Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Decembrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
Cautare
Lansare Moldova Ante Portas la ChisinauPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :452
Sunday, 18 December 2005

{mosimage}La sediul Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) din Chisinau se va lansa luni, 19 decembrie, de la ora 17.00, volumul conf. Univ. Dan Dungaciu, Moldova Ante Portas".

Moldova ante portas - o carte despre axa Chisinau Bucuresti - Bruxelles

Hannibal ante portas!" este celebrul strigat de disperare al romanilor pusi in fata celui pe care il considerau nimicitorul lor. Hannibal era la porti. Si asta putea sa aduca sfarsitul...

 

Moldova ante portas" au exclamat, in 2004, si analistii occidentali care au realizat, subit, ca inaintarea frontierei europene spre Rasarit aduce mai aproape si spatii despre care cetatenii sau politicienii Uniunii nu stiau sau nu voiau sa stie nimic. Unul dintre ele era R. Moldova, cu Transnistria" ei cu tot.

Cartea lui Dan Dungaciu (conferentiar la Universitatea Bucuresti si cercetator la Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane) aparuta la editura Tritonic in colectia Studii de Securitate s-a nascut din aceasta provocare. Ce se intampla acolo? Incotro se indreapta, cum si de ce, acest stat deteriorat care va ajunge, azi-maine, la marginea spatiului euro-atlantic si va bate la portile lui. Si ce e de facut pentru ca strigatul teribil sa se metamorfozeze, discret, intr-o invitatie... Facuta chiar in limba romana...

Evolutia R. Moldova pana la momentul in care a ajuns ante portas este extrem de complicata si a implicat transformari (nu neaparat in bine) care au marcat toate componentele vietii sociale din republica. Autorul nu a gasit un mijloc mai eficace de a clasifica aceste evolutii decat metoda dosarului de problema. In carte sunt selectate si prezentate patru dintre acestea: dosarul integrarii euro-atlantice, dosarul identitar, dosarul Mitropoliei Basarabiei si dosarul transnistrean. Ultima sectiune a cartii pune relatia dintre Bucuresti si Chisinau pe ecranul mare al evolutiilor din zona extinsa a Marii Negre", autorul discutand in context si premisele unei veritabile strategii romanesti in regiune. Numai printr-o asemenea abordare regionala pot fi intelese si solutionate corect conflictele locale (Transnistria). Aceasta este atmosfera metodologica in care sintagma Moldova ante portas" este convocata si deslusita.

Punctul de plecare este bilantul relatiilor dintre cele doua state astazi, la ora cand Romania se afla pe ultima turnanta a integrarii europene, iar Republica Moldova beneficiaza de asa numitul Plan de Actiune al Uniunii Europene" dat publicitatii la 9 decembrie 2004 de Executivul Uniunii Europene. Bilantul nu este deloc unul favorabil. Sau nu este, in nici un caz, ceea ce ar fi putut fi. Putem contabiliza in contul acestui inventar posac ani pierduti, replieri tarzii, lipsa de adaptare si de orizont, interventii rapsodice, resemnari vinovate sau entuziasme indoielnice. Daca putem vorbi despre o ratare a dinamicii externe a Bucurestiului inspre frontiera de est a Romaniei si a Uniunii Europene si putem vorbi despre asa ceva, cel putin deocamdata -, trebuie cautate etapele si alura acestui esec temporar. Este ceea ce face prima sectiune a acestei lucrari, incercand sa decripteze carentele fondatoare ale politicii de la Chisinau si Bucuresti dupa 1989. Aspectul identitar cel de-al doilea dosar - ramane unul dintre mizele cruciale ale oricarei analize dedicate teritoriului de peste Prut. Sociologia natiunii si nationalismului ne vor ajuta sa decriptam conditia R. Moldova din acest punct de vedere si sa intelegem de ce criza normalitatii se transforma dincolo de Prut in normalitatea crizei. Pe acest fundal se joaca, mai mult sau mai putin coerent, celelalte evolutii din republica. Cel de-al treilea dosar, cel religios a carei decuplare de celelalte aspecte este teoretica si menita doar sa vizualizeze mai bine fenomenul -, incadreaza conditia R. Moldova din acest punct de vedere in perspectiva geopoliticii Ortodoxiei", cu toate consecintele de politica eclesiologica interna si externa care decurg din aceasta situare. Ultimul aspect, dosarul transnistrean este cel care preseaza, astazi, intempestiv elita de la Chisinau si nu numai.

Dar asta nu ar fi suficient. Caci astazi, frontiera euro-atlantica incearca sa se fixeze undeva mai departe, in zona Marii Caspice si Asia Centrala. Si Romania si R. Moldova intra intr-un context mai amplu pe care, conventional sau nu, il numim cel al regiunii extinse a Marii Negre". SUA isi fixeaza deja baze strategice la Marea Neagra. Pe acest fundal vor trebui citite in viitor evolutiile din zona, inclusiv al relatiei dintre Bucuresti si Chisinau. De aceea ultima parte a volumului este una dedicata explicit evolutiilor la Marea Neagra, un posibil dosar, ramas si el deschis, si care isi asteapta o abordare consistenta de aici inainte.

Ca o concluzie: aceasta lucrare vrea sa furnizeze o modalitate de a privi si evalua relatia dintre cele doua state romanesti" din regiunea Marii Negre pe parcursul a 15 ani. Ratata sau nefructificata pana acum.

 
"Ma inspir din convorbirile cu batranii si copiii"PDF Print E-mail
Giula, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :371
Sunday, 18 December 2005

Ministrul responsabil cu problemele minoritatilor a efectuat de ziua Sfantului Nicolae o vizita in trei asezari locuite de romanii din Ungaria. Goncz Kinga, in cateva ore, a vizitat aproape zece institutii romanesti din Chitighaz, Giula si Micherechi. Ministrul sanselor egale a raspuns invitatiei sefului reprezentantei romanesti pe tara, Traian Cresta.

La sfarsitul vizitei fulger ministrul a acordat si un scurt interviu publicatiei romanilor din Ungaria, Foaia Romaneasca, pe care il reia si Romanian Global News.

- Doamna ministru, in timpul vizitei s-a pomenit des prima sedinta comuna a guvernelor roman si maghiar. Inseamna ca acolo ati hotarat sa ne vizitati?

- Sedinta comuna a fost foarte importanta. Am semnat numeroase protocoale interstatale, mentionand inca de pe atunci ca ar fi bine sa se realizeze cat mai multe dintre ele. Aceasta a fost prima experienta de acest gen si pentru guvernul maghiar. Dupa sedinta se pare ca lucrurile s-au accelerat, lansandu-se mai multe colaborari intre cele doua tari. Recent a fost la mine Comisia sanselor egale a Parlamentului Romaniei care, ca urmare a sedintei comune, a luat legatura cu colegii lor maghiari. La nivelul expertilor se duc tratative si in interesul colaborarilor legate de tineret. La Bucuresti am vorbit ca as veni odata acolo unde traiesc in numar mare romani. As vizita cu placere scoli, institutii culturale, sa ma conving cum merg lucrurile in aceasta parte a tarii. Programul zilei s-a derulat conform asteptarilor mele. Am vorbit cu multi oameni si am inteles mai bine, ce inseamna astazi in Ungaria pastrarea culturii si a limbii.

- Ce fel de ajutoare au fost solicitate si in ce masura vor putea fi realizate?

- Am constatat cu bucurie ca peste tot sunt foarte multe planuri referitoare la anii urmatori. Fireste, pentru a progresa sunt necesari bani, foarte multi bani. La gradinita din Micherechi am si reusit sa aducem o suma necesara pentru lucrari de izolatie a acoperisului. Este clar si care va fi urmatorul pas la Chitighaz. Primaria ar vrea sa predea casa-muzeu in grija Autoguvernarii pe Tara. Am discutat despre posibilitatea ca suma obtinuta din vanzarea muzeului sa fie folosita pentru scopurile scolii romanesti. Am vazut ca, desi copiii au dansat excelent, observandu-se rezultatele activitatilor artistice, cladirea scolii ar pretinde urgent renovari. Cred ca s-ar putea afla surse europene si regionale care s-ar putea valorifica in proiecte specifice din aceasta zona.

- Se observa ca zona noastra este usor ramasa in urma, fata de alte regiuni ale tarii?

- Nu sunt intru totul de acord cu dumneavoastra. Pentru aceasta microregiune este importanta intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Apropierea granitei mult timp a insemnat un dezavantaj, dar suprimarea frontierelor va deschide perspective mari. Se vor putea obtine fonduri europene, dar se va avansa si in domeniul investitiilor, iar piata bratelor de munca se va intensifica. Cred ca in conditiile noi, aceasta zona nu va ramane chiar atat de inapoiata. Desigur, se chinuieste si aceasta regiune, ca si alte zone ale tarii. Nu este intr-o situatie usoara, mai ales ca se afla la mare distanta de Capitala. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va aduce cu siguranta o prosperare mai accentuata.

- Doamna ministru, am observat ca discutati cu placere cu copiii si cu varstnicii pe care ii intalniti. De ce tineti la aceste dialoguri?

- O parte a vietii mele se petrece in oficii. Deci, intotdeauna ma bucur cand pot sa ies din Budapesta. De portofoliul meu tine nu numai domeniul minoritatilor, ci si cel social, deci si problemele legate de varstnici. Discutiile acestea sunt importante pentru ca experientele adunate pe teren le duc cu mine la birou. Cum vad copiii lumea? Cum isi vad soarta batranii? Ii ascult si ma inspir mult din aceste convorbiri.

 
Testamentul lui Emanuil Gojdu (4)PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :426
Sunday, 18 December 2005

In 1869, marele mecena al neamului romanesc, Emanuil Gojdu, a prevazut prin testament constituirea "Fundatiei Gojdu", pe seama careia a lasat cea mai mare parte a averii sale mobiliare si imobiliare. Dupa moartea intemeietorului sau, survenita la 3 februarie 1870, "Fundatia Gojdu" a desfasurat, timp de 57 de ani, o remarcabila activitate in beneficiul comunitatilor romanesti ortodoxe din Transilvania si Ungaria.

In saptamanile urmatoare, pentru o mai buna cunoastere a vointei lui Gojdu, Foaia romaneasca isi propune sa publice in serial testamentul lui Emanuil Gojdu. Din a treia parte a venitului, respectiv a intereselor, platindu-se un oficial purtatoriu de socoteli, restul sumei sa-l imparta reprezentanta fundationala ca stipendii acelor tineri romani de religiunea rasariteana ortodoxa, distinsi prin purtare buna si prin talente, ai caror parinti nu sunt in stare cu averea lor proprie sa duca la indeplinire cresterea si cultivarea copiilor lor. La locul acesta se stabileste ca principiu general: ca stipendiile sa se faca dupa cerintele imprejurarilor locale si dupa gradele claselor scolare, anume: studentilor in tari straine sau in Budapesta, respectiv ascultatorilor de stiinte mai inalte, sa se dea stipendii mai mari decat acelora care studiaza in provincie si respectiv in scoli inferioare; stipendiile anuale, destinate celor dintai, sa nu fie mai mari de 500 fl. si mai mici de 300 fl., - iar pentru cei din urma sa nu fie mai mari ca 300 fl.

Dupa expirarea celor 50 de ani mentionati in punctul e), cametele capitalizate sa se adauge la capital - si cantitatea marita prin cametele acestora sa se priveasca ca o suma capitala, si apoi din venitul acestei sume trei cincimi sa se capitalizeze cu interesele si cu interesele intereselor lor iara cinzeci de ani, masurat computului de "anatocism".

Din cele doua cincimi, ce raman din venitele acestei sume principale - scotindu-se afara spesele pentru purtarea socotelilor - sa se dea iarasi stipendii studentilor distinsi cu calitatile de sub f), insa acum sa se extinda stipendirea si asupra tinerilor cari voiesc a se cvalifica pentru cariera artistica, preoteasca si invatatoreasca.

Dupa ce si al doilea period de cinzeci de ani va decurge, sa se compute la capital interesele capitalizate, si cantitatea marita prin cametele acelora sa se priveasca de o noua suma capitala, si dupa aceea jumatate din venitele sumei acesteia sa se capitalizeze, precum s-a aratat sub e) si g), iara cinzeci de ani.

k) Din a doua jumatate a venitului acestei sume, substragand spesele pentru purtarea socotelilor, sa se ajute dupa principiile de mai sus mai multi tineri studenti, insa atunci sa se remunereze din venit si preoti si invatatori saraci cu insusiri eminente, familie numeroasa, si imbatraniti.

Dupa trecerea si a randului al treilea de cincizeci de ani, sa se adauge la capital cantitatea adunata din camete si din jumatatea acestor camete capitalizate, si astfel sa se faca o suma principala stabila, insa atunci sa incete capitalizarea ulterioara.

Cu toate acestea din a zecea parte a venitului intregii fundatiuni, sa se faca un fond de rezerva pentru incunjurarea pierderilor posibile din capital sau a confuziunilor ce s-ar putea naste din neraspunderea cametelor; - daca prin separarea zecimii din venitul curat pentru fondul de rezerva, fondul acesta s-ar mari intr-atata, incat sa ajunga a cincea parte din suma principala a fundatiunii, fondul de rezerva sa se adauge la capitalul principal, si sa se inceapa un nou fond de rezerva pentru scopul de mai sus, tot in acelasi mod.

(Va urma)

 
De la 1 ianuarie, vize nationale pentru romanii care merg in UngariaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :398
Sunday, 18 December 2005

Incepand cu 1 ianuarie 2006, cetatenii din Romania, Croatia, Ucraina precum si Serbia si Muntenegru pot solicita noile vize speciale de sedere in Ungaria, asa numitele "vize nationale" - se mentioneaza intr-un comunicat de presa al Ministerului de Externe al Ungariei.

Documentul, care permite mai multe intrari si sederea de peste trei luni, se elibereaza gratuit si poate fi solicitat de persoanele din tarile vecine care doresc sa stea in Ungaria mai mult de 90 de zile pentru pastrarea si cultivarea limbii maghiare, pastrarea identitatii culturale si nationale, pentru participarea la diferite forme de invatamant superior, respectiv sa participe la diverse forme de completare a cunostintelor. De viza se poate beneficia si in scopul intaririi relatiilor de familie, in afara de reunificarea familiilor in Ungaria. Ministerul de externe a trimis vineri note informative referitoare la introducerea noilor vize, cu lamuriri suplimentare, catre ambasadele de la Budapesta ale celor patru state interesate.

 
Romania reprezentata la Ziua Minoritatilor din UngariaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :344
Sunday, 18 December 2005

Sub inaltul patronaj al presedintelui Parlamentului ungar, Institutul Cultural Maghiar va organiza, in ziua de duminica, 18 decembrie, Gala Nationalitatilor.

La manifestarea organizata la Budapesta cu ocazia Zilei Minoritatilor vor fi inmanate distinctiile "Pro Cultura Minoritatum Hungariae" pe anul 2005, dupa care va urma un spectacol folcloric sustinut de nationalitatile sarbatorite. Romanii vor fi reprezentati aici de Echipa de dansuri romanesti din Chitighaz. Festivitatea va fi gazduita de Institutul Cultural Maghiar cu sediul in Budai Vigad (sector I, piata Corvin nr. 8). Programul va incepe la ora 17.00.

 
Muzica din Balcani se aude si la GenevaPDF Print E-mail
Geneva, Elvetia / Romanian Global News
Accesari :437
Sunday, 18 December 2005

Orchestra Nabila din Geneva isi va lansa duminica, 18 decembrie, intre 16:00 si 19:00, la "Ecurie" din Geneva, CD-ului "Lume, lume", care contine piese din zone diferite din Balcani.

Formatia este compusa din Nabila Schwab, Rafael Anker, Sylvain Fournier si Roland Kneubuhler, patru muzicieni versatili care uimesc prin stilurile muzicale diverse pe care le abordeaza. CD-ul este o colectie de cantece etno din zona balcanilor, pe texte scrise de Nabila Schwab si Sylvain Fournier, informeaza Casa Romanilor din Elvetia.

 
Muzica de camera la Casa Culturala Belgo-Romana ArthisPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia / Romanian Global News
Accesari :413
Sunday, 18 December 2005

Casa Culturala Belgo-Romana Arthis in colaborare cu Institutul Cultural Roman din Bucuresti, Ministerul roman al Culturii si Ministerul Afacerilor Externe organizeaza duminica, 18 decembrie, un concert de muzica de camera.

Evenimentul se va desfasura de la ora 16.00, la Eglise des Minimes din Bruxelles, si va fi sustinut de Cvartetul Gaudeamus. Din programul serii vor face parte Cvartetul de Coarde op.33 de Boccherini, Cvartet de Coarde op.18, nr.3 de Beethoven, Meditatie de Massenet, dar si cantece romanesti de Craciun.

 
Petrecere de Craciun la romanii din LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia / Romanian Gloabl News
Accesari :333
Sunday, 18 December 2005

Romanii de la Londra vor petrece din nou la bordul vasului HMS President, de data aceasta cu ocazia Craciunului. Petrecerea va fi deschisa membrilor Centrului Cultural Roman, si se va intra numai pe baza de card.

De la ora 15.00 si pana la ora 20.00, duminica, 18 decembrie, membrii RCC se vor bucura de un Craciun ca acasa, cu mancare traditionala romaneasca si colinde de Craciun. De la ora 15.00 organizatorii au programat petrecerea copiilor, care se va desfasura pana la ora 18.00 si va include si o vizita a lui Mos Craciun, de la 17.00. Randul adultilor la petrecere va veni de la ora 18.00, pana la ora 21.00. Petrecerea celor mari va include si o tombola de Craciun.

Centrul Cultural Roman ii invita pe parinti sa vina in ajutorul Mosului si sa aduca fiecare cate un mic cadou impachetat, pe care sa fie mentionat clar numele copilului. Cadourile vor fi puse in desaga Mosului, iar acesta le va imparti celor mici in seara petrecerii.

 
Alina Cojocaru in Spargatorul de NuciPDF Print E-mail
Londra, Anglia / Romanian Global News
Accesari :420
Sunday, 18 December 2005

{mosimage}Un magician secretos, un dar magic, o lupta cu Regele Soarece, un inger pazitor si o vizita la Regatul Dulciurilor acesta este firul actiunii si cadrul de magie creat pe scena de la Covent Garden intr-un nou spectacol in care va evolua si indragita balerina romanca Alina Cojocaru.

Spargatorul de Nuci", dupa o poveste originala a lui E.T.A Hoffman, este una dintre capodoperele literaturii supanaturale pentru copii, una dintre cele mai frumoase povesti si preferata mai ales in perioada sarbatorilor de iarna, in Ajun de Craciun. Muzica baletului este semnata de marele compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski, iar coregrafia pentru scena Baletului Regal britanic poarta amprenta lui Lev Ivanov intr-o reinterpretare a lui Peter Wright.

Spectacolul care o va avea in prim plan pe Alina Cojocaru se va juca in zilele de 18 si 23 decembrie, de la ora 15.00, respectiv 19.30, la Royal Opera House Covent Garden.

 
Corul timisorean Anastasis ii colinda pe romanii din GermaniaPDF Print E-mail
Heidelberg, Germania / Romanian Global News
Accesari :435
Sunday, 18 December 2005

Corul Anastasis din Timisoara se afla in aceasta perioada in Germania pentru a sustine cateva concerte de Craciun pentru romanii aflati departe de casa.

Primul spectacol a avut loc sambata, 10 decembrie, la Karlsruhe, in timp ce al doilea concert s-a desfasurat o saptamana mai tarziu, pe 17 decembrie, la St. Paulus-Kirche Boxberg din Heidelberg, informeaza Asociatia Culturala Al.I. Cuza" din Heidelberg. Programul prezentat a cuprins muzica bizantina, colinde, prelucrari de folclor, dar si un moment solo sustinut de Monica Bujanovschi, acompaniata de orga, si colinde cu caracter folcloric si cantece populare.

Corul va mai canta duminica, 18 decembrie, la ora 11:30, in Biserica ortodoxa romana din Mannheim, Hochsstat, joi, 22 decembrie, la ora 17:00, in Heiliggeist-Kirche (Marktplatz) Heidelberg si luni, 26 decembrie, la St.-Pius-Kirche, Neuostheim, Mannheim, incepand cu ora 10:30, in cadrul slujbei religioase germano-romane, alaturi de corul german al bisericii. Dupa slujba, in Gemeindesaal, va avea loc o masa comuna si un concert de colinde si cantece de Craciun. La toate concertele intrarea va fi libera, mai anunta asociatia romaneasca.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions