Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Decembrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
Cautare
Seara romaneasca la celebrul local vienez Da GiorginaPDF Print E-mail
Viena, Austria / Romanian Global News
Accesari :322
Sunday, 11 December 2005
Restaurantul romanesc Da Giorgina din Viena ii asteapta pe romanii stabiliti in Austria sa vina sambata, 17 decembrie, la o seara romaneasca care va incepe la ora 18:30 si se va termina la miezul noptii.

Pretul unui bilet de intrare la aceasta actiune va costa 30 de euro, bani in care se va include si consumatia din seara respectiva, informeaza portalul romanilor din Austria, www.ro-at.org. Localul romanesc functioneaza in restul timpului zilnic, dupa programul 07:00-16:00, grupurile mai mari de 25 de persoane avand acces si dupa ora 16:00. Informaii suplimentare si rezervari se pot face apeland numarul de telefon 533.31.75.

Restaurantul a fost deschis in urma cu 15 ani, denumirea sa provenind de la combinarea numelor patronilor, romanca Zinica (Gina) Aionesei si italianul Giorgio Constantini. Localul celor doi soti a reusit sa devina unul dinre punctele de atractie ale capitalei austriece, iar la cafeneaua Giorginei se pot intalni adesea personalitati marcante locale, precum presedintele Austriei, care vine sa manance o portie de sarmale si un ciolan afumat cu fasole. Totodata, restaurantul a gazduit pe parcursul anilor diferite evenimente, precum serate romanesti, zile de nastere ale clientilor casei, intalniri de afaceri romano-austriece, nunti, reuniuni si banchete organizate de romani, italieni sau austrieci.

 
Corala bucuresteana Sf. Ioan Cucuzel, in concert la MunchenPDF Print E-mail
Munchen, Germania / Romanian Global News
Accesari :335
Sunday, 11 December 2005
Mitropolia Ortodoxa pentru Germania, Europa Centrala si de Nord ii invita pe romanii din Munchen sa ia parte vineri, 16 decembrie, la ora 19:00, la Biserica St. Pauluskirche din localitate, la concertul de colinde pe care il va sustine Grupul Coral Bizantin Sf. Ioan Cucuzel din Bucuresti.

Ansamblul se afla sub conducerea lui Adrian Stolnicu si va interpreta un program variat sub genericul Colinde vechi si cantari la Craciun si Boboteaza. Grupul este alcatuit din Gabriel Duca, Aurel Mirea, Laurentiu Draghicenoiu, Marian Jianu, Adrian Georgescu si Gabriel Radasanu, informeaza capela ortodoxa romana Sf. Siluan Atonitul din Munchen. Toti coristii sunt cantareti bisericesti de profesie, cu o bogata activitate in lacasuri de cult din Bucuresti. Repertoriul cuprinde cantari bizantine compuse de protopsaltii Dimitrie Suceveanu, Anton Pann, Nectarie Schimonahul, Macarie Ieromonahul si Iacob Protopsaltul, precum si cantari liturgice din cultul Bisericii Ortodoxe Romane.

 
Concert de muzica clasica la ICRPDF Print E-mail
Berlin, Germania / Romanian Global News
Accesari :323
Sunday, 11 December 2005
Mezzosoprana Nadine Weissmann si pianista Andrea Marie Baiocchi vor concerta joi, 15 decembrie, la Institutul Cultural Roman Titu Maiorescu din Berlin, cu incepere de la ora 19:30. Din program fac parte lieduri de Duparc, Faure, Schubert si Wolf, dar si arii de opera din secolul al XIX-lea si al XX-lea, informeaza ICR. Mezzosoprana Nadine Weissmann provine dintr-o familie originara din Romania, stabilita la Berlin in anii 70, si se afla in plina ascensiune a unei promitatoare cariere solistice de opera.
 
Romanii din Olanda se intalnesc si in decembriePDF Print E-mail
Amsterdam, Olanda / Romanian Global News
Accesari :272
Sunday, 11 December 2005
Romanii care locuiesc in Olanda sunt invitati sa vina la intalnirea periodica dedicata lor, care se va desfasura sambata, 17 decembrie, la deja cunoscutul local Durty Nelly's Irish PubIntrunirea va incepe la ora 20:00 si se va termina cel mai probabil la primele ore ale diminetii, informeaza portalul romanilor din Olanda. Localul care ii va primi si saptamana viitoare pe romanii stabiliti in aceasta tara se afla la adresa  Warmoessstraat nr. 115-117.
 
Serbare de Craciun pentru parohia Sf. Gheorghe din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada / Romanian Global News
Accesari :278
Sunday, 11 December 2005
Copiii care merg la cursurile scolii duminicale de la biserica ortodoxa romana Sfantul Gheorghe dinToronto vor prezenta duminica, 11 decembrie, un program artistic in cadrul serbarii Pomului de Craciun. Aceasta va avea loc la sediul parohiei romanesti, incepand cu ora 13:00, si il va mai avea ca oaspete pe Mos Craciun, cel care va impartri cadouri pentru copiii care au frecventat orele de la scoala de duminica, dar si copiilor membrilor si sustinatorilor bisericii, informeaza parohia Sfantul Gheorghe.
 
Suveniruri din RomaniaPDF Print E-mail
Covasna, Romania / Romanian Global news
Accesari :450
Sunday, 11 December 2005

{mosimage}Cred intr-un singur Dumnezeu si intr-o singura tara,

Cred intr-o unica de-a pururea dreptate a lui Dumnezeu,

Cred in renasterea Ungariei.

Aceasta este alegerea mea, aceasta este viata mea,

Aceasta este crucea pe care o duc pe umeri,

Pentru aceasta si pe mine insumi m-am pus pe cruce (m-am crucificat).

As vrea sa infig (acest crez) in urechea celor sovaitori,

As vrea sa-l scriu cu litere de foc in sufletul celor tematori (care tremura),

Cu litere de foc sa-l scriu pe cerul insangerat al maghiarimii.

Acest crez este arma, hotararea si viata,

Cu acesta arunci (prefaci) in pulbere orice impotrivire,

Cu acesta iti poti rascumpara toate suferintele.

Cred intr-un singur Dumnezeu si intr-o singura tara,

Cred intr-o unica, de-a pururea dreptate a lui Dumnezeu,

Cred in renasterea Ungariei."

"Cuvantul acesta daca il inscrii pe matasea drapelului tau,

Daca il incrustezi pe manerul sabiei tale,

Chiar si tara mortilor o poti reinvia.

Luptatorule, daca crezi aceasta, ti-ai castigat ceata (de luptatori).

Muncitorule, daca traiesti pentru aceasta, o sa ai un trai fericit.

Femeie, daca ii inveti aceasta (pe copiii tai), binecuvantat iti va

fi numele.

Barbate care traiesti pentru aceasta, vei fi vrednic de lauda,

Cetatene, daca te trezesti cu aceasta (in gand), iti vei rostui o noua tara,

Maghiarule, cu acest crez sfant vei redobandi totul. (...)

Maghiarule, tu acum esti slab, neglijat, pierdut,

Dar, printre toate natiunile care exista pe pamant,

Maghiar sa-ti fie crezul si al tau va fi viitorul.

Maghiarule, sa ai credinta si vei avea o tara,

Printre toate natiunile vei fi primul, cel binecuvantat,

Aceasta este ceea ce ti-a harazit Dumnezeu.

Si inima ta sa bata aceasta si glasul tau sa anunte (aceasta veste),

Sa-ti spui aceasta dimineata, la pranz si seara,

Ca sa-ti patrunda in sange.

Cred intr-un singur Dumnezeu si intr-o singura tara,

Cred intr-o unica, de-a pururea dreptate a lui Dumnezeu,

Cred in renasterea Ungariei.

 

Aceste versuri, care au deasupra Coroana Sfantului Stefan, sunt imprimate pe unul dintre zecile de modele de papirusuri care fac apologia Ungariei Mari si care au invadat in ultima vreme magazinele de suveniruri din judetul Cluj (si nu numai!). Imnul Ungariei (cu stema Regatului Maghiar deasupra si Coroana Sfantului Stefan dedesubt), Imnul Secuilor (scris sub stema Transilvaniei ca parte a Sfintei Coroane), poezii care acuza Europa ca ar fi ciopartit Marea Ungarie prin Tratatul de la Trianon, diverse rugaciunipentru reintregirea tarii (Ungaria!), texte care denigreaza romanii (si nu doar pe ei!), harti cu Ungaria Mare - Intreaga sau sfasiata de ghearele vecinilor - pot fi cumparate, fara probleme, de la oricare dintre magazinele de artizanat care strajuiesc drumul european E60, in localitatile Capus, Izvorul Crisului sau Negreni. Pentru cei care ar fi gata sa acuze revizionistii din Ungaria de producerea unor astfel de papirusuri trebuie sa precizez ca, la fel ca si ceasurile cu harta Ungariei Mari, ele sunt produse in Romania

si, mai precis, la Targu Mures (sau cel putin asa rezulta din stampila de pe verso, unde exista si un numar de telefon pentru comenzi). Si tot de pe-aproape, de la Corund (judetul Harghita), au aparut blidele care au in mijloc stema Regatului Maghiar, ulcioare cu aceeasi stema, blide verzi pe care este tiparit Imnul Secuilor, steme din ceramica sau din lemn ale aceluiasi regat etc. etc. etc. Sa fie oare intamplatoare aceasta nemaintalnita bogatie de suveniruri cu care ne fericesc in ultima vreme magazinele de artizanat de pe E60?

(Preluare Adevarul de Cluj. Un reportaj de M.Tripon).

 
Noua Romanie la Marea Neagra dezbatere la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :330
Sunday, 11 December 2005
{mosimage}Asociatia Civic Media si Departamentul Externe al ziarului Ziua organizeaza luni, 12 decembrie, de la ora 10.00, o dezbatere publica cu studentii pe tema : Un an Noua Romanie la Marea Neagra, dar si lansarea lucrarii "AXA - Noua Romanie la Marea Neagra".

Dezbaterea se va desfasura la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie, amfiteatrul principal.  Invitat special in cadrul acestei dezbateri av fi Charles King, titularul catedrei de stiinte politice infiintate de Ion Ratiu la Universitatea Georgetown si sef al corpului profesoral de la School of Foreign Service. Autor, printre altele, al The Moldovans: Romania, Russia and the Politics of Culture si Black Sea. A history.

Vor mai participa direct reprezentantii la Bucuresti ai Statelor Unite, Mark Taplin, Marii Britanii, Iain Lindsay si Germaniei, Hans Jork Neumann. Presedintia Romaniei va fi, de asemenea prezenta, prin emisarii sai speciali.  Lumea academica va fi reprezentata de profesorul Ilie Badescu, presedintele Asociatiei Romane de Sociologie si societatea civila de expertul Sever Voinescu, de la Institutul pentru Politici Publice.

Evenimentul este organizat de Centrul de Geopolitica, Universitatea Bucuresti, Masterul Studii de Securitate, Asociatia Civic Media si ziarul Ziua. O retrospectiva a acestui an si recentele evolutii politice si militare din zona vor constitui o ocazie excelenta pentru o dezbatere publica asupra rolului pe care il are Romania la Marea Neagra. Conform traditiei evenimentelor initiate de Asociatia Civic Media, invitatii vor avea un dialog deschis cu studentii romani din Bucuresti.

"AXA - Noua Romanie la Marea Neagra" este o lucrare complexa, care cuprinde 400 de pagini de analize romanesti si internationale, comentarii, interviuri, rapoarte secrete sau transcrieri ale unor conferinte si intrevederi, precum si alte texte care pot oferi o imagine de ansamblu asupra evolutiilor geopolitice, geoeconomice si geostrategice de la Marea Neagra, in decursul acestui an.

 
Program de traducere simultana intre medici si romanii din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania / Romanian Global News
Accesari :356
Sunday, 11 December 2005
Din punct de vedere sanitar, imigrantii sunt un colectiv vulnerabil si cu foarte multe nevoi avertizeaza doctorul Carlos Aguilera care, alaturi de mai multi colegi ai sai din cadrul Societatii de Medicina de Familie si Comunitara, realizeaza necesitatea normalizarii accesului imigrantilor la Sistemul National de Sanatate.

De asemenea, acest colectiv se gandeste si la integrarea cat mai rapida a imigrantilor din Spania in programe de atentie si preventie, informeaza publicatia spaniola La Guia de la Rioja.

Primul obstacol care apare in calea acestei integrari medicale este limba, cea care ridica o mare bariera de comunicare atunci cand pacientul ajunge la medic fara sa stie sa vorbeasca limba spaniola. Cu ajutorul unui program informatic destinat sa ii faca pe pacienti si pe medici sa se inteleaga mai bine in cadrul consultatiei lui Babel este o masura gandita tocmai pentru a elimina acest impediment.

Botezat Lebab (inversul lui Babel), sistemul care isi propune sa vina in ajutorul imigrantilor din Spania, dar si al consultatiilor medicale in sine, incearca sa minimizeze probleme de limba, sa imbunatateasca comunicarea intre medici si cetatenii straini care nu stiu spaniola si, mai ales, sa traduca pe intelesul acestora diagnosticul si tratamentul recomandat de medic. Programul informatic actioneaza ca un traducator simultan, care sa permita un dialog autentic.

Luz Maris de las Cuevas, directorul Lebab Systems, subliniaza ca acest ajutor nu da diagnosticul, pentru ca nu se substituie medicului niciodata. Ceea ce face el, in schimb, este sa traduca in limbaj simplu rezultatul discutiei dintre pacient si doctor. Programul poate traduce 160.000 de termeni medicali din cinci limbi: romana, araba, chineza, engleza si spaniola.

Sistemul a fost pregatit timp de trei ani. El a trecut, deja, si prin proba unui program pilot timp ce cinci luni, implementat in trei cabinete, si se pare ca rezultatele au fost favorabile.

 
Noi romanii suntem cei idreptatiti sa cerem o lege speciala pentru a ne protejaPDF Print E-mail
Covasna, Romania / Romanian Global News
Accesari :444
Sunday, 11 December 2005

PS Ioan SELEJAN, episcopul Covasnei si Harghitei: NOI, ROMANII, SINTEM CEI CARE AM FI INDREPTATITI SA CEREM O LEGE SPECIALA PENTRU A NE PROTEJA

Isi justifica implicarea in fiecare actiune a comunitatii romanesti pe care o reprezinta prin aceea ca aceasta implicare, aceasta prezenta este normalitatea vietii pastorale a unui ierarh. Daca nu esti linga turma - spune PS Ioan Selejan -, daca nu esti in mijlocul turmei, nu mai esti pastor.

Ca orice bun pastor, si-a exprimat, de curind, retinerile in privinta unui proiect de lege care pare sa-i ameninte turma. De aceea, printre vocile adesea interesate ale politicienilor, am considerat ca vocea arhireului Ioan merita si trebuie ascultata si in aceasta parte a Transilvaniei.

- V-am auzit, cu putin timp in urma, incercind sa interveniti intr-o emisiune TV in care doi politicieni, unul roman si unul maghiar, discutau despre proiectul Legii privind statutul minoritatilor nationale. Din pacate emisiunea era la sfirsit, astfel ca nu ati mai avut posibilitatea sa spuneti ceea ce ati fi dorit.

Am remarcat atunci mihnirea din glasul dvs. N-am apucat sa inteleg si nici altii care au urmarit acea emisiune n-au aflat ce anume va framinta, pentru ce va mihneste aceasta lege, de altfel tot mai contestata in ultima vreme. Acesta este motivul pentru care am tinut sa va solicit acest interviu.

- Proiectul Legii privind statutul minoritatilor nationale este cunoscut mai cu seama de populatia transilvana, pentru ca celelalte provincii nu simt atit de mult problemele de aici.

Eu, cind am venit in zona, am luat contact cu oameni si din zona Brasovului, care conduceau anumite institutii, pentru a ma sprijini in activitatea de refacere a bisericilor distruse din timpul Diktatului de la Viena, pentru ca am gasit aici biserici in care crescusera copaci! Deci eu nu am fost primit aici cu piine si sare, n-am fost primit, ca orice vladica, cu Evanghelia la intrarea in biserica. Au fost duminici in care nu am apucat sa particip la o Sfinta Liturghie, desi eram episcop si orice episcop, oricit ar fi el de ocupat cu problemele de administratie, totusi, macar duminica intra intr-o Sfinta Biserica.

Mi-aduc aminte ca intr-o duminica am trecut prin noua localitati si nu am gasit nici un preot. Era in jurul orei 11, cind este momentul important in Liturghiile din toata tara si ma aflam intr-o biserica, singur. Biserica nu avea acoperis, era o ruina si devenise, practic, lada de gunoi a satului respectiv. De acolo am scos la un moment dat opt camioane de gunoi, de la celebrele cutii de conserve cu inscriptie ruseasca pina la cutiile de Coca - Cola de astazi.

In biserica aceea stind, m-am uitat si am vazut ca se pastrase inca pictura, desi plouase pe ea aproape 60 de ani. Si am zis: Doamne, chiar m-ai lasat singur aici?

- Cind se intimpla asta?

- In 1995, poate 1996... Si stind asa, crezindu-ma chiar singur, a aparut pe deasupra unui zid, dinspre cupola bisericii, a aparut o pasare care a inceput sa cinte. Am zis atunci ca numai eu si poate pustnicii de prin paduri am mai avut aceasta... sansa: ei, sa faca Sfinta Liturghie cu pasarile codrilor, iar eu cu pasarea pe care o trimisese Dumnezeu ca sa nu ma lase chiar singur in acea biserica.

... Toate aceste chestiuni au fost rani care n-au fost vindecate. Aproape 60 de ani au dat marturia unei uri fara precedent impotriva populatiei romanesti, aceste localitati care au trebuit sa treaca la... alte confesiuni si de alt grai decit cel romanesc. Aceasta stare de fapt am gasit-o aici si aceasta ma face si sa ma ingrijorez, si nu numai eu, ci si credinciosii, cind e vorba de tot felul de proceduri, de intentii legislative care ar conduce la o oarecare enclavizare a acestei zone.

... Inca traiesc printre noi romani care spun ca in perioada Diktatului nu li s-a permis sa mai invete scoala in grai romanesc. Am vorbit mult cu oamenii de aici. Unul mi-a spus ca a fost batut de invatator pentru ca el si cu fratele lui, intr-o recreatie, si-au permis sa vorbeasca romaneste. Altii mi-au povestit cum a stat un cintaret bisericesc, sfirtecat, trei zile pe gunoi, si abia dupa trei zile li s-a permis rudelor sa-l inmorminteze.

- Se poate replica aici ca aceste lucruri s-au intimplat demult.... Ca a trecut mult timp de atunci...

- Pentru toate aceste chestiuni inca avem marturii vii. Sint lucruri care inca nu s-au scris, dar care inca mai sint in inimile oamenilor; cei care le-au trait le-au transmis copiilor lor, nepotilor lor, si de aici aceasta ingrijorare. Relativ, in acest moment este pace. Dar totusi, totusi, totusi...

Iata ca s-a intimplat nu de mult, nu in 40, in timpul unui regim horthyst, ci dupa 89. Nu eram inca aici, dar daca veti lua legatura cu intelectualii romani, cu cei care au mai ramas in aceasta zona, va vor spune cum au fost tratati. Pina in 89 erau scolile mixte, copiii romani si copiii maghiari invatau impreuna, si chiar daca erau in clase paralele, in pauze se intilneau pe coridoare, legau prietenii si toata lumea stie ca cele mai lungi si mai profunde prietenii se leaga in anii de scoala.

Totusi, nu atunci, nu putem da mereu vina pe atunci, nu este vorba de un atunci foarte indepartat, ci este vorba de un atunci aproape de ieri cind profesorii romani au fost scosi din aceste scoli care fusesera mixte, cind li s-a spus romani, plecati de aici!

A fost, deci, o experienta pe care am auzit-o de la cei care au trait-o in 40, dar iata si o alta experienta aproape similara, fiindca la Tirgu Secuiesc, la Odorheiu Secuiesc si in alte parti au fost ucisi in mod cu totul bestial cei care au lucrat in Politie.

Asadar, aceste chestiuni ne ingrijoreaza pe noi: Care vor fi drepturile noastre aici? In ce limba vom vorbi? In ce limba vom vorbi daca astazi, la anumite institutii ai acces doar daca stii limba maghiara? Ar fi interesant sa urmariti sirul anunturilor publicitare, unde se spune ca se angajeaza oameni de diferite meserii cu conditia sa stie... limba maghiara! Mi-au fost aratate anunturi de angajare a unor muncitori necalificati, dar si aici conditia era cunoasterea limbii maghiare!

Vedeti, noi nu putem trai aici, in Covasna si Harghita, in doua lumi paralele. Eu niciodata n-am militat pentru separatism. Cind am solicitat guvernantilor sa trimita fonduri pentru drumuri, de exemplu, niciodata n-am spus: Faceti un drum pentru romani si pentru acela dati bani, iar pentru cel pe care merg ungurii nu dati bani! Niciodata! Anul trecut, in 2004, am adus produse alimentare din Grecia in valoare de 4,5 miliarde. Aceste produse nu au fost distribuite numai romanilor. Martori pot fi directorii de la toate spitalele si de la orfelinatele din cele doua judete, caci fiecare a fost intrebat de ce are nevoie si cit poate sa absoarba. Nu am pus problema ca... acolo este un director maghiar si nu trimit sau acolo este o populatie masiv maghiara si  nu trimit.

- La fel a procedat si Biserica Catolica?

- Nu cunosc cit a adus si ce a adus si cum a procedat.

... Anul acesta au fost inundatii. Au fost lovite aproape toate teritoriile romanesti, iar ultima viitura a venit spre judetul acesta, Harghita, care a fost si el foarte greu incercat. Ei bine, cu toata dragostea si cu toata consideratia pe care o am fata de orice om, din banii pe care i-am adunat noi, la nivelul episcopiei noastre, o jumatate de miliard au fost canalizati catre localitatile unde efectiv nu este nici un roman. Eu vad aici problema unei convietuiri pasnice, pentru ca am umblat prin lumea aceasta, chiar pe mai multe continente si vad ca, totusi, in relatiile germano - franceze, de exemplu, s-a depasit... situatia din timpul celui de-al doilea razboi mondial. Ca doar si acolo au fost rani, si nu adinci, ci foarte adinci. Aici insa..., totusi, inca mai exista... ceva. Inca, inca mai sint rani si din nefericire unele au fost deschise.

- Si dinspre partea maghiara se vorbeste de rani. Pierderea Transilvaniei prin Tratatul de la Trianon, din 1920, este prezentata, in diverse materiale maghiare de propaganda, ca o mare durere, o rana mereu deschisa pentru populatia de aceasta etnie.

- Este foarte clar ca o vreme acest spatiu a fost alipit Imperiului Austro - Ungar. Dar este la fel de clar ca in toate tratatele de istorie se vorbeste, aici, de daci! Si nu cred ca exista in tara la noi un judet care sa aiba o densitate mai mare de cetati dacice ca acestea! Dar, sa lasam mileniile si sa venim mai aproape. Se stie ca orice recensamint facut in perioada austro-ungara a demonstrat ca in Transilvania mai multi sint romani decit maghiari. De exemplu, dupa un recensamint facut de regimul austro-ungar in 1902, in localitatea Micfalau traiau 1.818 romani. Intrebati-ma citi mai sint astazi.

- Chiar va intreb!

- Sint sub 200! Or din 1.818 de suflete intr-o localitate, la inceputul secolului XX, mergind pe sporul demografic al tarii noastre, la aceasta ora ar trebui sa fie citeva mii bune! Ar trebui ca in Micfalau sa fie cel putin 4 - 5.000 de suflete! Si n-am gasit niciodata in istoria localitatii si a zonei sa fi fost o... ciuma care i-a inghitit numai pe romani; sau ca a crapat pamintul si i-a inghitit pe romani si-au ramas numai maghiarii.

Oamenii din localitatea aceea vorbesc foarte greu limba romana, insa au preot, vor sa-si mentina credinta, slujbele, rinduiala lor. Intr-o duminica am mers acolo si nu imi pusesem in gind sa le tin o predica teologica foarte inalta, voiam mai mult sa vorbesc cu ei. Am cintat in strana... Mai erau doua persoane care inca stiau sa cinte slujba bisericeasca in limba romana. Am cintat cu ei, iar dupa aceea i-am adunat pe toti linga mine si am vorbit despre necazurile lor. I-am intrebat ce s-a intimplat in satul acela, ce au patit? Si atunci mi-au spus marea lor durere, care se perpetueaza si astazi: Parinte, noi sintem fiii vitregi ai Romaniei. Cind am fost sub unguri, acestia ne-au tratat ca pe oameni de alt rang si de alta calitate. Cind au venit romanii la putere si in 62 ne-au luat paminturile prin colectivizare, am trecut din nou printr-o tragedie si ne-au spus ungurii: Ei, sub care regim v-a fost mai bine? Sub regim maghiar, cind ati avut paminturile voastre si animalele voastre, sau acuma, sub romani?

Am inteles ca acesti oameni n-au avut aproape niciodata mama. Traiesc printre ei, in acest spatiu, din 94, si parca am inceput sa ma simt si eu fara mama.

- De ce, Prea Sfintite?

- Sint de atitea ori abandonat aici, cu promisiuni ca voi fi ajutat...

N-as vrea sa se creada insa ca romanii de aici doresc sa fie rasfatati, sa aiba un alt regim decit romanii din celelalte parti ale tarii. Nu cerem asta! Oamenii de aici sint harnici, isi vad de ale lor, de familie, de viata. Sint blinzi, sint cuminti. In zonele acestea au fost cele mai putine greve, cele mai putine miscari sociale.

Problema insa, este ca statul roman nu are o strategie pentru aceasta zona. Cel putin de cind sint eu aici, din 94, nu am vazut o strategie foarte clara pentru acest spatiu, pentru populatia romaneasca de aici. Nu am vazut o strategie de integrare totala a acestui spatiu in Romania. Parca n-am fi integrati inca in Romania!

- Adica...?

- Sa vedeti, de exemplu, scolile romanesti de aici si... alte scoli care sint tot aici. Sa faceti apoi o comparatie intre scolile romanesti de aici si scolile romanesti din alte zone ale tarii.

- Sa inteleg ca scolile romanesti de aici au fost mai putin sprijinite?

- Mai putin sprijinite, da.

Eu, de exemplu, am facut o strategie pentru Biserica. Primul lucru pe care l-am facut dupa ce am venit aici a fost sa trimit copii din aceasta zona la Teologie.

Dintre preotii care au fost in zona aceasta, cred ca... 99 la suta erau de prin alte parti. Veneau, stateau o luna sau un an si plecau. Mi-am zis ca totusi, trebuie sa fie preoti din zona aceasta, care cunosc cutumele, obiceiurile locului. Cei din satele mixte sa cunoasca un pic si limba maghiara, fiindca atunci se poate comunica. Ei bine, la aceasta ora sint preoti romani care slujesc la 20 - 30 de familii! Si va intreb: are statul roman o strategie asemanatoare in domeniul... sanatatii, de exemplu? Avem oare medici, la ora actuala, in localitati de 1.500 - 2.000 de suflete? Nu! Nu avem.

Dar problemele sint insa foarte delicate, aici. Ginditi-va, ce se intimpla cu copiii unui preot care ajung la virsta gradinitei sau a scolii? Aceasta zona are un caracter cu totul deosebit. Interventiile statului, strategiile economice pot duce la detensionarea relatiilor interetnice. Pentru ca n-am vazut, n-am auzit ca un roman si un ungur sa se certe atunci cind lucrau la aceeasi... masina. Au fost celebre minele din orasul Balan. Acolo, in intunericul pamintului, au lucrat si romani si maghiari si n-am auzit ca vreodata doi ortaci, unul roman si unul maghiar, sa fi facut ceva sa se prabuseasca ori pe roman o stinca, ori pe maghiar o stinca. Din contra, acolo, in adincuri, s-au legat poate prietenii pe viata, romanii si ungurii si-au salvat de multe ori unul altuia viata si impreuna si-au cistigat o piine pentru familie.

Aici, in Harghita si Covasna situatia este mai sensibila si statul roman ar fi trebuit sa gindeasca o strategie. Sa afle mai intii, guvernantii: ce doresc maghiarii din zona? ce doresc romanii? care sint greutatile lor?, pentru a putea merge mai departe pe linia convietuirii pasnice.

- Ii cunoasteti bine pe romanii si pe maghiarii din zona. Oare populatia maghiara de aici chiar doreste separatism? Chiar doresc maghiarii sa stea departe de romani?

- Nu. Mi-au spus mai multi oameni ca efectiv li se... induce o separare, li se induce in permanenta o stare de... altceva.

Spuneam ca nu exista strategii pentru aceasta zona. Altfel, cum va explicati dvs. ca in aceasta mica Siberie romaneasca nici pina astazi n-au ajuns conductele de gaz? Mereu se anunta la televiziune recordurile minime de temperatura la Intorsatura Buzaului, o zona... romaneasca romaneasca. N-au ajuns nici astazi conductele de gaz! Se aude de temperaturile foarte scazute de la Joseni si de la Toplita. Abia acum pe undeva parca se lucreaza, dar inca n-a ajuns gazul nici acolo!

Daca romanul nu mai are cui sa se plinga si se multumeste cu situatia aceasta... milenara, pe care o traieste, maghiarul iata ca are unde se plinge: dincolo de Tisa! Si spune: iata cum traim aici! Tara se reface greu, dar de ce in unele regiuni ale tarii lucrurile sint mai bine puse la punct, drumurile sint mai bune, iar aici lipseste ceva elementar: gazele naturale, care sint scoase tocmai din tinutul transilvan?! Asa, ginditi-va dvs. ca ungurul poate sa fie nemultumit. Si nemultumirea lui se manifesta intr-un procent si intr-un grad mult mai mare decit a romanului care este mai... rabdator, de felul lui.

- Sa revenim asupra proiectului Legii privind statutul minoritatilor nationale. Spuneti-mi, v-a cautat, v-a consultat vreodata vreun politician in aceasta chestiune?

- N-as fi asteptat sa fiu consultat eu, ca om al Bisericii. Dar! Vorbindu-se acum de autonomie culturala, este evident ca initiatorii acestei legi sint din partea maghiara. Si oare s-a pus corect problema? Aici, nici o lege nu se poate face fara consultarea ambelor parti, pentru ca nu cumva ajutind-o pe una sa o frustrezi pe cealalta de anumite drepturi.

Toata lumea stie ca, de fapt, aici autonomia culturala exista. De exemplu, inspectorii scolari generali sint maghiari. Si, dat fiind faptul ca majoritatea scolilor sint in limba maghiara, n-am auzit ca la vreo schimbare de guvern sa vina cineva si sa-i inlocuiasca cu romani.

Iata, au fost desfiintate muzeele judetene. In Covasna si Harghita existasera muzee judetene, care insa au fost transformate in muzee secuiesti. Cind eu am venit aici,    n-am gasit decit un singur muzeu romanesc, dar si acela adapostit in chiliile calugarilor din Minastirea Toplita. Intrebati-ma daca am mai gasit vreun cercetator, vreun arheolog roman in cele doua judete! N-am gasit! Prin bunavointa celor de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, a d-lui Gheorghe Lazarovici si a altor cercetatori s-a infiintat la Sf. Gheorghe Muzeul Carpatilor Rasariteni! S-a infiintat aici, dar este inca in faza de organizare, un Muzeu al Muresului si al Oltului Superior. S-au mai infiintat intre timp doua centre culturale romanesti, la Sf. Gheorghe si Miercurea Ciuc...

Noi nu cerem autonomie culturala, dar cerem statului roman sprijin pentru a ne pastra si noi identitatea. Noi sintem cei care am fi indreptatiti sa cerem o lege speciala pentru a ne proteja, fiindca, evident, forta culturala este mai puternica decit forta armelor. Se stie ca peste tot in scoli, in gradinite, cind copilul a fost nascut de mama maghiara, el cinta, se roaga in limba maghiara. In alte state, in Franta, in Statele Unite, in Germania, daca nu stii limba statului respectiv esti efectiv eliminat! Or la noi limba materna este folosita inclusiv in administratie!

A ramine roman in Franta, depinde de tine! A ramine roman in Italia sau in Spania, depinde de tine! Daca vorbesti in familie limba ta, daca-ti educi copiii in limba ta, depinde de tine.

- Apropo de asta: cum se simte, cum se... poarta sau cum se traieste romanitatea intr-un spatiu ca acesta din Harghita si Covasna?

- Nu usor. Pentru ca, imaginati-va, sint sate unde romanii nu mai vorbesc romaneste, decit cinta. Si cinta romaneste doar in biserica. Cinta la biserica toata slujba in limba romana, inteleg limba romana, dar dupa ce ies din biserica gindesc in limba maghiara. Cum credeti ca este pentru un asemenea om care, in tara lui fiind, nu mai stie sa comunice cu copilul pe care l-a nascut in limba stramosilor sai? Efectiv, omul acesta este un deportat! Si sint aici sate intregi de... deportati! De oameni care stiu ca acolo, in cimitir, sint mamele si tatii lor care au vorbit romaneste, dar ei nu mai cunosc aceasta limba!

- Si... constiinta? Cui, carui neam se revendica acesti oameni?

- Sint constienti ca sint romani si asta se manifesta in biserica, se manifesta prin aceea ca vor sa-si pastreze credinta. Doar credinta a mai ramas din ceea ce pentru ei inseamna roman; si pamintul pe care il au si pe care traiesc. Limba le-a fost furata. Sufletul doar le-a ramas roman. Adica ortodox. Stiu ca unii nu agreeaza aceasta sintagma, ca a fi roman inseamna pe undeva a fi ortodox; dar ei, cei de aici, prin asta isi manifesta apartenenta la neamul romanesc, fiindca limba le-a fost... taiata. Repet: cinta, in biserica, in limba romana, dar vorbesc in limba maghiara.

(Preluare Adevarul de Cluj un interviu realizat de M. Tripon)

 
Testamentul lui Emanuil Gojdu -3.PDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :345
Sunday, 11 December 2005

In 1869, marele mecena al neamului romanesc, Emanuil Gojdu, a prevazut prin testament constituirea "Fundatiei Gojdu", pe seama careia a lasat cea mai mare parte a averii sale mobiliare si imobiliare. Dupa moartea intemeietorului sau, survenita la 3 februarie 1870, "Fundatia Gojdu" a desfasurat, timp de 57 de ani, o remarcabila activitate in beneficiul comunitatilor romanesti ortodoxe din Transilvania si Ungaria. In saptamanile urmatoare, pentru o mai buna cunoastere a vointei lui Gojdu, Foaia romaneasca isi propune sa publice in serial testamentul lui Emanuil Gojdu.

Intreaga averea mea, care va ramane dupa solvirea datoriilor mele, dupa solvirea daniilor din punctele 1 si 4 si dupa cheltuielile de inmormantare, care cheltuieli le-am restrans prin dispozitiunile din punctul 6, o las in intregul ei acelei parti a natiunei romane din Ungaria si Transilvania, care se tine de legea rasariteana ortodoxa. Din lasamantul acesta voiesc sa se constituie o fundatiune permanenta, care va purta numele "Fundatiunea Gozsdu"; pentru administrarea si destenatiunea ei serveasca ca norma nestramutabila urmatoarele mele dispozitiuni:

a).Dupa moartea mea sa se inventarizeze intreaga mea avere, din aceea sa se detraga sarcinile ce vor fi mai ramas, sa se solveasca, respectiv sa se asigure intertentiunea de vaduva a sotiei mele, (punctul 3) sau suma testata ei (punctul 4), sau la cazul daca ar muri ca vaduva mea, sa i se asigure suma de douazeci si cinci de mii (25.000) fl., in sensul punctului 4, in fine pe seama copiilor Iuliei Mandrino sa se asigure suma de 12.000 fl. (punctul 1), apoi ce mai ramane sa se predea pe langa inventariu special, ca eredului universal, reprezentantei, pe care o voi descrie mai circumstantial in cele urmatoare;

b).Daca reprezentanta fundatiunei ar afla mai avantajoasa vinderea averii imobile, aceea pe langa consensul sotiei mele, chiar si daca ea s-ar fi maritat, o pot face executorii testamentului meu si fara influenta reprezentantei fundationale, avand in vedere observarea mea din punctul 4, ba intre imprejurari favorabile vanzarea se poate face din mana libera si cu ocolirea licitatiunii; daca in chestiunea aceasta executorii testamentului meu nu ar fi de o opiniune, sa decida opiniunea celei parti, la care va sta sotia mea;

c).Deoarece prorocesc cel mai stralucit viitor actiunilor de la prima cassa de pastrare din Pesta, din care actiuni am in prezent 54 de bucati, aceste pana cand referintele patriei nu se schimba spre rau, - de ce sa o fereasca Dumnezeu - sa nu se vanda, ci sa le pastreze ca izvor sigur de venit;

d).Pentru administrarea fundatiunei mele, din natiunea orientala ortodoxa romana imputernicesc urmatoarea reprezentanta:

 -  pe mitropolitul sau arhiepiscopul oriental ortodox roman;  

 - pe toti episcopii orientali ortodocsi romani din Ungaria si Transilvania;

 - toti si atati, si afara de acestia inca trei barbati laici autoritativi, cunoscuti pentru onorabilitatea lor, si pentru trezirea lor impreunata cu sentimentele de devotati romani orientali ortodocsi, la a caror alegere sa aiba vot decisiv sotia mea, chiar si daca s-ar fi maritat, executorii testamentului meu, daca vor mai fi in viata, asemenea rudeniile mele care poarta numele Poynr de Kirly-Darcz din comitatul Bihorului; din aceasta familie Poynr, daca se va afla vreun individ capabil in ea, cel putin unul sa fie ales in reprezentanta.

e).Dupa ce reprezentanta aceasta va primi in numele natiunei orientale ortodoxe romane din ungaria si Transilvania ramasul fundational, si acela il va aseza pe langa controlul cuviincios in cassa mitropolitana ortodoxa romana, sa-l depuna spre fructificare la locuri sigure si cu credit solid; pana atunci sa-l depuna sub numele fundatiunei la cassa de pastrare din Pesta, Oradea mare, Arad si Sibiu; doua treimi din venitul curat sa se capitalizeze in fiecare an si sa se inmulteasca cu cametele cametelor, respectiv cu venitele venitelor, cincizeci (50) de ani de la timpul primirei.

 
Vizita ministeriala la romanii din UngariaPDF Print E-mail
Giula, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :368
Sunday, 11 December 2005

In ziua Sfantului Nicolae, la 6 decembrie, ministrul Tineretului, Familiei, Problemelor Sociale si Oportunitatii Sanselor din Guvernul de la Budapesta, Goncz Kinga, a efectuat o vizita oficiala la comunitatile romanesti din Chitighaz, Giula si Micherechi. Raspunzand la invitatia presedintelui ATRU, Traian Cresta, lansata la sedinta comuna a guvernelor roman si ungar la Bucuresti, doamna ministru a vizitat primariile si institutiile de invatamant romanesc din localitatile amintite, iar la Catedrala Sf. Nicolae din Giula a participat la slujba hramului bisericii, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria.

Primul popas al vizitei delegatiei ministeriale a fost la primaria din Chitighaz, unde doamna Goncz Kinga s-a intalnit cu conducerea localitatii, in frunte cu primarul Gheorghe Guias, dezbatand atat probleme sociale, cu care se confrunta chitighazenii, cat si viata minoritatii romane de aici. In drum spre scoala, delegatia a trecut pe la casa-muzeu a romanilor. Situatia invatamantului romanesc din localitate a fost prezentata de directoarea Erica Borbil Nedrau, care a pregatit pentru aceasta ocazie si un scurt program cultural romanesc, prezentat de elevii scolii. La Jula, delegatia a participat timp de o jumatate de ora la Sfanta Liturghie din Catedrala Ortodoxa Romana, unde PS Episcop Sofronie tocmai a tinut predica zilei, dedicata Sfantului Nicolae, ocrotitorul acestui lacas de rugaciune. Numerosii oaspeti, printre care s-au aflat si Heizer Antal, presedintele Oficiului pentru Minoritati, Ireny Comaroschi, ambasador al Romaniei la Budapesta, Constantin Iuliu Aron, consul general al Romaniei la Seghedin, Perjesi Klara, primarul orasului Jula, s-au deplasat apoi la sediul Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria, unde a avut loc o scurta intalnire cu membrii Prezidiului ATRU. Subiectele principale ale discutiilor de aici au fost sedinta comuna de guvern romano-ungara, problemele politicii minoritare, bugetul pe 2006 a ministerului sub egida caruia intra si sarcinile legate de nationalitatile din tara, precum sarcinile legate de alegerile minoritare din anul viitor. In drum spre Scoala generala si Liceul "N. Balcescu", delegatia s-a oprit pentru cateva momente si la Centrul de Documentare si Informare al ATRU, iar la cea mai mare institutie romaneasca de invatamant a romanilor din Ungaria a fost primita de directoarea Maria Gurzau Czegledi, care dupa un discurs informativ a invitat delegatia sa participe la o ora de romana. Apoi delegatia a luat masa de pranz impreuna cu elevii.

Ultima parte a vizitei a fost la Micherechi, unde delegatia a fost primita la Casa Batranilor, iar primarul Teodor Martin a vorbit despre viata comunitatii de aici si despre preocuparile conducerii fata de generatia a treia, de batranii satului. La gradinita de nationalitate, conducatoarea Florica Ruja a semnat, alaturi de doamna ministru Goncz Kinga, un proiect de finantare pentru imbunatatirea sistemului de incalzire a institutiei, bani care s-au acordat din fondurile de interventie ale Oficiului pentru Minoritati. Programul zilei a continuat apoi fara doamna ministru Goncz Kinga, care s-a intors la Budapesta pentru a se intalni cu o delegatie oficiala sosita din Romania. La primaria din Micherechi si apoi la sediul ATRU din Jula, reprezentantii autoguvernarilor si ai sferei civile romanesti au participat la o prelegere informativa despre alegerile minoritare de anul viitor, tinuta de Heizer Antal, presedintele Oficiului pentru Minoritati.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions