Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Decembrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
Cautare
Mesajul Presedintelui Romaniei cu ocazia Zilei NationalePDF Print E-mail
Bucuresti,Romania/Romanian Global News
Accesari :309
Thursday, 01 December 2005

{mosimage}Traian Basescu a oferit o receptia oficiala la Palatul Cotroceni cu prilejul Zilei Nationale a Romaniei. Cu acest prilej seful statului s-a adresat printr-o alocutiune romanilor din tara si celor de pretutindeni. Va prezentam integral textul alocutiunii.

Dragi romani,

27 martie 1918, Chisinau. Declaratie de unire a Basarabiei.

28 noiembrie 1918, Cernauti. Declaratie de unire a Bucovinei.

1 decembrie 1918, Alba-Iulia. Marea Adunare Nationala a proclamat unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii, cu Romania.

Se implinesc 87 de ani de la infaptuirea Marii Uniri, punctul culminant al procesului de afirmare a identitatii noastre nationale, un triumf al principiului autodeterminarii natiunilor, moment ce reprezinta suma istorica a existentei in timp a poporului roman.

Ziua de 1 Decembrie 1918 va ramane una din acele pagini inscrise cu litere de aur in cartea de istorie a Romaniei, simbolul izbanzii in lupta pentru un ideal care a insotit Romania secole de-a randul. In aceste momente de sarbatoare se cuvine sa aducem omagiul nostru tuturor acelora care au slujit cu cinste si devotament natiunea romana, au luptat si s-au jertfit pentru indeplinirea acestui tel.

Fauritorii Marii Uniri ne-au invatat lectia solidaritatii, a modestiei si curajului, facand din sacrificiul si angajamentul lor in favoarea ideii nationale temeiul mandriei de a fi roman. Sa omagiem, de aceea, nu numai efortul popular care a facut posibil acest eveniment, dar si intelepciunea liderilor politici ai romanilor din provinciile reunite, Basarabia, Bucovina, Transilvania si din Vechiul Regat, care au dovedit responsabilitate fata de natiunea romana si fata de viitorul ei.

Cu inteligenta si patriotism, cu tenacitate, ei au facut ca drepturile istorice ale romanilor sa fie auzite, intelese si respectate de natiunile reunite la masa tratativelor de pace. La 1 Decembrie 1918, in inima straveche a tarii, la Alba-Iulia, s-a implinit un act national legitim si decisiv pentru destinul modern al Romaniei. Marea Adunare Nationala de atunci a fost o adunare reprezentativa a romanilor, majoritari din Ardeal, urmand celor din Basarabia, Bucovina si Banat. Ele au exprimat vointa tuturor romanilor de a se reuni in hotarele firesti ale unui stat national unitar dupa criteriul si lucrarea de veacuri a unitatii de neam, de limba si de cultura. Unirea Transilvaniei cu Romania reprezinta, astfel, un reper de identitate nationala inconfundabil, generator de valori impartasite de intreaga natiune. Intre acestea: unitatea nationala, racordarea la Occident, respectul celuilalt, mandria de a fi roman.

 In fapt, in acei ani, am reusit ca, prin efortul tuturor romanilor, pe front si in spatele frontului, pe baricadele luptei politice, dar si in transeele actiunii civice, sa convingem si sa dobandim pretuirea unor parteneri de nadejde, in mod deosebit a Frantei si a altor natiuni puternice, in hotararea indreptatita de realizare a Marii Uniri si de asezare a Romaniei pe un fagas in stare sa-i asigure un viitor frumos. Natiunea romana si-a demonstrat capacitatea de a crea o societate a dialogului si multiculturalitatii, a garantarii convietuirii interetnice, a democratiei si, nu in ultimul rand, a capacitatii de a raspunde prompt atunci cand a fost nevoie, in inclestarea dintre bine si rau.

Romania, reintregita in acel framantat an 1918 al istoriei, s-a constituit de la inceput ca o democratie functionala, toleranta, pluralista, deschisa cooperarii cu vecinii, fara sa ignore si sa discrimineze cetatenii de alta etnie decat cea romana. Iar aceasta si pentru ca realizarea statului national roman a subsumat si contributia minoritatilor, care fie au votat in favoarea Unirii, fie si-au dat adeziunea ulterior. In acelasi timp, se poate spune ca, in pofida derapajelor antidemocratice si a experientelor totalitare pe care le-a trait Romania timp de o jumatate de secol (1938 1989), ziua de 1 Decembrie si-a pastrat valentele de eveniment unic al istoriei natiunii noastre. S-a constatat astfel, ca fara un ideal, fara un mare proiect unificator, o natiune isi pierde coerenta si cade prada sfasierilor interne generate de confruntarea intereselor inguste si egoismelor diverselor ei parti componente.

Dupa victoria Revolutiei din Decembrie 1989, Parlamentul a decis, prin Legea nr.10/31 iulie 1990, ca Ziua Nationala sa se sarbatoreasca la 1 Decembrie. Dezideratul unitatii nationale ramane, astfel, mereu actual. Avem, de aceea, datoria morala fata de cei care, cu sudoare si sange, au faurit statul national unitar roman, sa trecem peste tot ceea ce ne dezbina, sa lucram impreuna pentru apararea si promovarea intereselor comune tuturor cetatenilor Romaniei.

Dragi romani,

Incheiem un an de la alegerile generale si prezidentiale din 2004, care, dincolo de orice discutie, au dovedit soliditatea si functionalitatea democratiei romanesti. Cetatenii Romaniei au manifestat maturitate si responsabilitate, si-au exprimat in mod explicit vointa si au votat in acord cu aspiratiile si nevoile lor. Invingatori in alegeri, avem obligatia morala si constitutionala sa guvernam in deplina transparenta si onestitate, sa ne facem exemplar datoria, sa continuam cu fermitate lupta impotriva saraciei, coruptiei si birocratiei, a relelor obiceiuri care nu ne fac cinste. Mandatul pe care l-am primit din partea cetatenilor este unul al fermitatii, continuarii reformelor, al cresterii nivelului de trai al fiecarui cetatean, al finalizarii procesului de aderare la Uniunea Europeana. Este adevarat ca nu putem rezolva toate acestea intr-un singur an.

Anul 2005 a fost un an deosebit de greu, dominat de inundatiile care au afectat Romania. Sunt inca semeni ai nostri care asteapta sprijinul autoritatilor. In momentele grele din acest an, ca de fiecare data, romanii s-au mobilizat si au dat dovada de solidaritate, contribuind prin diverse forme la ajutorarea celor care au avut de suferit ca urmare a acestor inundatii.

Cu prilejul sarbatoririi Zilei Nationale, ma adresez tuturor romanilor, atat celor din tara, cat si din diaspora, precum si militarilor de pe fronturile pacii din Europa, Africa si Asia, cu indemnul sa ne unim, sa ne bucuram impreuna de succesele noastre, sa trecem impreuna peste greutati si sa demonstram taria idealurilor noastre, sa conlucram cu toata raspunderea pentru consolidarea democratiei, a statului de drept, pentru infaptuirea aspiratiilor noastre de emancipare economica si sociala, de securitate si pace.

La marea sarbatoare a romanilor, va urez tuturor sanatate, fericire, prosperitate, bunastare in casa fiecaruia, familii care sa se iubeasca, solide si, in acelasi timp, va spun tuturor La multi ani! La multi ani, Romania!

 
FNRP se adreseaza romanilor de pretutindeniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :282
Thursday, 01 December 2005

{mosimage}Scrisoare deschisa de Ziua Nationala a Romaniei din partea Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni

 

Dragi romani de pretutindeni,

 

Idealul de unitate al romanilor de la 1918 a facut posibila Unirea cea Mare si reintregirea nationala. La 15 ani de la Revolutie, unitatea romanilor, in special a celor de pretutindeni este o dorinta cu greu de realizat.

De ce nu este posibil acest lucru? De ce inca nu reusim sa ne adunam ca cei de la 1918 in jurul unor idealuri nationale? Cine poate fi tras la raspundere? Sunt doar cateva din intrebarile la care cu totii ar trebui sa reflectam in aceasta zi de sarbatoare nationala. Exemplul pe care ni l-au lasat in istorie politicienii vremurilor de glorie ai Romaniei ar fi putut constitui un calapod de urmat pentru valul de diletanti intrati in politica romaneasca post decembrista. Ca in multe situatii din istoria noastra recenta, intelectualitatea a stat retrasa, timida, si doar a observat ceea ce se intampla in societate, fara a mai avea curajul reactiei.

Procesul comunismului roman este cerut de din ce in ce mai mult. Pe masura ce se aduna mai multe si se ingroasa randurile, se astupa urechile care ar trebui sa auda. Au existat oferte la nivelul statului, din partea unor romani care doresc sa ajute personal, financiar, ca perioada neagra a Romaniei sa nu se mai repete si ea sa fie cunoscuta si generatiilor mai tinere, prin infiintarea unui muzeu al terorii comuniste, unde sa se gaseasca tot ce trebuie sa stie, pentru a nu se repeta istoria. Liniste! Nimeni nu pare interesat sa dezgroape mortii.

Diaspora este divizata. Pe langa divizarea naturala ce exista intre generatiile de emigranti romani si motivele care i-au determinat pe fiecare sa aleaga calea exilului, a crescut la umbra unui sistem diabolic, pus la punct cu minutiozitate de fostul serviciu extern romano-stalinisto-comunist, dezbinarea organizata. Nu demult s-a recunoscut oficial si cu cinism ca ceea ce a realizat Ceausescu impotriva Diasporei romane, pe principiul divide et impera, nu a realizat nici macar KGB-ul! Si asta spusa de un general care a condus politia politica externa a lui Ceausescu. Cum s-a cerut deconspirarea politiei politice interne, tot asa, unele asociatii din tara, din Diaspora si fosti detinuti politici care au ales calea amara a exilului, au cerut indreptatit sa se purceada si la deconspirarea politiei politice din exterior. Liniste si la acest capitol!

Romanii din jurul granitelor se lupta cu pastrarea identitatii de zeci de ani. Dupa 89 au fost incercari de a-i ajuta si chiar s-a si realizat ceva destul de anemic, in conditiile in care state vecine, precum Ungaria, au avut permanent o politica deschisa si ofensiva pentru sprijinirea maghiarilor din jurul granitelor. La acest moment chiar ii sprijina sa treaca prin Parlamentul de frisca roman, o lege a minoritatilor nationale, antiromanesca, anticonstitutionala si antieuropeana. Au lobby, au dorinta si au vointa sa puna Romania pe masa de joc si sa o imparta dupa bunul plac. Dorinta romanilor autohtoni din jurul actualelor frontiere de a-si pastra traditiile, religia si neamul este insa indirect proportionala cu lipsa de interes a institutiilor statului, pline de novici in ale istoriei trecute si recente a Romaniei, care nu au notiunea de interes national si de neam. Au primat de multe ori pentru acestia interesul de grup, pastarea unei bune vecinatati, nestirbirea relatiilor cu tarile vecine si pretine. Cand istoria ne spune clar cat de prietene ne-au fost tarile vecine, cate pasaje contine existenta noastra in aceste plaiuri in care am fost nevoiti sa ne aparam de acesti prieteni, alesii nostri aleg sa plece vasal capul. In schimbul ofensivei, politica romaneasca externa a ales defensiva, a ales nepasarea si comoditatea. Pe alocuri marsavia! Semnarea unui tratat cu Ucraina cand nici macar nu se punea problema unei astfel de intelegeri, a fost o a doua renuntare la romanii din Bucovina. Nici noua putere nu a fost capabila sa denunte acest tratat, nici cea care i-a precedat. De ce? Ar trebui trasi la raspundere niscai responsabili! Intr-o Europa ce se zbate intre modelul german al federatiilor pe criterii etnice si modelul francez al natiunilor, unii politicieni romani, straini de neamul romanesc, opteaza prin actiuni, pentru modelul german, cel mai pagubos pentru orice natiune care compune marea familie europeana. Francezii nu il vor accepta niciodata si am vazut ce se poate intampla intr-un stat democratic, traditional, parintele Uniunii Europene.

Am asistat dupa alegerile de anul trecut la o dorinta de revigorare a relatiilor cu cel de-al doilea stat romanesc Basarabia. La nivel declarativ insa, pentru ca in planul sprijinului efectiv ce ar fi putut si trebuit sa vina din partea institutiilor abilitate, acesta a fost egal cu zero. Ziarele si revistele romanesti nu isi gasesc drumul spre tarabele chioscurilor de ziare. Redactiile romanesti nu fac fata atacului mass-mediei ruse sau rusofone cvasiprezenta de-a lungul si de-a latul Basarabiei. Democratia nu ajunge in cele mai ascunse catunuri, la alegatorii care se prezinta cu regularitatea ceasornicului si voteaza ceea ce li se spune. Limba romana isi traieste ostenita ultimele clipe sub obrocul cizmei ruse si a indiferentei tarii mame. Intelectualitatea romanesca din Basarabia se zbate intre emigratie si intrigi, jocuri de culise si dezbinare. Romanii din strainatate ramasi cu sufletul acasa si vadit mai in tema cu istoria Romaniei decat cei pe care ii aleg din patru in patru ani, pun problema unirii celor doua state. La Bucuresti domneste linistea! De ce avem nevoie acum de Basarabia, saraca si ostenita? De la Chisinau vin acelasi gen de mesaje: de ce sa ne unim acum cand Romania are probleme si nu reuseste nici la ea acasa sa si le rezolve? Ar putea fi indreptatite, pe de-o parte, aceste temeri: romanii de acasa nu sunt informati, nu cunosc istoria, nu ii mai intereseaza ce se intampla in ograda vecina pentru ca s-a dat startul, dupa 89, la individualism si ignoranta. De cealalta parte, daca ar fi sa consideram numai participarea basarabenilor la diversele intruniri din tara, simpozioane, seminarii, scoli de vara, unde afla cum statul roman nu este capabil sa se apere nici din interior, ca romanii din Harghita si Covasna sunt la fel de oropsiti ca cei din jurul granitelor, ca nu exista interes pentru promovarea valorilor nationale, ca invatamantul romanesc se zbate in mizerie, temerea e la fel de inteligibila. Nici aici si nici acolo nu exista o efervescenta unificatoare insa mesajele politicienilor romani de pe ambele maluri ale Prutului vin sa sprijine ideea unei intalniri in randul Uniunii Europene la care, o data, va adera si Basarabia. Prea departe pentru generatiile care au asteptat sa retraiasca bucuria reunirii, dupa caderea blocului sovietic. Prea aproape pentru generatiile care nu mai inteleg nimic din ceea ce-i inconjoara. Prea periculos pentru cei care ar putea pierde situatia de sub control.

De ce Diaspora noastra nu e unita? Am incercat de multe ori sa ne imaginam doar, ca intr-un vis frumos, ce ar fi insemnat pentru Romania sa aiba o emigratie unita care sa actioneze pentru interesele nationale romanesti. Ca un balon de  sapun acest vis este repede imprastiat de realitate. Patru decenii de dezbinare nu pot fi stersi nci cu cea mai mare buna-vointa insa nici macar nu se incearca. Dupa 15 ani nu se gaseste un numitor comun, macar imaginea tarii, care reprezinta si imaginea fiecarui roman in lume, cartea lui de vizita, nu reuseste sa-i adune la aceeasi masa pe cei vechi cu cei noi. Nu sunt de blamat nici unii, nici altii. Unora li se trage din experienta avuta cu extensiile masinii represive comuniste trimisa pe urmele lor, celorlalti li se trage din proastele obiceiuri dobandite acasa si luate cu grija in bagaj, ca pe o comoara de nepretuit. Imaginea Romaniei in lume are insa de suferit mereu. In tara aceasta a devenit in ultima vreme o afacere pentru cei care au descoperit ca pe fondul unei lipse de strategie nationala de imagine externa, se poate pescui cu folos. Se fac seminarii, se discuta numai si in mai toate cazurile, rezultatele acestor intrevederi intarzie sa apara. Se ignora insa permanent factorul uman si resursa incredibila pe care o reprezinta personalitatile romanesti afirmate pretutindeni in lume. In timp ce alte state le acorda recunoastre nationala, le folosesc pentru promovarea politicilor externe, se mandresc cu ele si cu faptul ca, desi devin cetateni ai tarilor de adoptie, raman cu sufletul aproape de tara mama, la Bucuresti domneste implacabila eterna liniste!

Noile demersuri pe care le face Romania pentru aderarea la Uniunea Europeana au creat o noua patura de emigratie cea plecata temporar, la munca. Cu nevoi aparte, cu o dorinta marita de a deveni cat mai repede cetateni europeni, cu o experienta in campul muncii, si nu numai, pe care apoi o importa in tara, acestia sunt cei care aduc anual acasa, milioane de euro iar estimarile oficiale releva faptul ca transferurile financiare ale acestora sunt echivalente cu 5% din PIB. Acestia au nevoie de diplomati romani in misiunile diplomatice care sa ii reprezinte, care sa ii ajute. Au nevoie de institutii in tara care sa inteleaga situatia lor si sa-i sprijine respectuos. Datorita acestei noi categorii de emigratie, Romania nu are o rata a somajului foarte mare si tot datorita lor nivelul de trai din zonele de provenienta ale acestora creste de la an la an. Munca in strainatate si apoi investitiile in zonele de origine, apropie satele romanesti, unele, evident, de standardele europene. In vara acestui an reprezentanti ai acestora au avut ocazia sa se planga autoritatilor ca li se pun bete in roate la misiunile diplomatice romanesti si ca in tara sunt tratati necorespunzator. Autoritatile au preferat linistea!

Ministerul Afacerilor Externe roman a operat anemice schimbari si s-a oprit. A obosit de atata reforma. Primenirea promisa, in interesul unei imagini mai bune a Romaniei in lume, cu diplomati tineri si scoliti dupa noile necesitati, intarzie sa apara. Misiunile diplomatice servesc de pensiuni, pe banii contribuabililor romani, pentru diferite persoane carora trebuie sa li se multumeasca pentru ceva. Intrebati la inceputul anului trecut, prin sondaj, unii diplomati au raspuns ca nu au nevoie de pregatiri deosebite, ca se poate face diplomatie si daca esti inginer sau mecanic auto. Foarte bine, insa la ei acasa si nu pe bani publici! Incompetenta se taxeaza acum mai mult ca oricand, intr-o epoca a comunicarii in care daca nu ai grija ce imagine promovezi, vor avea altii grija sa ti-o faca. Sunt de notorietate publica atacurile directe la imaginea Romaniei in lume, iar la M.A.E. e liniste si pace!

Ce ne-om face cu atata liniste! Ne-o trebui iar o generatie de sacrificiu, sau mai multe, pana cand vom dobandi acel spirit civic care sa ne faca sa reactionam la orice nedreptate. Romanul este recunoscut pentru anduranta lui la suferinta insa sunt alte vremuri acum si alti actori in scena. Sau poate nu? In tot cazul, in aceasta zi de bucurie nationala ii vom multumi lui Dumnezeu ca inca existam ca neam si il vom ruga sa aduca romanilor ceea ce a adus la 1918: unitate!

La multi ani acolo unde va aflati si nu uitati ca Romania exista acolo unde exista si o inima de roman!

  

Consiliul director al Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni

1 decembrie, anul de gratie 2005

 

 
Romanii din toata lumea se simt acasa de 1 DecembriePDF Print E-mail
Luxemburg/Romanian Global News
Accesari :294
Thursday, 01 December 2005
Indiferent de coltul de lume in care traiesc si muncesc, de ziua natioala a Romaniei romanii vin acasa. Deca nu si fizic, macar cu sufletul. Ambasada Romaniei la Luxemburg a organizat, pentru comunitatea romaneasca din aceasta zona, o receptie menita sa-i adune laolalta pe toti romanii din aceasta zona, iar prin intermediul unei expozitii fotografice, cuprinzand imagini cu traditii si obiceiuri romanesti, sa-i faca sa se simta mai aproape de casa. Artistii fotografi, Laurentiu Toma si Ioana Barbulescu, au intitulat expozitia Credinta si traditii la romanii. Intregul eveniment se va derula in receptia hotelului Parc Belair. La multi ani romanilor de pretutindeni!
 
Bucurestenii sunt asteptati la targul de Sfantul NicolaePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :313
Thursday, 01 December 2005
Muzeul Taranului Roman din Bucuresti va gazdui in perioada 2-4 decembrie, Targul de Sf. Nicolae. In acest an, la manifestare vor participa peste 150 de mesteri artizani din toata tara, selectati de specialistii muzeului, informeaza TVR. Printre acestia se numara olari din cele mai importante centre de ceramica - Vladesti, Baia Mare, Oboga, Hurezi, Radauti -, rudari, cioplitori in lemn, confectioneri de port si tesatori, blanari, cojocari, lucratori in piele, cei care fac podoabe, fauritorii de instrumente muzicale, realizatori de masti, impletitori, caldarari si argintari sau iconari. Pe langa exponatele prezentate de acestia, Galeria de Arta Taraneasca si Libraria muzeului vor veni in intampinarea vizitatorilor si cu alte oferte.
 
Presedintele Basescu merge la KievPDF Print E-mail
Kiev, Ucraina / Romanian Global News
Accesari :310
Thursday, 01 December 2005

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, va participa, vineri, 2 decembrie, la Kiev la reuniunea de lansare a Forumului Comunitatii Optiunii Democratice, alaturi de presedintii Estoniei, Georgiei, Letoniei, Lituaniei, Macedoniei, Republicii Moldova, Sloveniei si Ucrainei, precum si de secretarii generali ai OSCE, Consiliului Europei si OCEMN.

Seful statului roman va rosti un discurs in plenul Forumului asupra responsabilitatilor ce revin Romaniei in calitate de stat membru al NATO si viitor membru al UE in ceea ce priveste asigurarea stabilitatii regionale si sprijinirea eforturilor statelor din zona pontico-caspica in directia consolidarii democratiei. Presedintele Romaniei va lansa, de asemenea, cu acest prilej, conceptul Forumului Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat. Acest format de cooperare, neinstitutionalizat, este o initiativa a Romaniei si se doreste a fi un instrument de dialog si cooperare la dispozitia statelor din Regiunea Extinsa a Marii Negre.

 

Traian Basescu va avea, de asemenea, intalniri bilaterale, cu presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko si cu presedintele Macedoniei, Branko Crvenkovski, se arata intr-un comunicat de presa emis de Presedintia Romana.

 
Ziua Romaniei, sarbatorita si de Biserica Ortodoxa RomanaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :281
Thursday, 01 December 2005
Biserica Ortodoxa Romana va sarbatori joi, 1 decembrie, Ziua Nationala a Romaniei pe cuprinsul tarii in toate bisericile catedrale eparhiale, parohiale si manastiresti, precum si in cele ale scolilor de teologie prin mai multe momente religioase.

Printre acestea se numara oficierea slujbei  Te Deum ului si  a unei slujbe de pomenire a inaintasilor nostri, sfinti si martiri, care au infaptuit actul sfant de unitate nationala a romanilor din 1918, informeaza Patriarhia Romana.

La Catedrala patriarhala din Bucuresti, dupa savarsirea Sfintei Liturghii, slujba Te Deum-ului va fi oficiata de Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, la ora 12.00.  In aceeasi zi, incepand cu ora 09.00, la Mormantul Ostasului Necunoscut din Parcul Carol se oficiaza slujba de pomenire a ostasilor si luptatorilor romani cazuti pentru apararea patriei si a unitatii nationale.

 
Intalnire de Ziua Romanilor in FinlandaPDF Print E-mail
Helsinki, Finlanda / Romanian Global News
Accesari :275
Thursday, 01 December 2005
Toti romanii din Finlanda sunt invitati oficial de Ambasadorul Romaniei in Finlanda, Neagu Udroiu, si sotia sa, Marieta Udroiu, sa participe sambata, 3 decembrie, in sala mare a capelei ortodoxe din capitala, la Ziua Romanilor din Finlanda. Evenimentul va incepe la ora 12:00, dupa incheierea serviciului religios oficiat de parintele Ioan Durac, si este prieljuit de Ziua Nationala a Romaniei, informeaza Ambasada Romaniei la Helsinki. Capela in care se va desfasura ziua aniversara se afla in Helsinki, pe strada Liisankatu 29
 
Ziua Romaniei se celebreaza si in MassachusettsPDF Print E-mail
Massachusets, SUA / Romanian Global News
Accesari :300
Thursday, 01 December 2005
Ziua Nationala a Romaniei Mari va fi sarbatorita de credinciosii bisericii ortodoxe romane Sfanta Parascheva din Wakefield, statul american Massachusetts, duminica, 4 decembrie.

La eveniment va participa si Excelenta sa Dan Dimancescu, Consul al Consulatului Romaniei din Boston, informeaza parohia romaneasca. Sarbatoarea va incepe cu slujba duminicala, urmand ca la terminarea serviciului religios toti romanii sa fie invitati in sala sociala a bisericii la renumita masa cu preparate culinare din  peste.

 
Romanii din Noua Zeelanda sarbatoresc Ziua NationalaPDF Print E-mail
Auckland, Noua Zeelanda / Romanian Global News
Accesari :269
Thursday, 01 December 2005

Romanii de pretutindeni vor sarbatori, la inceput de decembrie, Ziua Nationala a Romaniei, fie ca se afla in interiorul granitelor tarii, in Basarabia, Serbia, Spania, SUA, Noua Zeelanda sau in alta tara.

Desi numarul romanilor din Noua Zeelanda nu este la fel de mare ca cel al compatriotilor nostri din alte colturi ale lumii, comunitatea romana din aceasta tara se pregateste si ea de sarbatoarea nationala. Ambasada Romaniei la Canberra ii invita pe toti cei care simt romaneste, la sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei. Receptia va fi organizata duminica, 27 noiembrie, de la ora 11.00, la Parnells on the Rose Garden, din Auckland.

Ambasada Romaniei la Canberra doreste, prin organizarea acestui eveniment, sa continue traditia de a organiza o sarbatoare de asemenea importanta in orase cu mari comunitati romanesti din Australia si Noua Zeelanda. Aceasta traditie a fost initiata anul trecut, cand, pentru prima data, Ziua Nationala a Romaniei a fost sarbatorita la Melbourne.

(Din Auckland pentru Romanian Global News, Cristi Dumitrache, editor Pagini Romanesti in NZ)

 
Expozitie fotografica la Tel-Aviv de Ziua RomanieiPDF Print E-mail
Tel-Aviv, Israel / Romanian Global News
Accesari :254
Thursday, 01 December 2005

Ziua Nationala a Romaniei va fi sarbatorita in perioada 23 noiembrie-15 decembrie, de Institutul Cultural Roman din Tel-Aviv, printr-o expozitie de fotografie intitulata Romania, Lumina si Culoare, care va avea loc la Eshkol Pais din localitate.

Vernisajul acestei manifestari artistice care apartine membrilor clubului fotografic Nufarul din Oradea si artistului fotografic israelian Armand Beraru, va avea loc miercuri, 23 noiembrie, la ora 18:00. In deschiderea expozitiei, directorul ICR din Tel Aviv, dr. Madeea Axinciuc, si directorul Eshkol Pais, dr. George Kruh, vor rosti o alocutiune, informeaza romania-israel.com. Invitatul de onoare al serii va fi ambasadorul Romaniei in Israel, dr. Valeria Mariana Stoica, iar orchestra Kelim Shluvim, dirijata de Roni Kessel, va sustine un program muzical. Expozitia va fi deschisa de luni pana joi, in intervalul orar 10:00-20:00

 
Ziua Romaniei la MilizacPDF Print E-mail
Milizac, Franta / Romanian Global News
Accesari :277
Thursday, 01 December 2005

Pentru ca la Finistere, in Franta, exista deja o traditie indelungata in ceea ce priveste sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei, si anul acesta comunitatea de romani din regiune va petrece romaneste cu ocazia zilei de 1 decembrie.

Asociatia Doina, Finistere-Roumanie este cea care se va ocupa anul acesta de organizarea manifestarilor, dupa dizolvarea Federatiei Departamentale Finistere -Romania.

Ziua Romaniei va fi celebrata de romanii din Finistere, dar si de prietenii lor de alte nationalitati, care vor sa le fie alaturi la ceas de sarbatoare, in ziua de 11 decembrie, de la ora 11.30, la Centrul Ar Stivell, la Primaria din Milizac.

Cei prezenti acolo vor descoperi Romania prin intermediul bucatariei sale delicioase, dansurilor folclorice, cantecelor si obiceiurilor traditionale. Sarbatoarea va incepe cu un pahar inchinat in cinstea oaspetilor si va continua cu o masa tipic romaneasca animata de cant si dans romanesc. Pe intreaga perioada a zilei invitatii vor avea la dispozitie o expozitie de obiecte, imagini si tablouri.

 
Ziua Nationala a Romaniei, sarbatorita la restaurantul SamNMichou din PickeringPDF Print E-mail
Pickering, Canada / Romanian Global News
Accesari :335
Thursday, 01 December 2005

Restaurantul romanesc SamNMichou din localitatea canadiana Pickering va organiza joi, 1 decembrie, incepand cu ora 18:30, o seara care va celebra Ziua Nationala a Romaniei.

Romanii care vor lua parte la sarbatoarea dedicata lor vor fi serviti cu ciorba de burta  sau de perisoare, mamaliga cu branza si smantana, sarmale cu mamaliguta si ardei iuti, mici cu cartofi prajiti, friptura de porc la gratar cu mujdei de usturoi, cartofi piure si muraturi, prajituri romanesti si clatite cu gem, anunta Alianta Romanilor Canadieni. Pentru informatii si rezervari, restaurnatul SamNMichou le sta la dispozitia clientilor sai la adresa 1895 Clements Rd #118. Pickering, 05-683-5800, sau prin intermmediul paginii de web personale, http://www.SamAndMichou.com.

 
Concert cameral in Spania de Ziua Nationala a RomanieiPDF Print E-mail
Madrid, Spania / Romanian Global News
Accesari :220
Thursday, 01 December 2005

Academia Regala de Arte Frumoase San Fernando, una din cele mai prestigioase institutii culturale din Madrid, va fi gazda unui concert cameral pe 1 Decembrie, eveniment ce va marca Ziua Nationala a Romaniei.

Cristina Anghelescu (vioara), Marian Olaru (flaut) si Mihai Ungureanu (pian) vor prezenta lucrari de Johannes Brahms, P.I. Ceaicovski, George Enescu, Alfredo Casella, Jaques Ibert, Ciprian Porumbescu, Pablo de Sarasate, Bohuslav Martinu, Manuel de Falla. Concertul este organizat cu sprijinul Institutului Cultural Roman, informeaza Ambasada Romaniei la Madrid, citata de Actualitatea Romaneasca.

Ambasada Romaniei la Madrid mai informeaza ca toate concertele prezentate in sala Academiei sunt transmise in direct sau inregistrate si reluate ulterior la Radio Clasica Radio Nacional de Espana, efectul mediatic si succesul la public fiind asigurat in conditiile cele mai bune.

Academia de Arte Frumoase de San Fernando a fost conceputa de regele Carlos III in 1744, inaugurandu-si activitatea in 1752, pe timpul regelui Fernando VI. De-a lungul timpului si-a amplificat si diversificat activitatile. In prezent, in cadrul acestei apreciate institutii functioneaza, totodata, muzeul cu acelasi nume - care cuprinde capodopere ale artei clasice spaniole si universale - o biblioteca, un institut de grafica si calcografie, o arhiva, un cabinet de stampe etc. De asemenea, aici se organizeaza cursuri academice, deschise in fiecare an de regele Spaniei. Inscrierea in programul de activitati al Academiei a acestui concert, care beneficiaza de concursul unor tineri artisti romani de notorietate, creeaza astfel premisele unui bun impact de imagine a culturii romanesti de calitate in panorama artistica a Madridului si Spaniei, se arata in comunicatul remis de ambasada tarii noastre in Spania.

 
Festivitati in Ungaria de Ziua Nationala a RomanieiPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :234
Thursday, 01 December 2005

Cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei 1 Decembrie, Ambasada Romaniei de la Budapesta, Institutul Cultural Roman din Budapesta si Consulatul General al Romaniei de la Seghedin organizeaza o serie de receptii festive.

In cadrul acestor evenimente, ambasadorul Romaniei la Budapesta, Irene Comaroschi va gazdui o receptie dedicata Zilei Romaniei, care se va desfasura la data de 1 decembrie, de la ora 17.00, in Cinematograful Urania de pe strada Rakozi nr. 21, informeaza corespondentul Romanian Global News la Budapesta. Cu prilejul Zilei Nationale, diplomatul roman va rosti o cuvantare festiva, dupa care renumita cantareata Teodora Enache va sustine un concert de jazz, urmat apoi de o receptie. Tot cu acest prilej, la Institutul Cultural Roman din capitala ungara, pe 3 decembrie, de la ora 13.00, va fi vernisata expozitia de grafica a lui Marcel Chirnoaga.

 
Ziua Nationala a Romaniei la RomaPDF Print E-mail
Roma, Italia / Romanian Global News
Accesari :257
Thursday, 01 December 2005

Asociatia Culturala-Sportiva Roma-nia, impreuna cu Ambasada Romaniei la Roma, Comuna di Roma, vor organiza, in preajma zilei de 1 decembrie, Sarbatoarea Nationala a Romaniei in capitala italiana.

Ziua Romaniei va fi sarbatorita de romanii din Roma (Anagnina) in zilele de 3-4 decembrie si ii va avea printre invitati pe celebrul cuplu umoristic din Romania, Stela Popescu si Alexandru Arsinel, pe interpreta de muzica populara Mioara Velicu si pe interpretii de muzica de petrecere Nelutu de la Brasov si Nicu Bujorel.

 
Pictura naiva romaneasca la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta / Romanian Global News
Accesari :375
Thursday, 01 December 2005

Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO, in parteneriat cu Federatia Europeana a Cluburilor UNESCO, va prezenta in perioada 1 15 decembrie, la restaurantul Doina din Paris, expozitia pictorilor naivi Gheorge si Lucica Ciobanu din Iasi si Costica Onuta din Vaslui, intitulata In curtea taranului roman.

Vernisajul va avea loc de Ziua Nationala a Romaniei, 1 decembrie, la ora 18.00, in acest local situat la adresa 149, rue Saint-Dominique 75007 Paris, informeaza franta-romania.com. Mai multe informatii se pot obtine de la Federatia Europeana a Cluburilor UNESCO, 0033 (0) 617793306 sau CNR UNESCO, 0040744575583.

 
Mesaj romanesc basarabean de Ziua Nationala a RomanieiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :247
Thursday, 01 December 2005

1 Decembrie este o zi sfanta pentru toata suflarea romaneasca. In aceasta Zi Mare a Natiunii Romane 1 Decembrie 1918   s-a implinit visul ei de aur: Unirea intr-un singur stat al tuturor romanilor.

Catre 1 Decembrie 1918 stramosii nostri au mers cale de veacuri, prin Unirea de la 1600 a lui Mihai Viteazul si prin Unirea cea Mare din 1918, ei vestind lumii intregi ca vorbitorii de aceeasi limba, fratii de acelasi sange, mostenitorii aceleiasi istorii vor sa fie pe veci impreuna.

Tinem sa amintim ca Marea Unire din 1918 a pornit de la Chisinau, cand la 27 martie a aceluiasi an Basarabia, cea care suferise cel mai mult si care-si luase asupra sa toate jertfele necesare pentru a putea supravietui, prima a zis: Vrem sa ne unim cu Patria-mama!, ca mai apoi sa vina Bucovina si Transilvania sa faca Tara rotunda.

In 1989 tot romanii basarabeni au fost cei dintai care s-au ridicat impotriva dominatiei comuniste, dand un imbold romanilor din Tara, sa scuture acel jug rusinos. Primul a fost Chisinaul, apoi au urmat Timisoara si Bucurestii.

Imediat, dupa revolutia din 1989, 1 Decembrie a fost declarat Zi Nationala a Romaniei.

Forul Democrat al Romanilor din Republica Moldova vine cu propunerea ca 1 Decembrie sa fie declarat si decretat Zi Nationala a Tuturor Romanilor.

Pentru noi Ziua de 1 Decembrie este Pastele Neamului Romanesc. Dorim ca aceasta zi sa devina o zi de unire intre frati, o zi sfanta in care sa lasam la o parte toate certurile si neintelegerile dintre noi, sa ne simtim o forta unita, capabila sa tina piept tuturor vitregiilor istoriei.

In fata acestei lumini aprinse de inaintasii nostri la 1 Decembrie 1918, care ne-a scos din bezna instrainarii, sa ne plecam fruntile in semn de omagiu, cu sentimentul de mandrie de a ne regasi ca romani parte integranta a aceleiasi istorii si a aceleiasi spiritualitati: Stefan cel Mare apartine tuturor romanilor. Ca si Mihai Viteazul. Ca si Alexandru Ioan Cuza. Sau Mihai Eminescu.

Dorim recunoasterea pe plan intern si international a Republicii Moldova drept un al doilea stat romanesc. Dorim ca acest adevar la indemana oricui sa-l recunoasca si oficialitatile de la Chisinau, si anume, ca suntem doua state, o singura natiune, renuntand astfel la promovarea unei politici romanofobe ca instrument de divizare si de invrajbire a celor doua maluri ale Prutului.

Suntem convinsi ca Patria noastra istorica nu poate ramane indiferenta fata de tendintele de deznationalizare brutala, promovate in continuare dupa modelul sovietic de catre conducerea comunista de la Chisinau. Si in acest context salutam Declaratia Presedintelui Romaniei Traian Basescu din 28 iunie 2005, in care se accentueaza ca Romania nu poate ignora suferintele indurate de fratii nostri de peste Prut ca urmare a unor fapte istorice grave.

Cerem ca Federatia Rusa sa se dezica de politica sa imperiala fata de noi, iar Biserica Ortodoxa Rusa, sosita in Basarabia odata cu baionetele rusesti si care a devenit o arma de rusificare si instrainare, sa se retraga in spatiul sau canonic istoric.

Mentionam de asemenea ca prin intermediul investitiilor preferentiale promovate discret si insistent de catre guvernarea actuala care plaseaza republica in zona de interese a Imperiului de la Rasarit, sunt urmarite aceleasi scopuri: transformarea Republicii Moldova intr-o neocolonie economica, spirituala si culturala a Federatiei Ruse.

Forul Democrat al Romanilor din Republica Moldova este o miscare civica larga, care s-a nascut dintr-un sentiment de disperare, ca o reactie adecvata la procesele de deznationalizare si de antidemocratizare din Republica Moldova, unde kampucizarea spirituala are loc in vazul tuturor, in chiar inima Europei si in plin secol XXI.

Indemnam intreaga societate romaneasca sa fie mai aproape de problemele Basarabiei, implicandu-se in procesele de democratizare si europenizare ale Republicii Moldova, pentru a nu admite transformarea acesteia intr-o enclava a deznationalizarii,  mancurtizarii, criminalizarii, dictaturii si totalitarismului.

Statul Roman a fost invinuit de mai multe ori in ultimii ani ca s-ar amesteca in treburile interne ale Republicii Moldova.

Noi insa consideram ca ar fi condamnabil tocmai faptul daca Statul Roman, societatea civila romaneasca ar trata cu indiferenta monstruoasele actiuni intreprinse de conducerea de la Chisinau pentru deromanizarea cinica la care sunt supusi romanii din Basarabia si Transnistria.

Atentionam, de asemenea, comunitatea internationala, in primul rand SUA si Uniunea Europeana, asupra proceselor antidemocratice, asimilatoare, impuse romanilor basarabeni si transnistrieni pe chiar propriul lor teritoriu istoric si lingvistic.

E stringent necesara demontarea mecanismelor deznationalizarii brutale si silentioase, aranjate inca de Stalin si aplicate in continuare de catre urmasii lui zelosi.

De aceea gasim de cuviinta sa afirmam ca problema cu care se confrunta astazi Republica Moldova este una europeana.

Depinde si de Romania daca hotarele Uniunii Europene se vor extinde doar pana la Prut.

In acest context credem ca Statul Roman ar trebuii sa-si revada politica sa vizavi de redobandirea cetateniei romane de catre romanii basarabeni si urmasii acestora.

Vrem sa ni se recunoasca dreptul nostru de a fi romani, de a vorbi limba romana, de a studia istoria romanilor care este a noastra, de a ne sti europeni, parte din Neamul Romanesc.

1 Decembrie e Ziua Nationala a Tuturor Romanilor. Zi a implinirii nazuintelor nationale.

Sa consemnam aceasta zi sfanta pentru fiece roman cu demnitate, cu gandul la Neam, la Tricolor, la romanitate si libertate.

Fii mandru ca esti roman! Fii mandru ca apartii unei Istorii multimilenare, unui Popor european care s-a trezit din somnul cel de moarte!

 

Forul Democrat al Romanilor din Republica Moldova

 
1 Decembrie si TransilvaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :277
Thursday, 01 December 2005

{mosimage}Pentru mine ca ardelean 1 Decembrie este sarbatoarea demnitatii nationale, pe care n-o pot intampina decat in reculegere. Si nu pot sa ma gandesc la ea fara a fi strafulgerat de mandrie si nici fara a-mi aminti, inundat de recunostinta, exemplul sublim, al altor zile astrale ale romanilor. Pentru ca demna maretie a acestei zile nu isi are asemanare cred, in istoria noastra, decat in predecesoarele ei, 9 aprilie si 28 noiembrie 1918, cand neamul romanesc al moldovenilor de peste Prut si cel al bucovinenilor din nord si-au luat soarta in maini hotarand unirea in veci cu tara.

Dar nu pot sa ma gandesc, din nefericire, la aceste zile surori, ale neamului meu, fara a fi ars de rusinea nevredniciei urmasilor marilor intemeietori ai marii uniri.

Doar doua clipe (ce sunt doua decenii in viata unui popor?) au fost de ajuns pentru ca urmasii nedemni, regele playboy si sfatuitorii sai, printr-o nesabuita politica, sa cedeze, paralizati de lasitate, in mainile stravechilor calai Basarabia, mare parte a Bucovinei si Ardealul de Nord. Si ranile de atunci, injosirile, sangele scurs, nu-s nici pana azi vindecate, iertate, uitate, desi de 15 ani toti, aboslut toti cei ajunsi sa conduca tara sustin cu indaratnicie contrariul.

Si nu pot sa uit ca din cei (trei Doamne si toti trei!) urcati, de la insangeratul decembrie, in cea mai inalta functie de slujitori ai poporului acesta, nici unul n-a inteles ce greutate sfanta de lacrinmi, si ale mandriei si ale amarului, poarta in ea 1 Decembrie (Desavarsitoarea Unirii), pentru romanii care n-au fost redusi inca la stadiul de legume. Si mai ales pntru ardeleni.

Cum ar putea ei sa uite ca primul, eternul presedinte Iliescu, cel care cunostea foarte bine de la inceputurile mandatului sau planurile de regionalizare, purificare etnica si autonomizare, ale vecinilor din Vest, planuri ce urmau sa anuleze si sa rascumpere nedreptatea pacii banditilor de la Trianon, n-a recationat prin nici o masura concreta, marginindu-se la declaratii, pur formale, de genul nu voi permite?

Cum s-ar putea uita ca El a fost presedintele legalizarii si etalarii UDMR in viata politica, al epurarii etnice din Cohara (Covasna si Harghita), al expulzarii copiilor ce impurificau, romani fiind, scolile romano-maghiare, al impunerii lui Mihaila Cofariu in opinia publica internationala ca victima maghiara, martirizata de catre bestiile romane, al incendierii de biserici (Iobageni Valea) ca-n vremea anilor 40, al distrugerii si pangaririi vestigiilor si monumentelor romanesti, al exploziei de monumente maghiare antiromanesti, al tratatului de prietenie romano-maghiar, fara a cere prietenilor asumarea responsabilitatilor istorice, sau retrocedarea patrimoniului Gojdu, etc., etc.?

Nici intermezzo-ul presedintelui Constantinescu nu poate fi uitat.

Incepandu-si mandatul cu gratierea bestiei maghiare, vionvata de gravele infirmitati ale lui Mihaila Cofariu, refuzand sa ii primeasca timp de patru ani pe reprezentantii romanilor din Cohara (nici dupa demonstratia acestora pentru drepturi egale din aprile 2000), neocrotindu-le pe calugaritele romance de la Odorhei, El a tinut sa si-L incheie, inmanand personal o Diploma de excelenta primarului rasist din Sfantu Gheorghe, declarand ca cea mai mare reusita a presedintiei sale ar fi fost reconcilierea romano-maghiara si iesind prin usa din dos a istoriei.

Ce ar putea astepta ardelenii de la presedintele in functie, cel care s-a folosit atat de eficient, in campania electorala de lozinca redobandirii demnitatii? Deoarece pentru Domnia Sa demnitatea romanilor se reduce la stomac, indestulat desigur, mi-am permis inca de-atunci sai atrag atentia ca pentru ardeleni cel putin, denmnitatea neamului romanesc si a reprezentatntilor sai depinde esential de modul cum se raporteaza la tratamentul aplicat confratilor lor din inima tarii Cohara. Raspunsul a venit neasteptat de repede, la inceputul anului, si l-am fixat atunci intr-o scurta cronologie intitulata Primii pasi intru D emnitate si A devar pe care o reproduc partial:

Vineri, 7 ianuarie 2005: premierul Calin Popescu-Tariceanu cedeaza santajului UDMR numind un prefect maghiar in Covasna.

Sambata, 8 ianuarie 2005: Gyorgy Ervin, instalat prefect de vicepremierul Marko Bela, uita sa jure, conform legii, pe Constitutie. Gest simbolic si consecvent-ar fi jurat stramb (UDMR a refuzat intotdeauna sa voteze Cosntitutia care proclama Romania stat national, unitar si indivizibil)

Luni, 10 iaunuarie 2005 presedintele Basescu: Nu ma desolidarizez de premierul Tariceanu. Daca prefectul de Covasna nu va face ceea ce trebuie si nu va trata romanii cu respect va fi schimbat imediat. De sambata pana luni presedintele uitase uitarea prefectului de Covasna si a nasului vicepremier, sau considera ca prefectul facuse ceea ce trebuia si in respectul romanilor. Explicatia de scapare neintentionata a celor doi UDMR-isti, vajnici luptatori pentru autonomia etnica, care-si cunosc foarte bine partenerii, complici, este adresata ignorantilor si celor necinstiti cu caciula si pe ochi si pe urechi...

 

Daca acesta a fost inceputul, la ce ne putem astepta la ora bilantului acestui an, inaintea sarbatorii nationale, cand de luni de zile pe prefectura dinjn Sfantu-Gheorghe troneaza, sfidandu-i pe romani si incalcand legea, stema Ungariei Mari si cand guvernul roman ii deposedeaza, tot ilegal, pe romanii transilvaneni, daruind Budapestei patrimoniul Fundatiei Gojdu, fara ca presedintele, garant al Cosntitutiei si Legii, sa se tina de cuvant, raspunzand acestor provocari ce lezeaza demnitatea si interesul national?

Cred ca nu ne putem astepta decat ca presedintele, consecvent cu sine insusi, cu adevarul, dreptatea si demnitatea, asa cum le intelege El, sa nu se distanteze de linia politicii maghiarofile si romanofobe din Ardeal, trasata in ianuarie. Si care nu face decat sa adanceasca dara traditiei postdecembriste, de lasa obedienta.

Dar ne putem desigur astepta la un discurs cu acelasi sunet de tinichea ca al predecesorilor sai, urmat de bere si mititei. Sper, in acest caz, sa o faca pe Dambovita si nu la Alba Iulia.

Niciunul dintre Ei, cei instalati la Palatul Cotrocenilor, n-a inteles ca Muntenia si Moldova isi izvorasc exuberanta si visul din Adealul tacut, pentru ca, dincolo de portile inalte si de tacerea creatiei, Transilvania este leaganul. Ei au uitat ca INTAII voievozi ai Moldovei au coborat din Maramures, iar ai Munteniei-zice legenda-din Fagaras.

Si nici nu l-a cutremurat pe niciunul, chiar daca Le-a ajuns vreodata in urechi descantecul uneia dintre cele mai inspirate ursitoare ale spiritualitatii romanesti: Muntii apartin Transilvaniei pentru ca Transilvania se numeste teritoriul aspru si grav al sufletelor noastre.

In spatiul desfasurat intre Mures, Tarnave si Crisuri, in timpul desfasurat intre Gelu, Inochentie Micu si Iancu, notiunea de joc este necontinuta. Spiritul mobil si stralucitor, atat de propriu sudului, aici este nedorit si inexistent, o seriozitate stangace, dar sigura stapaneste totul, suntem mai aroape de Luna decat de portile orientului. Casele se lasa imprejmuite cu ziduri si oamenii se lasa imprejmuiti cu taceri, la fel de greu de strapuns. O gravitate aproape greoaie si o neabilitate magica aproape compun sentimentul constantei, puternic cum putine popoare il stiu. Totul este vesnic, cuvantul insusi este neschimbator si nu trebuie sa ne miram ca aici te poti sprijini intr-o vorba precum in alte parti in peretele stancii.

Stabilitatea ideilor si sentimentelor este atat de mare incat eroarea nu intra in socoteli-atunci cand apare ea nu poate fi decat catastrofica. Avram Iancu, innebunit pentru ca s-a putut insela, este cutermurator si neverosimil printre contemporane baricade de opereta. (Ana Blandiana- Transilvania I).

Si totusi, chiar si dupa acest an sfarsit de dezamagiri si revolta, ca ardelean mai sper, oricat de neverosimil ar fi, ca ziua nationala sa reaminteasca Cotrocenilor leaganul, Transilvania nestramutatei Demnitati. Si ca in semn de respect, niciodata tardiv, presedintele sa o cinsteasca, retras in tacere si reculegere.

 

dr. Gheorghe Olteanu, Germania

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions