Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Decembrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
Cautare
Craciun romanesc la Societatea Culturala Romana Banatul din KitchenerPDF Print E-mail
Kitchener, Canada / Romanian Global News
Accesari :460
Saturday, 24 December 2005

Biserica ortodoxa romana Sf. Ioan Botezatorul si  Societatea Culturala Romana Banatul din Kitchener, provincia canadiana Ontario, vor organiza duminica, 25 decembrie, la centrul cultural "Banatul" din localitate, sarbatoarea Craciunului.

Aceasta va incepe la ora 17:00 si va consta intr-un program artistic, sustinut de formatiile de dansuri populare ale societatii culturale Banatul, si muzica inregistrata pentru toate gusturile, oferita de un DJ, informeaza societatea culturala Banatul. Biletele se vand la intrare si costa 20 de dolari pentru adulti si sunt gratuite pentru copii. In cadrul sarbatorii de Craciun se va servi si mancare si bautura, dar contra cost. Mai multe informatii despre acest eveniment se pot obtine de la numarul de telefon 519-570-0172.

 
Spectacolele romanesti de Craciun se tin lant in GermaniaPDF Print E-mail
Nurnberg, Germania / Romanian Global News
Accesari :414
Saturday, 24 December 2005

Duetul Elena si Gigi Cranganu, alaturi de interpretul Valentin si de Formatia Take 5 vor sustine trei spectacole romanesti in Germania, cu ocazia Craciunului.

Cele trei reprezentatii vor avea loc vineri, 23 decembrie, in orasul Bissingen, duminica, 25 decembrie, la Nurnberg, si luni, 26 decembrie, la Ludwigsburg. Artistii vor interpreta live un program alcatuit din colinde si muzica populara, informeaza Liga Asociatiilor Romano-Germane din Germania. Mai multe amanunte referitoare le cele trei spectacole se pot obtine de la numerele de telefon 07142-32905 sau 0172-9596021, pentru Bissingen, 0179-6872314 sau 0911-315548, pentru Nurnberg, si 07141-82503 sau 0172-7792621, pentru Ludwigsburg.

 
Revelion romanesc in GeorgiaPDF Print E-mail
Georgia, SUA / Romanian Global News
Accesari :488
Saturday, 24 December 2005

Biserica ortodoxa romana Sfanta  Maria din localitatea americana Norcross, statul Georgia, organizeaza in acest sfarsit de an o petrecere de Revelion, la sala sociala a Bisericii Sfanta Maria Egipteanca, pentru care mai sunt inca 35 de locuri libere.

Data limita pentru inscriere este duminica, 25 decembrie, organizatorii facand apel si la toti cei care s-au inscris pana in prezent pe lista sa plateasca taxa de participare de 75 de dolari de persoana tot pana in aceasta zi. Romanii care doresc sa fie impreuna in noaptea dintre ani sunt rugati sa ia legatura cu parohia romaneasca, la adresa de e-mail church@stmaryro.org, sau chiar la locul in care se oficiaza slujbele religioase, care se afla la adresa 2140 Beaver Ruin Road, Norcross GA 30071, informeaza biserica romaneasca. Organizatorii spera ca pana de Craciun lista cu participanti sa fie finalizata, iar banii necesari petrecerii sa fie, la randul lor, achitati in totalitate. Rezervarile pentru Revelion se pot face chiar de pe pagina personala de web a bisericii, http://www.stmaryro.org/.

 
IPS Nicolae se adreseaza romanilor din America de CraciunPDF Print E-mail
Chicago, SUA / Romanian Global News
Accesari :489
Saturday, 24 December 2005

PASTORALA LA

PRAZNICUL NASTERII DOMNULUI

2005

NICOLAE

din mila lui Dumnezeu


Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane in America si Canada

Iubitului cler si dreptmaritorilor crestini, pace si bucurie sfanta de la Hristos Domnul, iar de la noi arhiereasca binecuvantare.

O, ce veste minunata

 

In Betleem ni s-arata,

Astazi s-a nascut

Cel far-de-nceput,

Cum au spus proorocii.

Prea Cucernici Parinti,

Iubiti Credinciosi,

Cu ajutorul lui Dumnezeu, praznuim din nou Nasterea Domnului, nasterea pruncului Iisus in ieslea din Betleem. Aceasta bucurie a Nasterii Mantuitorului lumii ne este vestita fiecaruia in aceasta perioada prin colind, prin cantarea cea veche care ne aminteste istoria sfanta a evenimentului si semnificatia lui pentru noi.

Colindul este versificarea populara a ceea ce Sfanta Scriptura ne descopera despre nasterea pruncului. Copiii si tinerii colinda in ajun de Craciun, aducandu-ne fiecaruia vestea cea buna a Intruparii Cuvantului, vestea coborarii lui Dumnezeu pe pamant pentru a-l mantui pe om. Colindul este asadar aducator de bucurie pentru ca este purtatorul acestei vesti bune. Fiecare primim colindul, il repetam si il transmitem celor dragi, la fel ca orice colindator. Am putea spune ca impreuna cu colindul calatorim si noi si suntem martori impreuna cu cei prezenti la marele eveniment.

Calatoria o incepem devreme odata cu Buna Vestire catre Fecioara Maria. Proorocul ne spune Iata Fecioara va lua in pantece si va naste Fiu si vor chema numele lui Emmanuel. (Isaia 7, 14), Arhanghelul Gavriil vesteste Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din Tine Fiul lui Dumnezeu se va chema. (Luca 1, 35), iar colindul, preluand o preinchipuire din Vechiul Testament a Maici Domnului, canta

 

Pe o scara de argint

Se pogoara Domnul Sfant.

Se pogoara rareori

Numai pe la sarbatori.

 

Imaginea scarii lui Iacov este folosita in acest colind pentru a ne transmite, sub forma versurilor, invatatura care spune ca Maica Domnului s-a facut scara pe care s-a coborat Dumnezeu.

Continuam sa colindam, apropiindu-ne, cu versul, de satul Betleemul, locul unde Fecioara Maria si dreptul Iosif si-au savarsit calatoria.

 

La Vitleem acolo jos

Cerul arde luminos

Preacurata naste astazi pe Hristos.

 

Acelasi colind ne descrie faptul ca pruncul Iisus s-a nascut in ieslea boilor, ca Fecioara nu avea scutece de infasat, nici hainute de imbracat, dar ca intreaga suflare a satului ii va aduce scutecele. Descoperim in acest colind faptul ca evenimentul de acum doua mii de ani nu apartine istoriei indepartate, ci are loc aproape de vatra satului, natura este in lumina iar satenii sunt martori apropiati ai minunii. Intelegem acum bucuria care insoteste aceasta veste. Nasterea lui Hristos face parte din propria istorie, este evenimentul care da sens vietii noastre, este sansa pe care Dumnezeu ne-o ofera fiecaruia.

Odata ce pruncul s-a nascut, ingerii canta in ceruri Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire (Luca 2, 14), pastorii fluiera ne spune colindul, adica comunica prin cantare vestea cea buna, la fel ca toti colindatorii:

 

Sculati, sculati boieri mari,

Sculati voi romani plugari,

Ca va vin colindatori

Noaptea pe la cantatori.

Si nu v-aduc nici un rau

Ci v-aduc pe Dumnezeu.

 

Cu colindul calatorim impreuna si cu magii de la rasarit, cunoscatorii tainelor ceresti.

 

Trei crai de la rasarit 

Spre Stea au calatorit

Si-au mers dupa cum citim,

Pana la Ierusalim.

 

Si impreuna cu magii ne plecam pruncului ceresc, aducandu-i darurile noastre de aur, smirna si tamaie. Si tot impreuna cu magii, il intalnim pe crudul Irod care dorea sa afle cine este si unde s-a nascut noul imparat al lui Israel. Si incheiem calatoria cu Fecioara Maria si dreptul Iosif fugari in Egipt impreuna cu copilul Iisus de frica lui Irod.

Dar in colind descoperim si invatatura de credinta a Bisericii despre Intruparea Fiului lui Dumnezeu. Colindele vorbesc de coborarea Fiului celui vesnic, de venirea lui Mesia cel asteptat, de Sf. Maria ca Maica a lui Iisus si in acelasi timp Fecioara.

 

Pe Fiul cel din vecie

Ce L-a trimis Tatal mie,

Sa se nasca si sa creasca 

Sa ne mantuiasca.

 

Asadar colindul nu este nicidecum o cantare duioasa intrata in traditie pentru ca transmite amintirea unui eveniment istoric, ci valoarea si autoritatea lui sunt bazate pe mesajul ce il transmite, mesaj identic cu cel al Scripturii. Iar daca teologia Intruparii Fiului este uneori complicata si greu de inteles, colindul ne spune in cuvinte simple, puse pe melodie, ca Dumnezeu s-a pogorat la faptura umana ca s-o mantuie de rau.

Iubiti frati intru Hristos,

Colindul ne indeamna pe fiecare sa ne pregatim casele si sufletele sa-L primim pe Dumnezeu. In zilele ajunului Craciunului, desi postim, ne gatim casele si ne incarcam mesele, dupa cum spune un colind. Dar aceasta nu pentru cei ce colinda, ci pentru Dumnezeu insusi care se pogoara in fiecare camin si aduce binecuvantare. Aceasta este bucuria pe care o impartasim cu colindatorii. Noi suntem gazde, iar Dumnezeu este oaspetele ceresc ce se salajluieste intre noi. Si aduce cu El pacea si fericirea de dincolo.

Gandul meu la acest praznic slavit este tocmai acela al invocarii pacii ceresti si al partasiei bucuriei colindelor. Il rog pe Dumnezeu sa se pogoare si sa binecuvinteze pe fiecare preot si credincios, fiecare parohie a Arhiepiscopiei noastre. Sa ne aduca fiecaruia pacea Lui, sa ne daruiasca bucuria de a vesti Nasterea pruncului ceresc. Sa ne dea intelepciunea si puterea de a fi si noi colindatori, adica vrednici vestitori ai minunii din ieslea Betleemului.

In aceasta zi de praznic imparatesc va doresc tuturor sarbatori fericite, cu sanatate, pace si impliniri pentru familiile dumneavoastra si toti cei dragi. Noul An sa ne fie binecuvantat, sa ne inmultim speranta si sa crestem in credinta in Dumnezeu.

Va imbratisez frateste in Hristos Domnul si va urez sa petreceti sfintele sarbatori ale Craciunului, Anului Nou si Bobotezei cu sanatate si pace.

La Multi Ani!

Al vostru frate intru rugaciune catre Dumnezeu,

NICOLAE

Chicago,
Praznicul Nasterii Domnului, 2005

 
Seara de colinde romanesti in OlandaPDF Print E-mail
Tiel Olanda / Romanian Global News
Accesari :418
Saturday, 24 December 2005

Biserica romana Ecclesia va organiza duminica, 25 decembrie, in orasul olandez Tiel, o seara de colinde, precedata de slujba de Craciun.

Evenimentul va incepe la ora 16:00 si se va desfasura la adresa Tweede Achterstraat 13A, Tiel, informeaza portalul romanilor din Olanda. Dupa ce se va termina programul pregatit de organizatori, romanii prezenti sunt asteptati la o masa festiva cu specific romanesc, pusa la dispozitie de fiecare roman in parte.

 
Sarbatorile romanesti se desfasoara si la Club-Ro din KolnPDF Print E-mail
Koln, Germania / Romanian Global News
Accesari :421
Saturday, 24 December 2005

Club-Ro din Koln se va ocupa in acest an de organizarea petrecerilor traditionale de Craciun si de Revelion pentru romanii din aceasta parte a Germaniei, carora le va face sarbatori ca la mama acasa".

In seara de Craciun, romanii vor manca specialitati romanesti, lucru ce se va repeta si in seara de Revelion, cand petrecaretii se vor aseza la o masa festiva plina cu bucate si bauturi romanesti, informeaza clubul din Koln. Totodata, muzica romaneasca nu va lipsi in nici una dintre cele doua seri, DJ Gery fiind alaturi de romani pe toata durata sarbatorilor de iarna. Biletele au fost puse in vanzare vineri, 16 decembrie, la casieriile discotecii romanesti, informatii suplimentare putand fi obtinute de la numarul de telefon 0152-0856-5997.

 
Craciun cu fabule si masti la SydneyPDF Print E-mail
Sydney, Australia / Romanian Global News
Accesari :515
Saturday, 24 December 2005

Copiii romani din Australia vor petrece si ei, la acest sfarsit de an, un Craciun romanesc, la Consulatul Romaniei la Sydney.

Colindele si cantecele traditonale romanesti de sarbatori ii vor strange pe romanii din Australia, dar mai ales pe copiii lor, la o sarbatoare in jurul bradului. Chiar daca nu vor petrecere Craciunul ca acasa, cu sanii, oameni de zapada si derdelus, ci intr-o maniera mai inedita in pantaloni scurti, copii romani din Australia se vor putea bucura anul acesta de un cadou special din partea organizatorilor serbarii: doua dintre cele mai frumoase carti de fabule, ambele realizate de Dumitru Nuta. Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni a trimis celor mici de la Sydney din seria Fabule cu masti, celebrele Lupul moralist a lui Grigore Alexandrescu si Calul si maimuta de C.V. Carp. Ambele fabule sunt traduse si in limbile germana, engleza si franceza si au cate doua masti pe care cei mici le pot asambla. 

 
Patriarhul Teoctist, alaturi de romanii de pretutindeni de CraciunPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :487
Saturday, 24 December 2005

TEOCTIST

Din milostivirea lui Dumnezeu

Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Munteniei si Dobrogei, Loctiitor al Cezareei Capadociei si Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane

Iubitului nostru cler, cinului monahal si dreptcredinciosilor crestini, har si pace de la Dumnezeu-Tatal, iar de la noi, arhiereasca binecuvantare

"Doamne, Dumnezeul puterilor, intoarce-ne si arata-Ti fata si ne vom mantui". (Ps. 79, 7)

 

Iubiti parinti slujitori ai sfintelor altare,

Dreptmaritori crestini,

 

In aceasta staruitoare rugaciune a Psalmistului se aduna intreg suspinul si dorul unei lumi pierdute in pustia instrainarii si necunoasterii lui Dumnezeu, al unei omeniri care, in instrainarea sufleteasca si mahnirea unei vietuiri ce nu se mai impartasea de Viata si binecuvantarea dumnezeiasca, striga prin alesii ei: "Dumnezeule milostiveste-Te spre noi si ne binecuvinteaza, lumineaza-Ti fata peste noi si ne miluieste" (Ps. 66, 1).

Un asemenea strigat inaltat spre Tronul slavei si milostivirii divine izbucnea, desigur, dintr-o deznadajduitoare experienta: anume ca, odata indepartat de la fata lui Dumnezeu, pentru a se afunda in intunericul pacatului, omul nu-si mai poate gasi singur calea de intoarcere catre Creatorul vietii. Iar viata omeneasca, atunci cand omul nu-L mai poate vedea cu ochii sufletului pe Cel al carui chip il poarta si a carui asemanare trebuie sa devina prin ascultare si stradanie ajutata de har, o asemenea viata se afla departe de mireasma vesniciei.

Acea strigare a Psalmistului catre Dumnezeu: "intoarce-ne si arata-Ti fata" (Ps. 79, 7), ne incredinteaza, asadar, ca nu de la sine, nu prin hotararea si vointa sa mai putea reveni omul lipsit, prin calcarea poruncii, de libertatea harului, in comuniunea cu Sfanta Treime, ziditoarea si binefacatoarea lui.

Iata, iubitii mei, ca doar trezirea constiintei totalei neputinte omenesti in a afla izbavirea si apoi cunoasterea iubirii dumnezeiesti pot duce o astfel de rugaciune catre ceruri: "arata-Ti fata Ta si ne vom mantui" (Ps. 79, 7) . Iata cat de arzatoare era setea de mantuire a lumii care inca pastra cuvantul lui Moise, care spusese: "Nu va putea omul sa-Mi vada fata si sa traiasca" (Iesirea 33, 20). Dar, Acela care spusese aceste cuvinte, in adancul cel necuprins al bunatatii Sale, a raspuns prin negraita iconomie rugaciunii care implora aratarea Sa catre oameni.

Cum s-a putut implini un asemenea fapt, ne raspunde una din cantarile bisericesti ale Nasterii Domnului: "Cu sfat de negrait Se naste cu trup Cel fara de trup; Se margineste acum in trup Cel nemarginit si pazeste neamestecat amandoua firile; Cel din fire fara de inceput ia inceput si Cel singur vesnic si preaslavit Prunc se arata; Cel ce poarta toate, in brate este purtat. Pentru ca pe cei cinstiti cu inrudirea Sa ii cinsteste, ca un Dumnezeu cu a Sa nastere" [1]. Asadar, iubitii mei fii duhovnicesti, pentru a ni Se descoperi fata catre fata S-a intrupat Fiul lui Dumnezeu, dar totodata si pentru a ne arata cat iubeste si cinsteste Dumnezeu pe cel facut dupa chipul Sau. Caci prin Nasterea Sa cea mai presus de fire si de cuget, din Preacurata Fecioara Maria si prin Pogorarea Duhului Sfant, Fiul cel vesnic al Tatalui Ceresc Se inrudeste, de acum, cu fiecare dintre oameni, inrudindu-ne astfel pe noi toti cu Dumnezeu cel in Treime inchinat.

Astfel, teologul luminii dumnezeiesti necreate, cum este cunoscut in istorie Sf. Grigorie Palama, scrie despre intruparea Mantuitorului Hristos: "S-a facut om ca sa dezlege legatura pacatului; sa curateasca intinaciunea cea dupa trup; sa vadeasca dragostea lui Dumnezeu pentru noi; sa arate pana la ce adancime ne-am infundat in prapastia relelor, incat a fost nevoie de intruparea lui Dumnezeu; ...sa se faca incepator si chezas al invierii si al vietii celei vesnice, risipind deznadejdea noastra...; sa arate cum firea omeneasca, osebit de toate fapturile zidite, a fost creata dupa chipul lui Dumnezeu. Prin aceasta, inrudirea ei cu Dumnezeu a ajuns atat de mare, incat ea a putut sa se uneasca cu El intr-un ipostas unic, pentru ca El sa dea cinstire trupului si insesi firii muritoare, astfel incat trupurile ceresti sa nu se creada mai de cinste decat omul, si sa nu se socoteasca dumnezeiesti din pricina lipsei lor de trup si a parelnicei lor nemuriri"[2].

Auzind bogatia de binefaceri revarsate asupra omenirii, asupra fiecarui om in parte, purtator al chipului lui Hristos, prin taina inomenirii Celei de-a doua Persoane a Sfintei Treimi, intelegem bucuria si entuziasmul credinciosilor, bucurie exprimata de Sf. Ap. Pavel in imnul "Taina dreptei credinte: "Cu adevarat, mare este taina Crestinatatii: Dumnezeu S-a aratat in trup, S-a indreptat in Duhul, S-a vestit de ingeri, S-a propovaduit intre neamuri, S-a crezut in lume, S-a inaltat intru slava". Taina mantuirii lumii a inceput, asadar, in pestera modesta din Betleem, unde s-au implinit strigatele proorocilor si unde Il vedem pe Pruncul Iisus: "Cel ce ne-a scos de sub stapanirea intunericului... si este chipul nevazutului Dumnezeu" (Col. 1, 13-15) .

 

Iubitii fii duhovnicesti,

In Sfanta Scriptura, asemanarea mantuirii noastre se face mai ales cu chipul biruintei luminii ceresti a vietii asupra intunericului spiritual al pacatului si mortii, stapanitor in lume si in om. Astfel, Cel care ne-a cercetat pogorandu-se El insusi la noi este "Rasaritul cel-de-Sus" (Luca 1, 78) , este "Soarele dreptatii" (Maleahi 4, 2) , este Cel care spune despre Sine: "Eu, Lumina am venit in lume, ca tot cel ce crede in Mine sa nu ramana intru intuneric" (Ioan 12, 46). In afara partasiei, prin credinta cea dreapta, cu Fiul lui Dumnezeu inomenit, nu este decat intuneric, si inca intunericul cel de nepatruns. Este acea noapte continua a tristetii fara leac, a racelii spirituale lesne omoratoare si a fricii lumii vinovate de calcarea poruncilor dumnezeiesti, bezna adanca pe care au strapuns-o in noaptea Nasterii Domnului sclipirea stelei ce i-a calauzit pe inteleptii Rasaritului la Betleem si stralucirea "slavei Domnului" (Luca 2, 9)   prin ingerul cel binevestitor pastorilor si multimea de oaste cereasca ce lauda necuprinsa milostivire a lui Dumnezeu. Portile cerurilor s-au ridicat in acea noapte, spre pamant revarsandu-se lumina bucuriei impreunata cu uimirea lumii ingeresti ca izbavirea omului este savarsita de Cel prin Care "toate s-au facut" (Ioan 1, 3) , de Cel Caruia nimic nu-I putea sta impotriva in plinirea planului de a-l rascumpara pe om, prin patimirea Crucii, din pedeapsa si patimirea mortii vesnice.

Impropriindu-si cuvintele Psalmistului, fiecare dintre noi, de altfel fiecare crestin, poate marturisi despre Dumnezeu: "Auzit-a din locasul Lui cel sfant glasul meu si strigarea mea... Si a plecat cerurile si S-a pogorat" (Ps. 17, 6, 9). In Hristos Mantuitorul, in chiar taina nasterii Dumnezeiescului Prunc Iisus, omul priveste cu adevarat fata lui Dumnezeu, caci spune Domnul: "Cel ce M-a vazut pe Mine, L-a vazut pe Tatal" (Ioan 14, 9). Iar a-L cunoaste pe Dumnezeu Tatal prin Dumnezeu Fiul intrupat este insasi viata vesnica.

Dar ce anume descopera omul contempland chipul Pruncului Iisus asezat cu sfiala in ieslea necuvantatoarelor dintr-o pestera a Betleemului? Ceea ce nimeni nu i-a putut si nu-i va mai putea arata vreodata: maretia si puterea dumnezeiasca luand infatisarea unei nesfarsite blandeti, smerenii, puritati, sensibilitati si jertfelnicii. Iar toate aceste nepamantesti insusiri descoperite noua in Dumnezeiescul Prunc al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu se regasesc la toti cei care, iubindu-L, s-au nevoit sa-I semene Domnului; si mai ales la sfintii Bisericii, fiindca "prin fetele tuturor sfintilor traspare Fata lui Hristos, Fata de model a tuturor fiintelor umane"[3]. Si daca fata noastra, a fiecarui om, are ca model Fata lui Hristos, se cuvine sa o cinstim apropiind-o, pe cat ne sta in putere, cu ajutorul harului, de modelul ei cel desavarsit. Dar acest lucru nu poate izbandi daca nu vom cinsti la fel si chipul fiecarui semen al nostru, prin urmarea virtutilor sfintilor, ca pilde vii. Dupa aceleasi pilde vom intelege ca aceste virtuti sunt, in fapt, puterea spirituala care ne aseamana Domnului nostru Iisus Hristos. Cine ar putea sustine ca omul si lumea in care traim nu sunt tot mai lipsite de acest fel de virtuti?

De aceea, orice prilej de intarire a evlaviei si a ravnei spre desavarsire duhovniceasca ale dreptmaritorilor nostri crestini este un preapretios dar facut de Dumnezeu Bisericii acestui neam. Un asemenea dar l-a reprezentat, in cursul anului acestuia, si trecerea in randul Sfintilor de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane dupa staruitoare cercetari si rugaciuni si prin pazirea cu scumpatate a tuturor randuielilor canonice a inca patru dintre cunoscutii purtatori-de-Dumnezeu Parinti ai nostri:

 

1. Mitropolitul Dosoftei ( 13 dec. 1693), primul versificator al Psaltirii in tot Rasaritul Ortodox si primul nostru poet national;

2. Mitropolitul Grigorie al IV-lea, Dascalul ( 28 iulie 1834), mare teolog si isihast, stralucind prin viata sa de rugaciune si adanca nevointa;

3. Staretul Gheorghe ( 3 dec. 1806), inteleptul ucenic al Sf. Cuvios Paisie de la Neamt, vestit incepator de obste, indrumator al monahismului din Tara Romaneasca, reorganizatorul vietii calugaresti din Sf. Manastiri Cernica si Caldarusani si autor de scrieri filocalice.

4. Cuviosul Onufrie de la Sihastria Voronei ( 29 martie 1789).

 

Iubitii credinciosi, frati si surori in Domnul

Anul pe care il incheiem, iubitii mei fii duhovnicesti, a fost si pentru noi, romanii, si pentru lumea intreaga un an de mari incercari. Un an in care am putut vedea atat de limpede cat de strans ne este legata existenta de milostivirea lui Dumnezeu. Si din bucurii, dar si din necazuri si suferinte se cuvine, asadar, sa invatam a deslusi si implini voia lui Dumnezeu in viata noastra. Caci incercarile ce vin asupra omului nu au alt scop decat de a-l rechema pe acesta, prin cainta, la bucuria partasiei de iubire cu Dumnezeu. Totodata, indatorirea ajutorarii neintarziate a semenilor loviti de stihiile dezlantuite precum fratii nostri care s-au aflat in calea inundatiilor renaste virtutea impreuna-patimirii, ne reincalzeste simtirea crestina, ne reaminteste principiul dumnezeiesc al vietii noastre, descoperit noua de Insusi Domnul Iisus Hristos: "Sa va iubiti unul pe altul" (Ioan 15, 7) . Prin slujitorii si fiii ei de pe vatra stramoseasca, dar si de peste granite, Biserica noastra s-a aflat langa toti cei intristati si incercati, incredintand pe toti ca Fiul lui Dumnezeu, intrupat din iubire fata de noi si fata de intreaga omenire, este El insusi impreuna-patimitor cu noi in necazurile noastre, facand insa ca din suferinta sa odrasleasca toata fapta buna si iubirea, care "niciodata nu se trece" (1 Cor.13, 8).

Dar, tot in acest an, Biserica noastra a implinit 120 de ani de la dobandirea autocefaliei bisericesti si 80 de ani de cand a fost ridicata la rangul de Patriarhie. Iata impliniri duhovnicesti si istorice in acelasi timp care au fost prilejuri de multumire lui Dumnezeu si pomenire a marilor Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane, Fericitii de sfanta pomenire: Miron Cristea (1925-1939), Nicodim Munteanu (1939-1948), Justinian Marina (1948-1977) si Justin Moisescu  (1977-1986). Fiecare, la randul sau, s-a straduit pentru mentinerea si cresterea Bisericii noastre in fata celorlalte Biserici surori, a lumii crestine si a intregii omeniri. Avandu-L neincetat pe Mantuitorul Hristos cu noi si in noi, Care, prin Duhul Sfant, lucreaza in Biserica la mantuirea noastra, ajungem sa urcam prin credinta si fapte bune, asemenea Maicii Domnului, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, si Sfintilor spre implinirea poruncii Domnului: "Fiti desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este" (Mat. 5, 48).

Iata, iubiti parinti si frati crestini, cum a prisosit si prisoseste neincetat in istorie rugaciunea celor din Vechiul Testament: "Dumnezeule, intoarce-ne, arata-Ti fata si ne vom mantui" (Ps. 79, 3). Prin Intrupare ni s-a dat mantuitorul har al vederii Fetei lui Dumnezeu Care este Domnul Iisus Hristos dar acest har izbavitor ne indatoreaza pe fiecare spre o vietuire vrednica de darul de viata vesnica ce ni s-a facut din iubirea Preasfintei Treimi pentru noi.

Aceste sfinte ganduri si indemnuri punandu-vi-le la inima, cu parinteasca dragoste va intampin spunandu-va: "Hristos Se naste, slaviti-L!" si dorindu-va sa praznuiti plini de har Sfintele Sarbatori ale Nasterii Domnului. "Iar Dumnezeul nadejdii sa va umple pe voi de toata bucuria si pacea in credinta, ca prin puterea Duhului sa prisositi intru nadejde". (Rom. 15, 13)

 Al vostru parinte duhovnicesc, pururea catre Preasfanta Treime rugator,

 

[1] - Minei pe luna decembrie, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1991, p. 431

[2] - Omilii, Despre iconomia cea dupa trup a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, trad. de C. Daniel, Ed. Anastasia, Bucuresti, 2000, p. 237

[3] - Pr. Prof. dumitru Staniloaie, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol. I, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 2003, p. 282

 

Teoctist

Arhiepiscop al Bucurestilor,

Mitropolit al Munteniei si Dobrogei,

Loctiitor al Cezareei Capadociei

si

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

 
Mesaj de Craciun al IPS Nathaniel pentru romanii din AmericaPDF Print E-mail
Grasss Lake, Michigan / Romanian Global News
Accesari :483
Saturday, 24 December 2005

SCRISOARE PASTORALA LA

NASTEREA DOMNULUI, DUMNEZEULUI SI MANTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

2005

Intru aceasta s-a aratat dragostea lui Dumnezeu catre noi, ca pe Fiul Sau cel Unul Nascut L-a trimis Dumnezeu in lume, ca prin El viata sa avem. (1 IOAN 4, 9)

Iubiti credinciosi,

Hristos se naste! Mariti-L!

In prima carte a Sfintei Scripturi, Facerea, citim despre hotararea Sfintei Treimi de a crea. La inceput a facut Dumnezeu cerul si pamantul. (Facere 1,1) Si a zis Dumnezeu: <<Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea Noastra>> (Facere 1, 26). Sf. Ioan Evanghelistul clarifica: La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul. Acesta era intru inceput la Dumnezeu. Toate prin El sau facut; si fara El nimic nu s-a facut din ce s-a facut. (Ioan 1,1-3).

Sfintii Parinti afirma ca dragostea lui Dumnezeu constituie baza acestei actiuni minunate. Si a privit Dumnezeu toate cate a facut si iata erau bune foarte. (Facere 1, 31). In Vechiul Testament, numit astfel pentru ca prin Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos ni s-a dat un Nou Testament (Legamant), ni se descrie crearea omului, lepadarea sa fata de Creatorul Sau, caderea omului si fagaduinta lui Dumnezeu de a izbavi creatia Sa cazuta, pe care, din marea Sa iubire, a adus-o la existenta. Dumnezeu i-a daruit omului vointa libera si l-a avertizat: Iar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci, in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit! (Facere 1, 17), iar atunci cand Adam si Eva nu au ascultat de porunca Ziditorului, au suferit consecinta neascultarii lor precum Dumnezeu a aratat:Pamant esti si in pamant te vei intoarce. (Facere 3,19).

De-a lungul istoriei omenirii, Dumnezeu a vorbit oamenilor prin ingeri si prin oameni alesi, barbati si femei sfinte, profetii Sai, care au reamintit oamenilor de starea omului de dinainte de cadere si despre intentia lui Dumnezeu de a o restaura. Prin aceasta, intelegem ca omul era, intr-un anumit fel, mort sufleteste datorita neascultarii sale fata de Dumnezeu si datorita acestei neascultari murea si trupeste. Pentru ca omul sa aiba din nou viata sufleteasca si vesnica, trebuia ca el sa se intoarca la ascultarea fata de Dumnezeu. Omul nu putea face acest lucru el insusi si, de aceea, Dumnezeu a trimis in lume pe Unicul Sau Fiu pentru a reda omului

adevarata viata in Dumnezeu. Proorocul Isaia afirma: El a fost strapuns pentru pacatele noastre si zdrobit pentru faradelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mantuirea noastra si prin ranile Lui noi toti ne-am vindecat. (Isaia 53,5).

In profunda sa lucrare Despre Intrupare, Sf. Atanasie cel Mare spune: Nu este inconsistenta intre facere si mantuire; pentru ca Acelasi Tata a trimis acelasi Fiu pentru ambele lucrari. A adus mantuirea in lume prin Acelasi Fiu prin care a si creat-o la inceput. (capitolul intai). Acesta, Cuvantul, Iisus Hristos Mantuitorul, despre care vorbeste Sf. Ioan in Evanghelia sa, este Unicul Fiu pe care Tatal L-a trimis in lume sa o mantuiasca. Sf. Ioan Gura de Aur spune: Si intrucat toti se bucura de sarbatoarea Nasterii lui Hristos, si eu doresc sa ma bucur tinand in mainile mele leaganul lui Hristos. Pentru ca aceasta este nadejdea mea, aceasta este viata mea, aceasta este mantuirea mea (omilie la Nastere, PG 56, col 385).

Iubiti credinciosi,

Aceasta mantuire de care Sf. Ioan Gura de Aur vorbeste, este chiar innoirea pe care Dumnezeu ne-a promis-o prin Fiul Sau, pentru ca noi viata sa avem in El. Bucuria pe care El o traieste este bucuria de a sti ca omul s-a impacat cu Dumnezeu prin Fiul Sau, Iisus Hristos, si prin aceasta are acum viata sufleteasca si cunoasterea lui Dumnezeu in viata ce va sa vina! Haideti si noi, impreuna cu mucenicii si sfintii, sa ne bucuram si sa ne veselim astazi pentru ca Dumnezeu nu a uitat lucrul mainilor Sale! Noi care am fost creati dupa chipul si asemanarea Sa, nu am fost abandonati nebuniei intelepciunii noastre omenesti, ci am fost inaltati de catre Intelepciunea vesnica, Hristos insusi, Lumina izvorata din Tatal. Asa precum Apostolii au strigat la Inaltarea Domnului, Nu ne lasa pe noi orfani prin Inaltarea Ta, tot astfel, si Adam si Eva au strigat catre Facatorul si Ziditorul lor, rugandu-L sa nu-i paraseasca in ignoranta si pacat, ci sa le trimita un Mantuitor care sa-i conduca la pacea cu Dumnezeu. Ca aceasta s-a petrecut cu adevarat o aflam din cuvintele Evangheliei: Dar ingerul le-a zis: Nu va temeti. Caci, iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Caci vi s-a nascut azi Mantuitor, Care este Hristos Domnul. (Luca 2, 10).

Iubiti credinciosi,

Aceasta sarbatorim astazi: nasterea in trup a lui Mesia, a Unsului. Acest Iisus este Cel care aduce vindecare si pace asa cum am auzit din gura proorocului Isaia. Aceasta este marea bucurie pe care crestinii o

sarbatoresc astazi! In sfintele slujbe, nu ne rugam oare pentru pacea de sus si pentru mantuirea sufletelor noastre; pentru pacea a toata lumea; pentru bunastarea sfintelor lui Dumnezeu biserici si pentru unirea tuturor? Hristos a spus ucenicilor Sai ca le daruieste pacea Sa; nu pacea pe care lumea pretinde ca o are, ci pacea reala, adevarata si durabila care vine din credinta in Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Astazi trebuie sa ne bucuram pentru ca, pentru noi, Dumnezeu a trimis pe Unicul Sau Fiu in lume ca sa ne daruiasca viata vesnica. Cu toate acestea, in aceasta perioada de bucurie sfanta a Nasterii Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, trebuie sa realizam ca traim in asa zisa pace a lumii, plina de spirit materialistic si comercial care influenteaza natiunile, indepartandu-ne de pacea lui Hristos. Inconjurati de petreceri mondene si confruntati cu sarbatoriri etnice care pretend ca aduc lumina lumii, suntem chemati sa sustinem credinta noastra in realitatea vietii vesnice a sufletului omenesc si in darul mantuirii. Suntem chemati sa nu ne lasam amagiti de luminile straluctoare si artificiale ale lumii ci sa ne atintim privirea catre adevarata lumina a lui Hristos care lumineaza tuturor.

Haideti sa ascultam ce zice Sf. Ioan Gura de Aur: Pentru ca in aceasta zi robia inceteaza, raul este zagazuit, demonii fug, puterea mortii este sfaramata, raiul este deschis, blestemul este ridicat, pacatul sters de la noi, greseala iertata, adevarul adus inapoi (omilie la Nastere, par.27). Numai Iisus Hristos este Domn si prin El adevarul a fost adus inapoi lui Adam si Evei; moartea este distrusa si omenirea sta din nou la portile

raiului cu nadejdea impacarii cu Dumnezeu si cu aproapele.

Iubiti credinciosi,

Adunandu-ne pentru lauda Sfintei Treimi, Tatal, Fiul si Duhul Sfant, sa ne bucuram cu sobrietate si sinceritate; sa ne bucuram nu cu mancare si bautura si cu ceea ce este prezent azi si maine a trecut, ci sa ne pregatim sa primim Cinstitul Sange si Sfantul Trup al Domnului nostru Iisus Hristos. Sa sarbatorim aceasta zi stiind ca Dumnezeu este iubire si ca noi suntem copiii sai si ca dupa viata aceasta scurta pe pamant, ca si aceea a Unicului Sau Fiu, si noi ne vom bucura traind in lumina prezentei Sale. Astazi stam impreuna cu ingerii si pastorii in fata ieslei; maine vom ingenunchea inaintea Sa in imparatia vesnica pe care El a pregatit-o de la inceputul veacurilor pentru noi. Pana atunci sa strigam: Hristos se naste! Mariti-L!

 

+ NATHANIEL

Arhiepiscop al Detroitului si al

Episcopiei Ortodoxe Romane din America

 
Muzica romaneasca de petrecere in capitala britanicaPDF Print E-mail
Londra, Anglia / Romanian Global News
Accesari :450
Saturday, 24 December 2005
Organizatorii discotecii romanesti de la Londra vor oferi in ziua de ajun de Craciun romanilor din capitala Marii Britanii un concert de muzica de petrecere. Unul dintre cei mai cunoscuti interpreti de gen, Sorinel Pustiu, vine la Londra pentru un concert la Pomodoro Tower Hill. Seara de sambata, 24 decembrie va incepe de la ora 20.00, iar la petrecere sunt invitati toti romanii din Londra care au chef de petrecere. Pretul biletelor este de 15 lire sterline, iar mai multe detalii se pot obtine la numarul de telefon 07876146863, unde se pot face si rezervarile.
 
Colinde romanesti de cealalta parte a PrutuluiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :408
Saturday, 24 December 2005
Catedrala Sfanta Teodora de la Sihla va gazdui vineri, 23 decembrie, un concert de muzica sacra si colinde romanesti. Programul va cuprinde atat piese de muzica sacra, cat si colinde semnate de autori romani si straini.
 
Mos Craciun vine si la DamascPDF Print E-mail
Damasc, Siria / Romanian Global News
Accesari :364
Saturday, 24 December 2005
Ambasada Romaniei la Damasc organizeaza, la sediul sau, o intalnire cu comunitatea romana din Siria. Sub genericul "Intalnire cu Mos Craciun, copiii dar si adultii din Damasc sunt invitati sambata, 24 decembrie, sa participe la intalnirea cu mosul.

 Cei mici vor primi cadouri, iar seara va fi completata de sunetul colindelor traditionale romanesti.

 
Craciunul romanilor ortodocsi din LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia / Romanian Global News
Accesari :397
Saturday, 24 December 2005
Incepand de sambata, 24 decembrie, romanii din Londra vor fi introdusi in atmosfera calda de Craciun si prin intermediul slujbelor de la Biserica Ortodoxa Romana din capitala britanica.Sambata, 24 decembrie, slujba de Ajun se va celebra de la ora 17.00, iar in prima zi de Craciun, duminica, 25 decembrie, slujba de dimineata incepe de la ora 9.00 si Sfanta Liturghie de la ora 11.00. Urmatoarele doua zile de Craciun, 26 si 27 decembrie, romanii din Londra sunt asteptati la slujbele de dimineata de la ora 8.30, iar Sfanta Liturghie se va oficia de la ora 10.00.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions