Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2005 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2005
<<
Decembrie 2005
>>
D
L
M
M
J
V
S
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
Cautare
Scoala Centrala din Bucuresti implineste 154 de ani Imprimare E-mail
sâmbătă, 19 martie 2005
In fiecare an, la data de 19 martie Scoala Centrala din Bucuresti celebreaza infiintarea sa petrecuta la de 19 martie a anului 1851.

Construirea scolii se datoreaza domnitorul Barbu Stirbey care aproba infiintarea in Bucuresti a "Pensionatului Domnesc de fete", aprobare ce se va concretiza abia la 20 noiembrie 1852. Aceasta amanare de mai bine de un an se datoreaza gasirii unei cladiri adecvate pentru noua institutie, inzestrarii ei, selectarii personalului si numirii directoarei primei scoli de fete infiintata de stat . Aceasta a fost Ana Iacobsen a carei tara de origine era Rusia. Astfel este pusa piatra de temelie a actualei Scoli Centrale, scoala ce va deveni in timp echivalenta feminina a liceului Sf. Sava, intemeiat cu trei decenii mai devreme.

Scoala nou-infiintata este destinata fiicelor unor demnitari, care se distinsesera in serviciul public si carora, statul, drept recunoastere si recompensa, le asigura in mod gratuit buna educatie a odraslelor. Intre primele 13 bursiere care incep cursurile in 1852, remarcam nume celebre ale vremii ca fiica lui Scarlat Ghica, fiicele logofetilor Florescu si Iancu Ralet, Marghiloman, Lahovary, Leurdeanu, Creteanu. Modelul educational preluat este cel francez iar in 1853 printre obiectele studiate de catre "demoizele", enumeram: limbile romana, franceza si germana, stiintele (religie, geografie, istorie universala, istorie naturala, aritmetica) si artele (caligrafie, desen, dans, muzica instrumentala si vocala, declamatie). Primul edificiu al noii institutii este reprezentat de Casa lui Manuc situata pe podul Targului de Afara (actuala Calea Mosilor). Este prima scoala secundara de fete cu internat din Tara Romaneasca si una dintre putinele scoli din Bucurestii acelor vremuri. Remarcam faptul ca scola nu este adresata protipendadei pentru care exista internatul cu predare in limba franceza, Notre Dame si cel cu predare in limba germana, Pitar Mos.

Pana la 1890 cand parintele arhitecturii romanesti, Ion Mincu, construieste actualul edificiu al Scolii Centrale, aceasta isi schimba gazdele : Casa lui Manuc, Casa Turnescu, unul dintre palatele familiei Ghica, pe strada numita "a Pensionatului/Pensionului", de langa Coltea. Scoala beneficiaza de directori straini ca Ana Iacobsen, Eliza Blaremberg, Louise Favre sau romani ca Chrisanta Romniceanu sau Maria Delavrancea in timpul carora, gratie seriozitatii si calitatii instructiei, scoala este asezata pe acelasi plan cu liceul Sf. Sava, institutie pentru baieti. Din 1864, liceul capata numele de Scoala Centrala pentru mai bine de sase decenii.

Incepand cu anul scolar 1990-1991, Scoala Centrala functioneaza la profilul uman cu trei clase bilingve (romana-franceza) si o clasa de limbi moderne, iar la profilul real cu o clasa bilingva (matematica-franceza) si una de matematica-informatica. In 1957, cladirea care adaposteste liceul, cladire aflata pe strada Icoanei la nr. 3-5, a fost declarata monument de arhitectura.

Muzeul scolii contine numeroase diplome obtinute de elevii ei in decursul anilor la concursurile nationale si internationale. Premii s-au obtinut la: limba latina (premii obtinute in Italia), limbile franceza, engleza si rusa, filosofie, chimie, sanitarii priceputi, literatura romana (concursul Mihai Eminescu), istoria Romaniei, poezie si arta plastica. Si tot in muzeul scolii se gaseste "Imnul Scoalei Centrale de Fete", al carui text a fost scris de Stefania Georgescu eleva in clasa a V-a si a carui muzica a fost compusa de de celebrul Alexandru Flechtenmacher (1822-1898), autorul melodiei "Horei Unirii".

Scoala Centrala este locul unde s-au format numeroase personalitati ale culturii ca: Zoe Dumitrescu-Busulenga, Lucia Demetrius, Catinca Ralea, Ana Cartianu, Theodosia Graur, Elena Tacciu si ale artei ca: Agatha Barsescu, Aura Buzescu, Violeta Andrei, Ala Jalea, Monica Ghiuta, Silvia Popovici sau Liliana Tomescu. Lista poate continua cu: Maria Cutairda-Catunescu (prima romanca doctor in medicina), Elisa Leonida-Zamfirescu (prima femeie inginer din Europa), Silvia Creanga (prima femeie doctor in matematici a universitatilor romanesti), Sarmiza Bilcescu (prima femeie doctor in drept din lume si prima femeie avocat din Europa), Stefania Maracineanu (doctor in stiinte a Facultatii din Paris, profesoara la Scoala Centrala de Fete din Bucuresti, asistenta la Facultatea de Stiinte), Maria Teohari (prima femeie astronom a tarii), Floria Capsali (maestra la scoala de balet), Mimi Podeanu (artist decorator-numeroase expozitii in tara si in strainatate), Aurora Gruescu (prima femeie inginer silvic din lume). Svetlana Bodnaras, medalia de vermeil a Academiei Franceze oferita drept recunoastere a meritelor sale pentru raspandirea culturii franceze, este actualul director al scolii.

La inceput de mileniu III, Scoala Centrala face parte din cele 11 licee de elita ale Bucurestilor, licee care isi aleg singure, prin concurs cadrele didactice. Acesta este Prezentul Scolii Centrale, un prezent rezultat dintr-un lung trecut in care, precum inscrisul de pe vechile certificate de absolvire : "Munca ne invioreaza sufletul si ne mangaie in nenorociri". Viitorul ramane celalat capat al acestui trecut, capat indreptat cu optimism si efervescenta spre veacul al XXI-lea.

 

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions