanii care pleaca in strainatate la munca. Adio munca pe branci dar remunerata echitabil, adio agoniseli in valuta si investitii reale in tara, adio posibilitatea construirii unei case din veniturile obtinute prin munca in tarile vestice.

Romanii care aleg sa plece sa munceasca in strainatate ar putea fi in curand platiti cu aceleasi salarii pe care le obtin in tara pentru munca prestata. Parlamentul European are, incepand de marti, 22 noiembrie, pe masa sa de lucru, Directiva Bolkenstein, un document ce ar putea arunca in aer lumea capsunarilor din Romania, dar care ar putea provoca si un adevarat scandal in sanul Uniunii Europene. Germania este, de altfel, singura tara care ar fi de acord cu directiva Uniunii Europene privind serviciile de pe piata interna, care discrimineaza grav muncitorii din tarile in curs de dezvoltare care isi cauta un loc de munca in tarile mai bine dezvoltate din Uniunea Europeana.

Initiativa Bolkenstein, departe de a fi una noua, ea fiind publicata inca de la inceputul anului 2004, continua sa ridice grave controverse, mai ales ca ea se afla in dezbaterea Legislativului European si ca urmeaza sa fie data publicitatii in luna ianuarie a anului 2006, iar efectele pe care le-ar putea avea sunt dintre cele mai dezastruoase pentru muncitori din tari precum Romania. La o comparatie simpla se poate observa ca media salariului lunar al unui muncitor legal in state ale Uniunii Europene, unde numarul romanilor este ridicat, ajunge undeva in jurul valorii de 1.300 de euro, pentru munci calificate, cum este exemplul constructiilor. In Romania acelasi muncitor ar castiga aproximativ 300 de euro, iar daca Directiva Bolkenstein ar fi aprobata, aceasta ar fi suma pe care un muncitor roman ar castiga-o si in Italia sau Spania, dar in conditiile in care standardele de viata in aceste tari si preturile sunt mult mai ridicate decat cele din Romania. Aprobarea Directivei va atrage dupa sine diminuarea drastica a castigurilor romanilor peste hotare, iar aceasta va in semna, in consecinta, eliminarea romanilor de pe piata de munca a Uniunii Europene, pentru ca acestia nu se vor mai putea intretine in aceste tari.

Sindicatele europene considera ca publicarea anul trecut a directivei Bolkenstein a reprezentat cel mai radical si complet atac al UE impotriva nivelului de trai din interiorul Uniunii.

 
Alba Iulia isi asteapta oaspetii de Ziua NationalaPDF Print E-mail
Alba-Iulia, Romania/Romanian Global News
Accesari :293
Wednesday, 23 November 2005
Municipiul Alba-Iulia se pregateste si in acest an pentru serbarea Zilei Nationale a Unirii, la care au fost invitati sa participe presedintele si premierul Romaniei, prefecti, presedinti de consilii judetene, parlamentari, secretari de stat si reprezentanti ai vietii culturale.

Cele 1500 de invitatii oficiale au fost trimise de Institutia Prefectului Alba, principalul organizator al manifestarilor aniversare, desi aceasta si-a propus ca sarbatoarea de 1 Decembrie sa fie pentru toti cetatenii, o serbare a tuturor, si nu o ches­tiune politica asa ca pana acum, informeaza cotidianul local Unirea. Pentru acest lucru, printre oficiali vor sta tarani obisnuiti din mai mlte judete ale tarii si la manifestari nu vor fi prezente nici insemnele vreu­nui partid politic.

Participantii la eveniment vor primi din partea Prefecturii cate o cana cu vin si o felie de cozonac, donate de o companie de vinuri, in timp ce canile vor fi fabricate de o firma locala de traditie care le va dona unui ONG care le va vinde ulterior pentru scop caritabil. Ca si in anii precedenti, din aniversare nu va lipsi parada militara, care se va desfasura chiar joi, 1 decembrie, de la ora 12.30, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei.

Desi momentul culminant al festivitatilor va fi pe 1 decembrie, Alba-Iulia va fi cuprinsa de febra actiunilor sarbatoresti inca de joi, 24 noiembrie, cand vor avea loc spectacole de teatru, dechiderea Sesiunii nationale de comunicari stiintifice, lansari de carte, vernisaje si concerte, evenimente care vor continua timp de o saptamana.

 
Premiu belgian pentru inventatorii romaniPDF Print E-mail
Cluj, Romania/Romanian Global News
Accesari :321
Wednesday, 23 November 2005
Inventia Circuit de cuplaj fara contact, realizata de un grup de inventatori de la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, a primit medalia de aur si mentiunea speciala a juriului in cadrul celui de-al 54-lea Salon Mondial al Inventiilor, Cercetarii si Noilor Tehnologii Eureka de la Bruxelles.

Delegatia clujeana a fost condusa la manifestarea din Belgia de prof. dr. ing. Radu Munteanu, informeaza cotidialnul local Monitorul de Cluj. Prin aceasta inventie se realizeaza transformarea conexiunii cu cablu intr-o conexiune fara fir, lucru ce are sanse sa devina singura solutie adecvata pentru alimentarea cu energie si schimbul de informatie in situatii in care nu poate fi derulat cablul. Inventia poate fi aplicata in domeniul medical, la statii meteorologice ori in sisteme in care exista un risc de explozie.

Delegatia cercetatorilor clujeni a fost distinsa cu ordinul Merite de lInvention, premiul si cupa delegatiei poloneze si a Universitatii din Lodz, precum si Cartea de Merit pentru Promovarea Creativitatii la Salonul Eureka-Bruxelles din partea delegatiei oficiale din Bosnia-Hertegovina. Autorii inventiei au devenit si membri ai prestigiosului International Innovation Club Archimedes din Moscova.

 
Romania merge la Conferinta Internationala NATO de la BudapestaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :297
Wednesday, 23 November 2005
Romania este invitata sa participe, in perioada 23-26 noiembrie, la cea de-a X-a Conferinta Internationala NATO cu tema Securitate transatlantica si cooperare pe probleme de aparare: lectii invatate si provocari viitoare, organizata de Parlamentul ungar.

Tara noastra va fi reprezentata la intrevederile de la Budapesta de secretarul de stat in MAE, Anton Niculescu. Cu acest prilej, Romania a fost invitata sa ia parte la panelul European partnership and neighbourhood policies. Scopul acestei conferinte este de a prezenta publicului Alianta Nord Atlantica ca instrument primar in garantarea securitatii comune, simbol al cooperarii  si parteneriatului.

 
Doamnele politicii strang bani pentru un centru de consilierePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :327
Wednesday, 23 November 2005
Fundatia NOI va organiza miercuri, 30 noiembrie, la ora 19:00, la Bucuresti, un eveniment dedicat Zilei Internationale pentru Eliminarea Violentei Asupra Femeilor, intitulat Mistake Fashion Charity Ball, la care femei politician si sotii de politicieni vor deveni manechine in cadrul unei prezentari de moda cu scopul de a strange fonduri pentru infiintarea unui centru de consiliere pentru victimele violentei in familie.

Centrul de consiliere va functiona sub coordonarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei din cadrul Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, informeaza un comunicat de presa emis de organiztori.

Printre femeile politicii romanesti care vor purta rochiile din seara respectiva se numara Anca Boagiu, Norica Nicolai, Miorita Videanu, Mihaela Vosganian, Liliana Iorgulescu, Raluca Turcan, Ramona Manescu, Roberta Anastase, Cornelia Cazacu, Anca Constantinescu, Mihaela Stirbu, Ionela Bruchental-Pop sau Rodica Nassar. Spectacolul de caritate va fi prezentat de Mona Musca si Daniela Nane, iar coloana sonora va fi asigurata live de catre elevi si profesori ai Liceului de muzica George Enescu, coordonati de directorul institutiei Horia Sabin Dragoi.

Modelele vestimentare prezentate sunt donate de creatoarea de moda Josette Rizea pentru a fi licitate, iar fondurile stranse vor fi folosite pentru utilarea centrului de consiliere pentru victimele violentei in familie. Printre nevoile noului centru de consiliere se numara un sediu cu utilitati pentru minim opt persoane si o ambulanta.

 
Bucurestiul, vizitat cu ajutorul panoramelor virtualePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :368
Wednesday, 23 November 2005
Cele mai importante locuri din Bucuresti, Parcul Cismigiu, Ateneul Roman, Piata Revolutiei, Palatul Parlamentului sau Piata Constitutiei, vor putea fi vizitate in premiera in Romania prin intermediul panoramelor virtuale, la adresa www.panoramax.ro/bucuresti.

Serviciul este gratuit atat pentru vizitatori, cat si pentru creatorii de site-uri. Panoramele virtuale pot fi incluse de designerii web in site-urile pe care le realizeaza, fara nici un cost si cu un efort minim,  initiativa dorind sa vina in sprijinul turismului romanesc. Creat de o firma romaneasca de software, programul Bucurestiul panoramic va fi completat in scurt timp de alte zone reprezentative ale capitalei, iar creatorii sai vor initia si un program pentru a prezenta prin panorame virtuale institutiile de cultura ogate din punct de vedere imagistic. Totodata, orasul Galati, Valea Prahovei si Brasovul se vor regasi si ele, in curand, pe site-ul Panoramax.

Serviciile de prezentare panoramica sunt foarte populare in Statele Unite ale Americii
pentru prezentarile turistice si imobiliare, acolo unde aproape au devenit un standard, se arata intr-un comunicat de presa emis de firma care a realizat acest program.

 
Ajutor chinez pentru Armata Moldovei de peste PrutPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :333
Wednesday, 23 November 2005
Armata Nationala a Republicii Moldova va primi din partea Republicii Populare Chineze un ajutor nerambursabil sub forma de echipamente si utilaje in valoare de trei milioane de yuani (370.000 de dolari), informeaza Agentia DECA-press.

Acest lucru a devenit posibil dupa ce Valeriu Plesca, ministrul moldovean al Apararii, a semnat la Beijing un acord de asistenta tehnica. Acesta este al treilea  ajutor nerambursabil oferit de China Ministerului Apararii de la Chisinau din momentul stabilirii relatiilor de colaborare bilaterala dintre cele doua armate in 2002. Primele doua, realizate pe parcursul anului 2003, s-au cifrat la circa sapte milioane de yani (87.000 de dolari), informeaza Prompt Media.

 
Consultari politico-diplomatice romano-marocane la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :369
Wednesday, 23 November 2005
Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei si Ministerul Afacerilor Externe si Cooperarii al Regatului Maroc, la nivel de secretar general au desfasurat marti, 22 noiembrie, la Bucuresti, o serie de consultari politico-diplomatice.

Delegatia romana a fost condusa de secretarul general Adrian Constantinescu, iar cea marocana de secretarul general Omar Hilale.

Partile s-au informat reciproc asupra preocuparilor actuale ale celor doua tari, au examinat evolutia raporturilor bilaterale romano-marocane si modalitatile de dezvoltare a lor si au facut un schimb amplu de opinii pe subiecte regionale si internationale de interes comun.

Oficialul marocan a fost primit si de catre secretarul de stat in Ministerul roman al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi. In urma discutiilor, cele doua parti au convenit sa conlucreze in vederea armonizarii cadrului juridic bilateral cu acquis-ul comunitar, astfel incat Romania si Marocul sa poata sa isi intensifice cooperarea bilaterala dupa integrarea Romaniei in UE.

 
Calificari chinuite pentru gimnastica romaneascaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :356
Wednesday, 23 November 2005
Gimnastii romani care participa la Campionatul Mondial de la Melbourne au reusit, desi cu eforturi foarte mari, sa prinda cateva dintre finalele campionatului australian.

Din gloria de altadata a gimnasticii romanesti, au mai ramas acum doar doua calificari cu cea mai mare nota, in finalele de la barna, unde Catalina Ponor a obtinut un 9.562 si la sol masculin, unde Marian Dragulescu a reusit sa se califice de pe prima pozitie, cu un 9.637.

Restul rezultatelor Romaniei au aratat un lot national de gimnastica obosit si foarte departe de rezultatele anilor trecuti: Floarea Leonida calificata in finala de individual compus de pe pozitia a 14-a, Catalina Ponor rezerva la finala de la sol, dupa un 9.200 in calificari, Marius Urzica a ratat calificarea la cal cu manere si la paralele, Marian Dragulescu calificat in finala de la sarituri de pe pozitia a cincea.

Romania mai are in finalele de la Melbourne reprezentanti in finala de la cal cu manere Ioan Suciu, la sarituri Alin Jivan si la individual compus Razvan Selariu.

Finalele de individual compus se vor desfasura in zilele de joi si vineri, iar finalele pe aparate sambata si duminica.

 
PIN considera solicitarile UDMR cladite pe visul Ungariei MariPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :482
Wednesday, 23 November 2005

Ca urmare a interesului major pe care Proiectul Legii privind Minoritatile Nationale l-a suscitat in societatea romaneasca, si datorita faptului ca asociatii romanesti din afara frontierelor s-au pronuntat impotriva adoptarii unei asemenea legi in forma actuala, Romanian Global News da publicitatii Raportul privind Proiectul legii Statutului minoritatilor nationale, realizat de catre Partidul Initiativa Nationala. Raportul vine ca urmare a unei vizite de documentare efectuate de liderii partidului in Transilvania.

RAPORT

privind Proiectul legii Statutului minoritatilor nationale

 

Statutul asigura cadrul legal pentru constituirea enclavei maghiare pe cuprinsul judetelor Harghita - Covasna

Bucuresti, 22 noiembrie 2005

 

 

I. Minoritatile nationale si politica UDMR

            I.1. Drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sunt garantate de Romania la standardele U.E.

            I.2. Obiectivele UDMR din Programul politic.

            I.3. Programul politic al UDMR transpus in Proiectul Legii statutului minoritatilor nationale.

 

II. Proiectul Statutului minoritatilor nationale destructureaza juridic statul roman.

            II.1. Instituirea unui element statal nou comunitatea nationala a minoritatilor.

            II.2. Instituirea unui element statal nou pamantul natal al comunitatii maghiare.

            II.3. Instituirea unui element statal nou autonomie culturala a minoritatilor nationale.

 

-          Concluzii-

 

III. Proiectul Statutului expresie a intereselor economice si politice ale liderilor UDMR.

IV. Raportul Comisiei de la Venetia.

 

 

I. Minoritatile nationale si politica UDMR

 

 

I.1. Drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sunt garantate de Romania la standardele UE

 

Drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sunt garantate si reglementate  de Art. 6, Art. 32, Art. 120 si Art. 128 din Constitutie, precum si de legislatia in materie, potrivit standardelor cele mai ridicate ale UE.

Invatamantul de stat in limba materna la toate nivelele, folosirea limbii minoritatilor in administratie si justitie, asigurarea reprezentativitatii la nivel politic si administrativ, inclusiv la nivel parlamentar, sprijinirea cultelor religioase, retrocedarea proprietatilor preluate de statul comunist, incurajarea exprimarii culturii si traditiilor minoritatilor sunt realitati transpuse in opera si recunoscute unanim. 

 

I.2. Obiectivele UDMR

 

UDMR solicita in Programul sau politic un tratament special pentru minoritatea maghiara. Solicitarile reflecta curentul revizionist maghiar cladit pe visul Ungariei Mari si dreptul maghiarilor din afara granitelor Ungariei la autodeterminare.

Revizionismul maghiar, fundamentat pe negarea tratatelor incheiate dupa primul razboi mondial, in special cel de la Trianon, este repudiat de statele europene, semnatare ale  tratatelor respective. De asemenea, principiile revizioniste intra in conflict cu normele general acceptate care guverneaza Uniunea Europeana.

 

Obiectivele UDMR vizeaza obtinerea autonomiei teritoriale in zonele locuite majoritar de maghiari, principiul autoorganizarii pe criterii etnice fiind motivat de dreptul istoric al natiunii maghiare asupra pamantului natal. Contestarea autoritatii statului roman asupra maghiarilor si a pamantului lor natal reprezinta o consecinta fireasca. Prezentam mai jos extrase din Statutul si Programul politic al UDMR, care demonstreaza orientarea revizionista a organizatiei, ale carei obiective sunt de natura segregationista si separatista, pe criterii etnice:

a) UDMR promoveaza autoorganizarea comunitatii (art. 10 din Statut);

b) Fundamentul principial al apararii intereselor comunitatii maghiare il constituie sistemul de valori crestine, drepturile individuale si colective ale minoritatilor nationale  (art. 1 alin. 3 din Program);

c) Ca apartenenta statala, maghiarii din Romania apartin comunitatii cetatenilor din Romania. In acest cadru, constituind o comunitate autohtona, se considera factor constitutiv in stat, subiect politic de sine statator si, ca atare, partener egal al natiunii romane.(...) Maghiarii doresc sa-si pastreze si pe mai departe identitatea nationala; nu vor nici sa emigreze, nici sa fie asimilati de natiunea romana; pentru aceasta ei trebuie sa dispuna de un sistem de autoadministrare garantat de mijloacele dreptului public. Maghiarii din Romania se considera minoritari exclusiv din punct de vedere numeric, socotind pamantul natal drept patria lor proprie la a carei dezvoltare economica si culturala contribuie si ei din plin. (art. 2 alin. 1 din Program);

d) UDMR considera dreptul la pamantul natal ca fiind un drept individual si colectiv fundamental, si sprijina acele solutii care pastreaza, consolideaza si sporesc comunitatea maghiara pe pamantul sau natal. (art. 2 alin. 2 din Program);

e) Interesele fundamentale ale comunitatii maghiare din Romania constau in existenta unui sistem juridic necesar pentru pastrarea identitatii sale nationale, crearea, dezvoltarea si consolidarea sistemului institutional propriu. (art. 3 din Program);

f) UDMR doreste sa obtina formularea juridica si validarea pe cale administrativa a diverselor forme de autonomie inclusiv autonomia teritoriala militand in acelasi timp pentru descentralizarea generala si aplicarea principiului subsidiaritatii. (art. 4 lit. b din Program);

g) Prin autonomie personala se creeaza sistemul institutional propriu al comunitatii maghiare din Romania in domeniul invatamantului, culturii, informarii, al pastrarii traditiilor si protectiei monumentelor. Aceasta autonomie este exercitata de organe publice alese de persoane apartinand comunitatii maghiare din Romania; autoadministratia comunitatii nationale maghiare ia fiinta pe calea listelor electorale, intocmite pe baza inregistrarii bazate pe principiul liberei afirmari a identitatii, si prin alegerile generale, secrete si directe desfasurate pe baza acestor liste, alegeri a caror

validitate este garantata de stat pe baza unei legi speciale. (art. 4 lit. b din Program)

 

I.3. Obiectivele UDMR vizeaza destructurarea statului roman si se reflecta in Proiectul legii Statutului minoritatilor nationale

 

Obiectivele UDMR vizeaza destructurarea statului roman, fundamentat pe Constitutie, si se reflecta in Proiectul Statutului minoritatilor nationale. Destructurarea statului se realizeaza in viziunea UDMR pe cale juridica, prin negarea si substituirea principiilor constitutionale de stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil cu altele noi, de esenta etnica, segregationista si separatista. Noile principii sunt aplicabile exclusiv comunitatii maghiare, in vederea constituirii unei entitati juridice si politice noi, de natura statala. 

In vederea destructurarii statului au fost promovate contructii juridice noi, de esenta etnica, care substituie elementele statului:  natiune romana (popor sau populatie formata din cetateni romani), teritoriu national si suveranitate nationala, dupa cum urmeaza:

- natiunea romana este substituita prin conceptul de  comunitatea nationala maghiara , concept juridic care exprima, prin mutiplele determinatii legale, conceptul de  natiune maghiara;

- teritoriul national apare redefinit, pentru zonele locuite majoritar de maghiari, ca  pamant natal si patria maghiarilor, in textul legii fiind folosite forme juridice aparent conventionale, in scopul crearii aparentei de legalitate, precum zone sau regiuni locuite traditional de maghiari;

- suveranitatea nationala a poporului roman este uzurpata si substituita de conceptele de autoorganizare, autoadministrare,  autonomie culturala sau autonomie teritoriala, care vizeaza recunoasterea etnicitatii maghiare ca izvor al puterii publice.   

Destructurarea statului se dovedeste o actiune juridica complexa, de destramare a normelor de drept care reglementeaza statul, fiind promovata de UDMR. Destramarea normelor de drept se realizeaza prin introducerea in legislatie a conceptelor de natura etnica,  care modifica continutul elementelor statului si inhiba functionarea eficienta si plenara a statului in domenii fundamentale. In noul cadru legal, in care statul national devine precar, principiile etnice se instituie ca eficiente, avand forta juridica de a constitui o noua entitate statala, de natura etnica. In aceste conditii, in teritoriul in care maghiarii sunt majoritari, constituirea entitatii statale devine o realitate juridica eficienta si plenara, in eventualitatea adoptarii Proiectului Statutului aceasta realitate devenind si legitima.

 Noile concepte de drept public promovate de Proiectul Statutului minoritatilor sunt insotite de prevederi care largesc cadrul juridic segregationist si reglementeaza in sensul unei actiuni de enclavizare promovata prin lege, in contra reglementarilor constitutionale si vointei poporului roman. 

 

II. Proiectul Statutului minoritatilor destructureaza juridic statul roman, fiind reflectarea Programului politic al UDMR

 

 

II.1. Destructurarea statului prin instituirea unui element statal nou, diferit de acela de popor roman, cu formele sale acceptate: natiune romana; Romania, patria comuna si indivizibila a cetatenilor sai fara deosebire. Elementul statal nou apare sub forma conceptului de comunitate nationala a minoritatilor factor constitutiv in stat

 

In cuprinsul acestui subcapitol prezentam modul de destructurare a statului roman prin redefinirea primului element al statului: 

 

a) Potrivit art. 4 din Constitutie primul element constitutiv al statului este poporul, si apare sub forma:  Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor statului..  Acelasi articol, legand primul element al statului, si anume poporul, de al doilea element, teritoriul, dispune: Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de partenenta politica, de avere sau de origine sociala.

In opozitie cu textele constitutionale, art. 2 din Proiectul Statutului dispune: Minoritatile nationale sunt recunoscute ca factori constitutivi ai statului roman. In fapt, textul este reproducerea art. 2 din Programul politic al UDMR: Maghiarii, constituind o comunitate autohtona, se considera factor constitutiv in stat, subiect politic de sine statator si, ca atare, partener egal al natiunii romane. Textul legii desfiinteaza interdictia constitutionala expresa, potrivit careia nu pot fi recunoscuti ca factori constitutivi in stat cetatenii organizati dupa criterii de nationalitate, de origine etnica, de limba sau de religie, ci numai poporul, vazut in mod unitar, statul avand ca fundament unitatea poporului si  solidaritatea cetatenilor sai.

Reflectand Programul UDMR, textul legii instituie un nou element al statului, minoritatile nationale, care il neaga si il exclud pe ce de popor roman, noul element statal fiind premisa juridica a constituirii unei noi entitati statale, distincta de statul roman.

 

b) Teza minoritatilor nationale ca factor constitutiv in stat este intarita in cuprinsul Proiectului de lege printr-o multitudine de alte instrumente juridice noi, neacceptate de dreptul public. Conceptul de comunitate nationala a minoritatilor, reflectat in forme  juridice diverse precum:minoritate nationala, identitate a comunitatii minoritatilor nationale, componenta etnica a unor regiuni locuite in mod traditional de anumite comunitati etnice, pondere a minoritatilor nationale este un astfel de instrument, expresie a viziunii revizioniste si segregationiste a UDMR.

Conceptul traverseaza intregul corp al Proiectului legii, fiind definit si redefinit, printr-o largire permanenta a sensurilor juridice. In fapt, conceptul vizeaza recunoasterea tezei potrivit careia minoritatile nationale sunt factor constitutiv in stat, premisa aparitiei unei noi entitati statale.

Conceptul de comunitate nationala a minoritatilor sau identitate a comunitatilor minoritatilor nationale etc., intra in conflict direct cu art. 6 din Constitutie: (1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase. (2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani. Prin urmare, Constitutia nu recunoaste drepturi colective minoritatilor si nu garanteaza protectia comunitatilor minoritatilor nationale, ci numai protectia persoanelor apartinand minoritatilor nationale, mai precis, este vorba despre drepturi individuale, iar nu comunitare sau colective.

Constitutia vorbeste in mod expres de drepturi ale cetatenilor, iar nu de drepturi ale comunitatilor minoritatilor, tocmai pentru ca art. 4 instituie ca elementul statului il reprezinta unitatea poporului si solidaritatea cetatenilor sai, iar art. 1 dispune ca statul este national,  suveran si independent, unitar si indivizibil.

Ca o dovada clara a relei credinte a UDMR, Proiectului Statutului fiind preluat direct din Programul politic al UDMR, este art. 9 alin. 1 din Proiect: Identitatea comunitatii minoritatilor nationale constituie o valoare fundamentala a statului roman, recunoscuta si protejata de lege. In fapt, asa cum am aratat, art. 6 din Constitutie garanteaza dreptul la identitate a persoanelor apartinand minoritatilor nationale, iar nu identitatea comunitatii minoritatilor nationale.

Faptul ca legea suprema garanteaza numai drepturi individuale este dovedit si de Titlul II al Constitutiei, care reglementeaza exclusiv drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor, potrivit standardelor constitutionale democratice unanim acceptate. Instituirea, in frauda Constitutiei, a identitatii comunitatii minoritatilor nationale ca valoare fundamentala a statului (art. 9 din Proiectul Statutului), reprezinta un atac direct la adresa statului de drept si democratiei, o actiune de destructurare a statului pe criterii etnice.

Prin urmare, teza minoritatilor nationale ca factor constitutiv in stat, sprijinita pe drepturile colective ale comunitatilor minoritatilor nationale si identitatea acestora ca valoare fundamentala a statului, reflecta o actiune juridica de inlaturare a principiilor constitutionale, in scopul edificarii unei entitati statale noi, obiectiv declarat al UDMR. Aceasta actiune juridica frauduloasa destructureaza statul in elementele sale fundamentale, in cazul de fata elementul poporului, natiunii sau patriei comune si indivizibile Romania, element care se intemeiaza pe temelia drepturilor individuale ale cetatenilor.

 

c) Un alt concept juridic nou promovat de Proiectul Statutului, care tine de esenta drepturilor colective etnice, propriu viziunilor segregationiste si separatiste, il reprezinta cel de pondere a minoritatilor nationale care locuiesc in anumite zone sau regiuni. Acest concept intra in conflict cu intreaga filosofie constitutionala, intemeiata pe drepturi, libertati si indatoriri individuale, precum si pe egalitatea intre cetateni sau solidaritatea acestora.

Sunt edificatoare pentru scopul Proiectului legii art. 14 alin. 1, alin. 2 si alin. 3, dar si art. 13, care instituie ponderea minoritatilor pe un anumit teritoriu ca obiect al dreptului public, institutiile publice urmand a proteja aceasta pondere, in sensul de a nu se modifica in defavoarea minoritatii, inclusiv prin interdictii la adresa statului de a modifica limitele unitatilor administrativ-teritoriale ale tarii. Proiectul instituie, de asemenea, interdictii indirecte generice, normative sau administrative, de modificare a componentei etnice a regiunilor locuite in mod traditional de anumite comunitati etnice, mai precis de minoritatea maghiara.

Textele sunt inacceptabile intr-o societate moderna, democratica, bazata pe drepturi individuale ale cetatenilor, asemenea concepte, de substanta colectivista si etnica, fiind de natura a genera logica periculoasa a conflictelor si a purificarilor etnice.     

 

Prin urmare, Proiectul Statutului minoritatilor nu instituie numai un element nou al statului, minoritatile nationale ca factor constitutiv, ci creeaza si instrumente juridice noi, de limitare a drepturilor cetatenilor in teritoriile locuite majoritar de maghiari, pe criterii etnice, lingvistice, de nationalitate si religioase. Aceste instrumente, precum cel al impunerii respectarii unor ponderi numerice etnice, reprezinta o conditie noua pentru instituirea minoritatilor etnice ca elemente ale unei entitati statale constituite pe teritorii precis delimitate.

 

II.2. Destructurarea statului prin instituirea unui element nou statal fata de cel de teritoriu national, si anume pamantul natal al comunitatii maghiare, care apare in Proiectul Statutului minoritatilor sub forma: zone ale tarii unde minoritatile se regasesc traditional, regiuni locuite in mod traditional de anumite comunitati etnice, zone in care se vorbeste aceeasi limba, zone unde exista o anumita pondere a minoritatilor etc.

 

a) Constituirea unei entitati statale noi urma sa cuprinda si definirea elementului teritorialitatii. Acest element este definit de Programul politic al UDMR ca pamantul natal al maghiarilor, considerat patria lor proprie (art. 2 alin. 1 din Program) sau dreptul la pamantul natal ca drept individual si colectiv fundamental (art. 2 alin. 2 din Program).

Consecvent tehnicii normative frauduloase, de inlaturare a principiilor constitutionale si inlocuire a lor cu principii noi, de esenta segregationista si separatista, UDMR, adevaratul initiator al Proiectului Statutului, a reformulat principiul programatic de pamant natal al comunitatii maghiare, patria proprie a maghiarilorsub formele:  zone ale tarii unde minoritatile se regasesc traditional, regiuni locuite in mod traditional de anumite comunitati etnice, zone in care se vorbeste aceeasi limba, zone unde exista o anumita pondere a minoritatilor (Art. 14 din Proiect). Acestea constituie cadrul legal al reglementarii elementului teritorialitatii pe criterii etnice, ca element statal de sine statator.

Textele Proiectului legii, care stabilesc reglementari de exceptie pentru o populatie cu anumita etnie, limba si religie, raportate la un teritoriu determinat istoric si traditional, sunt neconstitutionale fata de art. 3 din Constitutie: (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. Prin urmare, trimiterea pe care Proiectul o face in art. 14 la zone sau regiuni delimitate etnic, lingvistic sau religios este neconstitutionala, fiind o reflectare a conceptului etnic de pamant natal al maghiarilor.   

 

b) Art. 120 din Constitutie prevede drepturile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale raportate la elementul teritorialitatii: (2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au pondere semnificativa se asigura folosirea limbii minoritatii nationale respective in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, in conditiile prevazute de legea organica. Prin urmare, textul prevede numai drepturi ale cetatenilor apartinand minoritatilor nationale legate de folosirea limbii materne in administratie, care se adauga drepturilor prevazute de art. 128 din Constitutie, care reglementeaza dreptul cetatenilor de a folosi prin interpret limba materna in justitie.

Drepturi colective ale minoritatilor nationale, care sa fie exercitate in functie de ponderea minoritatilor in zone sau regiuni locuite traditional de minoritati, excede cadrului consitutional, reprezentand modificarea textului constitutional prin adaugire la lege.

 

 II.3. Destructurarea statului prin instituirea unui element statal nou, diferit de cel al  suveranitatii nationale, sub forma: autonomia culturala a minoritatilor nationale

 

a) Conceptul de autonomie culturala a minoritatilor nationale nu este reglementat de legea suprema. Constitutia reglementeaza expres drepturi ale persoanelor apartinand minoritatilor nationale dupa cum urmeaza: art. 6 reglementeaza dreptul la identitate al persoanelor apartinand minoritatilor; art. 32 reglementeaza dreptul acestor persoane la invatamant in limba materna, la toate nivelele; art. 120 reglementeaza dreptul acestor persoane la folosirea limbii materne in administratie; art. 128 reglementeaza dreptul acestor persoane la folosirea limbii materne si a interpretului in justitie.

 

Conceptul de autonomie culturala a minoritatilor apare definit in Programul politic al UDMR in special in art. 4 lit. b si capitolele privind invatamantul si cultura minoritatii maghiare. Sunt edificatoare pentru sensul conceptului si principiului juridic urmatoarele obiective ale UDMR, cuprinse in Programul politic al acestei organizatii:

 

- Autonomia este un instrument prin care comunitatea maghiara din Romania isi poate fundamenta dezvoltarea economica si culturala, poate crea conditiile materiale, politice si juridice ale dainuirii sale pe pamantul natal.;

 

- UDMR doreste sa obtina formularea juridica si validarea pe cale legislativa a diverselor forme de autonomie inclusiv autonomia teritoriala militand in acelasi timp pentru descentralizarea generala si aplicarea principiului subsidiaritatii.

 

- Autonomia administratiilor locale cu statut special se confera acelor unitati administrative in care traiesc in proportie insemnata persoane apartinand minoritatii nationale, iar populatia accepta, prin referendum, acest satut.

 

- Autonomia teritoriala ia fiinta prin asocierea administratiilor publice locale.

 

- Telul nostru este ca formele organizatorice ale dezvoltarii reginonale sa corespunda sistemului cerintelor UE si sistemului de relatii traditionale.

 

- Consideram de o importanta exceptionala crearea unor conditii sociale care sa permita ca toti cetatenii sa-si poata asuma liber, pastra si cultiva indentitatea nationala, sa-si poata folosi simbolurile nationale fara ca pentru aceasta sa fie expusi discriminarilor sociale, morale sau juridice de orice fel.

 

- Politica UDMR in domeniul invatamantului urmareste sa reprezinte cu consecventa si in continuare acea vointa de autonomizare care are ca scop realizarea unui sistem de educatie si invatamant in limba maghiara bazat pe autoadministrare si care dispune de autonomie organizatorica, de functionare si de continut, in toate domeniile, formele si nivelurile instructiei.

 

- Conditia pastrarii caracterului national al culturii noastre o constituie edificarea sistemului juridic si institutional al autonomiei culturale.

 

- UDMR militeaza pentru ca si in institutiile culturale de stat sa se asigure practicarea culturii noastre specifice in limba materna: - in domeniul protectiei monumentelor: subventionarea proportionala din bugetul statului a inregistrarii, ingrijirii si restaurarii monumentelor istorice si de arta legate de trecutul comunitatii maghiare din Romania.

 

Ca un prim comentariu, observam ca in nici unul dintre textele programatice UDMR nu vorbeste despre respectarea Constitutiei sau de corelarea acestora cu norma constitutionala. Pe de alta parte, este evident ca principiile politice ale UDMR au scopuri vadit revizioniste, segregationiste si separatiste, populatia de origine maghiara fiind definita ca natiune de sine statatoare, care traieste pe un teritoriu denumit pamant natal si patrie proprie, cu forme proprii de autoadministrare sau autoorganizare care vizeaza autodeterminarea.

Intelegem continutul autonomiei culturale ca pe un drept decizional al natiunii maghiare de exercitare a suveranitatii in numele poporului maghiar, prin institutii de drept public, in domenii fundamentale ale statului: organizarea invatamantului, culturii, economiei, administratiei publice. Conceptul de autonomie teritoriala, definit ca o simpla asociere a administratiilor publice locale, in baza vointei suverane a natiunii maghiare majoritare din cadrul acelor teritorii, apare ca o consecinta fireasca a autonomiei culturale, un act juridic formal si cu neputinta de ingradit prin instrumentele statului national.

 

 

b) Continutul juridic al conceptului de autonomie culturala din cuprinsul Proiectului de lege privind Statutul minoritatilor reflecta, evident, continutul conceptului din Programul politic al UDMR, si anume dreptul comunitatii maghiare, prezentata ca natiune de sine statatoare, la autodeterminare in teritoriile locuite majoritar de maghiari, sau, altfel spus, dreptul de exercitare a suveranitatii poporului si natiunii maghiare ca suveranitate de stat, in domenii esentiale ale exercitiului suveranitatii.

Capitolul V al Proiectului Statutului reflecta, prin urmare, vointa UDMR de a institui organe de stat ale comunitatii maghiare, paralele cu cele ale administratiei publice centrale si locale reglementate de Constitutie, in virtutea drepturilor colective ale minoritatii la autodeterminare, si la drepturile istorice asupra teritoriului (pamantul natal).

In consecinta, autonomia culturala reprezinta corolarul juridic al Proiectului Statutului, cel de al treilea element al statalitatii: suveranitatea poporului maghiar si a institutiilor publice etnice maghiare, in domeniile nationale ale invatamantului, culturii si administratiei publice locale, in teritoriile locuite majoritar de maghiari.

 

c) Proiectul Statutului minoritatilor reglementeaza, totodata, in Capitolul V, modul in care sunt organizate, functioneaza si sunt alese organele puterii de stat etnice: Consiliile Nationale ale Autonomiei Culturale. Avand ca fundament vointa comunitatilor nationale ale minoritatilor, exprimata prin vot, Consiliile Nationale ale Autonomiei Culturale reprezinta adevarate parlamente etnice, care functioneaza in sesiuni plenare si in comisii de specialitate, dupa modelul Parlamentului Romaniei.

Consiliile Nationale Autonomiei Culturale au vocatia legala de a primi delegari de competente din partea Parlamentului, Guvernului, autoritatilor administratiei publice locale alese privind identitatea etnica, culturala, lingvistica a minoritatii nationale.

Consiliile Nationale ale Autonomiei Culturale dispun de secretariate proprii, care reprezinta atributul executiv al acestora.

Consiliile Nationale ale Autonomiei Culturale au vocatia de a intra in conflict cu autoritatile statului roman, in acele situatii, pentru solutionarea conflictelor fiind competente instantele judecatoresti de contencios administrativ (art. 72 din Proiect). Practic este vorba despre conflicte institutionale intre organisme statale care exercita, in mod paralel, puterea de stat: pe de o parte puterea publica a poporului roman, pe de alta parte puterea publica a comunitatii maghiare, in domeniile expres prevazute de lege.

 

 

CONCLUZII

 

1. Proiectul Statutului minoritatilor nationale este reflectarea Programului politic al UDMR, fundamentat pe concepte ideologice si juridice neconstitutionale, de esenta revizionista, segregationista si separatista, care pun in centrul viziunii autoorganizarea, autoadministrarea si autodeterminarea comunitatilor minoritare, mai precis a comunitatii maghiare, pe criterii etnice.

 

2. Actiunea legislativa reprezinta o inlaturare a conceptelor si principiilor juridice constitutionale legate de definirea, organizarea si functionarea statului roman. Complexul de concepte si principii juridice noi, fundamentate pe teoria drepturilor colective, a drepturilor istorice la pamantul natal, a drepturilor de autoorganizare, autoadministrare si autodeterminare substituie conceptele constitutionale. Acest complex reprezinta o actiune de destructurare juridica sistematica a statului national, suveran si independent, unitar si indivizibil roman, creat pe principiul drepturilor individuale ale cetatenilor.

Destructurarea consta in  denaturarea si redefinirea celor trei elemente fundamentale ale statului: populatia, teritoriul si suveranitatea, ca realitati juridice etnice.

 

3. Actiunea legislativa reprezinta, in acelasi timp, constituirea unei noi entitati statale, de esenta etnica, apartinand minoritatii maghiare, in teritoriile locuite majoritar de aceasta, cu organisme de stat etnice, care limiteaza suveranitatea nationala si o substituie printr-o suveranitate noua, etnica, in domenii fundamentale ale vietii publice: invatamant, educatie, cultura, drepturi religioase, alte drepturi de natura etnica, lingvistica, religioasa.

 

4. Actiunea legislativa reprezinta, in fapt, constituirea autonomiei teritoriale a minoritatii maghiare in teritoriile locuite majoritar de aceasta, autonomia culturala continand implicit elementul teritorialitatii. Autonomia teritoriala este, in acceptia Programului UDMR, un ultim pas, pur formal, de asociere a administratiilor locale in teritoriile locuite majoritar de maghiari.

 

 

 

III. PROIECTUL STATUTULUI EXPRESIE A INTERESELOR ECONOMICE SI POLITICE ALE LIDERILOR UDMR

 

III.1. Proiectul nu reprezinta interesele comunitatii maghiare si nici ale romanilor, mai ales a romanilor minoritari in judetele Harghita si Covasna. Proiectul are conotatii proprii ideologiilor de tip totalitare.

 

Proiectul Statutului minoritatilor nationale este produsul politic al UDMR, iar nu al comunitatii maghiare din Romania. Un prim argument in acest sens este faptul ca Uniunea Civica Maghiara, organizatie reprezentativa a maghiarilor din Romania, s-a pronuntat impotriva Proiectului. Un alt argument il constituie lipsa oricarei dezbateri a Proiectului in cadrul comunitatii maghiare, precum si lipsa oricarei dezbateri cu reprezentantii organizatiilor civice si politice romanesti.

Opozitia vehementa a romanilor din judetele in care maghiarii sunt majoritari fata de Proiect pune clasa politica romaneasca in imposibilitatea de a adopta Proiectul. Mai mult, acuzand deschis si unanim practici de epurare etnica ale administratiei de stat conduse de maghiari in judetele Harghita Covasna, romanii minoritari cer oprirea abuzurilor pe criterii etnice. Proiectul Statutului este privit ca o legalizare a actiunilor nelegale care se realizeaza impotriva lor. Adusi in situatia de a nu fi angajati din cauze de discriminare, de a nu se putea realiza profesional si uman, romanii minoritari parasesc masiv zona.

Astfel, Proiectul a devenit deja un factor generator de conflict interetnic, situatie pe care guvernantii o trateaza cu iresponsabilitate.

Proiectul este, deopotriva, defavorabil comunitatii maghiare care, in situatia adoptarii Proiectului este enclavizata, devenind captiva unor institutii etnice si colectiviste locale, de natura segregationista si separatista. Practic, drepturile maghiarilor in zonele locuite majoritar sunt limitate prin Proiect, viziunea politico-administrativa a acestuia fiind potrivnica Constitutiei si reglementarilor europene care garanteaza drepturile individuale.

Monopolul politic de natura etnica asupra indivizilor, in numele unor principii de salvgardare a natiunii maghiare si a pamantului natal, are puternice conotatii ideologice de tip totalitar, inacceptabile pentru un stat democratic. Aceste conotatii constau in ideologia reflectata de Proiect potrivit careia valorile etnice, culturale si traditionale, inclusiv pamantul natal ale comunitatii, prevaleaza fata de drepturile legitime ale persoanelor, fundamentate de Declaratia universala a drepturilor omului. Consiliile Nationale ale Autonomiei Culturale ca institutii de drept public constituite etnic, creeaza o preponderenta a colectivitatii etnice asupra drepturilor individuale, reprezentand un pericol pentru democratie.

 

III.2. Interesele economice si politice ale unora din liderii UDMR, o alta motivatie a Proiectului Statutului

 

Aflata in arcul guvernamental permanent dupa 1996, UDMR a participat la guvernarile care s-au succedat. Aceste guvernari au fost calificate de analistii interni si internationali, dar si de organisme internationale prestigioase, ca guvernari profund nedemocratice, care au incurajat coruptia la nivel inalt, in timpul carora s-au creat adevarate retele politico-economice la nivel central si local care controleaza societatea.

Acuze grave au fost aduse si unora din liderii marcanti ai UDMR care, cu deosebire in judetele in care maghiarii sunt majoritari, au castigat averi fabuloase in timpul exercitarii demnitatilor politice. Aceste averi, create pe adevarate filiere de putere politico-economice, au fost generate de asocieri intre oamenii politici si afaceristii locali, care domina viata publica in zone delimitate strict, ca adevarate clanuri.

Apropiata aderare a Romaniei la Uniunea Europeana creeaza dificultati de supravietuire a acestor clanuri politico-economice, inclusiv a celor in care sunt implicati lideri proeminenti ai UDMR, regulile economiei de piata fiindu-le ostile.

Pe de alta parte, emanciparea politica a minoritatii maghiare din ultimul timp si constituirea unor organizatii civice puternice noi care au intentia de a rivaliza UDMR, pune aceasta organizatie etnica in situatia de a avea un viitor politic incert.

In acest context, Proiectul Statutului minoritatilor nationale, opera exclusiva a UDMR, se vadeste a fi si o actiune de supravietuire a clanurilor politico-economice maghiare constituite in jurul UDMR in ultimul deceniu, ideea de pastrare a identitatii culturale a minoritatii aparand ca o forma de pastrare a privilegiilor. Obtinerea unei pozitii dominante in stat a unora dintre liderii politici maghiari reprezinta o garantie a perpetuarii retelelor politico-economice din zona locuita majoritar de maghiari. Fortele politice romanesti, care si-au constituit la randul lor retele politico-economice la nivel central si in teritoriu au, deopotriva, interesul ca aceste asocieri in jurul unor interese economice sa supravietuiasca.

Proiectul Legii Statutului minoritatilor nationale, vazut ca instrument de sprijinire a oligarhiilor UDMR in zonele in care maghiarii sunt majoritari, este deosebit de nociv pentru democratie.

 

IV. RAPORTUL COMISIEI DE LA VENETIA

 

Comisia de la Venetia a prezentat un Raport asupra Proiectului Statutului in care sunt sesizate mai multe deficiente. Raportul este insa, la randul lui deficitar, prezentand o analiza superficiala, fara a analiza Proiectul Statutului in lumina reglementarilor Constitutiei Romaniei si a reglementarilor legale, necunoscute de autorii Raportului, si fara a tine cont de realitatile romanesti, mai cu seama din judetele Harghita Covasna.

Concluziile Raportului nu pot fi utile in aceasta situatie, incalcarile normelor constitutionale de catre Proiectul Statutului excluzand de plano anumite aprecieri principiale, pur teoretice.

Un impediment major il constituie si faptul ca a fost supusa analizei o forma a Proiectului in limba engleza. In lipsa analizei constitutionalitatii Proiectului, tehnica juridica frauduloasa, de denaturare a normelor juridice acceptate, nu a putut fi inteleasa de autorii Raportului. Principiul discriminarii pozitive nu poate justifica orice derogari de la normele constitutionale si legale sau de la principiile democratice unanim acceptate.

In concluzie, Raportul Comisiei nu poate fi folosit politic in scopul sustinerii Proiectului, chiar si principial, o noua analiza impunandu-se cu stringenta. Viziunile segregationiste si separatiste pe criterii etnice sunt in dezacord profund cu practicile si teoriile europene privind minoritatile.

Tinand seama de pericolul pe care il prezinta Proiectul Statutului pentru ordinea constitutionala, Guvernul are obligatia sa solicite un nou Raport Comisiei, dar punand la dispozitia acesteia intreaga legislatie in materie, corelata cu textul Proiectului. Guvernul are obligatia, de asemenea, sa prezinte realitatile romanesti in materie, tinand cont ca in Romania nu exista conflicte interetnice iar legislatia actuala asigura un climat de buna intelegere intre majoritari si minoritari. In caz contrar, Guvernul poate fi acuzat ca incearca inducerea in eroare a Comisiei, in scopuri politice.

Solicitam Guvernului, de asemenea, sa solicite expertiza si a altor organisme si organizatii specializate in materia drepturilor omului din cadrul Uniunii Europene. 

 
Autoritatile sarbe ataca din nou biserica din MalainitaPDF Print E-mail
Negotin, Timoc, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :396
Wednesday, 23 November 2005

{mosimage}Cu toate ca preotul Boian Alexandrovici a fost asigurat de Ministrul Cultelor din Serbia  ca biserica din Malainita va putea functiona in continuare normal, ca orice biserica ortodoxa de pe teritoriul Serbiei, totul s-a dovedit a fi doar un exercitiu demagogic, demonstrand inca odata ca credibilitatea declaratiilor oficialilor sarbi nu valoreaza doi bani.

{mosimage}Printr-o scrisoare trimisa astazi conducerii Federatiei Romanilor din Serbia, protopopul iconom stavrofor, Boian Alexandrovici, Paroh de Malainita al BOR si protopop de Dacia Ripenssis, aduce la cunostinta chemarea sa in judecata de catre Procuratura Negotinului, in data de 12 decembrie. Motivul invocat de autoritatile sarbe este acelasi, si anume ca biserica romaneasca a fost construita fara autorizatie si in opinia lor ar trebui daramata. Parintele Boian a explicat ca astfel de constructii au mai fost ridicate fara autorizatie si ca cei care le-au construit nu au fost interpelati. Totodata, parohul Malainitei cere FRS sa ia masurile necesare pentru ca persecutiile impotriva sa si, in general, impotriva romanilor din Valea Timocului, sa se opreasca.

 

Federatiei Rumanilor din Sarbie, Negotin

Va instiintez ca, pe data de 22 noiembrie 2005, am primit din partea Tribunalului Judetean din Negotin Motiunea de acuzare depusa impotriva mea de catre PROCURATURA NEGOTINULUI  datata din 13. 10. 2005. Tribunalul Judetean a fixat audierea pentru data de 12. 12. 2005, la ora 12,00, in camera numarul 20.

Se pare ca sunt foarte hotarati si expeditivi atunci cand este vorba de persoana mea, ceea ce se poate vedea in anexa, pe cand faptele penale facute din partea aliatilor acestora din Eparhia din Timoc a Bisericii Ortodoxe Sarbe (BOS) (care le raporteaza in mod regulat activitatea mea) nu-i intereseaza deloc.

Va aduc la cunostinta faptul ca in manastirea Vratna (Municipiul Negotin), care este sub jurisdictia BOS, in urma cu cativa ani a fost daramat conacul datat din sec. XIX, iar in locul sau a fost ridicat unul nou, de cateva ori mai mare decat cel vechi (cu etaj),  totul a fost facut fara instiintarea si aprobarea Institutului pentru protejarea monumentelor culturale din Nis si fara cererea de construire. Acelasi conac a fost sfintit de catre episcopul sarb Iustin, care a binecuvantat construirea acestuia, toata aceasta ceremonie fiind mediatizata.

Pentru restaurarea gardului bisericesc din Negotin de catre Biserica Ortodoxa Sarba din Negotin este ceruta autorizatia Institutului pentru protejarea monumentelor culturale din Nis, in urma cu sase ani. Dupa cate stiu eu, acelasi Institut a aprobat aceasta restaurare, cu mentiunea ca gardul vechi sa fie reparat fara nici un fel de schimbari, insa, gardul a fost daramat iar in locul lui intr-o viteza foarte mare, pentru ca Institutul sa nu afle, a fost ridicat un gard din beton, care seamana cu cel vechi, gard care in timpul iernii a inceput sa se erodeze fiind facut dintr-un material de proasta calitate. Toate acestea imi aminteste de renumita "Paziti, hotul". Se pare ca pe conducerea Primariei Negotin singurul lucru care o deranjeaza este Biserica Ortodoxa Romana din Malainita, precum si preotul acesteia, in vreme ce  "probabil de faptele aliatilor acestora nu sunt instiintati".

Va rog  pe d-voastra, ca organ care reprezinta si apara minoritatea nationala a noastra, sa luati toate masurile care sunt in puterea d-voastra pentru ca aceasta persecutie indreptata impotriva noastra sa se opreasca.

 
Romanii din Caucazul de Nord in atentia istoricilor si folcloristilor, dar nu si a autoritatilorPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :382
Wednesday, 23 November 2005
Cine si-ar fi imaginat ca pe intreg teritoriul Rusiei se pot gasi si la ora actuala peste 300.000 de etnici romani, chiar daca acestia se autoidentifica ca "moldoveni"?

Datele recensamintelor recente insa confirma existenta lor. Ba mai mult, in Caucazul de nord exista 7 sate romanesti (Mekerstuk, Moldovanskoe, Solonet, Thamaha, Sabanovskoe, Moldovankova si Moldovka), ca o insula de latinitate la este de Marea Neagra. Alaturi de asezarile romanesti din Orientul Indepartat sau cele din Siberia occidentala, acestea sunt parte a unui arhipelag romanesc ce incepe in interfluviul Nistru-Bug si se termina la Vladivostok sau dincolo de Cercul Polar. Aproape deloc cunoscuti in tara de origine, acesti romani au demonstrat o admirabila putere de supravietuire, conservandu-si identitatea etno-lingvistica si confirmand vechea zicala ca "romanul nu piere". In comparatie cu romanul "occidentalizat", dezradacinat, care isi creste copii departe de traditiile si cultura romaneasca care, fara ca ei sa o vrea uneori, le curge prin vene si ii defineste ca persoane, acesti romani isi pastreaza si iubesc traditiile. Distinsul profesor Iaroslav Mironenko, originar din tinutul Krasnodarului impreuna cu Asociatia "Rasaritul Romanesc" au adus la lumina aceste traditii si le-au adunat in lucrarea intitulata "Folclor romanesc din Caucazul de Nord", tiparita de Editura "Alfa si Omega" de la Chisinau. "Asociatia noastra doreste sa aduca in atentia opiniei publice romanesti chestiunea confratilor nostri uitati de dincolo de Mare si sa indemne autoritatile competente de la Chisinau si Bucuresti sa-si asume, cel putin de acum incolo, in deplin acord cu normele si practicile europene in materie, obligatiile firesti de ajutorare culturala a comunitatii romanilor din Rusia. Pe linia acestui demers, Asociatia Rasaritul Romanesc va continua sa valorifice vastul material folcloric si dialectal cules de domnul Mironenko in satele romanesti din nordul Caucazului, de-a lungul ultimelor trei decenii, si nu va ezita sa puna acest pretios material la dispozitia publicului larg. Deja am avut o intrevedere si cu Institutul de Etnografie si Folclor al Academiei Romane de la Bucuresti si dansii au deschis un fond al acestor romani uitati", a declarat pentru Romanian Global News presedintele asociatiei, Vlad Cubreacov.  

 

 
Voronin respinge atacurile la Mitropolia Basarabiei, dar si sintagma doua state romanestiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :433
Wednesday, 23 November 2005
Presedintele Vladimir Voronin apreciaza parteneriatul comunistilor cu opozitia si neaga supozitiile, potrivit carora alianta cu grupurile parlamentare de opozitie se afla in deriva din cauza taraganarii implementarii propunerilor PPCD.

Aceste initiative (ale crestin-democratilor - n.r.) urmeaza a fi implementate pe parcurs, a declarat Voronin marti seara, in cadrul unui program al PRO TV Chisinau. Referindu-se la o posibila reformare a PCRM, dar si la o schimbare a denumirii acestui partid, Voronin a spus ca o atare decizie nu depinde doar de el.  Totodata, el sustine ca nu va renunta la calitatea de lider al PCRM. Acest lucru il doreste Diacov (liderul PD  n.r.) si doar cu dorinta o sa ramana, a accentuat Voronin, adaugand ca isi asuma responsabilitatea pentru reformarea partidului si acum nu poate renunta la aceasta functie.

Solicitat sa comenteze vizita la Chisinau a patriarhului rus Alexii al II-lea, Voronin a declarat ca acesta a venit sa vada cum se construiesc bisericile si manastirile, iar onorurile acordate confirma ca Alexii este cea mai mare persoana din biserica noastra ortodoxa. In context, Voronin a spus ca declaratiile privind  Mitropolia Basarabiei "sunt inventii ale jurnalistilor.

In alta ordine de idei, Voronin a subliniat ca va respinge orice proiect din exterior, privind solutionarea diferendului transnistrean, si va actiona doar in cadrul legilor adoptate in acest sens de catre Parlament. Planul lui Iuscenko bazat pe principiile celor 3 D este foarte normal si trebuie luat in seama, a adaugat el.

Abordand relatiile Chisinau-Bucuresti, Voronin a spus ca in prezent, acestea sunt bune. Trebuie sa lasam problemele de ordin lingvistic si istoric, si sa ne ocupam de integrarea in UE. Trebuie sa ne intalnim, doua stat membre ale UE, in marea familie a Europei. Ne ducem in Europa asa cum suntem noi, moldovenii,  si ne intalnim acolo cu romanii, fara sintagme si chestii de acestea, de genul doua state romanesti, a declarat Voronin.

Pe de alta parte, el a declarat ca doreste ca un tratat moldo-roman sa fie semnat cat mai repede, dar acest document trebuie sa fie bazat pe principiile acceptate de UE si fiecare parte sa semneze tratatul in limba respectiva.

 
Un fotograf basarabean premiat in PoloniaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :347
Wednesday, 23 November 2005
Redactorul-sef al revistei pentru copii Noi, cunoscutul fotograf  Valeriu Volontir, a fost distins recent cu Marele Premiu al unui concurs international de fotografie desfasurat in Polonia.

Conform agentiei basarabene de monitorizare a presei Monitor Media, care citeaza portalul de limba rusa Salut.md, la concursul desfasurat in orasul polonez Krosno lucrarile lui Volintir au fost recunoscute drept cele mai reusite si au primit, in semn de recunoastere medalia de aur.

Mentionam ca, anterior, Valeriu Volontir a mai obtinut diverse premii la concursuri internationale prestigioase din Federatia Rusa, Danemarca, Japonia, Portugalia si alte state. 

 
Ajutoare pentru sinistrati din partea romanilor din UngariaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :297
Wednesday, 23 November 2005
Anul care se apropie de sfarsit, probabil va ramane adanc infipt in memoria multor romani. Viiturile care au lovit Romania au distrus sute de case, a facut zeci de victime, vietuirea si traiul a nenumarate familii devenind aproape imposibila.

Romanii din Ungaria au sarit in ajutorarea confratilor lor. Au trimis ajutoare in bani, haine, alimente, medicamente, etc. Ultima colecta de acest gen, facuta de catre Autoguvernarea pe Tara a Romanilor din Ungaria, a insumat haine in valoare de aproximativ 5 milioane de forinti. La aceasta suma au fost evaluate cei 280 de saci de haine, adunate de romani si maghiari din Jula, Bichisciaba si alte localitati din jurul orasului, de catre autoritatile vamale, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria.

Saptamana trecuta, acestea au ajuns la Mitropolia Banatului, ATRU avand nevoie, conform celor declarate de seful Oficiului ATRU, Tiberiu Iuhas, de un accept din partea unei organizatii cu profil caritativ, prin care sa ajunga donatiile la destinatie. O parte din aceste donatii au ramas, la decizia Mitropoliei, pentru localitatea Crai Nou din judetul Timis, afectata de inundatii, iar cealalta parte va ajunge in curand la destinatie, in Moldova.

 
Romanii din Viena au strans bani pentru sinistratii de acasaPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :343
Wednesday, 23 November 2005
Concertul de binefacere desfasurat joi, 17 noiembrie, la Viena, in organizarea bisericii ortodoxe romane din capitala Austriei si destinat sinistratilor din Romania, a reusit sa stranga 2800 de euro de la participanti.

La aceasta suma se mai adauga si donatii facute pentru acest scop direct in contul bisericii, informeaza parohia romaneasca. Banii pe care romanii generosi i-au donat vor ajunge catre persoanele care au ramas fara adapost, animale sau bunuri, in urma inundatiilor care au lovit Romania in aceasta vara si primavara.

Saptamana trecuta, parohia romaneasca din Viena a organizat un concert de binefacere la care protagonistii au fost sopranele Simina Ivan, Ileana Tonca si Inna Los, basul Dan Paul Dumitrescu, tenorii Cosmin Ifrim si Marian Talaba, dar si Prof. Andrei Roth la orga. Acestora li s-a mai adaugat Corul bisericii ortodoxe romane din Viena, dirijat de Viorel Ipati si de prof. Mircea Nicolescu.

 
ONG-urile basarabene care apara drepturile omului isi pregatesc ForumulPDF Print E-mail
Chisinau, Basarbia/Romanian Global News
Accesari :332
Wednesday, 23 November 2005
Reprezentantii tuturor organizatiilor civice din Basarabia, legal inregistrate, care promoveaza si apara drepturile omului, sunt invitati sa participe vineri, 25 noiembrie, la ora 15:00, la sediul CReDO din Chisinau, la intrunirea de pregatire pentru Forumul al V-lea al ONG-urilor din Basarabia.

Evenimentul va dura aproximativ doua ore si va avea loc la Centrul de Resurse al Organizatiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului, CReDO, din str. Alexandru Hajdeu 95 A", informeaza curaj.net. In cadrul manifestarii se va discuta conceptia Forumului, regulamentul Consiliului National ONG si se va alege delegatia (cinci organizatii/persoane) din partea domeniului DO pentru Forumul V care va avea loc pe 15 decembrie, la Chisinau. Participarea la eveniment este voluntara si gratuita, mai anunta portalul citat.

 
Ziua Romaniei la MilizacPDF Print E-mail
Milizac, Franta/Romanian Global News
Accesari :270
Wednesday, 23 November 2005
Pentru ca la Finistere, in Franta, exista deja o traditie indelungata in ceea ce priveste sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei, si anul acesta comunitatea de romani din regiune va petrece romaneste cu ocazia zilei de 1 decembrie.

Asociatia Doina, Finistere-Roumanie este cea care se va ocupa anul acesta de organizarea manifestarilor, dupa dizolvarea Federatiei Departamentale Finistere -Romania.

Ziua Romaniei va fi celebrata de romanii din Finistere, dar si de prietenii lor de alte nationalitati, care vor sa le fie alaturi la ceas de sarbatoare, in ziua de 11 decembrie, de la ora 11.30, la Centrul Ar Stivell, la Primaria din Milizac.

Cei prezenti acolo vor descoperi Romania prin intermediul bucatariei sale delicioase, dansurilor folclorice, cantecelor si obiceiurilor traditionale. Sarbatoarea va incepe cu un pahar inchinat in cinstea oaspetilor si va continua cu o masa tipic romaneasca animata de cant si dans romanesc. Pe intreaga perioada a zilei invitatii vor avea la dispozitie o expozitie de obiecte, imagini si tablouri.

 
Festivitati in Ungaria de Ziua Nationala a RomanieiPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :342
Wednesday, 23 November 2005
Cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei 1 Decembrie, Ambasada Romaniei de la Budapesta, Institutul Cultural Roman din Budapesta si Consulatul General al Romaniei de la Seghedin organizeaza o serie de receptii festive.

Intalnirea cu Consulul General al Romaniei in Ungaria, Constantin Iuliu Aron, va avea loc la 29 noiembrie, la Hotelul Tisza din Seghedin, cu incepere de la ora 18.00. Manifestarea gazduita de Ambasadorul Romaniei Irene Comaroschi se va desfasura la 1 Decembrie, de la 17.00, in Cinematograful Urania de pe strada Rakozi nr. 21, informeaza corespondentul Romanian Global News la Budapesta. Cu prilejul Zilei Nationale, diplomatul roman va rosti o cuvantare festiva, dupa care renumita cantareata Teodora Enache va sustine un concert de jazz, urmat apoi de o receptie. Tot cu acest prilej, la Institutul Cultural Roman din capitala ungara, pe 3 decembrie, de la ora 13.00, va fi vernisata expozitia de grafica a lui Marcel Chirnoaga.

 
Expozitie fotografica la Tel-Aviv de Ziua RomanieiPDF Print E-mail
Tel-Aviv, Israel/Romanian Global News
Accesari :322
Wednesday, 23 November 2005
Ziua Nationala a Romaniei va fi sarbatorita in perioada 23 noiembrie-15 decembrie, de Institutul Cultural Roman din Tel-Aviv, printr-o expozitie de fotografie intitulata Romania, Lumina si Culoare, care va avea loc la Eshkol Pais din localitate.

Vernisajul acestei manifestari artistice care apartine membrilor clubului fotografic Nufarul din Oradea si artistului fotografic israelian Armand Beraru, va avea loc miercuri, 23 noiembrie, la ora 18:00. In deschiderea expozitiei, directorul ICR din Tel Aviv, dr. Madeea Axinciuc, si directorul Eshkol Pais, dr. George Kruh, vor rosti o alocutiune, informeaza romania-israel.com. Invitatul de onoare al serii va fi ambasadorul Romaniei in Israel, dr. Valeria Mariana Stoica, iar orchestra Kelim Shluvim, dirijata de Roni Kessel, va sustine un program muzical. Expozitia va fi deschisa de luni pana joi, in intervalul orar 10:00-20:00.

 
O sansa pentru copiii care imigreaza in ItaliaPDF Print E-mail
Bologna, Italia/Romanian Global News
Accesari :288
Wednesday, 23 November 2005
Cinci dintre cele mai importante orase italiene si-au dat mana intr-o initiativa umanitara si de integrare, destinata copiilor straini care imigreaza in Italia, neinsotiti, si ajung aici sa cerseasca.

Initiativa este finantata cu 1.837.000 de euro de catre Fondul Social European, iar in cadrul sau si-au unit fortele Roma, Bologna, Milano, Torino si Ancona, in incercarea de a depasi drama minorilor straini neinsotiti care traiesc singuri, adesea in mizerie, in Italia. Alaturi de cele cinci orase italiene se mai afla alte patru metropole europene Barcelona, Praga, Viena si Wuppertal toate acestea facand parte dintr-un program pilot cofinantat de Fondul Social European si la care contribuie diverse asociatii precum Salvati Copiii, Caritas si Grupul Abele, dar si Legacoop.

Proiectul, intitulat Equal Palms, are ca obiectiv, conform portalului Stranieri in Italia, inserarea in campul muncii intr-o perioada de doi ani a unui numar de 250 de minori straini, interceptati in cele cinci orase, iar 118 dintre acestia vor avea chiar sansa de a beneficia timp de sase luni de o bursa de munca. Se incearca, in acest fel, gasirea unor solutii noi si mai eficace de garantare a integrarii sociale, educative si in munca a micilor imigranti, in tarile gazda. Am dori ca acesti copii sa devina cetateni ai oraselor noastre au aratat impreuna Annalisa Faccini, responsabil pe sectorul urgente al serviciilor sociale din Comuna Bologna si Gianna Nicoletti, director regional al Centrului de Formare Profesionala, conectat la Comuna di Roma.

 
Naiul romanesc pentru prima data la Catedrala Romano-Catolica din ChicagoPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :305
Wednesday, 23 November 2005
{mosimage}Celebrul naist Nicolae Voiculet este primul roman care va concerta in cea mai mare catedrala din Chicago, Catedrala Romano-Catolica a Americii, in spectacolul intitulat Muzica sacra din Transilvania.

{mosimage}Evenimentul este programat pentru data de vineri, 2 decembrie, iar naistul roman ii va avea alaturi de el pe scena pe Loretta Bodo, la toaca, si pe Giovanni De Cecco la orga.

Publicul american este deja fascinat de muzica lui Nicolae Voiculet, acesta sustinand in ultima luna numeroase concerte in New York, Boston sau Toronto. Concertul din Chicago face parte din seria de concerte "Proiect Romania" pe care artistul le-a inceput din luna februarie a acestui an.

Programul prezentat de naistul roman la Catedrala Romano-Catolica va cuprinde partituri celebre, precum Ave Maria de Schubert, Meditatie dedicata Maicii Tereza de la Calcutta, Dansul Padurii de Gheorghe Zamfir, dar si alte piese celebre din folclorul traditional romanesc si din repertoriul international.

 
Hram pentru parohia romaneasca Sf. Andrei din CalgaryPDF Print E-mail
Calgary, Canada/Romanian Global News
Accesari :296
Wednesday, 23 November 2005
Biserica ortodoxa romana Sfantul Andrei din Calgary, Canada, isi va celebra duminica, 27 noiembrie, la North Glenmore Community Hall, hramul parohiei, cu trei zile inainte de sarbatoarea oficiala din calendarul religios.

La eveniment va participa IPS Nicolae, ierarhul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane in America si Canada. Programul hramului incepe la ora 09:00, cu slujba Utreniei, urmata la ora 10:00 de Sfanta Liturghie si la ora 13:00 de Banchet, anunta parohia romaneasca. La hram va avea loc si o tombola cu premii donate de membrii Consiliului Parohial si de sustinatorii parohiei, care le va reaminti celor prezenti ca sunt in preajma sarbatorilor de iarna. Totodata, voia buna, preparatele alese si vinul romanesc ii vor face pe acestia sa se simta ca acasa. Biletele de participare la banchet costa 35 de dolari canadieni si pot fi procurate de la membrii consiliului parohial sau direct de la North Glenmore Community Hall, aflata la adresa 2231 Longridge Dr., SW, Calgary. Mai multe informatii se pot obtine de la numarul de telefon (403) 230 5223.

 
Occidentul lui Cristi Mungiu merge la BeirutPDF Print E-mail
Beirut, Liban/Romanian Global News
Accesari :246
Wednesday, 23 November 2005

Cinematografia din Romania va fi reprezentata, in perioada 24 noiembrie-5 decembrie, la Festivalul European de Film de la Beirut de pelicula lui Cristian Mungiu, Occident.

Festivalul de Film este organizat de Delegatia Comisiei Europene la Beirut, impreuna cu ambasadele statelor membre UE acreditate in capitala libaneza, printre care si reprezentanta diplomatica a Romaniei.

 
Romanul Augustin Madan a castigat turneul international de sah de la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :365
Wednesday, 23 November 2005
Tanarul jucator roman de sah Augustin Madan a castigat cea de-a 25-a editie a turneului international de sah de binefacere de la Chisinau.

Maestrul international Augustin Madan a condus pe tot parcursul turneului si, dupa cele noua runde regulamentare, a acumulat 8,5 puncte din 9 posibile, informeaza sanatatea.com, citand Moldopres. Conform regulamentului, sportivul roman a obtinut premiul unui ziar basarabean, in timp ce locurile doi si trei au fost ocupate de basarabenii Iaroslav Martemianov si Serghei Bargan, care au obtinut 7, respectiv 6,5 puncte.

Potrivit traditiei, Ambasada Germaniei in Republica Moldova a oferit un trofeu celui mai bun sahist cu handicap. El a fost inmanat lui Anatol Colbasiuc, din Chisinau, care a totalizat 5,5 puncte. Indiferent de rezultat, toti jucatorii invalizi au primit premii.

La turneul organizat de forul national de specialitate, redactia ziarului Nezavisimaia Moldova si Ambasada Germaniei din Chisinau, au participat 46 de jucatori din patru tari: Romania, Rusia, Ucraina si Republica Moldova. Editia viitoare a turneului se va desfasura in jumatatea a doua a lunii ianuarie 2006.

 
Florin Grama expune la New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :396
Wednesday, 23 November 2005
Unul dintre cei mai de seama si plurivalenti artisti romani, Emil Florin Grama, membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania isi va vernisa miercuri, 23 noiembrie, la Galeria new-yorkeza Est-Vest o noua expozitie.

Evenimentul a fost programat, initial, pentru data de 16 noiembrie, insa ulterior a fost amanat.  Lucrarile lui Grama vor fi accesibile publicului incepand de miercuri, de la ora 19.00, la galeria Est-Vest.

Emil Florin Grama este pictor, grafician, ilustrator de carte, afisist, pictor scenograf si membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania. A expus la toate saloanele anuale din tara si strainatate precum si la Trienalele internationale de pictura si scenografie cu lucrari si colectii de stat si private (Bulgaria, Germania, Franta, Iugoslavia, SUA, Japonia, Grecia, Italia, Spania, Elvetia, Olanda, Ungaria, Portugalia, Anglia), informeaza Institutul Cultural Roman din New York. Dintre premiile obtinute amintim: premiul I pentru ilustratie de carte, premiul juriului pentru coperta de carte Ghilotina de scrum de Vladimir Tismaneanu, premiul special al juriului pentru scenografie, etc. Grama este membru fondator al Fundatiei pentru Cultura Universala Noua Junime, Bucuresti, al Fundatiei Saltimbanc, Timisoara. A publicat Arta plastica de amatori in judetul Dimbovita (album, 1985), Insomnii de artist (eseuri si cronici plastice, 2000), Elixirul verde (poezii, 2003).

 
Discoteca latino la romanii din LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :301
Wednesday, 23 November 2005
Societatea femeilor romance din Londra, Romanca va organiza vineri, 25 noiembrie, la Londra o seara de discoteca romaneasca.

Petrecerea se va desfasura la restaurantul 23 Old Bailey, de la ora 20.30 si va fi incalzita de DJ Ionellu si DJ Emiliano. Intrarea la discoteca pentru cei interesati va costa 5 lire, iar femeile vor putea intra liber pana la ora 22.00.

Societatea Romanca, organizatoarea acestui eveniment, anunta ca incepand din luna ianuarie a anului urmator, DJ-ii Ionellu si Emiliano vor gazdui petrecerile Disco Latino in fiecare zi de joi, la 23 Old Bailey, petreceri ce vor avea in fiecare seara cate o tema diferita. De data aceasta petrecerea latino de la Old Bailey se intituleaza Transilvanian Connection Party, o petrecere transilvana pe care cu siguranta ca romanii din Londra nu o vor uita.

 
Program de Craciun la sfarsit de noiembrie pentru romanii din ChicagoPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :271
Wednesday, 23 November 2005
Romanii din Chicago care sunt enoriasi ai parohiei ortodoxe Nasterea Domnului vor participa sambata, 26 noiembrie, in cadrul unui grup organizat, la programul de Craciun Christmas Around the World, de la Muzeul de Stiinta si Industrie.

Deoarece participarea romaneasca anuala de pana acum a fost in preajma sarbatorilor de iarna, de data aceasta organizatorii au fixat o alta data pentru grupul romanesc, astfel incat sa le poata oferi si altor participanti posibilitatea de a merge la muzeu in apropierea Craciunului.  Muzeul de Stiinta si Istorie se afla la intersectia South Lake Shore Dr. cu strada 57, iar parcarea si intrarea in muzeu vor fi in spatele cladirii, dupa intrarea in parcarea subterana, informeaza buletinul parohial al bisericii romanesti. Cei care doresc sa ia parte la aceasta actiune sunt rugati sa vina la ora 11:30 la Muzeu, astfel incat sa poata sa intre odata cu grupul.

 
Romanul Alexandru Darida expune la ChicagoPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :305
Wednesday, 23 November 2005
Artistul roman Alexandru Darida si-a deschis sambata, 19 noiembrie, la Galeria Mozart din Chicago, expozitia de pictura Celebrarea Muzicii".

Noua expozitie este o explozie de culoare si un rezultat al contopirii acordurilor cromatice si muzicale, sugerand legatura existenta intre sunet si culoare. Aceasta legatura a fost marcata la eveniment prin prezenta sotiei artistului, Mariana Darida, care a incantat publicul cu registrul muzicii clasice, informeaza publicatia romaneasca Clipa. In aceasta expozitie, artistul prezinta si o gama unica de instrumente muzicale antice pictate, prin ele demnostrandu-si fascinatia pentru muzica, in general, si fata de muzica clasica, in particular.

Alexandru Darida s-a nascut in Transilvania in anul 1955 si si-a facut primele studii in domeniul artei tot in tara sa natala. Ulterior, studiile au fost completate de cursuri urmate la Benadetti Liberal Academy of Art din Roma si la American Academy of Art din Chicago.  Artistul a expus in peste 50 de galerii de arta in Statele Unite, precum si in numeroase galerii internationale, fiind reprezentat in exclusivitate de masterpiecepublishing.com sau de galleria Mozart.

Lucrarile lui Darida pot fi vazuteb de romanii din Chicago la Galeria Mozart, aflata la adresa NorthStrom Moll-520 North Michigan, 3rd Fl.

 
Stadiul relatiilor romano-chineze, prezentat la BeijingPDF Print E-mail
Beijing, China/Romanian Global News
Accesari :300
Wednesday, 23 November 2005
Ambasada Romaniei la Beijing a gazduit luni, 21 noiembrie, o conferinta de presa referitoare la evolutia din ultimele 12 luni si la stadiul actual al relatiilor politice, economice si in domeniul turismului dintre Romania si China.

Cu aceasta ocazie, sectia de limba romana a postului de radio China International l-a intervievat pe ambasadorul Romaniei la Beijing, Viorel Isticioaia-Budura, mai ales ca aceasta conferinta a avut loc cu cateva zile de Ziua Nationala a Romaniei. In cadrul interviului, diplomatul roman a facut o succinta prezentare a stadiului actual al relatiilor economice dintre Romania si China, despre care a afirmat ca agenda relatiilor economice bilaterale reflecta intr-o masura importanta evolutiile semnificative din economiile celor doua tari. Totodata, in calitate de ambasador roman, acesta a subliniat ca prietenii chinezi sunt extrem de atenti la evolutiile importante survenite in Romania, cu accent pus pe pregatirile pentru aderarea Romaniei la UE, evolutiile din cadrul juridic intern, care pot crea conditii avantajoase sau pot indica nevoia de reajustare a strategiilor de dezvoltare a relatiilor economice bilaterale si pe evolutiile din modernizarea, extinderea si retehnologizarea unor sectoare economice romanesti care pot constitui domenii potentiale de cooperare economica si comerciala.

Ambasadorul a mai afirmat ca in ultimele 12 luni partea chineza a acordat o atentie mai mare fata de ceea ce se intampla in Romania pentru aderarea la UE, intelegand ca o serie de acorduri bilaterale vor suferi o serie de reajustari. In cecea ce priveste evolutiile economice interne din Romania, diplomatul a mentionat sectoarele care raman atractive si constituie obiect de analiza pentru o potentiala cooperare bilaterala, precum sectorul telecomunicatiilor, al dezvoltarii in domeniul infrastructurii si cel industrial, dar si  domeniul energiei, al constructiei de infrastructura si al echipamentelor industriale.

Spre finalul dialogului, ambasadorul roman a evidentiat faptul ca oamenii de afaceri din Romania si China reprezinta in acest moment o zona de initiativa in explorarea reciproca de oportunitati, partea chineza fiind prezenta la targurile internationale traditionale de la Bucuresti, iar in vara aproape 100 de companii chinezesti si-au prezentat oferta de produse in cadrul unui pavilion national. La acestea diplomatul a adaugat faptul ca exista o mai mare preocupare la nivelul provinciilor, atat in ce priveste administratiile la nivel provincial si municipii, cat si la nivelul organizatiilor de comert pentru a identifica parteneri de cooperare din Romania.

Viorel Isticioaia-Budura a mai precizat si faptul ca, deoarece presedintele chinez l-a invitat pe seful statului roman sa vina in China, ambasada Romaniei la Beijing spera sa poata lucra cu colegii chinezi pentru a pregati, in cursul anului viitor, vizita presedintelui Traian Basescu in China.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions